Florin Jipa: Dacă Rusia iese învingătoare, nu se oprește doar la Ucraina ci vor să facă joncțiunea cu Transnistria. E clar că Moldova este în mare pericol să-și piardă, cel puțin bucata aceea de teritoriu

Publicat de Gabriel Stan, 30 ianuarie 2023, 16:22

Vă propunem de aceastā datā la Subiectul Sāptāmânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica”, difuzată joi la Radio România Actualități.

Radu Dobrițoiu i-a avut invitați pe analistul militar Radu Tudor și pe colonelul în rezervă Florin Jipa, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității. Tema discuției, „De la Ramstein la Kiev” sau, cu alte cuvinte, despre deciziile luate la ultima întâlnire a Grupului de Contact pentru Ucraina.

Radu Dobrițoiu: Domnule Radu Tudor, Rusia încearcă să se regrupeze, să recruteze noi efective și să se reechipeze. Un oficial de la Pentagon a declarat că, în aceste condiții, nu este momentul să se încetinească sprijinul pentru apărarea Ucrainei. De ce este important ca acest ajutor să vină constant și cât mai repede pentru Kiev?

Radu Tudor: Suntem la vârful acestui ajutor, domnule Dobrițoiu. Suntem în momentul în care cu 50 de miliarde de dolari sprijin din partea Occidentului din punct de vedere militar pentru Ucraina, borna furnizării de tancuri, e obligatoriu să sprijinim Ucraina din două puncte de vedere.

Unu – pentru respectarea normelor dreptului internațional, cele care spun că o țară independentă are dreptul să fie protejată, are dreptul să fie apărată, trebuie recunoscută în granițele sale și frontierele tale. Iar doi – războiul acesta extrem de periculos și de sângeros declanșat de Rusia nu privește doar Ucraina.

NATO are o responsabilitate imensă pentru protejarea spațiului euroatlantic și nu vrem să ne trezim cu Rusia războinică și agresivă la frontierele NATO, la gurile Dunării, pe frontiera terestră cu România.

Și din această perspectivă, nu este doar o datorie de onoare a Occidentului și a NATO să sprijine Ucraina, ci vine un interes direct, material, de securitate, al nostru, al membrilor NATO, ca Rusia să fie înfrântă în acest război ne-provocat și ilegal, Ucraina să-și păstreze frontierele și invazia să înceteze cât mai curând cu putinţă.

Radu Dobrițoiu: Acest ajutor, susținerea cu tehnică militară occidentală va permite Ucrainei să lanseze o ofensivă, să atace în mai multe zone, inclusiv să elibereze Crimeea, sau doar va ajuta la frânarea, la stoparea invaziei rusești?

Radu Tudor: Cu actuala dimensiune a ajutorului militar, cred doar că Rusia nu va putea fi decât oprită în ofensiva ei, în special în zona estului. Ca să înfrângi Rusia, ai nevoie de mult mai multe echipamente, de mult mai multe dotări, pe toate tipurile de categorii de forță, și terestre, și aeriene, și navale.

Ucraina a epuizat tot ce avea în cele 11 luni de război în care a luptat eroic și a eliberat deja niște teritorii invadate și ocupate. Mai departe, necesarul făcut de comandantul armatei ucrainene, de generalul Valeri Zalujnî, sunt toate trimise săptămânal, updatate către partenerii euroatlantici și de aici vedem ce putem livra, ce putem furniza cât mai rapid. Aceasta este rațiunea existențe acestui grup de contact pentru Ucraina.

50 de țări democratice și civilizate ale lumii se pun la masă și spun fiecare: eu pot să dau muniţie, eu pot să dau armament, eu pot să dau rachete, eu pot să dau tancuri, în așa fel încât să fie stăvilit valul doi al invaziei rusești, care este planificat acum, pentru februarie-martie și mai departe, să întărească Ucraina pentru a alunga trupele invadatoare de pe teritoriul său.

