„Unde dragoste nu e, nimic nu e” (Gheorghe Gheorghiu / Roxana Popescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 2008 Roton & Radio Romania) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.
„O iubire-ți schimbă viața” (Gheorghe Gheorghiu/ Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu Mix Music „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.
„Ține aproape” (Gheorghe Gheorghiu/Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.
În anul 2008, cu ocazia lansării primului său album „Best of Gheorghe Gheorghiu”, a avut loc un turneu național de promovare cu 26 de spectacole în cele mai importante orașe ale țării! Producătorii acestui turneu – Fundația Culturală GHEORGHE GHEORGHIU și Mix Music Production, în parteneriat media cu Radio România au editat un CD Promo intitulat sugestiv „Unde dragoste nu e, nimic nu e”!
20190116_102215 cover CD promo Turneu Gh. Gheorghiu 2008.1100 (foto cover B. Dragomir)
Am selectat de pe acest CD, pentru această ediție aniversară, câteva șlagăre ale cantautorului Gheorghe Gheorghiu! Cu prilejul aniversării frumoasei vârste de 70 de ani, îi dorim multă sănătate, împliniri profesionale și fericire! LA MULȚI ANI!
„Ultima vară” (Gheorghe Gheorghiu/Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.
Surse: gheorghegheorghiu.eu, romania-actualitati.ro, mix music production, materiale jurnalistice din arhiva personală B. Dragomir. Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Bun regăsit tuturor la prima ediţie MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE la Radio România Regional din 2024! Vă dorim, cu drag, un 2024 cu sănătate, bucurii şi multe împliniri profesionale şi personale!
Am ales pentru această ediţie de Portrete muzicale, un aniversat „de top” al muzicii rock din România, solistul vocal, textier şi compozitor – CRISTI MINCULESCU! La mulţi ani, Cristi!
Cristian Alexandru Minculescu (născut pe 9 ianuarie1959, Pitești), cunoscut sub numele de Cristi Minculescu, este solist vocal și compozitor de muzică rockromânească. Este remarcat de “marele public” în special pentru activitatea sa de peste 40 de ani ca vocalist al trupei Iris.
Cristi Minculescu și-a început cariera în 1979 ca solist vocal al trupei Harap-Alb, alături de muzicieni precum chitaristul Gabi Nacu sau basistul Anton Hașiaș. Minculescu rămâne la Harap-Alb până în 1980, când Anton Hașiaș îl prezintă celor de la Iris, care aveau nevoie de un vocalist.
Începând din anul 1980, este vocalistul trupei rock Iris. Cristi Minculescu reprezintă alături de Iris simbolul rezistenței culturale pentru generații întregi de fani rock în perioada comunismului și, de asemenea, unul dintre puținii artiști care au făcut legătura între acele generații și cele actuale, el activând cu mare succes și după 1990, până în prezent.
La sfârșitul anului 1981, revista „Săptămâna”, care avea unul dintre cele mai apreciate topuri muzicale din presa comunistă, l-a desemnat pe Cristi Minculescu drept cel mai bun solist din 1981. În 1982, împreună cu chitaristul Adrian „Adi” Ilie, Cristi Minculescu părăsește Iris și înființează trupa Voltaj. În locul său, la Iris este adus ca vocalist Dan Bittman.
Componența inițială (Horațiu Rad — bass, Nikki Dinescu — tobe, Gabi Nacu — chitară, Cristi Minculescu — voce, Adrian Ilie — chitară) nu rezistă, iar trupa se desființează în 1983. Octombrie 1986 este considerat un nou început, cu apariția lui Cristi Ilie ca solist, Amedeo Bolohoi la chitară, Dan Mateescu la bass, Doru „M.S.” Istudorla tobe și Adrian Ilie la chitară, singurul ce rămâne din formula anterioară.
În 1984Cristi Minculescu cântă în trupa Totuși, în Cenaclul „Flacăra“, alături de Andrei și Ioana Păunescu. Din această perioadă datează piesa „Trenul fără naș” a trupei Iris, pe versuri de Adrian Păunescu. La Cenaclul Flacăra, Minculescu a mai cântat și alături de trupa Flacăra Pop – Flapo (Al. Jimmy Zărnescu, Jerry Schwartz, Romeo Beianu).
„Trenul fără naş” (muz. şi text Cristi Minculescu) înregistrări din Fonoteca Radio România” interpretată de Cristi Minculescu şi IRIS.
În 1984 Dan Bittman pleacă la Holograf, iar în februarie 1985Cristi Minculescu se întoarce la Iris, alături de care va rămâne până în 2012. În total, Cristi Minculescu a înregistrat cu Iris 19 CD-uri și DVD-uri, a întreprins sute de turnee și și-a pus o amprentă de neșterș asupra trupei. Salutul „Bună seara, prieteni!”, ajuns o emblemă personală, a devenit celebru, iar imaginea lui Cristi Minculescu este practic inseparabilă de cea a formației Iris.
