Adrian Gîtman (realizator rubrică): O nouă reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina a avut loc marți în Baza Aeriană Ramstein din Germania. Reprezentanții celor 50 de state care fac parte din acest format au analizat progresele în ceea ce privește sprijinul pentru țara vecină și posibilele evoluții ale războiului. Constantin Herțanu a urmărit subiectul și are detalii. Constantin Herțanu (reporter): Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, cel care prezidează în mod obișnuit acest format, a avertizat că supraviețuirea Ucrainei este în pericol și a încercat să convingă aliații că Statele Unite ale Americii rămân angajate față de Kiev, chiar dacă la Washington există un blocaj pentru acordarea unui nou pachet de asistență pentru Ucraina. Proiectul de lege, care ar oferi alte 60 de miliarde de dolari ucrainenilor, încă nu a fost supus votului Congresului american. Între timp, Administrația Biden a anunțat că va trimite totuși Ucrainei 300 de milioane de dolari, ca o măsură extraordinară, după ce Pentagonul a făcut economii în urma unor contracte militare. Și cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk au reafirmat sprijinul țărilor lor pentru Ucraina. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat marți în acest sens un pachet de ajutor în valoare de 500 de milioane de euro. Adrian Gîtman (realizator rubrică): La reuniunea de la Ramstein, România a fost reprezentată de secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale Simona Cojocaru și de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Simona Cojocaru a arătat în intervenția sa sprijinul țării noastre pentru Ucraina, inclusiv prin participarea la misiunea Uniunii Europene, EUMAM, pentru instruirea militarilor ucraineni și la misiunea Interflex, condusă de Marea Britanie.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Franța a găzduit Conferința pentru Apărarea Aeriană Europeană, organizată la inițiativa președintelui Emmanuel Macron. În cadrul reuniunii s-a propus dezvoltarea industriei europene de profil pentru a reduce dependența de importul de tehnologie de apărare din afara continentului. Ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, a participat la lucrările conferinței la invitația omologului francez, Sébastien Lecornu.
Angel Tîlvăr: Am avut ocazia să spun că România are unul dintre pilonii de stabilitate și generatori de securitate în regiunea Mării Negre. Am avut ocazia să promovez ideea ca Marea Neagră să aibă o importanță mai mare în ceea ce privește conceptul strategic. Și, totodată, ne-am pronunțat în ceea ce privește inițiativele de înzestrare comună. Ne-am pronunțat pentru o colaborare constantă cu partenerii transatlantici, cu Statele Unite. În același timp, suntem de acord și susținem posibilitatea ca pe anumite programe să se poată face achiziții europene comune.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, s-au întâlnit miercuri în Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, unde au discutat despre consolidarea Parteneriatului strategic româno-francez, despre aderarea țării noastre la Spaţiul Schengen, dar și despre evoluția situației de securitate din regiune.
Președintele Iohannis a mulțumit pentru prezența militarilor francezi în țara noastră și pentru asumarea de către Franța a comenzii grupului de luptă NATO constituit în România.
Klaus Iohannis:Vă mulțumesc pentru asumarea de către Franța a calității de lider al grupului de luptă NATO din țara noastră, a cărei operaționalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang.
Un loc aparte în discuțiile noastre l-a avut pregătirea Summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esențiale pentru viitorul Alianței și pentru securitatea noastră comună.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Emmanuel Macron a reiterat faptul că România nu este pentru Franța o țară ca oricare alta, alianța dintre cele două state bazându-se pe o prietenie de două secole. Președintele Franței a confirmat creșterea capabilităților aliate de apărare pe flancul estic al NATO.
Emmanuel Macron: În cadrul NATO, împreună cu ceilalți aliați și cu sprijinul Armatei Române, dispozitivul actual va lua amploare, își va spori capacitățile.
Întâlnirea de nivel înalt care va avea loc la Madrid va confirma această ambiție și este o dovadă suplimentară a unității noastre pentru a îndepărta orice amenințare militară de pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În același context al contribuției țărilor europene cu efective la grupul NATO din România, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit și cu Regele Philippe al Belgiei tot în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, acolo unde se află și un contingent de militari ai acestei țări.
Franţa vrea să evite o retragere completă a Rusiei din Consiliul Europei
Foto: French President Emmanuel Macron, right, greets Ukrainian President Volodymyr Zelenskiy before a meeting at the Elysee Palace, in Paris, Monday, June 17, 2019. (AP Photo/Christophe Ena)
Președintele francez, Emmanuel Macron, care l-a primit, luni, la Paris, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu dorește să permită retragerea completă a Federației Ruse din Consiliul Europei. Pe de altă parte, potrivit lui Macron, Franța susține politica sancţiunilor împotriva Federației Ruse până când Moscova va îndeplini toate condițiile în cazul soluţionării conflictului din Ucraina. „Dar, în ceea ce privește sancțiunile din cadrul Consiliului Europei, menţionez că, de fapt, nu statul rus are de suferit din cauza acestor sancţiuni, ci cetățenii Rusiei. Pentru că apartenența Rusiei la Consiliul Europei înseamnă aderarea la spațiul jurisdicțional, existând, astfel, posibilitatea de a formula plângeri împotriva statului rus” – a adăugat președintele francez. Macron a subliniat că, dacă Rusia este exclusă din Consiliul Europei, atunci toate aceste lucruri ar deveni imposibile. „Vrem să evităm o retragere completă a Rusiei din Consiliul Europei, deoarece credem că acest lucru va dăuna în primul rând intereselor cetățenilor ruși, cărora vrem să le asigurăm posibilitatea de a-și apăra drepturile” – a explicat Emmanuel Macron.
Incendiul masiv care a afectat catedrala Notre-Dame a distrus acoperişul şi turla, dar zidurile exterioare şi cele două clopotniţe nu s-au prăbuşit.
Vestea bună este că pericolul a fost eliminat, dar nu se ştie cum va rezista structura edificiului, a declarat marţi dimineaţa Laurent Nunez, secretar de stat în Ministerul de Interne al Franţei, citat de AFP şi Reuters.
Structura catedralei a fost salvată, precum și două turnuri. Pagubele au fost importante, însă 30% dintre operele din patrimoniul UNESCO au fost salvate.
Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase, inclusiv „coroana de spini” purtată de Iisus înainte de crucificare, dar și o mantie, pe care Ludovic al IX al Franţei ar fi purtat-o când a adus coroana de spini la Paris.
Cauza incendiului este încă necunoscută, iar autorităţile îşi continuă ancheta, a adăugat el. La această oră au loc 15 audieri. Este vorba despre muncitorii care lucrează la refacerea turlei.
”La ora 08:00 (06:00 GMT, 09:00 ora României) va avea loc o întrunire cu experţi, arhitecţi ai construcţiilor din Franţa pentru a încerca să stabilim dacă structura este stabilă şi dacă pompierii pot intra pentru a-şi continua misiunea”, a informat Nunez presa.
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că „Vom reconstrui Notre-Dame”. Acesta a lansat un apel un apel internaţional de strângere de fonduri pentru refacerea catedralei.
Un miliardar francez a anunţat că va dona 100 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei, care atrage 13 milioane de turişti anual.
Reacțiile pe care acest incendiu le-a provocat au apîrut imediat.
Mesajele s-au înmulţit luni seară, după incendiul care a devastat Catedrala Notre-Dame din Paris, notează AFP. Acestea au venit din partea Germaniei, Marii Britanii, Statelor Unite, Belgia, Uniunea Europeană, Spania, Italia, Austria, Norvegia și România.
De asemenea, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Cultură, UNESCO, a transmis următorul mesaj :”alături de Franţa pentru salvarea şi reabilitarea acestui patrimoniu inestimabil”.
Vaticanul şi-a exprimat tristeţea luni seară în timp ce un incendiu devasta Catedrala Notre-Dame din Paris, ”simbol al creştinătăţii, în Franţa şi în lume”.