Radu Dobriţoiu: Domnule Florin Jipa, în ce a costat până acum sprijinul militar primit de Kiev cu ajutorul inițiativei Ramstein?

Florin Jipa: Eu cred că a primit exact ce avea nevoie la fiecare moment al luptei. Să nu uităm că în momentul declanșării războiului Rusiei în Ucraina, cel puțin așa a declarat președintele Biden, ca pentru fiecare tanc rusesc, militarii ucraineni aveau 10 lansatoare portabile antitanc și pe urmă a venit ajutorul.

Când au început luptele de artilerie, Ucraina a primit sisteme de artilerie, de la obuzierele M 777 de 155 de milimetri până la obuzierele autopropulsate din diferite țări. Au venit pe urmă sistemele antiaeriene, când Rusia a început să atace obiective civile, pe urmă au venit sistemele aeriene cu bătaie mare, Patriot, acum vin tancurile.

Cel puțin am văzut că primele tancuri în Ucraina vor fi cele poloneze, pe de o parte, din Polonia, în luna februarie, după care vin Challengerul britanic, în martie, iar în aprilie vor ajunge şi cele din Germania. Iarăși, ca o surpriză frumoasă, foarte multe tancuri, peste 50, vor veni din Spania. E vorba de Leopard 2 în varianta A5. Deci eu cred că Ucraina a primit, exact cum spunea și Radu Tudor, a primit armele pentru a opri ofensiva rusească.

Dacă vorbim ca Ucraina să elibereze toate teritoriile și de departe, Crimeea este cel mai sensibil teritoriu de eliberat, să nu uităm, totuși, că Rusia are în acest moment superioritate când vine vorba de rachete cu rază lungă de acțiune, când vine vorba de aviație, când vine vorba de forțe navale. Ca să duci o luptă de la egal la egal cu Rusia, trebuie să echilibrezi balanța și în aceste domenii.

Radu Dobriţoiu: Polonia anunțat că va ajuta și militarii ucraineni pentru a se instrui, pentru a forma două batalioane de tancuri Leopard. Sunt la graniță, sunt aproape, iată, se mișcă foarte bine Polonia în sprijinul Ucrainei.

Din nou, Statele Unite se implică direct pentru apărarea Europei după cele două războaie mondiale. Iată că prin inițiativa Ramstein, susținerea Ucrainei cu tehnică de luptă, cu instruirea de trupe, reprezintă un sprijin important pentru a stopa dorințele Rusiei de a ocupa noi teritorii și pentru a reduce din capacitatea Moscovei de a lansa o ofensivă împotriva țărilor din NATO.

Vă rog, domnule Radu Tudor, să explicăm pentru ascultătorii Radio România Actualități cum funcționează Grupul de contact pentru Ucraina, coordonat de Statele Unite.

Radu Tudor: E vorba de o coaliție a celor care doresc să sprijine Ucraina, o coaliție benevolă. O coaliție pentru apelul căreia Statele Unite au jucat rolul de integrator. Statele Unite, cel mai important actor din NATO și fără implicarea căreia, probabil, războiul din Ucraina ar fi fost extins până acum dincolo de frontierele Ucrainei, a făcut un apel către aliaţi, către prieteni, către state partenere, cine vrea să ajute Ucraina, cine vrea să oprească războiul brutal și ilegal declanșat de Rusia, cine vrea să păstreze ordinea internațională – pentru că aici trăim o paradigmă extrem de periculoasă.

Pentru prima oară de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, o mare putere vrea să modifice prin forță frontiere pe continentul european. Lucrul acesta este ilegal, este abuziv, este periculos și poate declanșa un al treilea conflict mondial. Ceea ce face Rusia acum este să se joace cu focul pentru securitatea europeană.

Statele Unite au înțeles pericolul cel mare și toate statele participante la Grupul de contact, cele 50, dar în special statele membre NATO, printre care și România, au o responsabilitate, ajută militar, securitar, umanitar, Ucraina.

