Fonoteca melomanului – ”Muzica lui Bogdan” – Aniversare specială MIRELA FUGARU, La mulți ani!
Foto: Mirela Fugaru.1100 (foto arh. Radio Romania Regional - Proiectul Eu aleg Romania)
Publicat de Bogdan Dragomir,
11 aprilie 2022, 11:44 / actualizat: 21 iunie 2023, 14:13
Bun regăsit la Radio România Regional, sunt Bogdan Dragomir şi ascultaţi rubrica Fonoteca Melomanului din cadrul emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene! Astăzi, la ”Muzica lui Bogdan” o aniversăm cu drag pe interpreta şi textiera de muzică uşoară MIRELA FUGARU, căreia îi dorim La mulţi ani, multă sănătate, bucurii şi multe împliniri profesionale şi personale!
Vom difuza din repertoriul său artistic piesele „Eu cred” şi „Niciodată nu e prea târziu” (muz. Cornel Fugaru, text Mirela Fugaru), ambele înregistrări de pe albumul “Am ales nemărginirea – In memoriam Cornel Fugaru” (C&P – Cornel Fugaru).
(AUDIO) „Eu cred” (muz. Cornel Fugaru, text Mirela Fugaru) de pe albumul “Am ales nemărginirea – In memoriam Cornel Fugaru” (C&P Cornel Fugaru), interpretată de Mirela Fugaru.
(AUDIO) „Niciodată nu e prea târziu” (muz. Cornel Fugaru, text Mirela Fugaru) de pe albumul “Am ales nemărginirea – In memoriam Cornel Fugaru” (C&P Cornel Fugaru), interpretată de Mirela Fugaru.
Sursa: Agenţia de Presă RADOR, Agerpres, materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca și arh. Radio Romania Regional, www.eualegromania.ro . Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Postul de radio clujean este un reper pe piaţa media din nord-estul şi centrul ţării, furnizând publicului informaţii diverse, muzică de calitate de toate genurile şi emisiuni care acoperă cvasitotalitatea aspectelor vieţii de zi cu zi a cetăţenilor din cele 8 judeţe care recepţionează semnalul – Alba, Sibiu, Maramureş, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Sălaj şi Bihor.
În ianuarie 1953, Comitetul de Radio, de pe lângă Consiliul de Miniştri, decide amenajarea Caselor Radio de la Cluj-Napoca, Craiova și Timişoara.
Povestea radioului de la Cluj a început la ora 16:00, a zilei de luni, 15 martie 1954, când se auzea în eter semnalul „Aici Cluj, România. Transmitem pe staţiile cu lungimile de undă…”, emis dintr-un sediu improvizat, care cuprindea două studiouri, cabine de montaj şi birouri pentru personal.
În prima zi de emisie, între orele 16:00-17:00 se transmite în direct prima emisiune în limba română, continuată, între orele 17:00-18:00, cu primul program în limba maghiară.
Erau transmise, preponderent, ştiri şi reportaje, interviuri, note de călătorie, muzică, literatură şi producţii de teatru locale.
Din anul 1956, duminica dimineaţă se transmitea concertul Filarmonicii de Stat din Cluj, iar din 1957, exista o emisiune lunară, în limba maghiară, de teatru la microfon.
În această perioadă s-au realizat sute de înregistrări muzicale din arealul etno-folcloric transilvănean, iar cu statut de fond documentar au fost înregistraţi, cu poezii, fragmente de roman sau texte circumstanţiale, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Emil Isac, sau Iuliu Haţieganu.
La 29 decembrie 1967, a fost inaugurat actualului sediu al Casei Radio Cluj, situat pe strada Donath la numărul 160, o investiţie care s-a ridicat la suma de 12.250.000 de lei.
În anii ’60-’70, Radio Cluj a ajuns să emită 6 ore pe zi în timpul săptămânii şi 4 ore şi jumătate duminica (începând din anul 1972).
La 7 iunie 1968, Studioul de Radio Cluj organizează spectacolul experimental deschis publicului „Acusticon Studio”, iar în octombrie 1978, în anul în care se marcau 60 de ani de la aniversarea Marii Uniri, se transmit emisiuni speciale, printre care şi „E scris pe tricolor Unire”, emisiune triplex Bucureşti-Cluj-Iaşi.
În anul 1980, emisia duminicală a postului a crescut la 5 ore şi 30 de minute.
În anul 1985, pe 12 ianuarie, odată cu înăsprirea dictaturii comuniste şi a centralismului promovat de Ceauşescu, emisia postului Radio Cluj fost suspendată, postul a fost închis, iar memoria sa sonoră cea mai de preţ, arhiva, a fost încărcată în trei containere maritime, pline cu benzi de magnetofon, şi dusă la un depozit impropriu de la Jilava.
După anul 1990, după ce postul şi-a reluat emisia, Fonoteca de Aur a Radio Cluj a revenit la sediu, însă a mai fost salvată doar o … basculantă de amintiri, sub o treime din inestimabila valoare adunată aici de-a lungul anilor.
În anul 1996, a început să emită Antena Sibiului, însă doar ca post-şcoală, organizat in cooperare cu Facultatea de jurnalism a Universităţii „Lucian Blaga”, iar în anul 1999, drept dovadă a creşterii calitative a programelor, Antena Sibiului trece de la statutul de radio-şcoală, la cel de post local în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.