În 1992, împreună cu Minculescu, în cadrul festivalului de la CannesIris ocupă locul II la secțiunea rock și îi este consacrat un reportaj ce a fost difuzat pe postul MTV, fiind prima formație românească ce a fost difuzată pe celebrul post.
În 2010, Cristi Minculescu a primit Premiul Artistul Anului 2009 din partea Radio România Actualităţi, în cadrul unui spectacol organizat la Sala Radio.
„Strada ta” (muz. şi text Cristi Minculescu) de pe albumul „80 de ani de muzică – Radio România” interpretată de IRIS (C – Radio România, P 2008 Roton).
În 2012Cristi Minculescu părăsește trupa Iris. La scurt timp după plecarea din trupa Iris,acesta se mută cu familia în Germania . Împreună cu Judy Seutter – chitară, Boris Rusakov – bass, Mauro Ciccarelli – tobe, Regina Hammerle – backing vocal , formează grupul Lotus și susține o serie de concerte de promovare în România.
În 2013Cristi Minculescu împreună cu fostul său coleg din trupa Iris, Ion Olteanu , formează grupul „Cristi Minculescu & Nuțu Olteanu Super Grup” . Acest grup fiind format și din membrii trupei lui Ion „Nuțu” Olteanu . Grupul are o serie de concerte în toată țara , interpretând și piese consacrate ale trupei Iris, precum : „Strada ta”, „Trenul fără naș”, „Lumina zilei”, „Pe ape „, dar și din repertoriul trupelor deja celebre în lume.
În 2015, Cristi Minculescu revine în Iris, de unde pleacă din nou în vara lui 2017.
Din 2018, activează în trupa „Cristi Minculescu, Valter& Boro – Bună seara, prieteni!”, cu care a lansat, la 12 noiembrie 2018, clipul piesei „Învingători”.
Pe 6 octombrie2007 membrii trupei Iris au fost decorați de Traian Băsescu, președintele României, cu Ordinul „Meritul Cultural” în Grad de Cavaler „pentru contribuția adusă timp de 30 de ani la promovarea muzicii rock”. A fost pentru prima dată când în România șeful statului a acordat o astfel de decorație unei formații de muzică rock.
Cristi Minculescu a fost primit în trupa Iris pe9 ianuarie1980. Era ziua în care acesta împlinea 21 de ani. Primul său concert împreună cu Iris a avut loc pe 5 februarie 1980, la Casa de cultură „Mihai Eminescu”, lângă Piața Galați, înBucurești. În total, Cristi Minculescu a înregistrat cu Iris 19 CD-uri și DVD-uri:
Iris I(LP) – Electrecord, 1984
Iris II(LP/MC) – Electrecord, 1987
Iris III – Nu te opri!(LP/MC) – Electrecord, 1988
Iris IV(LP/MC) – Electrecord, 1990
Iris 1993(LP/MC) – Electrecord, 1993
The Best of Iris(CD) – Electrecord, 1993 (compilație)
Lună plină(CD/MC) – Zone Records, 1996
Iris 20 de ani(CD/MC) – Zone Records, 1997 (live)
Mirage(CD/MC) – Zone Records, 1998
Casino(CD/MC) – Zone Records, 1999 (maxi-single)
Iris 2000(CD/MC) – Zone Records, 1999
De vei pleca…(CD/MC) – Zone Records, 2000 (maxi-single)
Iris Athenaeum – Vol. I(CD/MC) – Zone Records, 2000 (live)
Iris Athenaeum – Vol. II(CD/MC) – Zone Records, 2000 (live)
Iris Digital Athenaeum(DVD/VHS) – Zone Records, 2001 (live)
Da, da, eu știu!(CD/MC) – Zone Records, 2002 (maxi-single)
Mătase albă(CD/MC) – Zone Records, 2002
R.I.S. 4Motion(4xCD/4xMC) – Zone Records, 2003
Iris Maxima(CD/MC) – Zone Records, 2005
Cei ce vor fi – Vol. I(CD/MC) – Roton, 2007
Cei ce vor fi – Vol. II(CD/MC) – Roton, 2007
Iris Aeterna – Dăruind vei dobândi(DVD) – Roton, 2010 (live)
12 porți(CD/MC) – Roton, 2010
O lume doar a lor – 35 de ani(CD) – Cat Music, 2012
„Iris Digital Athenaeum” este primul DVD al unei formații românești și conține reprezentația de la București a turneului Athenaeum, precum și o istorie ilustrată a trupei.
Discografia completă Iris a fost remasterizată și reeditată începând cu luna mai 2009, toate albumele trupei fiind relansate pe piață până la sfârșitul lui septembrie 2009.
Surse: Materiale jurnalistice din arhiva pers. Bogdan Dragomir, eualegromania.ro, bucurestifm.ro, Radio România Reşiţa, wikipedia.org, cristi.minculescu.oficial/facebook, andreipartos.ro.
Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Publicat de Bogdan Dragomir,
4 ianuarie 2021, 11:20 / actualizat: 21 iunie 2023, 16:43
Bun găsit tuturor!