”Suntem alături de catolicii francezi şi populaţia Parisului. Ne rugăm pentru pompierii şi pentru toţi cei care fac tot posibilul pentru a înfrunta această situaţie dramatică”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Vaticanului într-un comunicat
LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump
Foto: (190326) -- PARIS, March 26, 2019 (Xinhua) -- Chinese President Xi Jinping meets with German Chancellor Angela Merkel on the sidelines of a global governance forum co-hosted by China and France in Paris, France, March 26, 2019. (Xinhua/Xie Huanchi)
Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.
În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.
“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.
Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.
UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.
“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.
“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți, îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții. “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.
”Neîncredere”
Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.
Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.
“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.
Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.
De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.
China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.
”Impuls” pentru climă
Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.
Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.
China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.
În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.
Potrivit “Le Figaro”, Macron va lansa marți campania LREM pentru alegerile europene, cu un text publicat în mai multe ziare europene
Emmanuel Macron întră în campanie pentru Europa. Presedintele Republicii a făcut tot timpul din proiectul european calul lui de bătaie. La apropierea alegerilor europene, de la sfârșitul lunii mai, el se pregătește să urce pe metereze pentru a apăra visul european pe care îl are în minte de la venirea sa la Palatul Élysée, în mai 2017. Astfel, scrie “Le Figaro”, Emmanuel Macron pregătește un articol care va fi publicat marți, 5 martie, în ziarele din cele 28 de țări ale Uniunii Europene.
“Șeful statului nu vrea să le vorbească numai francezilor. El vrea să se adreseze tuturor cetățenilor europeni”, explică pentru cotidian un apropiat al președintelui. Palatul prezidențial lucrează la acest articol de mai multe săptămâni, foarte în secret. Publicarea textului ar trebui de altfel să marcheze adevărata lansare a campaniei partidului prezidențial în vederea scrutinului din 26 mai din care va rezulta un nou Parlament European. Unii ard deja de nerăbdare și privesc textul ca pe un “generic… un fel de anunț” al campaniei LREM.
O sursă din anturajul președintelui nu a confirmat Agenției France-Presse publicarea unui asemenea text, anunțând totuși pentru începutul săptămânii viitoare ceea ce va fi “luarea de cuvânt cea mai puternică” a lui Emmanuel Macron despre Europa, de peste un an. Intervenția șefului statului se va înscrie “în continuarea discursului de la Sorbona” din toamna lui 2017, a declarat această sursă pentru AFP.
Guvernul a primit consemnul să fie foarte discret deocamdată despre Europa. Doar de la mijlocul săptămânii viitoare se vor putea exprima și alătura pozițiilor șefului statului. Poziții împotriva curentului ale valului naționalist și populist reprezentat în special de noua stea a unei părți a Europei, Matteo Salvini, vicepremierul italian. De altfel, Emmanuel Macron va fi duminică seară, la o ora de maximă audiență, invitatul canalului italian Rai 1. Un interviu în timpul căruia problema europeană va fi abordată pe larg.
O contrapondere la argumentația Brexit
Căci miza este importantă: “Suntem într-un moment crucial al istoriei Europei. Asistăm în prezent la dezintegrarea sa. Ea este în pericol. Ideea este deci să se spună că e urgent să fie regândită, căci avem nevoie de ea”, explică pentru “Le Figaro” o sursă apropiată. “Președintele vrea să tragă un semnal de alarmă” în scopul trezirii conștiințelor și să ducă la reconstruirea unui adevărat “proiect comun”.
Emmanuel Macron își rafinează argumentația care ar trebui, în parte, să se sprijine pe teama de Brexit, negocierile pentru care au fost totdeauna dificile și nu au dus deocamdată la un acord clar și acceptat de toate părțile interesate. Șeful statului vrea să opună retoricii naționaliste și izolationiste a Brexit viziunea sa și voința pentru o “Europă care protejează” și un “suveranism pozitiv, fiind împărtășit”. Dincolo de argumentație, rămâne de văzut ce echipă va conduce proiectul european al șefului statului. Potrivit BFM TV, ministrul sănătății, Agnès Buzyn, ar putea juca un rol primordial în campania LREM.
Într-un interviu acordat publicaţiei „Ouest France”, şeful statului francez pledează pentru o Uniune Europeană mai „suverană şi mai multilaterală”.
Făcând apel la „o rezistenţă”, Emmanuel Macron a spus că a fost „frapat” de asemănarea dintre situaţia actuală din Europa şi cea din perioada interbelică, într-un interviu publicat miercuri seara, în „Ouest-France”.
„Într-o Europă care este divizată de temeri, repliere naţionalistă, consecinţele crizei economice, vedem, aproape în mod metodic cum se re-articulează tot ce a punctat viaţa Europei de la Primul Război Mondial până la criza din 1929, declară preşedintele Republicii. „Trebuie să aveţi acest lucru în minte, să fiţi lucizi, să ştiţi cum să îi rezistaţi”, aducând „vigoare democratică şi republicană”.
Şeful statului se pregăteşte să sărbătorească o sută de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, vizitând câmpurile de luptă din Marele Est şi Hauts-de-France timp de o săptămână, începând de duminică. Apoi va avea loc ceremonia din 11 noiembrie de la Arcul de Triumf în prezenţa a peste o sută de lideri din întreaga lume, urmată de primul Forum al Păcii în La Villette.
În timpul acestor întâlniri, Emmanuel Macron asigură că nu „vrea doar să privească Istoria”. „Vreau să trimit un omagiu şi să încerc să înţeleg lecţiile acestei Istorii. Este un mesaj de celebrare, comemorare memorie şi pentru viitor. Promovând, cu această ocazie, o Europă „mai suverană şi mai multilaterală” . „Europa se confruntă cu un risc: acea de a fi dezmembrată de lepra naţionalistă şi să fie răsturnată de puteri externe. Şi, prin urmare, să-şi piardă suveranitatea. Adică să aibă o securitate care să depindă de alegerile americane şi de schimbările sale, să aibă o Chină tot mai prezentă în infrastructurile esenţiale, o Rusie care, uneori, este tentată de manipulare, mari interese finaciare şi de pieţe care, câteodată, depăşesc locul pe care îl pot ocupa statele”, avertizează Macron.
Răspunsurile prudente ale lui Merkel pentru Macron
Publicat de Camelia Teodosiu,
6 iunie 2018, 13:01 / actualizat: 7 iunie 2018, 14:53
Pe 3 iunie, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, cancelarul a spus în sfarşit ce crede despre propunerile şefului statului francez
În sfârşit! După luni de speranţe dezamăgite, amânări neînţelese şi imprecaţii inutile, Angela Merkel a sfârşit prin a da, duminică, 3 iunie, răspuns la propunerile lui Emmanuel Macron pentru a întări Europa, formulate în discursul lui de la Sorbona din septembrie 2017. Cei care credeau că, dacă Merkel întârzie atât de mult o face pentru a-şi plasa mai bine ambiţiile pentru Europa la înălţimea celor ale partenerului său francez sunt dezamăgiţi. Nu va exista o mare reprezentare germană. Fidelă reputaţiei sale, Merkel face ca Merkel: ea avansează, dar cu paşi mici.
Era aşteptată la Aix-la-Chapelle, unde acceptase să vorbească cu ocazia înmânării premiului Charlemagne, decernat în acest an dlui Macron, în mai: ea ar fi putut rosti un discurs istoric, dar el a fost se o platitudine dezolantă, în faţa unui preşedinte care presa Germania să-şi abandoneze „fetişismul” bugetar. Preşedintelui francez îi place discursul oral, de preferinţă într-un cadru teatral; cancelarul preferă confortul scrisului. Până la urmă, ea a ales un lung interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung ca să precizeze poziţia Germaniei în mai multe probleme esenţiale, cu trei săptămâni înaintea unui consiliu european foarte aşteptat.
Fără o „uniune a datoriei”
Evident, răspunsul ei privind reforma zonei euro va fi considerat cel mai dezamăgitor la Paris. Avansul dnei Merkel este minim, într-un context, este adevărat, umbrit de situaţia din Italia: ea este în favoarea transformării Mecanismului European de Stabilitate (MES) în Fondul Monetar European (FME), care să poată să vină în ajutorul ţărilor aflate în dificultate economică, dar care să poată de asemenea studia restructurarea datoriei acestor ţări – o reţetă căreia Franţa i se opune. Dna Merkel se pronunţă şi pentru un buget de investiţii al zonei euro, dar cu o valoare mult mai mică decât cea dorită de dl Macron. Grijulie să nu-şi supere partenerii politici, ea repetă refuzul de a crea o „uniune a datoriei”.
