Publicat de Gabriel Stan,
23 septembrie 2024, 14:18
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările participante la inițiativa B9 s-au întâlnit miercuri în capitală, unde au discutat despre măsurile aliate de consolidare a posturii de descurajare și apărare.
Cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și a flancului estic al NATO, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat că Federația Rusă rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității aliaților: Statele B9 sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO.
De aceea, este necesar un răspuns robust și coordonat la nivel aliat, precum și punerea în aplicare cât mai repede a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Formatul București 9 a fost lansat în anul 2015 de România și de Polonia ca o platformă de dialog și cooperare între aliații din estul NATO.
Din inițiativă mai fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.
Reuniunile în acest format se desfășoară periodic la nivelul șefilor de stat, miniștrilor de externe și ai apărării.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): 23 de țări NATO din cele 32 vor atinge ținta de două procente din Produsul Intern Brut pentru cheltuielile de apărare în anul 2024, potrivit unei statistici publicate de Alianța Nord-Atlantică. Acest lucru arată faptul că aliații europeni își asumă partea lor de responsabilitate comună în cadrul NATO, a declarat liderul alianței, Jens Stoltenberg. Polonia se află în fruntea clasamentului cu 4,12 procente, urmată de Estonia, cu 3,43 și Statele Unite ale Americii, cu 3,38 procente. Letonia și Grecia sunt și ele peste pragul de 3%. Croaţia, Portugalia, Italia, Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt țările care au alocat sub 2% din PIB pentru apărare. Germania, Olanda, Norvegia și Turcia se numără printre țările care au atins pragul de două procente pentru prima dată, România are estimat un buget de 2,25% din PIB pentru acest an. Din totalul cheltuielilor pentru apărare, țara noastră va cheltui 30 de procente pentru înzestrare, 43 pentru personal, 15 pentru operațiuni și mentenanță și aproape 11 procente pentru infrastructură.
Publicat de prosavioleta,
11 decembrie 2023, 12:39
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Specialiștii din Ministerul Apărării Naționale au participat la cel mai important exercițiu anual de apărare cibernetică al NATO, Cyber Coalition 2023, organizat de Comandamentul Aliat pentru Transformare prin Centrul de Excelență pentru Apărare Cibernetică din Tallinn, Estonia. La nivel național, exercițiul a fost coordonat de Comandamentul Apărării Cibernetice și au fost implicați peste 80 de profesioniști din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, mediul academic și privat, cu atribuții în domeniul securității și apărării cibernetice. La ediția din acest an, accentul a fost pus pe domeniul tehnic și pe cel operațional, dar s-a urmărit și cooperarea între participanți în cazul unor incidente cibernetice în infrastructura critică națională și schimbul de informații în timp real cu aliații și partenerii. Am aflat de la colonelul Sorin Manole, șeful agenției de apărare cibernetică a Ministerului Apărării Naționale.
Colonelul Sorin Manole: România participă de peste 10 ani la cel mai important exercițiu de apărare cibernetică organizat de NATO, Cyber Coalition. Exercițiul este un important mijloc de testare a capacității organizației noastre de a desfășura operațiuni în spațiu cibernetic, precum și de a descuraja atacurile și de a ne apăra împotriva posibilelor amenințări din mediul cibernetic. Exercițiul a reprezentat și o bună oportunitate de a ne testa procedurile de cooperare interinstituțională. Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cyber Coalition 2023 a reunit în total peste 1.300 de specialiști din 28 de țări aliate NATO și șapte țări partenere.
Edi Nicola (realizator rubrică): România și Portugalia au predat Italiei, zilele trecute, în baza aeriană din Siauliai, Lituania, conducerea celei de-a 63-a rotații a misiunii de apărare a integrității spațiului aerian al Țărilor Baltice, desfășurată sub comandă NATO. Cele două națiuni aliate au lucrat împreună timp de patru luni, detașamentul român asigurând misiunea de poliție aeriană întărită, iar detașamentul portughez misiunea de poliție aeriană. În cadrul ceremoniei de predare-primire comandorul Cosmin Vlad, comandantul detașamentului românesc, Carpathian Vipers, și maiorul Tomás Virgilio, comandantul detașamentului portughez, au predat, în mod simbolic, aliaților italieni Cheia Spațiului Aerian Baltic. Chiar reprezintă un simbol și o garanție a angajamentului NATO de a asigura protecția și integritatea statelor membre în fața oricărei posibile amenințări aeriene. Comandantul detașamentului, Carpathian Vipers, comandorul Cosmin Vlad: La finalul misiunii pot afirma cu mândrie că prima dislocare într-un teatru de operații a avioanelor de luptă F 16 a fost o reușită și un etalon pentru viitoarele misiuni ale forțelor aeriene. Îi felicit pe această cale pe toți militarii detașamentului Carpathian Vipers. Raportăm misiune îndeplinită.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în Europa, mai precis în Bosnia și Herțegovina, unde o companie de militari români, generată de Batalionul 341 din Topraisar participă la misiunea de menţinere a păcii EUFOR ALTHEA. Detaşamentul românesc se află sub comandă operaţională a Comandamentului Forţelor Întrunite din Statul Major al Apării şi este integrat în Batalionul Multinaţional. Acesta are în componenţă patru companii de manevră şi un pluton în subordinea comandantului. Una din misiunile derulate în teatrul de operaţii este menţiunea de QRF pentru companiile aflate în arie. Ce înseamnă acest lucru, aflăm de la căpitanul Alexandru Călin, comandantul companiei de manevră rotaţia a treia. Căpitanul Alexandru Călin: QRF este o prescurtare de la Quick Response Force, adică o forță de intervenție rapidă. Cât timp o companie se află în arie, executând patrule și situația se înrăutățește, noi intervenim pentru a sprijini acea companie. Tot pe o săptămână se întinde și această misiune.
Edi Nicola (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest a avut loc, la sfârșitul lunii iulie, inaugurarea sediului Elementului Național de Sprijin dislocat în Kosovo. La activitate au participat locțiitorul comandantului KFOR, general de brigadă József Szpisják, personal din statul major, reprezentanți ai națiunilor cotributoare, precum și șeful misiunii diplomatice române din Kosovo, domnul Alin Nicușor Ciocănea. Generalul de brigadă József Szpisják și-a exprimat recunoștința pentru efortul depus de către personalul român dislocat în Kosovo, arătându-se în același timp impresionat de punerea în funcțiune într-un timp foarte scurt a unei facilități de lucru pe un sistem modular de containere. Această facilitate oferă spații moderne de lucru pentru personalul NFs Kosovo, precum și posibilitatea ca personalul contingentului român să se conecteze la rețelele de comunicații Armatei Române!