Astăzi, la Portrete muzicale dedicăm o ediție specială aniversării in memoriam a unui artist special, unui interpret și compozitor important al muzicii ușoare românești, unui bun prieten și coleg de scenă – 75 de ani de la nașterea artistului MIHAI CONSTANTINESCU!
mihai constantinescu mare(1).1100 (romania-actualitati.ro-psihologul muzical)
Mihai Constantinescu a fost un artist de referință al muzicii ușoare românești! S-a născut pe 4 ianuarie 1946 la București și a decedat pe 29 octombrie 2019. După prezența în Mondial și-o activitate intensă la Casa Studenților “Grigore Preoteasa” din București, Mihai Constantinescu devine noul idol după un spectacol de varietăți la Sala Radio în 1971, în care a cântat “Porumbița” și “Un vapor” (ambele din repertoriul lui Serge Prisset). Cu “Un zâmbet, o floare” (lansată tot la Sala Radio în 1973) va începe seria șlagărelor lui Mihai Constantinescu, compozitor și interpret.”
În 1972 a absolvit cu succes cursurile Școlii Populare de Artă, la clasa prof. Florica Orăscu, iar în 1973 devine licențiat al Institutului de Educație Fizică și Sport din București.
În 1975 a obținut Premiul al III-lea la Festivalul Șlagărelor de la Dresda cu piesa „Am visat”, interpretată de Corina Chiriac. În 1981 a obținut Premiul I la emisiunea concurs “Șlagăre în devenire” cu piesa “I.E.F.S, ura!”. A făcut parte din Corul de copii al Radiodifuziunii Române, iar în 1964 a intrat in Grupul Mondial. Tot în această perioadă au apărut și primele piese, printre care și piesa „Păpușa”.
A cântat cu trupa „Modern Group” a lui Petre Magdin, din repertoriul căruia, la solicitarea lui Titus Munteanu, are și primele sale înregistrări. Mihai a fost remarcat de Titus la una din audițiile organizate la clasa prof. Florica Orascu, unde împreună cu Olimpia Panciu și Marius Țeicu s-a format un trio celebru. În 1999 a scos single-ul „Iubim și câinii vagabonzi”, iar pe unul din albumele de pe dublul CD al Anastasiei Lazariuc, lansat în 2003, se regăsesc și piese compuse de Mihai Constantinescu.
„Un zâmbet, o floare!” (Mihai Constantinescu, Mihai Constantinescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de Radio” (C&P Radio România & Roton) interpretată de Mihai Constantinescu.
A participat la turnee în toate țările ex-socialiste, în Germania, SUA și în câteva state din Vestul Europei. În mai 2002 a primit Diploma de Onoare în cadrul Galei Muzicii Ușoare “O zi printre stele” din partea Ministerului Culturii și Cultelor. Tot în 2002, Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România i-au editat un „Caiet de cântece” selectate din șlagărele lansate în trei decenii.
1987 – «Sînt un om obișnuit» (Album – Electrecord)
1989 – «Cîntă iubire» (Album – Electrecord)
1991 – «La est și vest de Prut», împreună cu Anastasia Lazariuc (Album – Electrecord)
1993 – «Adio tristețe», împreună cu Anastasia Lazariuc (Album – Electrecord)
1994 – «Maria» (Album – Electrecord)
1994 – «Cine știe» (Album – Electrecord)
1996 – «Anotimpurile» (Album)
1999 – «O lume minunată» (Album)
2000 – «Samba, samba» (Album)
2010 – «Parte din viața mea» 4 CD Box (Compilație)
Mihai ne-a părăsit prea devreme, dar sufletul său bun și copilăros ne va însoți mereu în căutarea unei lumi mai bune, „…o lumeminunată!„ Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!
Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Constantinescu, eualegromania.ro, youtube.com, facebook.com/Mihai Constantinescu, romania-actualitati.ro-psihologul muzical, materiale jurnalistice din arh. personală B. Dragomir.
Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic.
Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)
Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la Radio România Regional.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Fonoteca Melomanului – Aniversări: DOINA BADEA și SANDA LADOȘI!
Publicat de Bogdan Dragomir,
8 ianuarie 2020, 13:23 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:19
Bun regăsit tuturor!
În ediția de astăzi a rubricii FONOTECA MELOMANULUI am ales să difuzăm din fonoteca muzicală Radio România Regional, două piese – „Când vine seara…” (muz. Dan iagnov, text Andreea Andrei) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de Radio” Disc 3 (C&P 1995 Radio România/ROTON) și „Nu mă iubi!”, în duet cu actorul Ștefan Iordache, (muz. Dan Iagnov, text Andreea Andrei) de pe albumul „Duete Celebre” (C&P 2009 ROTON) – piese muzicale de referinţă din repertoriul îndrăgitei şi apreciatei interprete SANDA LADOȘI (n. 2.01.1970),
Foto Radio Romania Tg. Mures – Sanda Ladosi.1100
artistă căreia îi dorim La mulţi ani, cu multă sănătate, împliniri şi fericire, iar la finalul ediției, vom asculta două piese din repertoriul interpretei DOINA BADEA (n. 6.01.1940) – „Cânta un matelot” (V. Veselovski /I. Minulescu) şi „Ploaia şi noi” (Vasile V. Vasilache / Flavia Buref), de pe albumul „Vasile Veselovski – Strada Speranţei” editat în anul 2002 de Casa de discuri ELECTRECORD –
3-doina-badea 1100 (foto Rador.ro)
o mare artistă, de asemenea aniversată și omagiată în luna Ianuarie!