Cancelarul avansează în chestiunea migraţiei: ea susţine ideea unei agenţii europene a migraţiei şi pledează pentru armonizarea dreptului de azil. Ea recunoaşte că sistemul cotelor obligatorii de refugiaţi pentru statele membre a fost un eşec şi propune un „sistem flexibil” de împărţire a responsabilităţilor.
În problema apărării şi securităţii evoluează Angela Merkel cel mai mult în sensul dorit de Emmanuel Macron. Ea susţine iniţiativa de intervenţie europeană lansată de Franţa şi subscrie la necesitatea de a crea o „cultură strategică” comună. Acest lucru va lua timp, dar este un semnal politic binevenit, la fel ca şi propunerea unui Consiliu european de securitate la ONU, ţinând cont de tradiţionalele reticenţe germane în acest domeniu.
Contextul internaţional şi provocările aduse de predinţia Trump pledează pentru progrese mai decisive, dar Angela Merkel, legată prin contractul ei de coaliţie, este de felul ei prudentă.
Înaintea acestui al patrulea mandat care se dovedeşte mai dificil decât precedentele, cancelarul nu a făcut până cum decât două schimbări de direcţie îndrăzneţe: cea a tranziţiei energetice şi cea a primirii masive de refugiaţi în 2015. Cele două viraje au fost foarte controversate. Vizibil, cancelarul preferă de acum înainte s-o ia pe căi mai sigure. Dar această prudenţă nu mai este la înălţimea mizei.
Comisia Juncker a urmărit “realism” și consensul în bugetul sau. Statele membre critică, Parlamentul exprimă frustrări…
Când Europa se apleacă asupra bugetului, se privește într-o oglindă. Este mare și puternică sau firavă și slabă? Acest exercițiu nu are lor decât o dată la șapte ani. Comisia Juncker, la final de mandat, și-a propus deci să atribuie Uniunii o dimensiune și o ambiție pentru anii 2021-2027, în contextul constrângerii prilejuite de plecarea britanicilor și lipsei de fonduri care rezultă de aici (circa 13 – 14 miliarde de euro pe an).
Comisia Juncker ar fi putut să propună statelor membre să compenseze integral această plecare, finanțând în același timp noile misiuni ale Europei, anume gestiunea frontierelor externe, fondul European de apărare, inovația de vârf, politica migratorie etc. Ea a preferat să pună pe masă o propunere mai clasică: să taie din principalele două programe care sunt agricultura (PAC) și fondurile de coeziune (care ar trebui să permită o recuperare a decalajelor economice regiunilor mai puțin bogate).
Negocierea se face întotdeauna în jos
Statele membre sunt totuși chemate să compenseze parțial plecarea britanicilor, deci contribuțiile lor ar trebui să crească. Juncker propune un buget de 1.135 de miliarde de euro pe cei șapte ani ai exercițiului financiar, adică 1,114% din venitul național brut al celor 27 de membri. “Se puteau finanța noile misiuni fără a tăia din cele vechi, cu 1,2% din venitul național brut european (VNB)”, se precizează în cadrul Comisiei. Procentual diferența este infimă între cele două versiuni…
Jean-Claude Juncker n-a îndrăznit să facă pasul, căutând deja o cale de mijloc între Consiliul European, mai înclinat spre reducere, și Parlamentul European, mai ambițios decât statele membre. Pornind de la o propunere de 1,14% din VNB, Comisia Juncker știe deja că în final procentajul va fi, inexorabil, mai mic. Negocierea se va face întotdeauna în scădere, căci Europa se construiește pe poziția celui care vrea cel mai puțin. Or, pentru a fi adoptat, bugetul va trebui să aibă unanimitate în cadrul Consiliului European, apoi să fie aprobat de cele 27 de parlamente naționale și în final să fie votat de Parlamentul de la Strasbourg. De fiecare dată, această cale lungă dă naștere la infinite negocieri, fiecare stat membru având grijă să recupereze cu o mână ce dă cu cealaltă… Scăderea este înscrisă în inima procesului.
Macron, parțial urmat de Juncker
Totuși, Comisia introduce noutăți salutate de europeni: 27,5 miliarde de euro pe șapte ani pentru securitate și apărare, 34 de miliarde pentru a gestiona frontierele și migrația, 25 de miliarde de euro pentru a susține reformele în statele membre sau dublarea fondurilor programului Erasmus+ (Parlamentul cerea triplarea). Revendicările lui Emmanuel Macron au fost, parțial, auzite. Președintele francez cerea oprirea scăderilor la contribuțiile statelor; Juncker îi dă dreptate. El obține un embrion de “buget al zonei euro, desigur, modest, pentru a contribui la convergența economiilor. El cerea condiționarea plății fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept; Comisia Juncker îl urmează pe această idee…
În schimb, nici un cuvânt despre “taxa pe digital”, din care Macron voia să facă o “resursă” la bugetul UE. Comisia n-a îndrăznit să se angajeze pe această cale, atât de mult crește rezistența la această “taxă pe digital”, inclusiv la vecinii noștri germani, de la venirea lui Olaf Scholz la Ministerul de Finanțe. Comisia a pus pe masă diverse idei de resurse proprii: o taxă de 20% pe încasările generate de sistemul de schimburi de cote de emisii de CO2, o mică reducere din suma impozitului pe societăți (dar directiva ACCIS nu este încă adoptată), o taxă pe deșeurile de ambalaje nereciclate… Deocamdată, Comisia ar conta pe încasări de 22 ipotetice miliarde de euro pe an.
Pentru Austria și Danemarca, este prea mult!
Jean-Claude Juncker nu mai avea nimic de pierdut. El nu mai candidează. Cât despre buget, el nu va fi probabil adoptat sub mandatul lui. Într-adevăr, Franța a arătat deja că nu intenționează să supună la vot un buget multi-anual în actualul Parlament de la Strasbourg, când în mai 2019 va fi ales unul nou. “Ca de obicei, bugetul va fi adoptat la începutul lui 2020, pentru a fi aplicat la 1 ianuarie 2021”, arată o sursă germană cu experiență în domeniu. Juncker este un prea bun cunoscător al mersului lucrurilor în Europa pentru a nu o ști. El s-ar fi putut deci elibera de constrângerile “realismului” și arăta mai îndrăzneț. Cu atât mai mult cu cât, de la publicarea propunerii de buget (și uneori chiar înainte), căutarea unui “compromis” s-a lovit de ritualele interese naționale care au criticat această schiță de buget…
Franța, cea mai interesată de PAC, a arătat cu degetul “iresponsabilitatea” tăierilor de la agricultură, pentru a opri cât mai repede supărarea FNSEA. Ungaria s-a simțit vizată (pe bună dreptate) de condiționarea introdusă de a plăti fondurile de coeziune statelor care respectă statul de drept. “Un șantaj”, potrivit lui Peter Szijjarto, ministrul ungar al afacerilor externe. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, dorește, dimpotrivă, ca Europa să-și reducă viteză. El va deține președinția UE în al doilea semestru din 2018, ceea ce nu va ușura lucrurile… Alăturându-se punctului de vedere al țărilor nordice, premierul danez, Lokke Rasmussen, a pus punctual pe i: “O UE redusă va trebui să se traducă printr-un buget redus!”. Fără să fie o surpriză, olandezul Mark Rutte a apreciat că propunerea lui Juncker “nu este o opțiune acceptabilă” pentru țara sa… Pornim de departe.