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Patru sisteme de artilerie autopropulsate CAESAR de 155 mm din Franța vor fi dislocate în România. Grupul de luptă francez acționează deja în România cu tancuri Leclerc și sisteme de rachete antiaeriene MAMBA. Opt grupuri de luptă permanente sunt funcționale în prezent în Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În România, grupul de luptă avansat consolidat al NATO, de nivel batalion, este la Cincu și are în jur de 1000 de militari.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Britanice au interceptat în doar o lună peste 20 de aparate de zboruri rusești în apropierea spațiului aerian al NATO, informează Ministerul Apărării al Regatului Unit.
Aeronavele Royal Air Force operează în Baza Amari din Estonia, din luna martie, ca parte a contribuției la Alianța Nord-Atlantică.
Misiunile în spațiul aerian baltic sunt efectuate în prezent împreună cu Forțele Aeriene Portugheze și Române, staționate în Lituania.
Aceste misiuni sunt o dovadă clară a valorii apărării colective și a descurajării asigurate de NATO, a declarat ministrul britanic al apărării, Ben Wallace.
Misiunea de poliție aeriană pentru supravegherea spațiului aerian al statelor baltice se desfășoară pe baza unui sistem de rotație efectuată de țările NATO, începând din 2004 atunci când Estonia, Letonia și Lituania au aderat la Alianța Nord-Atlantică.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Marți a avut loc la Bratislava, o nouă reuniune a formatului București 9 la nivelul șefilor de stat, în organizarea României, Poloniei și Slovaciei.
Întâlnirea s-a desfășurat cu numai o lună înaintea summitului NATO de la Vilnius și a oferit ocazia unui schimb de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată.
Printre temele reuniunii s-au numărat implementarea deciziilor NATO și sprijinul acordat Ucrainei și Moldovei.
Președintele Klaus Iohannis a menționat că statele est-europene sunt în prima linie a contracarării consecințelor războiului declanșat de Rusia: Viziunea noastră comună este esențială pentru identificarea mijloacelor necesare pentru a întări securitate flancului estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Neagră până la Marea Baltică.
Am subliniat importanța continuării sprijinului statelor B9, dar și al întregii Alianțe, pentru consolidarea capacității de apărare și a rezilienței statelor vulnerabile din vecinătate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La convorbirile de la Bratislava a participat și liderul NATO, Jens Stoltenberg. În formatul B9 se întâlnesc periodic șefii de stat, miniștrii de externe și ai apărării din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte dintre cele 30 de state membre ale NATO au atins ținta privind cheltuielile militare în anul 2022, a anunțat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Potrivit raportului anual al NATO, Statele Unite ale Americii au alocat pentru apărare 3,46% din produsul intern brut, iar alte șapte țări au depășit pragul de două procente: Marea Britanie, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Grecia.
Conform aceleiași surse, anul trecut România a alocat pentru apărare 1,75% din PIB.
La summitul din Țara Galilor din septembrie 2014, liderii statelor NATO au convenit ca, în termen de 10 ani, țările membre ale Alianței să atingă obiectivul alocării a două procente din PIB pentru bugetul apărării.
Decizia venea ca o reacție la ceea ce fusese percepută drept o deteriorare a situației de securitate în Europa, la câteva luni după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.
La un an de la invazia rusă în Ucraina, ţările NATO au lansat în urmă cu câteva săptămâni discuții despre modul de adaptare a țintei cheltuielilor militare.
O decizie este așteptată la summitul de la Vilnius, din luna iulie, iar Jens Stoltenberg a declarat că vede procentul de 2% din PIB ca pe un nivel minim, nu ca pe un plafon.
România participă cu o delegație de 42 sportivi, înscriși la toate armele, la ediția 2023 a Campionatelor Europene de scrimă pentru cadeți și juniori de la Tallinn (Estonia), prevăzute între 21 și 28 februarie.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în anul 2013, sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, operația MINUSMA din Mali are drept obiective principale protecția populației civile și a centrelor urbane, asistența umanitară, cât și sprijinirea autorităților locale, în vederea conservării obiectivelor culturale.
Acomodarea la condițiile climatologice reprezintă una dintre provocările oricărui militar dintr-o misiune internațională. Maiorul Marcela Dumitrașcu acționează, pe durata unui an de zile, alături de parteneri locali și internaționali, în zona Timbuktu din Mali.
Maior Marcela Dumitrașcu:M-am adaptat destul de ușor la mediul de, aici, chiar dacă locuiesc într-o bază militară fără prea multe facilități, cu cazarea în containere. Aici, temperatura pe timp de vară poate ajunge la 50 de grade, pe timp de iarnă, aproximativ 35 grade. Îngreunează misiunile din teren, mai ales când trebuie să port și vestă antiglonț, și casca.
Este destul de cald, dar de obicei mă adaptez în orice mediu, inclusiv cu toți colegii, fie ei militari, polițisti sau civili de aici. Cooperăm foarte bine, avem misiuni în comun. Chiar mă înțeleg foarte bine cu toți.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe pământul african pârjolit de soare ajungem în Polonia, unde militarii celui de-al 11-lea detașament românesc acționează în cadrul grupului de luptă, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.
Zilele acestea, artileriștii antiaerieni au primit vizita echipei de recunoaștere, coordonată de Comandamentul Forțelor Întrunite.
Tot în această perioadă, militarii turdeni au participat la un exercițiu tactic cu trageri de luptă de nivel secție și baterie cu sistemele antiaeriene Ghepard. Maistrul militar principal Radu Mureșan, membru în echipa de recunoaștere care se află zilele acestea în Polonia, ne oferă mai multe detalii.
Radu Mureșan:Am avut ocazia de a asista la o secvență de antrenament a militarilor români în poligonul South Hills, alături de partenerii americani și britanici. Atât echipajele ‘gheparzilor’ noștri, cât și cele ale partenerilor au reușit să se sincronizeze și să răspundă prompt la comenzile primite.
Ei au arătat, astfel, nivelul de instruire în comun atins până în prezent. Pentru toți cei care fac parte din această echipă de recunoaștere a fost o șansă de a vedea condițiile de desfășurare, dar și modul de abordare a acestui tip de exercițiu în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Iar din Polonia ajungem pe însoritul pământ elen, mai precis, la Atena, acolo unde șapte militari rezerviști voluntari, membri ai Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, reprezintă pentru prima dată țara noastră la competiția militară internațională dedicată rezerviștilor.
Peste 250 militari participă anual la acest concurs aplicativ desfășurat pe durata a trei zile, ce vizează abilității militare. Colonelul în rezervă Marin Alniţei, membru în consiliul director al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România:
Colonel (r) Marin Alniţei:Competiția este deosebit de grea, alergare cu obstacole, înot, marș militar cu orientare, determinarea distanței și un scenariu cu victime din coaliție pentru care trebuie să intervină medical, triaj, acordarea primului ajutor și Medevac, alături de alte 36 de echipe din 10 țări membre NATO și partenere: SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Elveția, România și Estonia, care va deține noua președinție a CIOR.
Edi Nicola (realizator rubrică): Aproximativ 400 de elevi militari din Polonia, Lituania, Estonia și Letonia participă în această perioadă la cel de-al șaptelea raliu central al claselor militare de la Irish.