* * * * *
Aici puteți asculta var. audio a emisiunii Muzica Unei Generații Perene, Fonoteca Melomanului – Aniversări: DOINA BADEA și SANDA LADOȘI ! O emisiune realizată de Bogdan Dragomir pentru Radio România Regional. Regia de emisie: Florin Bordeiașu. P – 2020 Radio România Regional.
Surse info:Materiale audio şi video muzicale din Fonoteca Radio România, Radio România Târgu Mureș şi Radio România Regional, materiale jurnalistice din arhiva personală Bogdan Dragomir.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
30 de copii de la Școala Laude Reut din Capitală, sub îndrumarea doamnei profesor Diana Gherasimiuc, vor prezenta la finalul anului proiectul de semestru la istorie sub forma unei emisiuni radio. Acțiunea inedită are scopul de a familiariza copii cu procesul jurnalistic, de a îmbunătăți abilitățile de comunicare și lucru în echipă.
Elevii vor realiza, până la șfârșitul lunii aprilie, o emisiune radio ce va cuprinde materiale cu teme din istoria României, documentate și realizate sub forma unor reportaje audio de elevii clasei a 8-a.
La întâlnirea de orientare, jurnalista Maria Țoghină și Andrei Crețoiu designer web la Departamentul Studiouri Teritoriale al Radio România, au prezentat tehnici de redactare, metode de organizare a podcasturilor, metode de lucru cu echipamente specifice, precum și bune practici pentru micii jurnaliști.
Tot în cadrul acestei întâlniri, copii au fost familiarizați cu proiectul EU aleg Romania, ce cuprinde o serie de 500 de documentare, realizate de Societatea Română de Radiodifuziune prin Departamentul Studiouri Teritoriale.
Muzica Unei Generații Perene – DIDA DRĂGAN – Albume de colecție!
Foto: Dida Dragan la Chisinau (foto A.Obreja18952 - Radio Chisinau)
Publicat de Bogdan Dragomir,
8 martie 2019, 15:09 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:52
Muzica Unei Generații Perene la Radio România Regional! Astăzi, într-o zi specială, facem o dedicație specială tuturor femeilor dragi din viața noastră, cărora le dorim LA MULȚI ANI, cu sănătate, bucurii și fericire!
Glasul special prin care vom face această dedicație este al unei Doamne a României, al unei artiste cu totul specială – Doamna DIDA DRĂGAN!
Vă invit să ascultăm în continuare o ediție specială cu multă muzică intitulată „Albume de colecție”!
Pentru început, din repertoriul extrem de vast și valoros al interpretei cu voce de aur, reprezentativă pentru muzica pop-rock și rock din România – marea artistă, Doamna DIDA DRĂGAN – vom asculta piesa intitulată: “Lacrimă de stea” (muz. Liviu Tudan, text Eugen Dumitru)!
(AUDIO) „LACRIMĂ DE STEA” (muz. Liviu Tudan, text Eugen Dumitru) de pe albumul “80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 1998 Roton & Radio România),interpretată de Dida Drăgan.
În continuare, vă propun trei piese noi, două dintre ele reorchestrate și reînregistrate de Doamna Dida Drăgan în 2018 și o piesă nouă din 2019! Audiție plăcută!
„Cu îngeri a nins” (Liviu Tudan/Eugen Dumitru)” , din arhiva Radio România Regional, interpret și producător 2018 – Dida Drăgan.
„Norul” (Sorin Chifiriuc/Dida Drăgan)” , din arhiva Radio România Regional, interpret și producător 2018 – Dida Drăgan.
„Bun rămas (Adrian Ordean/Adrian Ordean) din arhiva Radio România Regional, interpret și producător 2019 – Dida Drăgan”.
La finalul acestui recital, oferit de Marea Artistă a României și a Republicii Moldova – Doamna DIDA DRĂGAN – tuturor doamnelor într-o zi de sărbătoare, vă invit să ascultăm două bijuterii muzicale din repertoriul popular, prelucrări folclorice, de pe albumul „Pentru Buni și Pentru Răi…” – un album de colecție ce nu ar trebui să lipsească din fonoteca oricărui român!
20190227_093838.1000 foto cover CD Dida Dragan by Bogdan Dragomir (original C&P Electrecord/arh.pers.B.Dragomir)
„Fir De Iarbă” (prel. folclor) de pe albumul „Pentru Buni și Pentru Răi…” (C&P 2001 Electrecord) interpretat de Dida Drăgan.