Frustrări în Parlament
Parlamentul European cerea un buget mai mare cu 219 miliarde de euro față de această propunere. PPE, partidul din care provine Juncker, a salutat dublarea bugetului pentru Erasmus și atenția pentru tineri cu ideea unui bilet de tren gratuit pentru tinerii de 18 ani care ar traversa Europa. José Manuel Fernandes, purtătorul de cuvânt al PPE, a emis totuși rezerve asupra tăierilor din PAC și din fondurile de coeziune. Social-democrații subliniază că “Uniunea Europeană nu-și poate ține promisiunile cu un buget care reprezintă prețul unei cești de cafea pe zi de persoană”. Grupul liberalilor (ALDE) a apreciat schița de resurse proprii deplângând în același timp tăierile din PAC și insuficiența programului Erasmus+, chiar crescut.
În rezumat, Juncker caută consensul în realism. Obține proteste în cadrul Consiliului European și reproșuri mai mult sau mai puțin violente din Parlament. Ceea ce înseamnă a pierde la toate capitolele. Pentru un buget a cărui adoptare nu o va vedea…
Miniştrii din UE abordează la Sofia reforma eurozonei şi a taxei digitale
Publicat de Camelia Teodosiu,
3 mai 2018, 09:09 / actualizat: 3 mai 2018, 17:01
Miniştrii Economiei şi Finanţelor din Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc mâine şi sâmbătă la Sofia, pentru a aborda reforma în vederea realizării de progrese în zona euro în iunie, acum că există un guvern în Germania, şi va fi discutată pentru prima dată propunerea de a se crea un impozit pentru companiile digitale mari. Întâlnirea din capitala Bulgariei va începe vineri cu o întâlnire a Eurogrupului, în care titularii zonei euro vor analiza situaţia salvării greceşti, unde rămâne să închidă cea de-a patra revizuire a îndeplinirii de către Atena a condiţiilor de creditare. Cu toate acestea, nu se aşteaptă nicio decizie până în iunie, după ce se confirmă faptul că ţara s-a conformat, când va decide, de asemenea, perioada post-program, care ar trebui să se încheie la 20 august, sau o eventuală uşurare a datoriei greceşti. Miniştrii vor aborda reforma zonei euro pe baza propunerilor prezentate în decembrie de Comisia Europeană, pentru a proteja zona monedei unice de viitoare crize.
Pe agendă, există planuri de a acorda mai multă putere Mecanismului european de stabilitate (fondul de salvare), de a finaliza uniunea bancară – în special pentru a pune în aplicare Sistemul european de garantare a depozitelor şi paravanul de protecţie pentru Fondul unic de soluţionare a situaţiilor de criză bancară – mecanismul de stabilizare fiscală. Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au insistat săptămâna trecută că vor prezenta o propunere comună în iunie, dar impulsul reformist al Parisului se contrazice cu îndoielile Berlinului. Pe de o parte, acordul de coaliţie sprijină consolidarea MES şi liniile specifice ale bugetului pentru reforme structurale care „ar putea fi punctul de plecare al unui viitor buget pentru a investi în zona euro”. Pe de altă parte, conservatorii insistă ca anumite ţări să continue să-şi asaneze băncile şi finanţele, iar noul ministru de finanţe, socialistul Olaf Scholz, a avertizat că nu tot ceea ce cere Macron poate fi făcut.
În acest context, premiera lui Scholz în cadrul Eurogrupului, în care îşi va prezenta programul economic, ar putea arunca o lumină asupra poziţiei germane şi va începe să scoată la iveală reforma limbii în care a aşteptat câteva luni pentru executivul german. Spania pledează pentru un sistem de garantare a depozitelor pe deplin mutual, o capacitate de stabilizare fiscală pentru a răspunde crizelor într-o singură ţară şi un paravan comun pentru uniunea bancară. De asemenea, miniştrii vor dezbate pentru prima dată crearea unei taxe temporare privind facturarea marilor companii digitale propuse de Comisie la cererea Franţei şi a altor ţări care au solicitat măsuri urgente ca aceste companii să plătească impozite în cazul în care generează valoare. De asemenea, Bruxelles-ul a propus ca o soluţie pe termen lung de modificare a normelor privind impozitul pe profit, pentru a ţine seama de prezenţa lor digitală atunci când se stabileşte unde ar trebui să plătească.
Franţa, Spania, Germania, Italia, Austria, Portugalia, Grecia, Bulgaria, România şi Slovenia au declarat deja în septembrie anul trecut că vor susţine o astfel de măsură, în timp ce Irlanda, Malta şi Luxemburg şi-au exprimat reticenţa. În orice caz, deciziile nu sunt aşteptate în Consiliu, deoarece sunt informale şi propunerea necesită o analiză mai detaliată, potrivit surselor europene. Guvernul francez, apărătorul principal, doreşte să aprobe impozitul temporar înainte de sfârşitul anului.
La Berlin, Angela Merkel îl pregăteşte pe Emmanuel Macron pentru compromisuri
Publicat de Camelia Teodosiu,
20 aprilie 2018, 08:31 / actualizat: 23 aprilie 2018, 8:54
În cursul întâlnirii de joi, 19 aprilie, cancelarul german și președintele francez au discutat despre „punctele lor de plecare diferite”, pe șantierele europene.
La conferința de presă susținută de Emmanuel Macron și Angela Merkel la Berlin, joi, 19 aprilie, nu era nevoie să te rezemi de pereţi pentru a-ţi acoperi hainele cu un praf alb şi fin.
Pentru a-l primi pe președintele francez, d-na Merkel nu a ales Cancelaria, ci o clădire aflată încă în construcție, Forumul Humboldt. Un loc care va deveni în curând locul simbolic al culturii și științei în inima capitalei germane, a precizat cancelarul. „Este un proiect foarte european. Sperăm că această construcție va fi finalizată până la sfârșitul anului”.
Aceasta este imaginea care trebuie reţinută din privește stadiul actual al negocierilor franco-germane după întâlnirea dintre cei doi lideri. Proiectul este acolo, dar nimeni nu știe dacă părțile vor conveni asupra detaliilor.
Confruntată cu ardoarea reformatoare a omologului său, Angela Merkel a folosit termeni extrem de prudenţi. „Nu ne putem impune valorile și interesele în lume decât dacă lucrăm împreună la nivel european”, a spus ea, adăugând că există „puncte de plecare diferite” și că este nevoie de „dezbateri deschise” și „capacitatea de a face compromisuri”.
Niciun anunț oficial nu a fost făcut joi, iar cei doi parteneri au făcut referire la următorul summit franco-german din 19 iunie și la Consiliul European din 29 iunie. Opt săptămâni scurte pentru a găsi puncte de convergență pe subiectele deja evocate din septembrie 2017 din partea franceză.
Dl. Macron nu și-a relaxat presiunea asupra omologului său, reamintind urgența momentului. „Trăim într-un moment al aventurii europene, care este probabil unic”, a explicat preşedintrele, solicitând rezistență la „vânturile proaste” care amenință „suveranitatea comună”, atât pe plan extern (în termeni de securitate, comerț, tehnologie și mediu) și, în cadrul acestuia, cu o evoluţie a unor extreme și idei naționaliste.
Întrebată dacă „farmecul” pe care l-a menționat în timpul primei sale întâlniri cu președintele francez, citându-l pe scriitorul Hermann Hesse, încă funcționeză, Angela Merkel a răspuns că, în acel moment, ea nu bănuia că „negocierile pentru formarea unui guvern vor dura atât de mult” .
Un moment de mărturisire pentru a evoca situația delicată în care se află: de câteva zile, conservatorii din partidul său (creștin-democrați, CDU) blochează propunerile președintelui francez privind reforma zonei euro. Ei văd în crearea unui buget al zonei euro riscul unei pierderi de suveranitate. Și s-au distanțat de proiectul de transformare a Mecanismului European de Stabilitate (MES) într-un „Fond Monetar European”, capabil să sprijine țările în criză fără a se baza pe Fondul Monetar Internațional (FMI), deși acesta a fost propus inițial de fostul ministru german de Finanțe, Wolfgang Schäuble.
Și Merkel nu trebuie să se aștepte la prea mult sprijin din partea Partidului Social Democrat (SPD), un partener de coaliție al conservatorilor. Foarte slăbit de lunile de tergiversări în ceea ce privește participarea sa la guvernare, SPD și-a pierdut ardoarea europeană din trecut. Cel mai bun avocat al său, Martin Schulz, a părăsit partidul și nu se află în guvern. El a insistat ca prima parte a contractului de coaliție să fie consacrată Europei.