Pe platoul bazei militare din Bemowo Piskie a fost prezent și ministrul apărării naționale din Polonia, care i-a recompensat pe cei mai buni dintre ei.
Elevii vor pune în practică activități specifice din cinci blocuri de formare diferite, o secvență din pregătire fiind reprezentată de cunoașterea modului de instruire a militarilor Grupului de luptă din Polonia și a echipamentelor folosite.
Din Europa ne mutăm în Africa, unde România și-a reafirmat angajamentul pentru asigurarea unui climat de pace și securitate globală. Iar continuarea participării la misiunile ONU a contribuit la creșterea profilului României ca furnizor de securitate.
Maiorul Marcela Dumitrașcu se află în misiunea ONU MINUSMA din Mali în regiunea Timbuktu. Ofițerul român a fost decorat de către MINUSMA Force Commander cu Force Commander Cohen și Force Commander’s Commendation. Din Mali, maiorul Marcela Dumitrașcu.
Marcela Dumitrașcu:Ne întorceam de la o misiune de promovare a mandatului MINUSMA, eu aveam armament, ceilalţi trei colegi sunt civili şi nu au armament cu ei.
Au tras cu mitraliere. Au venit inclusiv în faţa maşinii şi au tras în parbriz, au încercat să mă facă să opresc mașina, dar am reușit să îi depășesc și să continui drumul până în apropierea bazei. Mașina are un blindaj foarte bun și de aceea mă și aflu astăzi aici. Eu mă consider norocoasă.
Edi Nicola (realizator rubrică): Ne mutăm pe mare, unde peste 300 de marinari militari ai Forțelor Navale Române participă cu trei nave la Exercițiul Multinațional „Breeze 22”, care are loc în Bulgaria.
Conducerea acestuia este asigurată de Forțele Navale Bulgare și se desfășoară atât în apele sale teritoriale, cât și în apele internaționale.
Obiectivul principal al exercițiului multinațional este consolidarea la nivel tactic între personalul naval și unitățile participante. Comandantul fregatei „Regele Ferdinand”, comandor George-Victor Durea.
George-Victor Durea:Am putut să exersăm lupta în toate mediile, de la antisubmarin până la antiaerian, având parte de sprijinul aviație bulgare.
Am reușit să ne ridicăm nivelul de pregătire și să integrăm personalul nou numit în funcție pentru a-şi desăvârși abilitățile dobândite în funcțiile anterioare.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot pe mare și ne îmbarcăm la bordul navei-școală „Mircea”, care a mai încheiat o etapă de navigație și după o săptămână și 850 de mile marine parcurse se află în escală în Portul Alexandria din Egipt.
În ultimele zile instrucția a continuat la bord, în principal în arborada navei, pentru că s-a navigat cu vele în Mediterană în drum spre Alexandria, dar a crescut și numărul orelor alocate pregătirii tactice, pentru că se apropie examenele de la finalul stagiului de practică. Colegul nostru Bogdan Dinu de la „Jurnal Militar Constanța”.
Bogdan Dinu:După mai bine de 45 de zile putem spune că instrucția în arboradă a atins nivelul dorit de comandă a navei, dar și de instructorii de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”.
În ultima săptămână au debutat și o serie de ateliere de familiarizare a studenților cu viața la bord – şi vorbesc aici despre utilizarea sifleei sau despre nodurile marinărești. Studenții au primit și unii dintre ei chiar au finalizat deja lucrările de matelotaj.
Fac parte integrantă din viitorul examen de practică marinărească, care se va desfășura în ultima săptămână a acestui marș internațional de instrucție, iar nivelul la care au ajuns este unul bun.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un detașament de onoare format din militari ai Brigăzii 30 Gardă a participat joi, 14 iulie, la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Franței.
Pe Bulevardul Champs-Élysées au defilat împreună cu militarii francezi reprezentanții țărilor din Europa Centrală și de Est, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Republica Cehă, România și Slovacia.
În asistența oficială a festivităților din capitala Franței s-a aflat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, invitat la Paris de omologul său francez, generalul Thierry Burkhard.
Prezența la parada națională franceză a detașamentelor de militari străini a arătat în mod simbolic solidaritatea statelor membre NATO și ale Uniunii Europene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniştrii apărării din statele membre ale formatului București 9 s-au întâlnit luni pentru o nouă rundă de consultări desfășurate în sistem videoconferință.
La reuniunea coorganizată de Polonia și România au participat miniștrii de resort din celelalte șapte state membre ale inițiativei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria, precum și invitați din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
Participanții au discutat despre eforturile de consolidare a postului NATO, de descurajare și apărare pe flancul estic, despre adoptarea noului concept strategic al Alianței și despre evoluția situației de securitate regională.
România a fost reprezentată de ministrul Vasile Dîncu, care a transmis omologilor săi că amenințările actuale necesită o întărire a poziției aliate în regiune într-o manieră unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Peste 100 de specialiști românii din instituțiile sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională au participat în perioada 19-21 aprilie la exercițiul internațional Locked Shields 2022, organizat de Centrul de Excelență NATO pentru Apărare Cibernetică de la Tallinn, Estonia.
Exerciţiul a reunit în mediul online 2.000 de profesioniști din domeniu, militari și civili, din 32 de state aliate și partenere.
Participanții și-au perfecționat pregătirea pentru a proteja în timp real rețelele informatice guvernamentale și infrastructurile critice naționale.
Locked Shields este cel mai mare exercițiu internațional din domeniul apărării cibernetice şi a urmărit instruirea şi testarea echipelor de specialiști în rezolvarea unor scenarii complexe şi a unor incidente cibernerice masive.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.
Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.
Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.
Publicat de Gabriel Stan,
14 decembrie 2021, 13:38
Anca Făgăraș (realizator rubrică): România prezentă la „Cyber coalition 2021”. Exercițiul NATO de apărare cibernetică a fost organizat către Comandamentul aliat pentru transformare, cu sprijinul Centrului de excelență NATO pentru apărare cibernetică din Tallinn, Estonia, la începutul lunii decembrie.
Evenimentul a reunit în mediul online 30 de echipe naționale din state aliate și partenere, cu o audiență de aproximativ 1.000 de profesioniști ai domeniului militar și civil, cu scopul de a testa și antrena experții în domeniul cibernetic privind capacitatea lor de a apăra rețelele NATO și naționale, precum și exersarea procedurilor de răspuns la incidentele de securitate cibernetică.
Echipa României a fost compusă din aproximativ 70 de specialiști aparținând instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și ai companiilor Bitdefender și Safetech și coordonată de personalul Agenției de Apărare Cibernetică al Ministerului Apărării Naționale.
Camelia Stroiu (realizator rubrică): Situația fără precedent de la granița dintre Polonia și Belarus dezbătută la București. O nouă reuniune a miniștrilor apărării din ţările participante la „Inițiativa Bucharest 9” s-a desfășurat în capitală, pe parcursul a două zile. Lansată la inițiativa României și Poloniei în anul 2015, platformă București 9 a fost gândită pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. Ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat importanța reuniunii în contextul evoluțiilor recente pe flancul estic al C.
Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale:Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniune este relevantă, de asemenea, în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid și care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
România a încheiat Campionatele Europene de atletism Under-20 de la Tallinn (Estonia), duminică, fără medalie.
Ultima şansă a fost ratată de Maria-Talida Sfârghiu, care a ocupat locul patru în finala de la 1.500 m, cu timpul de 4 min 21 sec 44/100, la mică diferenţă de medaliata cu bronz, spaniola Mireya Arnedillo (4 min 21 sec 29/100).
Aurul a fost cucerit de norvegianca Ingeborg Oestgaard, în 4 min 19 sec 75/100, iar argintul a revenit unei alte reprezentante a Spaniei, Marina Martinez, 4 min 20 sec 35/100.
De remarcat că în serii, românca a fost cronometrată cu al doilea timp, 4 min 21 sec 30/100, care i-ar fi adus bronzul în finală. Sfârghiu a obţinut cel mai bun rezultat al delegaţiei României la Tallinn.
Tot duminică, în Finala B la 5.000 m, Mădălina-Elena Sîrbu a ocupat locul al treilea (16:57.90).
La cea de-a 26-a ediţie a competiţiei, România a participat cu 17 atleţi, zece la feminin şi şapte la masculin.
Primul campionat european de atletism organizat în România va avea loc pe Cluj Arena, în perioada 19-20 iunie.
„Cluj Arena, stadionul emblemă al Clujului şi al întregii Transilvanii, va găzdui în perioada 19-20 iunie 2021 o nouă competiţie sportivă majoră: Campionatul European de Atletism pe echipe – Liga I, ediţia 2021. (…) Competiţia care va avea loc în acest weekend va aduce la Cluj-Napoca 12 dintre cele mai puternice echipe europene ale momentului: Belarus, Belgia, Cehia, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, România, Suedia şi Turcia”, se arată într-un comunicat trimis de Consiliul Judeţean Cluj.
În cadrul celor două zile de concurs vor fi programate 20 de întreceri masculine şi tot atâtea feminine. Echipele vor fi mixte şi vor concura pentru a se clasa la final pe un loc cât mai bun în clasament.
Sursa foto: Federaţia Română de Atletism/Facebook
„În ceea ce priveşte accesul spectatorilor, acesta se va face pe la Tribuna a II-a, începând cu ora 16:00. Participarea este permisă, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 531/2021, cu modificările şi completările ulterioare, doar persoanelor vaccinate, celor care se află în perioada cuprinsă între a 15 şi a 90 a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, ori a unui test antigen în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin comun al Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii”, se mai arată în comunicat.
„Alegerea noastră drept gazdă a acestei prime competiţii europene de pistă pe care România o găzduieşte este o reconfirmare a renumelui pe care Clujul l-a câştigat în ultimii ani în ceea ce priveşte organizarea în condiţii optime a întrecerilor sportive la cel mai înalt nivel. Deja suntem, iată, la a doua competiţie atletică majoră care are loc în acest an pe Cluj Arena, iar în perioada următoare vor mai fi şi altele, printre care Campionatele Internaţionale ale României şi Cupa României la atletism”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
Adrian Gîtman(realizator rubrică): Baza aeriană de instruire și formare a personalului aeronautic de la Boboc, din județul Buzău, a fost în această săptămână gazda uneia dintre secvențele exercițiului multinațional „Swift Response 21”, parte a celui mai mare exercițiu desfășurat de armatele statelor membre NATO și partenere în acest an pe continentul nostru „Defender Europe”.
În scenariul exercițiului au fost prevăzute acțiunii de desant aerian, executate de militari americani, polonezi, olandezi, germani și românii. Prezent în Baza de la Boboc, șeful Statului Major al Apărării, generalul locotenentul Daniel Petrescu, a declarat că în actualul context de securitate consolidarea cooperării Nord-Atlantice este tot mai necesară și justificată:
General Locotenent Daniel Petrescu: Acest exerciţiu urmăreşte creşterea capacităţii operaţionale şi a interoperabilităţii. Este asociat cu exerciţiul NATO Steadfast Defender 21, care se focalizează pe consolidarea posturii de descurajare şi apărare a spaţiului euroatlantic.
Adrian Gîtman(realizator rubrică): La rândul său, locțiitorul comandantului Forțelor Terestre ale Statelor Unite în Europa, generalul maior Joe Jarrard, a subliniat importanța exercițiilor comune pentru o Alianță mai puternică:
General Maior Joe Jarrard: Desfăşurarea acestor manevre militare în interiorul granițelor europene sunt esențiale pentru pregătirea aliaților și partenerilor noștrii din NATO și nu ar fi posibile fără o alianță europeană puternică.
Le mulțumim aliaților noștri din România pentru găzduirea acestor exerciții vitale și aliaților noștri și partenerilor din întreaga Europă pentru continua lor colaborare și cooperare.
Adrian Gîtman(realizator rubrică): În cadrul Swift Response 21, Divizia 82 aeropurtată americană a executat trei operații multinaționale în România, Estonia și Lituania, pentru a demonstra capacitatea strategică de reacție, interoperabilitatea și determinarea de a sprijini Alianța Nord-Atlantică.
Un alt exercițiu multinațional cu participare românească găzduit de țara noastră este și „Justice Sword 21”. Două mii de militari şi aproximativ 500 de mijloacele tehnice și mașini de luptă din Forțele Terestre Române se află la Centrul secundar de instruire pentru luptă Smârdan din județul Galați. Exercițiul are ca scop testarea capacității de reacție și de luptă a Brigăzii 282 blindată, structură incluse în pachetul unic de forțe puse la dispoziția NATO.
Participanții la exercițiu au fost vizitați, marți, pe 11 mai, de președintele României Klaus Iohannis însoțit de omologul său din Polonia, Andrzej Duda, în condițiile în care o companie de militari polonezi face parte din în Brigada multinațională sud-est găzduită de țara noastră.
Klaus Iohannis:Este, pentru noi, pe flancul estic al NATO, extrem de important să avem forțe bine antrenate, bine pregătite pentru aparare. Am dorit să venim și să vedem cum se pregătesc în teren oamenii noștri. Sunt impresionat, exercițiul a funcționat foarte bine și îi felicit pe toți.
Adrian Gîtman(realizator rubrică): Alte două exerciții, cu participare multinațională desfășurate în această săptămână, au fost „Tomis 21”, organizat în Marea Neagră de Comandamentul Flotei a Forțelor Navale Române și e „Trojan Footprint 21”, un exercițiu al Forțelor pentru Operații Speciale.