„Într-un fel sau altul, toți marii oameni de artă, indiferent că au aparținut istoriei muzicii, literaturii sau picturii, ne sunt modele. Un model nu este pentru a fi imitat, ci pentru a te raporta la el. Nu trebuie să devină idol. E bine să privești de departe lumina cuiva și să nu te apropii prea mult fiindcă îți rupi aripile…….Cred că o rază a lui Dumnezeu m-a călăuzit întotdeauna… Dumnezeu s-a îndurat de mine și a făcut din ființa mea vasul în care a turnat o picătură de har… Sper să înțelegeți din felul în care cânt tot ceea ce este de înțeles!” DIDA DRĂGAN – selecție de cuvinte potrivite de pe albumul „Pentru Buni și Pentru Răi…”
20190227_093849.1000 foto cover CD Dida Dragan by Bogdan Dragomir (original C&P Electrecord/arh.pers.B.Dragomir)
„Codrule, batrânule!” (prel. folclor) de pe albumul „Pentru Buni și Pentru Răi… ” interpretat de Dida Dragan.
Bogdan Dragomir – Realizatorul emisiunii – vă mulţumește pentru atenţie şi până la următoarea ediţie vă dorește toate cele bune!
Sursa: Materiale jurnalistice din arh. personală Bogdan Dragomir, fonoteca Radio Romania Regional şi bogdandragomir.ro . Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei rubrici a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene, la Radio România Regional!
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
„Unde dragoste nu e, nimic nu e” (Gheorghe Gheorghiu / Roxana Popescu) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C&P 2008 Roton & Radio Romania) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.
„O iubire-ți schimbă viața” (Gheorghe Gheorghiu/ Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu Mix Music „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.
„Ține aproape” (Gheorghe Gheorghiu/Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.
În anul 2008, cu ocazia lansării primului său album „Best of Gheorghe Gheorghiu”, a avut loc un turneu național de promovare cu 26 de spectacole în cele mai importante orașe ale țării! Producătorii acestui turneu – Fundația Culturală GHEORGHE GHEORGHIU și Mix Music Production, în parteneriat media cu Radio România au editat un CD Promo intitulat sugestiv „Unde dragoste nu e, nimic nu e”!
20190116_102215 cover CD promo Turneu Gh. Gheorghiu 2008.1100 (foto cover B. Dragomir)
Am selectat de pe acest CD, pentru această ediție aniversară, câteva șlagăre ale cantautorului Gheorghe Gheorghiu! Cu prilejul aniversării frumoasei vârste de 65 de ani, îi dorim multă sănătate, împliniri profesionale și fericire! LA MULȚI ANI!
„Ultima vară” (Gheorghe Gheorghiu/Gheorghe Gheorghiu)” de pe albumul CD Promo Turneu „Unde dragoste nu e, nimic nu e” (C&P 2008 Mix Music Production) interpretată de Gheorghe Gheorghiu.
Surse: gheorghegheorghiu.eu, romania-actualitati.ro, mix music production, materiale jurnalistice din arhiva personală B. Dragomir, bogdandragomir.ro . Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!
Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)
Bogdan Dragomir – Muzician și Jurnalist la Radio România Regional.
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Portrete muzicale – Cristi Minculescu 60 – La mulţi ani!
Publicat de Bogdan Dragomir,
10 ianuarie 2019, 13:43 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:59
Bun regăsit tuturor la prima ediţie MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE la Radio România Regional din 2019! Vă dorim, cu drag, un 2019 cu sănătate, bucurii şi multe împliniri profesionale şi personale!
Am ales pentru această ediţie de Portrete muzicale, un aniversat „de top” al muzicii rock din România, solistul vocal, textier şi compozitor – CRISTI MINCULESCU! La mulţi ani, Cristi!
Cristian Alexandru Minculescu (născut pe 9 ianuarie1959, Pitești), cunoscut sub numele de Cristi Minculescu, este solist vocal și compozitor de muzică rockromânească. Este remarcat de “marele public” în special pentru activitatea sa de peste 40 de ani ca vocalist al trupei Iris.
Cristi Minculescu și-a început cariera în 1979 ca solist vocal al trupei Harap-Alb, alături de muzicieni precum chitaristul Gabi Nacu sau basistul Anton Hașiaș. Minculescu rămâne la Harap-Alb până în 1980, când Anton Hașiaș îl prezintă celor de la Iris, care aveau nevoie de un vocalist.
Începând din anul 1980, este vocalistul trupei rock Iris. Cristi Minculescu reprezintă alături de Iris simbolul rezistenței culturale pentru generații întregi de fani rock în perioada comunismului, și, de asemenea, unul dintre puținii artiști care au făcut legătura între acele generații și cele actuale, el activând cu mare succes și după 1990, până în prezent.
La sfârșitul anului 1981, revista „Săptămâna”, care avea unul dintre cele mai apreciate topuri muzicale din presa comunistă, l-a desemnat pe Cristi Minculescu drept cel mai bun solist din 1981. În 1982, împreună cu chitaristul Adrian „Adi” Ilie, Cristi Minculescu părăsește Iris și înființează trupa Voltaj. În locul său, la Iris este adus ca vocalist Dan Bittman.