Sper ca acest Grup de contact să devină o instituție permanentă, până când Rusia va fi înfrântă și alungată de pe teritoriul Ucrainei. Nimeni nu vrea, din NATO, un război cu Rusia. Nu vrem să invadăm această țară, nu vrem să avem un război cu ea.

Vrem o Rusie stabilă, vrem o Rusie echilibrată, care să respecte legile dreptului internațional. Vrem o Rusie care să fie un partener civilizat de dialog, nu o țară care răspândeşte războiul, moartea, spaima şi temerea că mâine o țară poate să fie rasă de pe fața pământului, așa cum își doresc ei să facă cu Ucraina.

Radu Dobriţoiu: Domnule colonel Florin Jipa, prin inițiativa Ramstein au ajuns și vor fi furnizate Ucrainei sute de blindate, sisteme antiaeriene, tehnică de luptă occidentală. Cum va gestiona armata Ucrainei trei chestiuni importante: instruirea personalului, mentenanța acestor echipamente și aprovizionarea cu muniţii?

Florin Jipa: Da, este coșmarul oricărui comandant; dacă ne gândim doar la tancuri: tancul T-72, T-64, Challenger 2, Abrams, Leopard, dacă vin și francezii cu Leclerc, că oricum au acel tanc pe roţi de 100 de milimetri. Este, într-adevăr, o operațiune cum nu s-a mai întâlnit până acum. Este spre imposibil. Cred că sunt în contact cu foarte mulți militari NATO.

Am văzut grupul acesta Ramstein câteva fotografii și erau aproximativ 100, poate peste 100 de militari NATO care îi sprijină de la distanță, se folosesc softuri, am înțeles că se folosesc videoconferințe pentru reparații, se fac din timp diferite calcule, pentru a vedea ce piese ar putea să cadă.

Oricum, faptul că această mașinărie de război ucraineană, pusă așa, în pripă, pe roți, funcționează și a dat de furcă şi chiar a avut victorii împotriva unei armate numeroase, cum este cea a Rusiei, considerată a doua mare putere a lumii, este ceva, zic eu, greu de imaginat la începutul războiului.

Și am văzut atunci că foarte puțină lume, și mă refer la lume care avea informații, șefi de stat dădeau o victorie a Ucrainei sau că ar fi putut să oprească această invazie rusă, însă, uite că minunea s-a întâmplat, iar, cred că trebuie să vorbim aici, pe lângă valoarea tehnicii din vest, trebuie să vorbim și de valoarea militarului ucrainean, și nu numai a militarului profesionist, dar și ucraineanul care a fost chemat, mobilizat în armată.

E adevărat că acești oameni au luptat și sunt eroi, ei își apără țara, dar, în același timp, apără și Europa. Exact cum spunea și Radu Tudor, dacă Rusia este învingătoare, nu se oprește de la Ucraina și am văzut cel puțin doi generali ruși care sunt la comanda trupelor din Ucraina, că vor să facă joncțiunea cu Transnistria.

Deci e clar că Moldova este în mare pericol să-și piardă, cel puțin bucata aceea de teritoriu, dacă Rusia învinge. Iar ceea ce fac ucrainenii în acest moment și de la începerea războiului, de aproape un an de zile, este ceva ce este greu de închipuit pentru un militar și bănuiesc că se vor schimba inclusiv metodele de predare în academiile militare din vest în baza lecțiilor învățate din Ucraina.

Cel puțin am văzut că la Institutul Naval din Statele Unite se vorbea despre lecțiile învăţate privind folosirea dronelor, când au atacat porturile din Crimeea și zicea că aceste lecții încep să fie deja învățate în Academia Navală Americană. Sunt sigur că și în școlile militare din România, multe lecţii învăţate din război, acestea vor fi implementate în cursuri.