Ministerul Finanțelor este bine condus de un social-democrat, Olaf Scholz, dar acesta s-a grăbit să dea garanţii conservatorilor; el a afirmat încă de la sosirea sa că „zero-ul negru”, bugetul echilibrat, ar fi asigurat.
Potrivit cotidianului economic „Handelsblatt”, principalii colaboratori ai predecesorului său, Wolfgang Schäuble, vor rămâne în funcție. Acesta este mai ales cazul economistului Ludger Schuknecht, care apără de ani de zile ideea că politica nu poate face nimic pentru a lupta împotriva excedentelor germane.
Totuşi, Angela Merkel s-a declarat încrezătoare în găsirea de soluții „adecvate”. Pentru a rămâne pe o linie comună cu cancelarul, dl.Macron a spus că, indiferent de instrument, rămâne necesară „o mai bună articulare a responsabilității și a solidarității” în Europa.
Un principiu pe care l-a folosit cu abilitate pentru a discuta despre reforma zonei euro și despre aceea a politicii față de refugiați, prioritatea Angelei Merkel. Poate nişte concesii cu privire la prima reformă ar putea servi drept monedă de schimb pentru a obţine progrese în cazul celeilalte? A venit vremea compromisurilor pentru marele proiect reformator european al lui Emmanuel Macron.
Președintele francez Macron. Emmanuel Macron, Președintele Republicii franceze, va dezbate viitorul Europei cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, marți dimineața, începând cu ora 10:00, ora locală. Aceasta este a patra dezbatere dintr-o serie de dezbateri plenare între liderii guvernelor statelor membre UE și deputații europeni, reflectând asupra viitorului UE.
Transformarea deșeurilor. Pentru a construi o economie circulară în care deșeurile menajere ajung să fie reciclate și reutilizate, deputații europeni vor discuta și vor vota asupra unui pachet legislativ despre deșeuri. Cele patru propuneri legislative de reducere a depozitării de deșeuri și de creștere a reciclării au fost agreate la nivel formal de către statele membre și negociatorii parlamentari. O masă rotundă cu experți și raportor va avea loc marți, la ora 18:30 (ora României). O conferință de presă este programată miercuri, ora 15:30. (marți, miercuri)
Protecția climei. Până în anul 2030, emisiile de CO2 generate de transport, agricultură, clădiri și deșeuri trebuie reduse cu 30% în spațiul Uniunii Europene, iar orice defrișare în interiorul UE va trebui să fie reechilibrată prin plantarea de noi copaci, în conformitate cu un set de norme care urmează să fie aprobate de către Parlament. Acest lucru este necesar pentru a garanta faptul că UE își îndeplinește angajamentul colectiv global, în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice. O conferință de presă va avea loc după votul de marți, la ora 16:00 (ora României). (luni, marți).
Alimente organice. Deputații Parlamentului European vor discuta și vor vota cu privire la noi reguli în legătură cu producția, controlul și etichetarea alimentelor organice din UE. Noile norme vizează facilitarea transformării micilor agricultori în producători ecologici, astfel încât să se realizeze o creștere a producției în UE, asigurându-se în același timp că importurile de produse organice respectă cele mai înalte standarde ale UE. O conferință de presă va avea loc miercuri la ora 16:00 (ora României). (miercuri, joi)
Omologarea mașinilor. Ca urmare a scandalului privind emisiile de carbon în industria auto, noi reguli care să asigure că autovehiculele de pe șosele sunt nepoluante și sigure au fost convenite în mod informal cu statele membre pentru a permite controale mai strice și sancțiuni mai dure. (miercuri, joi)
Descărcarea de gestiune și numirea Secretarului General al Comisiei. Deputații europeni vor încheia controlul exercitat asupra gestionării bugetului pentru 2016 de către instituțiile UE și agențiile specializate, acoperind, în total, 53 de rapoarte. De asemenea, în aceeași zi va avea loc și un vot separat asupra rezoluției privind integritatea numirii de către Comisie a secretarului său general. (miercuri)
Eficiența energetică în clădiri. Conform unor noi norme care urmează să fie aprobate marți, statele membre vor trebui să dezvolte strategii naționale pe termen lung în vederea sprijinirii renovării clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, pentru a obține, până în 2050 un stoc de clădiri neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2.
Facebook. Abuzul în legătură cu datele Facebook de către Cambridge Analytica, în lumina regulilor europene de protecție a datelor cu caracter personal, dar și confidențialitatea online, vor fi dezbătute miercuri la ora 16:00 (ora României). Deputații europeni vor discuta dacă legile europene reprezintă un scut eficient împotriva abuzului de date cu caracter personal și manipulării alegerilor.
Ján Kuciak/ Siguranța jurnaliștilor. Pentru a încheia dezbaterea plenară din luna martie despre asasinarea jurnalistului de investigație slovac, Ján Kuciak și a logodnicei acestuia, Martina Kušnírová, libertatea presei și modul de asigurare a siguranței jurnaliștilor, deputații europeni vor vota cu privire la o rezoluție și vor cere o investigație mai detaliată si o mai bună protecție europeană împotriva denunțurilor. (joi)
Agenda Președintelui. Marți dimineața, președintele Tajani va avea o întâlnire bilaterală cu președintele francez Emmanuel Macron la ora 10:30 (ora României), urmată de o scurtă declarație de presă.
Președintele Emmanuel Macron a provocat o avalanșă de reacții de indignare în Franța, în special la stânga, declarând că vrea “să repare” legătură “deteriorată” dintre Biserica și Stat într-o țară impregnată de principiul laicității.
Într-un discurs fluviu rostit în fața Conferinței episcopilor, președintele a afirmat că vrea să “repare” legăturile dintre Biserica și Stat printr-un “dialog al adevărului”. Un președinte al Republicii care ar pretinde că se dezinteresează de Biserica și de catolici nu și-ar face datoria”, a adăugat el.
Într-o țară în care este ancorat principiul laicității din 1905 printr-o lege privind separația bisericii și statului, aceste declarații au suscitat imediat un torent de reacții revoltate.
Fostul prim-ministru socialist Manuel Valls, care s-a alăturat totuși partidului prezidențial al dlui Macron, a amintit într-un tweet că “laicitatea este Franța”.
“Laicitatea este bijuteria noastră. Iată ce ar trebui să apere un președinte al Republicii”, a scris tot pe Twitter noul șef la Partidului Socialist, Olivier Faure.
Partidul La France Insoumise (stânga radicală) a criticat un discurs “iresponsabil”. “#Macron în plin delir metafizic. Insuportabil. Așteptăm un președinte, auzim un sub-preot”, a criticat Jean-Luc Mélenchon într-un tweet.
Purtătorul de cuvânt al partidului, Alexis Corbière, a denunțat o “afirmație nedemnă de un președinte al unei Republici laice… Cuvinte iresponsabile care suflă în jarul tuturor comunitarismelor religioase”. “Și legea separației Bisericii de Stat?”, a întrebat el.
Gérard Collomb, ministrul de interne, însărcinat cu relațiile cu cultele, l-a sprijinit pe Emmanuel Macron. “Ce spune el: omul nu are numai latura materială, există o căutare a absolutului, a spiritualității, caută să dea un sens vieții sale. Poate este o tonalitate nouă, dar care nu se desprinde de marile principii ale laicității”, a asigurat el.
Franța este, conform legii din 1905, o republică laică, cu un stat neutru, separat de religii.
Acest principiu este apărat de mulți francezi. Potrivit unui sondaj dat publicității în 2017 de institutul WinGallup, 50% dintre francezi se declară fie atei, fie fără religie, față de 45% care se declară religioși.
Dar subiectul este, de asemenea, în mod regulat, subiect de vii dezbateri, în jurul unor manifestări publice ale credinței musulmane sau ale moștenirii creștine a țării.