Componența inițială (Horațiu Rad — bass, Nikki Dinescu — tobe, Gabi Nacu — chitară, Cristi Minculescu — voce, Adrian Ilie — chitară) nu rezistă, iar trupa se desființează în 1983. Octombrie 1986 este considerat un nou început, cu apariția lui Cristi Ilie ca solist, Amedeo Bolohoi la chitară, Dan Mateescu la bass, Doru „M.S.” Istudorla tobe și Adrian Ilie la chitară, singurul ce rămâne din formula anterioară.
În 1984Cristi Minculescu cântă în trupa Totuși, în Cenaclul „Flacăra“, alături de Andrei și Ioana Păunescu. Din această perioadă datează piesa „Trenul fără naș” a trupei Iris, pe versuri de Adrian Păunescu. La Cenaclul Flacăra, Minculescu a mai cântat și alături de trupa Flacăra Pop – Flapo (Al. Jimmy Zărnescu, Jerry Schwartz, Romeo Beianu).
„Trenul fără naş” (muz. şi text Cristi Minculescu) înregistrări din Fonoteca Radio România” interpretată de Cristi Minculescu şi IRIS.
În 1984 Dan Bittman pleacă la Holograf, iar în februarie 1985Cristi Minculescu se întoarce la Iris, alături de care va rămâne până în 2012. În total, Cristi Minculescu a înregistrat cu Iris 19 CD-uri și DVD-uri, a întreprins sute de turnee și și-a pus o amprentă de neșterș asupra trupei. Salutul „Bună seara, prieteni”, ajuns o emblemă personală, a devenit celebru, iar imaginea lui Cristi Minculescu este practic inseparabilă de cea a formației Iris.
În 1992, împreună cu Minculescu, în cadrul festivalului de la CannesIris ocupă locul II la secțiunea rock și îi este consacrat un reportaj ce a fost difuzat pe postul MTV, fiind prima formație românească ce a fost difuzată pe celebrul post.
În 2010, Cristi Minculescu a primit Premiul Artistul Anului 2009 din partea Radio România Actualităţi, în cadrul unui spectacol organizat la Sala Radio.
„Strada ta” (muz. şi text Cristi Minculescu) de pe albumul „80 de ani de muzică – Radio România” interpretată de IRIS (C – Radio România, P 2008 Roton).
În 2012Cristi Minculescu părăsește trupa Iris. La scurt timp după plecarea din trupa Iris,acesta se mută cu familia în Germania . Împreună cu Judy Seutter – chitară, Boris Rusakov – bass, Mauro Ciccarelli – tobe, Regina Hammerle – backing vocal , formează grupul Lotus și susține o serie de concerte de promovare în România.
În 2013Cristi Minculescu împreună cu fostul său coleg din trupa Iris, Ion Olteanu , formează grupul „Cristi Minculescu & Nuțu Olteanu Super Grup” . Acest grup fiind format și din membrii trupei lui Ion „Nuțu” Olteanu . Grupul are o serie de concerte în toată țara , interpretând și piese consacrate ale trupei Iris, precum : „Strada ta”, „Trenul fără naș”, „Lumina zilei”, „Pe ape ” ,dar și din repertoriul trupelor deja celebre în lume .
În 2015, Cristi Minculescu revine în Iris, de unde pleacă din nou în vara lui 2017.
Din 2018, activează în trupa „Cristi Minculescu, Valter& Boro – Bună seara, prieteni!”, cu care a lansat, la 12 noiembrie 2018, clipul piesei „Învingători”.
Pe 6 octombrie2007 membrii trupei Iris au fost decorați de Traian Băsescu, președintele României, cu Ordinul „Meritul Cultural” în Grad de Cavaler „pentru contribuția adusă timp de 30 de ani la promovarea muzicii rock”. A fost pentru prima dată când în România șeful statului a acordat o astfel de decorație unei formații de muzică rock.