Dumitru Borţun: Unul dintre obiectivele cele mai importante ale Moscovei din ultimele 2-3 decenii este de a dezmembra Uniunea Europenă. Sunt duse campanii de influențare prin intermediul new media și a celor 30.000 de troli

Publicat de Gabriel Stan, 27 decembrie 2022, 14:17

La „Subiectul săptămânii” vă oferim un fragment din emisiunea „Euroatlantica”, realizată joi seara de Radu Dobrițoiu, cu tema „Fake news în aceste 300 de zile de război în Ucraina”, în care invitații au fost profesorul Dumitru Borțun și generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Relații Publice din Ministerul Apărării.

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Dumitru Borțun, realitatea demonstrează că presa nu este doar a patra putere în stat, dar în secolul XXI a devenit și a patra categorie de forțe în desfășurarea conflictelor, alături de forțele navale, terestre și aeriene.

Schimbă conflictul din Ucraina manualele și cursurile de relații publice și de comunicare strategică?

Dumitru Borțun: Da, chiar mă uitam, astăzi, la discursul ținut de Zelenski în fața Congresului american și mă gândeam că la analiza discursului va trebui să discutăm acest discurs și să-l analizăm, pentru că este o mostră de discurs politic în situații de criză.

Este o nouă paradigmă a comunicării politice și geopolitice, a comunicării internaționale și, în același timp, sunt noi situații, noi cazuri pentru studii de caz în vederea pregătirii specialiștilor pentru ce urmează, pentru că au loc mari schimbări în comunicare.

Vedeți, ați spus foarte bine adineori că informațiile false n-ar putea fi crezute, n-ar putea fi urmate, n-ar avea impact dacă nu ar exista înainte de ele o altfel de comunicare, un altfel de pregătire a terenului, care înseamnă descurajarea unor sentimente, cum ar fi încrederea în statul propriu, în instituțiile statului propriu, descurajarea încrederii în Uniunea Europeană, în alianțele în care ţara ta a intrat și așa mai departe.

În momentul în care este schimbată psihologia, nu mai există încredere, plutește o stare de incertitudine, plutește o stare de anxietate în societate, în momentul ăla pot să vii cu informațiile false, ghidate exact pentru ce vrei să obții, și se întâmplă, opinia publică se duce după ele.

De ce? Pentru că a fost pregătit terenul. Ați sesizat foarte bine că există, pe de o parte, narațiuni, pe de altă parte, informații. Informațiile fără narațiuni nu ar avea efect, narațiunile fără informații nu ar avea efect, fiindcă nu ar fi susținute de lucruri concrete.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Constantin Spînu, se confruntă Ministerul Apărării Naționale cu atacuri informaționale ca parte a războiului hibrid, în contextul conflictului din Ucraina?

Constantin Spînu: Aș spune că în momentul de față peisajul media, mediul informațional, nu doar din România, ci din întreaga lume, arată schimbat doar din punct de vedere tehnologic, pentru că din punct de vedere al psihologiei comunicării, și domnul profesor Borțun a prezentat și în alte ocazii faptul că psihologia noastră nu s-a schimbat fundamental în ultimii ani.

Vorbeați de presă ca fiind a patra categorie de forțe, eu aș pune că e a cincea, pentru că noi pe a patra o considerăm forțele speciale, pe lângă forțele aeriene, terestre și navale. Deci, iată, am avea o apropiere de coloana a cincea.

Iar, să spunem, bănuielile că presa ar putea fi folosită pentru manipularea maselor nu sunt de ieri de astăzi, aș aduce în discuție critica extrem de dură pe care Jürgen Habermas a dus-o încă de la mijlocul secolului XX, considerând presa principalul mijloc de pervertire al sferei publice.

Dar revenind la Federația Rusă și la tacticile folosite, ați adus în discuție prima invazie din Ucraina și aș vrea să vă spun că lucrurile erau destul de clare încă de atunci. MIMO arăta în 2015 că manualul de propagandă pe care puterea politică de la Kremlin l-a pus la dispoziția aparatului de propagandă de stat se baza încă de atunci pe metoda celor 4D: demobilizare-negare (dismissing), distorsionare, distragere și descurajare.