Exercițiul internațional de apărare cibernetică – LOCKED SHIELDS 2021
Foto: LOCKED SHIELDS 2021
Publicat de Gabriel Stan,
22 aprilie 2021, 13:45 / actualizat: 22 aprilie 2021, 17:18
Andreea Popescu (realizator rubrică): 21 de specialiști din Comandamentul Apărării Cibernetice au participat, între 13 și 16 aprilie, la exercițiul internațional de apărare cibernetică LOCKED SHIELDS 2021.
Exercițiul s-a desfășurat online și a fost organizat de Centrul de Excelență NATO pentru apărare cibernetică din Tallin, Estonia. Printre participanți s-au aflat echipe din statele aliate și partenere, formate din militari și civili.
Deși este un exercițiu ce se desfășoară din 2020, militari românii au participat anul acesta pentru prima dată, iar șeful echipei tehnice a fost locotenent colonelul Sorin Manole.
Sorin Manole (Șeful echipei tehnice – Comandamentul Apărării Cibernetice) : “Am reuşit să formăm o echipă de 75 de specialiști din cadrul Ministerul Apărării Naționale, dar și din cadrul instituțiilor sistemului național de securitate și companii private cu expertiză în zona cybersecurity.
A fost o provocare să ne organizăm, pentru că, din cauza pandemiei, doar o parte am fost fizic în același loc. Indiferent din ce instituţie sau compania am provenit, pe durata exercițiile am acționat ca o echipa națională multidisciplinară, capabilă să protejeze în timp real reţele de tehnologia informației și infrastructurile critice naționale împotriva unor atacuri cibernetice multiple și multidirecționale”.
În Danemarca se sparg farfurii: În Danemarca, toate farfuriile nefolosite sunt păstrate până la data de 31 decembrie, când sunt afectuos sparte de tocul ușilor tuturor prietenilor și rudelor. Tot în Danemarca, oamenii se urcă pe scaune și sar de pe ele, de Anul Nou, ca să aibă noroc.
În Spania se mănâncă 12 boabe de strugure: În Spania, dacă poţi să înghesui 12 boabe de strugure în gură la miezul nopţii, ai parte de noroc în anul care vine
Aruncarea îngheţatei pe jos în Elveţia: În Elveţia, Anul Nou este marcat prin aruncarea de îngheţată pe podea.
Aruncarea monedei în România: În România, oamenii aruncă monede în apă, ca să aibă noroc.
Clătite în Franța: Francezilor le plac lucrurile simple şi delicioase. La fiecare An Nou, ei consumă un teanc de clătite.
Primul sosit în Scoţia: În Scoţia, prima persoana care trece pragul unei case, în Noul An, trebuie să aducă un cadou norocos.
Mâncând pentru prosperitate în Estonia: În Estonia, oamenii mănâncă de șapte ori pe zi, de Anul Nou, pentru a-şi asigura prosperitatea în Noul An.
Sperietoare arsă în Ecuador: În Ecuador, Anul Nou este marcat la miezul nopții prin arderea sperietorilor de ciori umplute cu hârtie. Sunt arse, de asemenea, și fotografiile din ultimul an, ca semn aducător de noroc.
Se poartă lenjerie colorată în America de Sud: În unele ţări din America de Sud, purtarea de lenjerie de corp colorată determină soarta cuiva în noul an. Lenjeria de corp de culoare roşie înseamnă că vei găsi dragostea. Auriul înseamnă bogăţie, iar albul semnifică pace.
108 bătăi de clopote în Japonia: În Japonia, sună toate clopotele de 108 ori, conform convingerii budiste că acest lucru aduce purificare. Este, de asemenea, considerat a fi bine să intri în Noul An zâmbind, deoarece aduce noroc.
Filipinezii preferă lucrurile rotunde: În Filipine, totul se reduce la bani. Ei cred că totul trebuie să fie rotund, astfel încât să reprezinte monede şi să aducă bogăţie. Alimente rotunde, haine rotunde, totul să fie rotund.
Cel ce caută turbulenţi excentrici îi găseşte în Vest şi Sud, nu în Est
Cei nouă şefi de stat şi personalul lor avuseseră o dimineaţă marcată de certuri şi un prânz greu. Eu mă ocupam cu furnizarea distracţiei, discutând modalităţile de apărare a societăţilor deschise în faţa ameninţării „războiului hibrid”: melanjul Kremlinului de bani, propagandă, subversiune şi alte năzbâtii. Preşedinţii Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Ungariei, României şi Bulgariei, întruniţi în cochetul oraş slovac Kosice, au avut reacţii diverse.
Căci, în pofida captivităţii lor comune în Imperiul Sovietic, regiunea pe care cândva o numeam „Europa Estică” nu este un monolit. Chiar şi la 30 de ani de la prăbuşirea comunismului, outsiderii sunt înclinaţi spre o etichetare leneşă, care plasează tot ce se află la est de vechea Cortină de Fier în aceeaşi categorie înapoiată, excentrică şi îngrijorătoare.
Să admitem că acest stereotip nu este complet neîntemeiat. Preşedintele Áder al Ungariei a evidenţiat nu ingerinţa Kremlinului, ci pericolele minorităţilor influente cu susţinători bogaţi. Aceasta este o referire codificată la George Soros, miliardarul filantrop care a sprijinit cauzele bune liberale pe tot cuprinsul regiunii dar este ţinta unei campanii a urii lansate de guvern în Ungaria. Preşedintele Zeman al Republicii Cehe, a cărui aparenţă sinistră contrastează cu obiceiurile lui joviale, apreciază o dispută de calitate. El i-a criticat pe omologii lui pentru atlantismul lor, spunând că istoria arată că minciunile şi răutăţile reale vin de la CIA.
Cum se schimbă vremurile şi oamenii! L-am întâlnit pentru prima dată pe dl Zeman în Cehoslovacia comunistă, când a fost demis dintr-o funcţie academică de prestigiu pentru opiniile lui reformatoare. Acum promovează strângerea relaţiilor cu Rusia şi China. Premierul Ungariei, Viktor Orban, era un tânăr disident liberal bine dispus pe atunci. Acum, el conduce un guvern autoritar, amical cu Putin, care contrariază alte partide conservatoare europene.
Dar aceste personalităţi sunt extreme. Realitatea este că publicul se opune josniciei anti-occidentale, pro-Kremlin şi intoleranţei şi xenofobiei care i se asociază. Central- şi est-europenilor le place demnitatea, legalitatea şi deschiderea pe care le-au câştigat din 1989. Ei consideră NATO şi UE garanţi ai libertăţii lor.
Exemplifică dispoziţia optimistă preşedintele Kaljulaid al Estoniei. O femeie fără fasoane de 49 de ani, ea a alergat recent la maratonul din New York împreună cu bodyguarzii ei care gâfâiau în spatele ei. Ea promovează start-up-urile şi administraţia digitalizată a ţării ei, ca şi eforturile sale de a dezvolta încrederea şi aptitudinile de conducere ale fetelor din patrie. Aceasta a atras interesul Melaniei şi Ivankăi Trump, dând Estoniei o linie de acces utilă la Casa Albă. Dna Kaljulaid a făcut deplasări în Africa şi zona Caraibelor, primind sprijin pentru candidatura ţării sale la un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Ca victimă a imperialismului, Estonia se înţelege bine cu alte foste colonii.