În zona Euro s-a înregistrat cea mai mare creştere economică, din ultimii 10 ani, depăşind-o pe cea din SUA
Publicat de Camelia Teodosiu,
1 februarie 2018, 12:53 / actualizat: 9 februarie 2018, 9:37
Emmanuel Macron a avut un efect mai mult decât benefic asupra economiei franceze, care a înregistrat în 2017 cea mai bună performanță de creștere din 2011 şi până în prezent, de 1,9%, într-un context european de accelerare generală a PIB-ului, context care a făcut ca zona euro să atingă recordul deceniului: +2,5 procente, depăşind astfel cele mai optimiste previziuni ale Comisiei UE.
Performanța franceză
Cifrele publicate marţi sunt cele preliminare pentru cel de-al patrulea trimestru din 2017 și pentru întregul an care de-abia s-a încheiat. Institutul francez de Statistică (ISEE) a constatat că PIB-ul a crescut cu 0,6% față de trimestrul precedent, fapt care duce la creșterea anuală la 1,9%.
Ministrul finanțelor, Bruno Le Maire, a subliniat faptul că acest rezultat a fost atins şi datorită contribuției pozitive a consumurilor și a încrederii firmelor din momentul în care Emmanuel Macron a preluat mandatul de la Elysee, cu un program reformist deosebit de atent la nevoile oamenilor de afaceri. Şi de fapt chiar din investiţiile în industria manufacturieră (şi din balanţa comercială) au sosit cele mai puternice contribuţii din cel de-al patrulea trimestru, în timp ce consumurile, în ciuda faptului că sunt în creştere, au încetinit ușor.
Toate meritele aparţin tânărului președinte, care a baneficiat în parte şi de reducerea taxelor, măsură adoptată de guvernul precedent. Macron va putea exploata aşadar fără nici o umbră de îndoială momentul pozitiv al economiei franceze pentru a consolida agenda internă și a promova revigorarea zonei euro, obiectivul principal al viziunii sale proeuropene. Pentru a începe – în prezența unei tendințe care va continua şi în 2018, potrivit ministrului Le Maire – să reducă deficitul la parametrii de 3%: bugetul francez a estimat pentru 2017 o creștere mai mică, de doar 1,7%.
UE întrece SUA
Primele estimări făcute la 11 ianuarie 2018 arată că în anul 2017, creşterea din Germania a fost de 2,2%, adică cea mai bună din ultimii şase ani.
În ceea ce privește Europa, datele preliminare furnizate de Eurostat arată la sfârșitul anului 2017 o creștere a PIB-ului conjunctural de 0,6%, cu revizuirea în sens ascendent în cel de-al treilea trimestru. Totuşi şi în acest caz, cele mai importante cifre sunt cele anuale, iar din acest punct de vedere s-a înregistrat o creştere a PIB-ului de 2,5%, aceasta fiind cea mai bună performanță din 2017, când economia a înregistrat o expansiune de 3%. Este al doilea an când creşterea economică din zona euro este mai bună decât cea din SUA, unde s-a înregistrat o creştere de doar 2,3%. În afara contribuției franceze, trebuie semnalată şi cea germană (+ 2,2%) și cea a Spaniei de + 3,1%, al patrulea an consecutiv de creștere.
Potrivit majorităţii analiştilor, perspectivele pentru anul 2018 continuă să rămână bune. După anii de declin sau de stagnare, urmaţi de criza datoriilor suverane, zona euro pare să fi devenit din nou – cu contribuția fundamentală a politicii monetare expansive a BCE – un pilon al economiei mondiale.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan se întâlneşte, vineri, 5 ianuarie, la Paris cu omologul său francez Emmanuel Macron, în încercarea de a restabili relaţiile cu Uniunea Europeană, după ce acestea au trecut printr-o gravă criză, anul trecut, transmite agenţia France Presse.
Vizita lui Erdogan, cea mai importantă a preşedintelui Turciei într-o ţară din spaţiul comunitar după lovitura de stat eşuată din 2016, va fi dominată de dosarele regionale, precum conflictul sirian şi statutul Ierusalimului. Parisul dă asigurări, însă, că va fi abordată şi problema drepturilor omului.
Amploarea măsurilor represive luate de regimul Erdogan i-a atras numeroase critici din partea partenerilor săi europeni şi a pus sub semnul întrebării continuarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Preşedintele Emmanuel Macron a pledat, însă, pentru evitarea unei rupturi între Uniune şi Turcia, pe care o consideră un partener esenţial. De altfel, Turcia a semnat în noiembrie o scrisoare de intenţie cu Franţa şi Italia pentru cumpărarea unor rachete sol-aer de la consorţiul franco-italian Eurosam.
Politicienii germani par a nu fi în stare să formeze un nou guvern la circa trei luni de la alegerile generale, scrutin la care cancelarul Angela Merkel a ieşit din nou învingătoare, pentru a patra oară, dar este totuşi slăbită ca urmare a progreselor realizate de extrema dreaptă xenofobă.
Succesiunea de victorii ale creştin-democraţilor în alegerile regionale organizate la începutul acestui an a fost consfinţită la 24 septembrie prin triumful acestora în alegerile generale, unde partidul lui Merkel a obţinut 33% din voturi, cu toate ca Merkel a pierdut 8,5% comparativ cu rezultatul înregistrat în 2013.
Văzută drept ultima apărătoare a valorilor occidentale după victoria lui Donald Trump în scrutinul prezidenţial din SUA din 2016 şi ascensiunea populismului în mai multe ţări din Uniunea Europeană, Merkel termină 2017 cu o imagine slab conturată. Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) culege roadele voturilor celor nemulţumiţi şi pune presiune pe Uniunea Creştin-Democrată (CDU), care se confruntă cu dificultăţi neaşteptate în a găsi un partener cu care să guverneze. După aproape cinci săptămâni de negocieri cu liberalii şi verzii, discuţiile s-au încheiat fără un acord, aşa că CDU a întins din nou mâna Partidului Social-Democrat (SPD), actualul său partener de guvernare şi marele învins în alegerile generale, partid care, la începutul anului, visase chiar la a obţine postul de cancelar.
Având nevoie să se reinventeze după ce a guvernat patru ani alături de CDU, SPD îşi pusese speranţele în fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, om politic cu o lungă traiectorie pe scena comunitară, dar cu experienţă zero în arena naţională. Noua conducere a SPD nu a reuşit însă să întărească partidul, ci dimpotrivă, a intensificat hemoragia de voturi pe care o suferă de un deceniu SPD, similar cu scăderea în popularitate a altor formaţiuni de aceeaşi factură din Uniunea Europeană, comentează EFE. La scrutinul general din septembrie, SPD a înregistrat cel mai prost scor electoral din istoria sa (20,5% din voturi), însă problemele partidului nu s-au terminat odată cu decizia de a intra în opoziţie şi de a se reinventa.
Acordul imposibil între conservatori, liberali şi verzi, din cauza diferendelor de opinii privind politica de mediu şi imigraţia, împingea Germania către un guvern minoritar condus de Merkel, situaţie inedită într-o ţară obişnuită cu coaliţiile stabile. Alternativa ar fi fost convocarea de alegeri anticipate, lucru respins de preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier. Fost lider social-democrat şi fost ministru de externe în guvernul Merkel, Steinmeier a fost ales în februarie prin consens în postul de preşedinte federal şi şi-a asumat funcţia-cheie de arbitru, chemând la consultări partidele şi în special vechii colegi social-democraţi. Această presiune a fost dublată de apelurile liderilor europeni, printre care ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, la adresa lui Schulz de a face parte din noul guvern de la Berlin pentru a putea impulsiona reforma Uniunii Europene.
Astfel că liderul social-democrat şi-a schimbat atitudinea cu 180 de grade şi s-a declarat deschis să dialogheze cu Merkel, ignorând avertismentele aripii stângiste şi de tineret din SPD, care susţineau că o nouă coaliţie cu Merkel ar pecetlui definitiv soarta social-democraţilor. Însă negocierile se anunţă a fi de durată şi complicate, inclusiv din cauza rolului pe care l-ar putea juca în aceste discuţii Uniunea Creştin-Socială din Bavaria (CSU), partener al CDU care trece prin propria criză la nivelul conducerii şi care a fost unul dintre principalii critici la adresa lui Merkel în legislatura trecută, pe fondul sosirii în ţară a peste un milion de refugiaţi.