A doua invazie, declanșarea războiului de agresiune n-a făcut decât să perfecționeze aceste metode și este evident că nu doar în România, ci în întreg spațiul extern, era să zic al Uniunii Sovietice, dar n-ar fi fost foarte departe, există acțiuni, fie directe, fie prin proxi, finanțate sau încurajate de Federația Rusă.

La nivelul Ministerelor Apărării din Alianța Nord-Atlantică acest fenomen este privit cât se poate de serios. Există și preocupări la nivelul Alianței. Există preocupări de sincronizare a eforturilor, de înțelegere a fenomenului, de împărtășire a lecțiilor învățate și, evident, că la nivelul fiecărei țări există și particularități.

Am putea discuta pe parcursul acestei emisiuni și de exemple concrete și de soluțiile pe care le putem găsi, adaptate, evident, pentru audiența din România.

Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Dumitru Borţun, avem exemplul recent al votului negativ dat de Austria pentru ca două țări de pe Flancul estic al NATO să nu intre în spațiul Schengen. Cât de util este pentru Moscova crearea unor falii în interiorul Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice?

Cât de utile sunt astfel de acte și informații pentru a dezvolta, iată, fake news-uri la adresa Uniunii Europene? Dumitru Borţon:  Domnule profesor Dumitru Borțun, avem exemplul recent al votului negativ dat de Austria pentru ca două țări de pe flancul estic al NATO să nu intre în Spațiul Schengen.

Cât de util este pentru Moscova crearea unor falii în interiorul Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice? Cât de utile sunt astfel de acte și informații pentru a dezvolta, iată, fake news-uri la adresa Uniunii Europene?

Dumitru Borţun: Este unul dintre obiectivele cele mai importante ale Moscovei din ultimele 2-3 decenii. Este un scop divizarea, dezmembrarea Uniunii Europene, este unul dintre obiectivele campaniilor de influențare pe care le duc prin intermediul noilor media, new media și, în primul rând, prin intermediul acelor 30.000 de troli pe care îi folosesc prin intermediul Institutului de Studiere a Opiniei Publice de lângă Sankt Petersburg.

Este o analiză de conținut făcută pe aceste mesaje, făcută de un colectiv condus de domnul Iulian Chifu și care au fost publicate. Și acolo se arată în mod sistematic, pe ordin de mărime, pe priorități, care sunt principalele teme care sunt trimise spre fostele țări socialiste, inclusiv România.

Ar fi așa: Uniunea Europeană este un imperiu nedrept, care ne tratează ca cetățeni, ca pe niște cetățeni de mână a doua; Uniunea Europeană este un proiect eșuat, care se va prăbuși; mândria noastră națională trebuie revigorată, dar nu altfel decât prin opoziție cu Occidentul.

Deci, toate lucrurile astea sunt deja gândite și amplificate prin așa-zișii troli, de fapt, pe românește, se numesc postaci, cei care postează ca și când ar fi persoane autonome, dar ele sunt plătite de guvernul Federației Ruse, pentru a influența opinia publică din anumite țări, și au anumite politici și anumite strategii și tactici specifice pentru Europa de Nord, pentru Europa Occidentală, pentru Europa Centrală, pentru Europa de Est și pentru fostele țări socialiste.

Deci, vreau să vă spun că este de o parșivenie și de o inteligență cinică incredibile. Aceste studii ar merita citite și popularizate mai mult de mass-media, inclusiv de postul public de radio, pentru că este o formă de a contracara această forță de influențare ideologică, cum o numesc ei sau cum o numeau pe vremuri KGB-iștii, avertizând populația, spunându-le ce li se pregătește.

Ovidiu Raețchi: Marea Neagră este o prioritate zero pentru Alianța Nord-Atlantică, pentru că Alianța e una cu caracter defensiv, iar Marea Neagră e vizată de un război de agresiune, însoțit de încercări de a modifica granițele

Publicat de Gabriel Stan, 12 decembrie 2022, 14:03

La „Subiectul săptămânii” aducem în atenția dumneavoastră concluziile ministerialei NATO desfășurată săptămâna trecută la Bucureşti, primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe flancul estic, după agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Vă invităm să ascultați un fragment din emisiunea „Euroatlantica”, difuzată joi seara, la Radio România Actualități.