O altă personalitate marcantă este Laura Codruţa Kovesi, de 45 de ani. Ea a fost procuror general al României, prima femeie şi cea mai tânără persoană care a ocupat acest post. Apoi a condus direcţia anticorupţie a ţării, care este cea mai credibilă instituţie din această ţară. Când succesul ei a ajuns prea mare, politicienii au revocat-o. Acum este candidat de frunte în procesul de selecţie a şefului noului birou al procuraturii publice a UE, în pofida obiecţiilor (de o vehemenţă revelatoare) ale propriului ei guvern.
O a treia femeie care merită să fie urmărită este cea care ar putea deveni noul preşedinte al Slovaciei, Zuzana Caputova, avocat care conduce în sondajele dinaintea alegerilor de luna asta.
Aceste femei cu greutate captivează imaginaţia publică şi distrug stereotipurile occidentale. Dacă politica ar putea lua exemplu de la ele! În alegerile parlamentare şi procesul decizional guvernamental, interesele de afaceri, tensiunile regionale şi alţi factori mânjesc imaginea. Politicienii consacraţi din regiune au renumele deseori justificat de complezenţă şi corupţie. Este uşor de văzut de ce alegătorii simt nevoia de nou, chiar dacă de afară acesta pare dezgustător. Liderii autoritari, escrocii şi populiştii o duc bine mai puţin din cauză că mesajul lor rezonează, decât din cauza slabei concurenţe din partea curentului central.
Dar lecţia generală este că vechea împărţire Est-Vest din Europa devine irelevantă. Dacă vreţi un real semn de democraţie în pericol uitaţi-vă la Italia, unde de curând s-a aflat că Liga, partidul din care provine vicepremierul, Matteo Salvini, a primit finanţare direct de la Rusia. Vestele Galbene agresive din Franţa au puţine echivalente în Estul fost comunist.
Nici nevroza Marii Britanii pe tema Europei nu este de înţeles. Multe ţări au dispute cu Bruxelles-ul. Nimeni nu reacţionează cum au făcut britanicii. Între timp, viaţa merge mai departe fără ei. Discuţiile preşedinţilor s-au concentrat asupra securităţii energetice, a gazoductelor ruseşti relevante şi a Afganistanului: ei se tem că SUA vrea să-şi părăsească aliaţii. S-a discutat mult despre „mobilitatea armatei”: programul NATO-UE de a crea condiţiile pentru deplasarea mai lină şi accelerată a militarilor şi echipamentelor.
La întrunirea de joia trecută din estul Slovaciei, preşedinţii m-au întrebat într-adevăr de Brexit, dar aşa cum fac neamurile care întreabă de o rudă dragă lovită de demenţă. Ei sunt mai îngrijoraţi de ignoranţa politicienilor noştri. Gavin Williamson, secretarul apărării, a gafat luna trecută când s-a referit la programul militar britanic de apărare a „Lituaniei” (voia să spună Estonia). Jeremy Hunt, secretarul de Externe, a descris Slovenia (fostă republică iugoslavă) ca un fost „stat vasal sovietic”. Probabil vorbea despre Slovacia.
La întoarcere din Kosice, am avut o senzaţie ciudată: plecam din partea dinamică şi interesantă a Europei şi mă îndreptam spre periferia ei capricioasă dar întunecată.
„Estonia sprijină aderarea Bulgariei la Spaţiul Schengen şi această problemă se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European în următoarele luni”, a declarat vice-ministrul pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, Matti Maasikas, într-un interviu acordat postului naţional de radio din Bulgaria, BNR.
„Bulgaria şi România au îndeplinit criteriile necesare pentru aderarea la Schengen în urmă cu 6 ani. Trebuie acţiune în această direcție. Acest proces a durat prea mult. Estonia a susţinut întotdeauna aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen”.
Diplomatul estonian şi-a exprimat speranţa că summitul de la Sofia pentru ţările din Balcanii de Vest va actualiza politica de extindere a UE: „Preşedinţia bulgară va include pe ordinea de zi priorităţile şi punctele forte. Cu toţii avem mari speranțe în Bulgaria în ceea ce priveşte regiunea balcanică. Accentul pe care Bulgaria l-a ales este foarte precis. Este foarte important ca Bulgaria să aleagă această prioritate de vârf. Nu numai pentru că ţara dvs. se află aproape de această regiune şi cunoaște bine circumstanţele, dar şi pentru că procesele din Balcani şi dincolo de aceştia nu au fost întotdeauna fără probleme. Trebuie să evaluăm capacităţile noastre, precum şi responsabilităţile pe care le are UE în regiune. Şi, bineînţeles, să vedem cum să accelerăm procesele de reformă din aceste ţări. Este necesară o abordare complexă. Avem multe probleme de discutat şi salutăm Bulgaria că se concentrează pe Balcanii de Vest”.
Maasikas a comentat şi tema liniei de demarcaţie dintre ţările europene în ceea ce priveşte introducerea cotelor de migranţi: „Este clar că această problemă dezbină. Spre acest fapt ne-a condus în discursul său Donald Tusk, la cel mai recent Consiliu European. Deciziile europene sunt compromisuri – mai mult sau mai puţin. Toate statele membre ale UE sunt de părere că ar trebui să găsim un mecanism care acţionează pentru soluţionarea crizelor viitoare legate de migraţie.
Unele elemente ale acestei decizii dezbină, însă nu aş lega rezolvarea unei chestiuni cheie doar de o legislaţie problematică. Acesta este doar un element al unui set întreg de măsuri de reglementare a migraţiei”.
Matti Maasikas este convins că preşedinţia bulgară va avea succes şi a dat drept exemplu ţara sa: „Uitaţi ce am realizat, uitaţi ce a realizat UE în timpul preşedinţiei estoniene şi spuneţi că estonienii sau bulgarii sau cetăţenii unui alt stat membru mic nu pot realiza nimic, nu pot aduce schimbări. Putem schimba lumea dacă încercăm, dacă suntem pregătiţi şi puternic motivaţi. Deci, şi bulgarii pot”, a concluzionat Matti Maasikas.