În această fază de incertitudine politică într-o ţară obişnuită cu formarea de coaliţii plecând de la poziţii uneori divergente cel mai bine se simte AfD, primul partid de extremă dreapta care reuşeşte să intre în Bundestag (Parlamentul Federal) din 1950. AfD încheie anul 2017 cu 92 de deputaţi în Bundestag şi cu mandate în parlamente regionale în 14 din cele 16 landuri, după ce a reuşit să obţină 12,6% din voturi la scrutinul din septembrie, cu un discurs naţionalist şi xenofob la adresa imigranţilor. Dacă social-democraţii şi conservatorii reeditează marea coaliţie, atunci AfD se va transforma în principala forţă de opoziţie, iar în cazul în care CDU şi SPD nu se înţeleg şi se ajunge la alegeri anticipate, sondajele anunţă un succes şi mai mare pentru AfD, concluzionează EFE.
THE GUARDIAN (Marea Britanie) publică un articol despre necesitatea unei iniţiative ferme a UE de a veni în ajutorul ţărilor care constituie flancul sud-estic sărac şi îngrijorător al Europei.
Sarcina UE de lărgire este în continuare neterminată: flancul sud-estic al blocului este în mare măsură într-o zonă incertă.
La aproape 20 de ani după terminarea războaielor din Balcani, pe hartă există o gaură înconjurată de state membre precum Croaţia, România şi Grecia. În 2015, criza refugiaţilor a evidenţiat rapiditatea cu care pot reveni pasiunile naţionaliste în regiune. În momentul în care sute de mii de oameni se îndreptau spre nord, voluntarii au ajutat la asigurarea hranei şi hainelor pentru refugiaţii distruşi. Dar tensiunile au izbucnit între guverne şi la unele graniţe au fost trimişi chiar militari. După doi ani, ruta balcanică este în cea mai mare parte închisă, dar problemele regiunii sunt încă vii.
Întrebarea cum să fie stabilizaţi Balcanii, cum să fie ancorată democraţia aici şi regiunea să fie apropiată mai mult de instituţiile UE, rămâne o provocare imensă, căreia i se acordă o atenţie insuficientă. Activiştii societăţii civile din Balcani sunt din ce în ce mai preocupaţi de şomaj, corupţie şi fuga creierelor tinere, de plecarea oamenilor instruiţi care merg să muncească în alte locuri din Europa. Ei spun că este crucial să fie reînnoită perspectiva integrării în UE a Serbiei, Bosniei, Macedoniei, Albaniei şi Muntenegrului, pentru a încuraja reformele foarte necesare. Au dreptate. Balcanii contează pentru Europa nu doar din cauza problemei migraţiei, ci şi pentru rutele energetice, securitate şi lupta împotriva crimei organizate. S-a făcut puţin pentru tratarea problemelor subterane.
Vestea bună este că pare a creşte conştientizarea acestui fapt. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus recent că dacă UE vrea să-şi asigure o stabilitate mai mare în vecinătatea sa, „atunci trebuie să menţină o perspectivă credibilă de lărgire pentru Balcanii de Vest”. În 2018, Regatul Unit va găzdui un summit special dedicat Balcanilor de Vest – o iniţiativă despre care guvernul a spus că este o dovadă că „Marea Britanie pleacă din UE dar nu şi din Europa”. Iar atunci când preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a prezentat planurile privind viitorul Europei, el a spus că „UE va trebui să se deschidă pentru ţările balcanice” când ele vor întruni condiţiile, deoarece aceasta va ajuta la consolidarea „păcii şi stabilităţii pe continentul nostru”. Miza, a adăugat el, este nevoia de a împiedica ţările din Balcani să „întoarcă spatele Europei şi să se îndrepte fie spre Rusia, fie spre Turcia, fie spre puteri autoritare”.
Căci problema Balcanilor ţine în egală măsură de competiţia internaţională extinsă şi de valori. UE se confruntă cu o puternică competiţie din partea puterilor externe care încearcă să se implanteze la porţile sale şi să profite de slăbiciunile regiunii. Rusia se foloseşte de legăturile ortodoxe şi slave, iar Turcia încearcă să promoveze o viziune „neootomană”. Dar sunt tot mai activi şi actori mai îndepărtaţi, inclusiv China şi Arabia Saudită. Un activist din societatea civilă, de la Belgrad, descrie situaţia ca fiind „un incredibil joc geopolitic, care ar fi fost de neimaginat în 1989”, când blocul comunist a început să se prăbuşească.
Acum, când UE vorbeşte despre revigorarea proiectului său de 60 de ani, este necesar să construiască o arhitectură regională stabilă pentru Balcani. Anii de amânare a perspectivei integrării şi-au spus cuvântul. Studiile arată că sprijinul public pentru UE a scăzut în rândul cetăţenilor regiunii. Aceasta nu face decât să ajute la alimentarea polarizării şi populismului, regimurile corupte beneficiind iar economia suferind. Normalizarea relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo ţine de ceea ce poate oferi Europa. Spre această regiune ar trebui dirijată o sporire a fondurilor UE, ca stimulent.
Churchill a spus cândva că „Balcanii produc mai multă istorie decât pot consuma”. Dacă nu vor fi remediate, efectele proastei administrări şi ale vechilor certuri s-ar putea să-i afecteze pe toţi. Consecinţele ar fi resimţite dincolo de această regiune. Lecţia care se desprinde din istoria ei este, cu siguranţă, că restul Europei are un interes crucial să se asigure că nu va lăsa Balcanii să devină un iaz al tensiunilor care clocotesc, ci va ajuta regiunea să se modernizeze şi, într-o zi, o va aduce în club.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron va fi primit de Iohannis la Palatul Cotroceni, unde cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete şi oficiale, iar apoi vor susţine o conferință de presă comună.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile care vor avea loc la Palatul Cotroceni se vor concentra pe dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei bilaterale de parteneriat strategic, precum şi pe principalele subiecte aflate pe agenda europeană, internaţională şi de securitate.
Cei doi preşedinţi vor vizita şi Muzeul Naţional al Satului, iar la finalul zilei preşedintele Klaus Iohannis va oferi o recepţie în onoarea omologului său francez.
Vizita preşedintelui Franţei a fost convenită cu prilejul întrevederii avute cu Klaus Iohannis în marja reuniunii Consiliului European din 23 iunie.
Emmanuel Macron efectuează un turneu în Austria, România şi Bulgaria, iar apoi va găzdui o reuniune cu liderii Germaniei, Italiei şi Spaniei.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, vine in Romania, luna aceasta. Este prima sa vizita în țara noastră.
Președintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire cu omologul său francez în marja Consiliului European de la Bruxelles care a avut loc în iunie.
„Am avut o primă întâlnire așezată, bilaterală, cu președintele Macron. Am abordat, într-un timp foarte scurt, multe teme foarte importante pentru noi, pe colaborare și bilaterală, și în formate europene. Am discutat despre colaborări, de exemplu, pe Schengen. Am discutat despre colaborarea pe care o pregătim pentru sezonul cultural. Am discutat despre mult vehiculata directivă pe detașarea muncitorilor”, a afirmat Iohannis, la acea dată.
Vizita președintelui francez, în România, va avea loc în data de 24 august.
Popularitatea preşedintelui Macron a scăzut dramatic
Foto: French Economy Minister Emmanuel Macron attends a news conference to unveil the "GreenTech" project at the Ecology ministry in Paris, France, in this February 9, 2016 file photo. Humbled by French President Francois Hollande's recent government reshuffle, Economy Minister Emmanuel Macron will struggle to keep a reformist agenda alive as the Socialists increasingly focus on looming political battles. Picture taken February 9, 2016. REUTERS/Philippe Wojazer/Files
Popularitatea preşedintelui francez Emmanuel Macron a scăzut cu 10 procente în cursul acestei luni, cel mai mare declin înregistrat în cazul unui nou preşedinte din 1995, relatează Reuters.