Invitații lui Radu Dobrițoiu au fost Ovidiu Raețchi, preşedintele Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, și Ion Petrescu, colonel în rezervă, analist militar, fost director al trustului de presă al Armatei.

Radu Dobrițoiu (realizator): Ce mesaj transmite alegerea Bucureștiului pentru această reuniune?

Ovidiu Raețchi: Sunt două mesaje. În primul rând, în mod evident, este sprijinul față de partenerii ucraineni, care a fost subliniat și care a fost dezbătut în detaliu de-a lungul zilelor reuniunii ministeriale.

În mod evident, este și un semnal în raport cu importanța României în acest flanc, pentru că, dacă te uiți la linia celor trei mări dinspre estul Europei, adică de la Baltica la Marea Neagră și la Adriatică, vei înțelege imediat de ce e Marea Neagră este o prioritate zero pentru Alianța Nord-Atlantică, astăzi; pentru că Alianța e una cu caracter defensiv și pentru că Marea Neagră e, în acest moment, vizată de un război de agresiune, însoțit de încercări de a modifica granițele.

Iar dacă flancul baltic a fost deplin consolidat, ca efect nescontat, dacă în sud, la Adriatică, există, sigur, încercări de destabilizare hibridă, dar nu se poate vorbi de o agresiune directă din rațiuni geografice, Marea Neagră este direcția care trebuie stabilizată și protejată, iar România a reprezentat promotorul strategic al acestei idei încă după ocuparea și anexarea ilegală a Crimeei.

Noi am pledat pentru o pondere egală a prezenței înaintate NATO la Marea Neagră, în raport cu Baltica. Și iată că istoria ne dă dreptate, în ideea că, dacă Federația Rusă simte o anumită vulnerabilitate într-o zonă, acolo își va concentra eforturile. Or, la Marea Neagră avem Ucraina, avem Moldova cu Transnistria, cu Găgăuzia, avem Georgia.

Toate aceste idei au fost formulate de România, care, politic, a fost, este și va fi actorul de la Marea Neagră cu cel mai puternic discurs pro-NATO și al creșterii prezenței NATO, iar opțiunea pentru București a fost o consecință.

Radu Dobrițoiu (realizator):  Domnule colonel Ion Petrescu, pe palierul militar s-a discutat de Ucraina. Ce concluzii putem trage după reuniunea de la București? Cât de importantă este Ucraina, rezistența Kievului în strategia de securitate a NATO?

Ion Petrescu: Au fost la București voci care au perceput această reuniune de-o manieră, pe care aș caracteriza-o cu eleganță, bazată pe lipsă de informație. Sigur că toți cei care au participat la această reuniune a miniștrilor de externe ai NATO știau că principala problemă rămâne Ucraina.

Ucraina, din perspectiva faptului că și-a propus, anul viitor, așa cum zicea președintele Zelenski, să-și elibereze toate teritoriile, inclusiv Donbasul, Ucraina de Sud și Crimeea, un obiectiv extrem de ambițios, în condițiile în care, așa cum declara președintele Putin, Rusia rămâne cu trupe în Ucraina și își apără interesul național acolo.

La momentul când difuzați emisiunea, sunt 125.000 de mobilizați trimiși de Kremlin în sprijinul forțelor destinate inițial pentru operațiunea militară specială pe teritoriul statului ucrainean și se preconizează ca restul, până la 300.000, să fie trimiși după terminarea perioadei de instruire, probabil înainte de data de 1 martie.