Potrivit ultimelor cifre oficiale, România şi Bulgaria au cea mai mare proporţie de gravide adolescente din sud-estul Uniunii Europene. Aproape nouă din zece naşteri înregistrate în 2015 în cele două ţări sunt cu mămici adolescente sau chiar mai tinere, procentul depăşind de trei ori media la nivelul UE. Potrivit informaţiilor livrate de Eurostat, în fiecare an sute de fete cu vârste între 10 şi 14 ani devin mame în Franţa, Germania, Bulgaria şi România, experţii afirmând că lipsa respectului faţă de femeie şi reprimarea unei culturi sexiste sunt principalii factori care alimentează fenomenul. În 2015 s-au înregistrat aproape 1.000 de naşteri în România şi Bulgaria la care mămicile aveau vârste între 10 şi 14 ani. În Bulgaria s-au înregistrat 300 de astfel de naşteri, reprezentând aproape 5% din totalul de naşteri cu mămici adolescente sau mai tinere. Problema nu se rezumă numai la sud-estul Europei, relevă cifrele Eurostat, fenomenul fiind prezent şi în Germania, Franţa şi Marea Britanie, unde în fiecare an nasc sute de fete sub 14 ani. Pe de altă parte, Slovacia, Austria, Franţa, Italia şi România au avut mai multe mămici, în 2015, decât s-au înregistrat în 2005. Studiul Eurostat subliniază că printre cele mai rele ţări pentru tinerele mame se numără Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Polonia. În ultima decadă se înregistrează, însă, o scădere a numărului de mămici adolescente, mai ales în Estonia.
În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare. Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:
În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat.La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.
Ministrii de justitie din cateva state din fostul bloc comunist – Romania, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania- s-au reunit ieri la Bratislava, la initiativa presedintiei slovace a Uniunii Europene, pentru a comemora victimele regimurilor totalitare.
Traditia dateaza din 2009 cand Uniunea europeana a decis ca data de 23 august, zi in care in 1939 Rusia sovietica si Germania nazista au hotarat, prin pactul Molotov- Ribbentrop, sa isi imparta sfera de influenta sa fie consacrata comemorarii victimelor nazismului si comunismului.
Germania nazista a fost infranta in 1945 dar multe tari din Europa Centrala si de est au ramas sub influenta Uniunii Sovietice inca aproape o jumatate de secol.
Comisarul european pentru educatie, tineret, cultura si sport, Tibor Navracsics spune ca trebuie condamnate crimele regimurilor totalitare si in egala masura memoria lor trebuie pastrata pentru a preveni aparitia unor astfel de atrocitati pe viitor.
“Aceasta zi memoriala are doua obiective, in primul rand comemorarea victimelor, sa ne intoarcem in trecut si sa pastram vie memoria lor, in al 2-lea rand, in zilele noastre, avem misiunea de a face cunoscute toate pericolele si provocarile care ameninta democratia pentru ca una din cele mai mari provocari careia trebuie sa-i facem fata acum in Europa este radicalizarea si extremismul.”
Uniunea Europeană va investi 187,5 milioane de euro în conducta de gaze Balticconnector între Estonia și Finlanda, se anunță pe site-ul Comisiei Europene.
In urma cu un an, comisarul Canete spunea: am văzut că energia se poate transforma dintr-o unealtă comercială, într-o armă politică, ca în cazul Ucrainei şi suntem foarte vulnerabili. De aceea…
Va trebui să avem rețelele, gazoductele cele mai potrivite pentru securitatea livrarilor.
Conducta Balticconnector trebuie să pună capăt izolării Finlandei pe piața gazelor și va contribui la dezvoltarea pieței de gaze naturale din regiunea Mării Baltice. În plus, va asigura aprovizionarea cu gaze naturale în întreaga regiune baltică.
Sprijinul financiar al UE este de 75% din finanțarea necesară pentru construirea conductei, care va fi realizata în colaborare de Finlanda și Estonia.
Conducta urmează să fie operațională înainte de decembrie 2019.
„Diversificarea surselor de energie, a rutelor și a piețelor de energie – reprezintă baza Uniunii Energiei. Comisia Europeană a început cu gazoductul GIPL între Polonia și Lituania, iar acum continuă să sprijine Balticconnector. Promovarea acestor proiecte va pune capăt izolării Europei de Nord-Est pe piata gazelor și va dezvolta întreaga piața a energiei din zona baltică.. , „- a declarat Miguel Arias Cañete, comisarul european privind schimbările climatice și energia
Eston Kohver a fost arestat pe 5 septembrie anul trecut de serviciile de securitate ruse si ieri a fost condamnat la 15 ani de inchisoare.
Sentinta a fost data de un tribunal din apropierea granitei cu Estonia, regiune unde rusii sustin ca l-au retinut pe Kohver in timp ce incerca sa culeaga informatii secrete. Asupra lui s-ar fi gasit un pistol, munitie, 5 mii de euro si aparatura de inregistrare.
Pe de alta parte parchetul estonian a anuntat ca Eston Kohver a fost capturat si rapit cu forta, sub amenintarea armei de necunoscuti veniti din Rusia in timp ce el era de serviciu pe teritoriul estonian.
Purtatorul de cuvant al Comisiei europene, Catherine Ray a reiterat apelul inaltului reprezentant si vicepresedinte al Comisiei europene, Federica Mogherini care cere Rusiei sa-si respecte obligatiile internationale
“Rapirea si apoi detinerea ilegaa in Rusia a domnului Kohver reprezinta o violare clara a legilor internationale. In plus, inca de la inceput dl. Kohver a fost privat de dreptul sau la un proces corect, n-au existat audieri publice in acest caz, consulului estonian nu I s-a permis sa fie prezent la audieri iar dl. Kohver a fost privat de ajutor legal. Uniunea europeana continua sa ceara Rusiei sa actioneze conform obligatiilor sale internationale si sa-l elibereze imediat pe dl. Kohver si sa garanteze intoarcerea sa in siguranta in Estonia”
Publicat de Andrei Cretoiu,
27 mai 2015, 07:00 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:03
Cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România, începe luni, 1 iunie, la Grand Hotel Continental din Bucureşti.
Festivalul se desfăşoară în perioada 1-6 iunie 2015, sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale, Principesa Moştenitoare Margareta a României.
Comparativ cu anii anteriori, ediţia actuală a festivalului a suscitat un mare interes din partea creatorilor de producţii radiofonice din toată lumea. S-au înscris în competiţie noi ţări – Egipt, Estonia, Finlanda, Malaezia, Myanmar, Noua Zeelandă, Polonia, Moldova şi Canada, precum şi un număr important de producători independenţi.
La încheierea înscrierilor celei de a treia ediţii, pe lista Festivalului Grand Prix Nova figurau 50 de producţii din 28 de ţări. S-a impus, astfel, o preselecţie riguroasă care a condus la obţinerea unui înalt nivel de calitate a audiţiilor finale din concurs.
Cei 4 juraţi, personalităţi culturale şi ale radioului internaţional, reprezentanţi de seamă ai unor mari radiodifuzori europeni, au confirmat la rândul lor participarea. Reto Ott, regizor şi producător din Elveţia, membru al Grupului de Creatori de Spectacol Radiofonic din cadrul EBU (European Broadcasting Union), este preşedintele juriului Grand Prix Nova 2015. I se vor alătura, Eberhard Petschinka, autor de scenarii de film şi piese de teatru pentru scenă şi radio, regizor şi pictor din Austria, Silvain Gire, scriitor şi jurnalist, co-fondator şi redactor-şef la Arte Radio, Franţa, şi Vjay Sadhu, personalitate marcantă a radioului indian, Director de Programe al ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), India.