Un pas important în dezvoltarea Radio Cluj a fost realizat în anul 2000, atunci când, la 3 august, a fost pus în funcţiune emiţătorul pe unde ultrascurte pe frecvenţa de 95,6 MHz, emisia FM însemnând o audiţie mult superioară şi o prezenţă mult mai semnificativă pe piaţa media regională.
Tot din anul 2000, emisia în limba maghiară ajunge la 7 ore, zilnic, pe banda de unde ultrascurte şi 5 ore pe banda de unde medii – pe această bandă se difuzează şi emisiunile în limbile maghiară şi germană ale redacţiei din Bucureşti.
În anul 2000 a avut loc prima ediţie a Caravanei GAUDEAMUS Cluj-Napoca, organizată de Radio Cluj.
Radio Cluj a reprezentat, prin programele sale, un factor de echilibru în promovarea valorilor morale autentice.
La 2 noiembrie 2004 se înfiinţa Radio Sighet, aflat în subordinea studioului teritorial Radio Cluj.
În anul 2011 a demarat proiectului privind omagierea personalităţilor radiofoniei din România, şi, ca prim pas în acest sens, Hotărârea nr. 68 a Consiliului de Administraţie al SRR din 31 octombrie 2011, a aprobat iniţiativa de omagiere a fondatorilor radioului public prin atribuirea denumirii „Vasile Rebreanu”, fost director al postului, Sălii de concerte a Studioului Radio Cluj.
În 2015, Radio România Cluj a fost recompensat cu Premiul „Radioul anului 2015” acordat de către Asociaţia Sunetul Muzicii, Premiul „Best of Business” din partea Consiliului Judeţean Alba, Diplomă de excelenţă pentru opinii şi adevăruri spuse – Topul firmelor judeţene 2015 – din partea Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj şi Diploma şi Cupa „Partenerul anului”, din partea Asociaţiei „Clujul pedalează”.
La 18 aprilie 2016, Radio România Regional a organizat campania „descoperă 100 de poveşti de aur ale sportului românesc” în cadrul proiectului Eu aleg România!
Radio România Cluj emite în Transilvania şi poate fi recepţionat pe frecvenţele: 95,6 FM Cluj; 95,4 FM Sibiu şi Alba; 101,7 FM Sighet; 93,3 FM Negreşti Oaş; 87,9 FM Satu Mare; 909 AM Cluj, Bistriţa- Năsăud şi Zalău; 1593 AM Bihor şi Sibiu şi pe noua frecvenţă pentru minorităţi 98,8 FM.
Atunci când spunem Ion Moina, gândurile majorităţii se îndreaptă spre imaginea stadionului municipal din Cluj-Napoca, inaugurat în 1911, şi care de la începutul anilor 90 şi până la reconstrucţia sub noua imagine de Cluj Arena, a purtat numele atletului Ion Moina.
Născut la 23 mai 1921 la Nimigea, în judeţul Bistriţa-Năsăud, Ion Moina rămâne în istoria sportului românesc ca unul din cei mai mari atleţi, multiplu campion naţional şi balcanic la 100 metri.
La vârsta de 16 ani s-a evidenţiat în plan sportiv cu ocuparea locului întâi la Campionatele naţionale de juniori din Cluj, unde s-a clasat primul la proba de săritură în lungime. Însă declanşarea în 1939 a celei de-a doua conflagraţii mondiale şi pierderea Transilvaniei un an mai târziu, îi va marca mult cariera sportivă. Va fi nevoit să părăsească Clujul şi se va înscrie într-un club din Capitală. Ion Moina a trecut prin mari greutăţi. Mulţi au considerat că este un atlet sfârşit sau considerau că supremaţia sa în sprintul românesc s-a terminat. N-a fost însă aşa. La Bucureşti a cucerit în 4 ani 16 titluri de campion al ţării, stabilind 14 recorduri mondiale. Însă, spre sfârşitul războiului, în 1944, Ion Moina se decide să se reîntoarcă la Cluj-Napoca şi să concureze din nou sub culorile clubului Universităţii. Intenţia sa declanşează o avalanşă de atacuri îndreptate împotriva personalităţii şi carierei sportive, riscând chiar excluderea din viaţă sportivă românească. A fost suspendat doar o perioadă.
Familie, fotbal şi performanţa… Acestea sunt preocupările celui mai titrat tehnician român. pentru care trofeele fac parte din viaţă. Performanţa în tot ceea ce face, ambiţia de a reuşi, de a lăsa ceva în urma sa. Această motivaţie vine din dorinţa copilului modest care a luptat să îşi depăşească această condiţie.
Şi pentru că nu a uitat cum este să te loveşti de lipsuri materiale, de 12 ani oferă burse unor copii fără posibilităţi, din mediul rural, dar nu doreşte să facă public acest lucru. Întotdeauna a fost de părere că fotbalul şi în special antrenoratul nu merg fără educaţie, ba din contra, le consideră complementare, a făcut eforturi mari pentru a deveni un fotbalist şi un antrenor respectat. Când juca la Dinamo şi avea cantonamente lungi, stătea în camera şi studia, nu juca remy sau table cu colegii, pentru că avea ambiţia să reuşească.
Reputatul comentator sportiv Ion Ghitulescu şi aminteşte memorabilul meci de pe „Wembley”, dintre Anglia şi România