De aceea, această voce unitară a miniștrilor de externe aliați a contat foarte mult, deoarece aici nu e vorba doar de simple declarații, ci de o bifare a unor angajamente anterioare, care încep de la livrarea de armament, cum procedează Statele Unite al Americii, Marea Britanie, până la alte modalități de ajutorare a statului ucrainean, greu încercat în această iarnă de bombardamentele cinice ale Federației Ruse și care va primi, cu recunoștință, toate aceste generatoare pe care o serie de state europene le-au pregătit; le trimit pe calea aerului pentru a ajuta populația ucraineană greu încercată de acest război dus pe frontul de est.

Fake news-urile și tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 12:45

La „Subiectul săptămânii” s-a vorbit despre frontul informaţional, despre care auziţi din ce în ce mai des că este invadat de fake news-uri. Asistăm în ultima perioadă la numeroase ştiri false, corelate cu tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia.

Reţelele de socializare au fost invadate cu imagini de arhivă cu coloane de tehnică militară, cu tancuri, cu blindate uşoare în viteză, exerciţii care au avut loc cu luni sau poate chiar cu ani în urmă, dar care în aceste zile au fost utilizate în promovarea unor ştiri false care susţin pregătirea de război a României.

Joi seara, la emisiunea „Euroatlantica” difuzată la Radio România Actualităţi, Radu Dobriţoiu a dezbătut această temă fierbinte împreună cu Dumitru Borţun, profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, şi cu generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din Ministerul Apărării Naţionale. Vă invităm să ascultaţi un fragment din această dezbatere de joi seara. Primul interlocutor, profesorul Dumitru Borţun.

Dumitru Borţun: S-au făcut monitorizări, de pildă, pe mesajele online care se difuzează pe reţelele sociale dinspre Rusia spre România.

Este vorba de un volum coordonat de domnul Iulian Chifu şi care a făcut analiză de conținut pe aceste mesaje – e un colectiv întreg acolo de cercetători – și care arată foarte clar care sunt obiectivele declarate şi obiectivele nedeclarate ale acestor mesaje.

Sunt mesaje produse de Institutul de studiere a opiniei publice de la Sankt Petersburg, care are angajați 30.000 de troli, pe românește „postaci”, care nu fac altceva decât să pună, foarte bine coordonaţi şi dirijaţi de către cei care coordonează acțiunile de influențare ideologică, difuzează informații, replici, mesaje, imagini către țările occidentale, țările din Europa Centrală și țările din estul Europei, inclusiv România.

Principalul lor scop este îndepărtarea popoarelor respective de valorile Uniunii Europene, de ceea ce înseamnă rațiune, egalitate în fața legii, ceea ce înseamnă democrație, egalitate în drepturi, transparență, respectul pentru alteritate, pentru diferență, multiculturalism.

Toate lucrurile astea sunt luate peste picior, bagatelizate și se propun în schimb valori cum ar fi: autohtonismul, identitatea definită atemporal, așa, și mitologic, suveranismul într-o epocă plină de interacțiuni care au devenit obligatorii.

Ei vorbesc de autonomie, de suveranitate de-asta de tip autohtonist. De ce? Pentru că în momentul în care ai despărțit un popor de obiectivele Uniunii Europene și de valorile acestui spațiu de civilizație, este mult mai ușor să îl acaparezi și să îl faci prietenul tău, aliatul tău și, la un moment dat, coloana a cincea în țara respectivă, chiar dacă ţara respectivă e membră a NATO.

Observaţi cât de parşiv se lucrează? De aceea, fake news, aceste ştiri contrafăcute, teoriile conspirației, toate filmele astea care par logice, par foarte bine construite, sunt verosimile, au de fapt scopuri militare și geopolitice.

Radu Dobriţoiu (realizator): Să mai adaugăm un obieciv al acestor troli, un obiectiv al propagandei răsăritene, domnule profesor, şi anume, acela de a crea disensiuni între ţările aliate, între statele membre ale Uniunii Europene

Dumitru Borţun: Aţi sesizat foarte bine, mulțumesc frumos! Ei polarizează de fapt o societate, cu aceste mesaje, şi formează două publicuri mari așa-zişii progresişti, cu așa zişii naționalități, aşa-zişii globalişti, cu aşa-zişii patrioți.