Cristi Minculescu a fost primit în trupa Iris pe9 ianuarie1980. Era ziua în care acesta împlinea 21 de ani. Primul său concert împreună cu Iris a avut loc pe 5 februarie 1980, la Casa de cultură „Mihai Eminescu”, lângă Piața Galați, înBucurești. În total, Cristi Minculescu a înregistrat cu Iris 19 CD-uri și DVD-uri:
Iris I(LP) – Electrecord, 1984
Iris II(LP/MC) – Electrecord, 1987
Iris III – Nu te opri!(LP/MC) – Electrecord, 1988
Iris IV(LP/MC) – Electrecord, 1990
Iris 1993(LP/MC) – Electrecord, 1993
The Best of Iris(CD) – Electrecord, 1993 (compilație)
Lună plină(CD/MC) – Zone Records, 1996
Iris 20 de ani(CD/MC) – Zone Records, 1997 (live)
Mirage(CD/MC) – Zone Records, 1998
Casino(CD/MC) – Zone Records, 1999 (maxi-single)
Iris 2000(CD/MC) – Zone Records, 1999
De vei pleca…(CD/MC) – Zone Records, 2000 (maxi-single)
Iris Athenaeum – Vol. I(CD/MC) – Zone Records, 2000 (live)
Iris Athenaeum – Vol. II(CD/MC) – Zone Records, 2000 (live)
Iris Digital Athenaeum(DVD/VHS) – Zone Records, 2001 (live)
Da, da, eu știu!(CD/MC) – Zone Records, 2002 (maxi-single)
Mătase albă(CD/MC) – Zone Records, 2002
R.I.S. 4Motion(4xCD/4xMC) – Zone Records, 2003
Iris Maxima(CD/MC) – Zone Records, 2005
Cei ce vor fi – Vol. I(CD/MC) – Roton, 2007
Cei ce vor fi – Vol. II(CD/MC) – Roton, 2007
Iris Aeterna – Dăruind vei dobândi(DVD) – Roton, 2010 (live)
12 porți(CD/MC) – Roton, 2010
O lume doar a lor – 35 de ani(CD) – Cat Music, 2012
„Iris Digital Athenaeum” este primul DVD al unei formații românești și conține reprezentația de la București a turneului Athenaeum, precum și o istorie ilustrată a trupei.
Discografia completă Iris a fost remasterizată și reeditată începând cu luna mai 2009, toate albumele trupei fiind relansate pe piață până la sfârșitul lui septembrie 2009.
Surse: Materiale jurnalistice din arhiva pers. Bogdan Dragomir, eualegromania.ro, bucurestifm.ro, Radio România Reşiţa, wikipedia.org, cristi.minculescu.oficial/facebook, andreipartos.ro.
Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!
Premiul TINERE TALENTE – Radio România Regional la Festivalul Concurs Național de Interpretare a Muzicii Ușoare Românești – FLORI DE MAI – Ed. a XXIV-a, Călărași 2024!
Radio România REGIONAL, susține și promovează copiii artiști – tineri muzicieni, laureați ai celor mai importante festivaluri și...
Radio România Regional organizează marți 11 decembrie 2018, ora 18.00, la București Mall – Vitan, lansarea expoziției virtuale „România 100 – Eu aleg România”. La eveniment vor participa numeroase personalități ale vieții culturale românești, iar Corul de Copii Radio, acompaniat la pian de Magdalena Faur și dirijat de Răzvan Rădos, va susține un recital de muzică live de 60 de minute.
Programul Corului de Copii Radio va cuprinde cele mai cunoscute piese corale românești dedicate Centenarului României, colinde românești și internaționale.
„România 100 – Eu aleg România” poate fi văzută până la sfârșitul lunii ianuarie 2019 în spațiul expozițional din București Mall Vitan și în alte 11 orașe din țară, în spațiile cu trafic intens din muzee, aeroporturi sau mall-uri.
„Istoria românilor în 100 de momente esențiale” este parte a proiectului Eu aleg România derulat din anul 2014 de Studiourile Teritoriale Radio România. Ediția din acest an a proiectului prezintă imaginea unei naţiuni puternice, unite, demne şi independente, care contribuie şi astăzi la formarea patrimoniului mondial.
12 mari orașe, unde Radio România are studiouri teritoriale și stații locale – București, Constanța, Iași Timișoara, Craiova, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Reșița, Brașov, Sibiu, Arad și Sighetul Marmației – vor găzdui începând de mâine expozițiile România 100 – Eu aleg România.
Expozițiile îşi propun să evidenţieze modul în care a fost construită o naţiune puternică, unită, demnă şi independentă, care contribuie şi astăzi, la 100 de ani de la făurirea României Mari, la formarea patrimoniului mondial.
În fiecare an, din 2014, Rețeaua Studiourilor Teritoriale Radio România (Radio România Regional) ți-a prezentat 100 de motive pentru ca tu să spui Eu aleg România! În primul an am vizitat 100 de locuri de vis ale României, în 2015, am redescoperit împreună 100 de români pentru istoria lumii, în anul 2016 am aflat 100 de poveşti de aur ale sportului românesc, iar anul trecut am ascultat cele mai frumoase 100 de melodii ale românilor. Redescoperă aceste momente în materialele audio și video prezentate pe www.eualegromania.ro.
În an Centenar, conștientizăm în mod deosebit că Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai importantă a istoriei românești şi, de aceea, acum, la aniversarea a 100 de ani, studiourile teritoriale Radio România vă vor prezenta Istoria românilor în 100 de momente esențiale pentru a le transmite spre păstrare viitoarelor generaţii.
Acestea pot fi descoperite în cadrul expozițiilor organizate de Radio România, un proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale, sub genericul România 100 – Eu aleg România.
Urmărește campania pe siteul proiectului http://eualegromania.ro
Dr. Crișan Mușețeanu – doctor în istorie, profesor, cercetător, muzeograf, fost director general al Muzeului Național de Istorie a României – consideră că fără istorie un popor este văduvit de ceea are mai important, rădăcinile lui pe această lume.