România va fi reprezentată în juriu de Mihai Lungeanu, nume cunoscut publicului nostru de pe genericul unor importante producţii radiofonice şi din spaţiul teatral unde a semnat, în calitate de regizor, spectacole îndrăgite.
Şi în acest an, festivitatea de decernare a premiilor va avea loc la Palatul Elisabeta, subliniind încă o dată puternica legătură istorică şi simbolică dintre Casa Regală şi Radio România.
O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia
Foto: epa04524405 EU Commissioner for Competition Margrethe Vestager gives a press statement at European Commission headquarters in Brussels, Belgium, 11 December 2014. The Commission is reportedly fining envelope producers over 19 million euros in cartel settlement. EPA/JULIEN WARNAND
O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia, de data aceasta legată de felul în care compania Gazprom își tratează clienții din spațiul comunitar. Acesta este un alt episod ce urmează divergențelor cu consecințele în vigoare legate de conflictul din Ucraina și de modul în care Moscova a găsit de cuviință să-și reprezinte interesele geopolitice. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.
Istoria comunicării obiecțiunilor Comisiei Europene înaintată concernului rus duce inclusiv în 2012 când executivul comunitar făcea cunoscută începerea unei investigații asupra a ceea ce face Gazprom în legătură cu posibile încălcări ale regulilor concurenţei. În esență se făcea referire la contractele şi acţiunile Gazprom din opt state din Europa Centrală şi de Est, tocmai acelea care depindeau în cea mai mare măsură de combustibilul rusesc; printre aceste țări, 2 vecini ai României: Ungaria și Bulgaria, dar și Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
Alegerile europarlamentare, formarea unei nor echipe de comisari europeni au dus la amânarea comunicării a concluziilor. Astfel că, în această lună, aprilie, comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager, a anunțat că a fost formulată oficial la adresa Gazprom o comunicare privind obiecțiunile în care Comisia Europeană susține că anumite practici comerciale ale companiei rusești pe piețele gazelor din Europa Centrală și de Est constituie o folosire abuză a poziției sale dominante pe piață și încalcă astfel normele antitrust ale UE.
Sunt trei paliere vizate: Gazprom ar impune restricții teritoriale în cadrul acordurilor de aprovizionare încheiate cu angrosiști și cu anumiți clienți industriali; de aici, o politică de prețuri neloială în cinci state membre din cele opt (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). Nu în ultimul rând, este posibil ca Gazprom să profite de poziția sa dominantă pe piață prin condiționarea furnizării de gaze către Bulgaria și Polonia de obținerea unor angajamente de altă natură din partea angrosiștilor în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor.
Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager
Ceea ce susținem în declarația de opoziție este că Gazprom a adoptat o strategie pentru a accessa piața unică a UE, prin aplicarea de restricții teritoriale în contractele sale. Gazprom și-a folosit poziția dominantă în aprovizionarea cu gaze pentru a obține angajamente independente în ceea ce privește infrastructura de gaze. Mai exact, au fost găsite dovezi ale acestui comportament în Polonia cu privire la conducta Yamal și în Bulgaria în ceea ce privește Southstream. În cinci țări, uneori, au fost prețuri mult mai mari decât în alte state, cu până la 40%. Suntem deschiși la mai multe variante. O soluție poate fi găsită într-o manieră de negociere, dar, desigur, sunt posibile alte soluții.
De celaltă parte, potrivit agențiilor de presă, Gazprom a respins acuzaţiile privind practicile anticoncurenţiale şi se aşteaptă ca problema să fie rezolvată prin discuţii între UE şi Guvernul de la Moscova. Gazprom are la dispoziţie 12 săptămâni pentru a răspunde plângerilor UE. Dacă UE consideră vinovată compania rusă, ea ar putea fi amendată cu până la 10% din veniturile anuale globale.
In urmă cu două zile ministrii europeni ai afacerilor europene reuniti la Bruxelles au acordat ultima aprobare pentru aderarea Lituaniei la zona euro la 1 ianuarie 2015.
Consiliul de ministri al Uniunii Europene intrunit miercuri și-a dat acordul pentru aderarea Lituaniei la zona euro de la 1 ianuarie 2015. Liderii europeni, miniștrii europeni de finanțe, Banca Centrală Europeană, Comisia Europeanã și Parlamentul European îsi dăduseră în prealabil acceptul.
Lituania va deveni, la 1 ianuarie 2015, cel de-al 19-lea stat membru al zonei euro. Lituania este ultima dintre cele trei țări baltice care adoptă moneda euro, după Estonia în 2011 si Letonia în acest an.
Prima incercare a Lituania de adereare la zona euro a fost în anul 2006, însă nu a reusit să obtină atunci stabilitatea preturilor cerută.
Intrarea Lituania în familia euro nu este doar un eveniment crucial pentru această țară, este de mare importanță pentru întreaga zonă euro, este o demonstrație de atractivitatea continuă a proiectului monedei euroe care are o relevanta importanta pentru comunitatea europeana, a declarat Sandro Gozi, președinte al Consiliului pentru Afaceri Europene ….
”Sunt onorat să începem președentia semestrială a Consiliului de afaceri europene cu aceasta decizie, ca Lituania să ni se alăture ca cel de-al 19 lea stat membru al zonei euro, semn ca lucrurile se misca in Uniunea Europeana”
Si Jyrki Kataien , membru al Consiliului European, responsabil cu afacerile economice și financiare a salutat aderarea Lituaniei la zona euro și a apreciat în mod deosebit eforturile pe care aceasta țara le-a facut…
”Bun venitLlituania, cel de-al 19 lea membru al zonei euro. Adoptarea monedei euro este un eveniment major atat pentru Lituania cat si pentru zona euro și Uniunea Europeana de asemena. Pregatirea Lituaniei de a adera la moneda euro a însemnat un nivel ridicat de prudența in atingerea standardelor politicilor fiscale și o serioasă reformă economică”
Comisarul European Slim Kallas a declarat ca această decizie a fost luată ca urmare a evaluării rezultatelor obținute Lituania de către toate forurile financiare europene…
”Eurogrup si Ecofin au discutat despre aderarea Lituaniei la zona euro si adoptarea monedei euro si au salutat în unanimitate rezultatele obținute de poporul lituanian. Acest lucru a fost posibil cu participarea Băncii Centrale Europene si nu a existat nici o îndoială cu privire la performanțele realizate de această țară”
Primul misnistru lituanian Algirdas Butkevicius a precizat la rândul său că eforturile consistente depuse de țara sa au dat roade și astăzi zona euro a deschis usa pentru Lituania. Adoptarea monedei euro a fost pas strategic pentru Lituania, bine gândit din punct de vedere economic și politic, pentru a stimula creșterea economică națională. Aderarea Lituaniei la moneda unică europeană va consolida Uniunea Economică și Monetară a UE. Integrarea euro mai profundă înseamnă o mai mare siguranță…
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