Sunt tot felul  de etichete, aşa-zişii neomarxişti, ceea ce o aberație, o inepție pe care o văd folosită de oameni care se pretind cultivați, care au diplome, au facultăți, masterate, doctorate, trag cu  neomarxism, un clișeu care nu are nicio acoperire, nici teoretică, nici ideologică, dar ca să fie ceva care sună urât, e ceea ce numim diabolizarea adversarului, este tactică veche, antică și de demult.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule general Constantin Spînu, propaganda – și mă gândesc la cea răsăriteană – are ca metodă principală utilizarea unei știri reale pentru a construi un mesaj distorsionat, cu scopul de a manipula publicul în sensul dorit de cel care promovează informația incorectă.

De câte ori ați sesizat acest aspect în subiectul analizat astăzi de noi, şi mă refer în principal din perspectiva MApN, la informații despre pregătirea… o așa-zisă pregătire a Armatei României pentru a participa la un eventual război în Ucraina?

Constantin Spînu: Aş spune că nu este nimic nou sub soare, nu sunt narative care să ne fi luat prin surprindere. Vorbeaţi de tactici vechi.

Aş vrea să introduc în discuţie, şi dl profesor Borţun cu siguranţă, ştie, pentru că am discutat chiar într-un panel despre acest lucru – măsurile active ale KGB-ului din perioada URSS, există acum tratate scrise chiar de foşti ofițeri de informații ai KGB-ului, aveau două direcții principale de acțiune asupra Occidentului: manipularea prin orice mijloace, pe bază de valori, pe bază de percepţii, pentru a crea percepţii exagerate cu privire la puterea URSS și pentru a semăna neîncredere în capacitetea Occidentului şi, cea de-a doua direcţie de acţiune era neîncrederea în stat şi în instituţiile sale, neîncrederea că domeniile esenţiale ale statului sau ale societății occidentale funcţionează, stârnirea urii între diferite grupuri ale societății, polarizarea și chiar disensiuni în rândul organizațiilor politico-militare ale Occidentului.

Mi se pare că definim de fapt realitatea mediului informațional de astăzi. S-au schimbat doar canalele, doar metodele.

Explozia mijloacelor de comunicare în internet, platformele de comunicare socială nu au făcut decât să amplifice posibilităţile de manipulare, posibilităţile de promovare a unor asemenea tactici. Revenind la ce m-aţi întrebat, aş spune că noi observăm şi dezinformare, să spunem, fără intenţie, din nepricepere, din superficialitate, pur şi simplu din comoditate, răspândim, uneori dăm share la informaţii pe care nici nu ne punem problema să le verificăm, dar sunt şi narative care sunt promovate cu intenție.

Vă aduceţi aminte, în perioada stării de urgență, cam aceleași filmulețe, coloane militare care se deplasau pe drumurile ţării erau prezentate ca fiind coloane ale Armatei care se îndreaptă spre Bucureşti. S-au dovedit evident false, sunt reîncălzite acum, sunt refolosite, pentru că dvs, domnule Dobriţoiu, aţi punctat foarte bine, acest domeniu, zona comunicării în online nu este reglementată şi, din păcate, aici ar trebuie găsite soluţii pentru că avem în Constituţie două articole care trebuie citite împreună: libertatea de exprimare, Articolul 30, dar și dreptul la o informare corectă, Articolul 31.

Or, prin vicierea procesului de comunicare, în lipsa unor reglementări aplicabile în zona din online, sunt afectate aceste drepturi fundamentale ale românilor. Şi chiar voiam să vă dau o ştire de ultimă oră. Hotnews, citând Washington Post și CNN, spun că sursele oficiale din Statele Unite susțin că Rusia s-a pregătit să fabrice un pretext pentru o invazie a Ucrainei, folosind un videoclip grafic care ar reprezenta un atac fals împotriva Rusiei. Deci, iată că zona informaţională oferită de social media are resurse cât se poate serioase și posibile efecte cât se poate de grave.