Potrivit unui sondaj publicat în ziarul „Journal du Dimanche”, 54% dintre francezi s-au declarat multumiţi de Macron în luna iulie, faţă de 64% în luna precedentă.
De asemenea, sondajul mai arată faptul că ultima dată când un nou preşedinte a pierdut teren în acest fel a fost în anul 1995, fiind vorba despre Jacques Chirac.
Reuters aminteşte că preşedintele Emmanuel Macron a avut o lună dificilă, marcată de discuţii în contradictoriu cu şeful Statului Major Interarme francez Pierre de Villiers privind reducerile cheltuielilor militare, discuţii care au culminat cu demisia acestuia din urmă.
Presedintele Iohannis participa la sedinta de la Bruxelles a Consiliului European. Seful statului s-a intalnit, vineri dimineata, cu presedintele Frantei, Emmanuel Macron.
Ministrul de Externe, Teodor Melescanu, a declarat vineri, la Cluj, ca intalnirea oficiala avuta de catre presedintele Klaus Iohannis cu omologul sau francez, Emanuel Macron, este importanta pentru ca Franta este un partener important al tarii noastre in materie de politica externa, dar si pentru ca aceasta intalnire faciliteaza cunoasterea mai buna a intentiilor Frantei cu privire la implicarea in proiectul Uniunii Europene.
Intrebat cum comenteaza intalnirea dintre presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, si presedintele Frantei, Emanuel Macron, ministrul de Externe a declarat ca vizita este una importanta.
„Nu am toate elementele. Este o vizita importanta pentru ca Franta este un partener important in materie de politica externa. Este si o prima intalnire care permite sa iei pulsul si sa vezi care sunt cu adevarat pentru Franta prioritatile in relatia bilaterala cu Romania, dar si in privinta participarii la UE.
Nu putem sa nu recunoastem deschis ca motorul principal al UE este alianta franco-germana. Cunoasterea celor doi parteneri, discutiile cu ei, deschiderea unor perspective sunt din punctul meu de vedere lucruri foarte importante pentru Romania”, a spus Teodor Melescanu.
Presedintele francez Emmanuel a anuntat vineri, intr-un mesaj postat pe Twitter, ca lucreaza impreuna cu omologul sau roman „Klaus Iohannis pentru a gasi solutii comune” si avertizeaza ca ”Europa trebuie sa fie puternica si nu divizata”.
Cu o zi înainte de primul său summit european, președintele francez Emmanuel Macron și-a reafirmat miercuri încrederea într-o Europă capabilă să transforme lumea, în cadrul căreia Franța ar urma să fie un motor, relatează AFP, citată de Agerpres.
În opinia sa, în fața amplificării extremismelor și regimurilor totalitare și a agravării inegalităților în lume, Europa este cea care trebuie „să câștige bătălia” pentru „libertate și democrație (…), să asigure justiția socială și să protejeze planeta noastră prin intermediul climei”.
Franța poate avea „o capacitate motrice”, dar numai dacă se reformează mai întâi, a precizat el într-un interviu pentru opt publicații europene.
Crizele din lume „sunt parțial rezultatul inegalităților profunde produse de ordinea mondială și al terorismului islamist, iar aceste dezechilibre se adaugă la cel al climei”, a spus el.
„Vom câștiga această luptă în care Europa are responsabilitatea sa”, deoarece este „singurul loc din lume unde libertățile individuale, spiritul democrației și justiția socială merg împreună”, a adăugat Macron.
„Putem să petrecem în continuare nopți întregi să ne întrebăm despre locul în care se va afla o viitoare agenție europeană sau modul în care va fi cheltuit un buget sau altul. Ne vom plasa însă în afara istoriei. Eu nu am făcut această alegere. Și nici (cancelarul german) Angela Merkel”, a mai afirmat președintele francez.
El a criticat „unii lideri europeni care întorc spatele Europei”, având „o abordare cinică asupra Uniunii, care ar urma să servească la oferirea de credite, fără ca ei să respecte valorile”.
„Europa nu este un supermarket. Europa este un destin comun”, a subliniat el.
„Țările europene care nu respectă regulile trebuie să-și asume toate consecințele politice”, a insistat el, precizând că nu va face niciun ”compromis” în privința „solidarității și valorilor democratice”.
La fel ca predecesorul său François Hollande, el vrea ca, la fiecare summit, să aibă ”poziții comune” cu Germania, pentru că altfel „Europa se va bâlbâi”.
El a mai spus că își dorește „o Europă care protejează”, printr-o „adevărată politică de apărare și de securitate comună”, o reformă a apărării frontierelor, a politicii migratorii și a sistemului de azil, precum și o cooperare sporită împotriva terorismului.
Ca ”etapă următoare”, el vrea ”o integrare mai puternică” a țărilor din zona euro, cu un buget și o ”guvernanță democratică”.
Interviul a fost publicat în Le Figaro (Franța), Le Soir (Belgia), The Guardian (Marea Britanie), El Pais (Spania), Süddeutsche Zeitung (Germania), Corriere della Serra (Italia), Le Temps (Elveția) și Gazeta Wyborcza (Polonia).
Liderii din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru Consiliul European.
Emmanuel Macron a fost ales, ieri, preşedinte al Franţei. El a obţinut 66% din voturile în confruntarea cu lidera extremei drepte, Marine Le Pen.
La 39 de ani şi considerat nou venit în politică, Emmanuel Macron va fi cel mai tânăr preşedinte francez. Într-un discurs rostit în uralele miilor de susţinători care sărbătoreau victoria pe esplanada de la Luvru, el s-a angajat să facă totul pentru ca francezii să nu mai aibă niciun motiv să voteze extremele.
Emmanuel Macron:„Pasiunea voastră, energia voastră, curajul vostru mă vor susţine mereu. Vă voi apăra în faţa ameninţărilor, voi combate pentru voi minciuna, imobilismul, ineficienţa, pentru a îmbunătăţi viaţa fiecăruia. Voi respecta pe fiecare pentru ce gândeşte. Voi aduce oamenii împreună. Îi voi reconcilia, pentru că doresc unitatea poporului şi a ţării noastre. În fine, prieteni, vă voi servi cu umilinţă, cu forţă, vă voi servi în numele devizei noastre: Libertate, egalitate, fraternitate”!
Emmanuel Macron, cotat – după încheierea numărătorii voturilor – drept câştigător al alegerilor din Franţa cu 66,06 la sută din sufragii, a primit deja felicitări de la Bucureşti, Berlin, Bruxelles, Londra, Washington şi Ottawa. Premierul britanic, Theresa May, şi-a exprimat nerăbdarea de a colabora cu noul preşedinte asupra unui spectru larg de priorităţi comune, iar purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a scris pe Twitter că victoria candidatului de centru, Emanuel Macron, este victoria unei Europe unite şi puternice.
La rândul lor, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi liderul Consiliului European, Donald Tusk, au salutat decizia francezilor, iar preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a invitat pe viitorul lider de la Palatul Élysée să vină în plenul acestei instituţii comunitare. De la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Sorin Grindeanu i-au transmis felicitări lui Emmanuel Macron pentru câştigarea alegerilor, iar de la Washington, liderul Statelor Unite, Donald Trump, a precizat pe pagina sa de Twitter că „aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu noul lider de la Palatul Élysée”, un mesaj asemănător fiind postat şi de premierul canadian, Justin Trudeau
Marine Le Pen l-a felicitat pe Emmanuel Macron pentru victorie şi a afirmat că, prin rezultatul obţinut, partidul său a devenit principala forţă de opoziţie.
Marine Le Pen:„Formaţiunile politice care şi-au asumat responsabilitatea de a-l ajuta pe domnul Macron să fie ales s-au discreditat singure, şi-au pierdut orice legimitate de a reprezenta o forţă alternativă sau de opoziţie credibile. Primul tur a confirmat o descompunere majoră a vieţii politice franceze, prin eliminarea partidelor vechi. Acest al doilea tur organizează o reconstrucţie politică de mare amploare de-a lungul clivajului între patrioţi şi globalişti”.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