Cum se raportează tinerii la istoria României, cât de mult se răsfrâng ultimii 100 de ani în formarea noilor generații sau dacă există tendința de a idealiza trecutul sunt doar câteva dintre întrebările adresate domniei sale.
Ediţia a IV-a a campaniei Eu aleg România! s-a încheiat astăzi cu un nou record de audienţă. Peste 1,5 milioane de ascultători au putut audia în programele Reţelei Studiourilor Regionale Radio România 100 de melodii ale românilor. Alături de aceştia, peste 3 milioane de utilizatori ai paginilor web şi o jumătate de milion de vizitatori ai paginilor reţelelor de socializare ale posturilor regionale au putut vedea filmele campaniei.
Maria Tănase, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu, Margareta Pâslaru, Holograf, Voltaj, Smiley, Andra sunt doar câţiva dintre interpreţii celor 100 de melodii ale românilor ale căror poveşti le-aţi putut asculta sau vedea în cadrul ediţiei din acest an.
Din anul 2014, în fiecare an, Radio România Regional a prezentat cel puţin 100 de motive să spui Eu aleg România! Am vizitat 100 de locuri de vis din ţară, am redescoperit împreuna 100 de români pentru istoria lumii, am cântat imnul împreună cu sportivii de aur ai României, am ascultat 100 de melodii nemuritoare ale românilor… şi povestea continuă.
Anul viitor, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918, vom prezenta Istoria românilor în 100 de momente esenţiale pentru a le transmite spre păstrare noilor generaţii, pentru că un popor care nu îşi cunoaşte şi respectă trecutul, nu are viitor.
www.eualegromania.ro – 500 de motive de mândrie naţională – locuri, evenimente şi oameni de excepţie pentru o naţiune puternică, demnă şi independentă.
Pe 25 decembrie 1989, piesa „Nopţi”, cenzurată încă de la apariţia ei , răsuna la „Televiziunea Română Liberă”.
Valeriu Sterian a întreprins un turneu în Norvegia şi a înregistrat, la Oslo, alături de un grup de muzicieni şi prieteni, melodia care a dobândit o formă nouă, de baladă rock, adaptată evenimentelor (realizase şi o filmare, cu secvenţe din timpul revoluţiei). „Nopţi” a devenit primul hit liber al României şi a intrat în conştiinţa publicului drept „Vino, Doamne!”.
În 1991, Valeriu Sterian, după ce înfiinţase Compania de Sunet S.R.L. (pentru a-şi produce albumele), a lansat „Vino, Doamne!”, primul dintr-o serie de 3 materiale discografice axate pe lupta împotriva regimului neocomunist al lui Ion Iliescu.
Dacă ai fost măcar o dată în Vama Veche, cu siguranţă vei recunoaște fiecare cuvinţel din piesa pe care o prezentăm astăzi! Fiecare cuvânt care îţi va transmite o stare de nostalgie şi îţi reaminteşte de verile petrecute la malul mării, cu paharul de bere şi chitara. Dacă în perioada asta a anului ai totuşi alte planuri de vacanţă, melodia “Vama Veche” te va ajuta măcar să călătoreşti cu gândul până acolo!
Şi lucrurile au început cam aşa: Liviu îi povesteşte lui Tudor într-o noapte de vară, ce stătea sub semnul lui Eliade, despre intenţia de a crea o trupă şi despre întâlnirile lui muzicale cu un pianist. Tudor este entuziasmat. Seara următoare, Traian (pianistul) întâlneşte într-un bar un băiat răguşit, ce părea că are voce. Era Tudor. Povestea se ţese uşor… uşor…”
Aşa pare să înceapă în 1996 povestea Vama Veche, o tânără formaţie care la 1 martie 1997 deschidea concertul Page & Plant (Led Zeppelin) în faţa a 10.000 de oameni, iar anul următor lansa albumul de debut „Nu am chef azi”.
Prin interpretarea melodiei „De-ai fi tu salcie”, compusă de Horia Moculescu (versuri: Mihai Maximilian), Mihaela Mihai s-a confundat cu una dintre cele mai fredonate melodii de-a lungul timpului…
A fost descoperită de regizorul TV Sorin Dumitrescu, s-a lansat cu piesa „La anii mei”, a avut succes, începând să colaboreze cu Radiodifuziunea Română şi Televiziunea Română. După căsătoria cu Mihai (Stihi), actorul Mircea Crişan i-a ales numele de scenă Mihaela Mihai.
Şlagărul emblematic – în ceea ce-l priveşte pe compozitor (melodia de debut) şi (deopotrivă) pentru interpretă –, nu a reuşit să treacă de exigenţele juriului Festivalului Naţional de Muzică Uşoară „Mamaia”. Horia Moculescu s-a încumetat să-l înscrie la secţiunea „Creaţie”; a fost respins – prima dată în 1973, a doua oară în anul care urma.
„Frumoasa mea”, compusă de Ovidiu Komornyik, reprezintă una dintre cele mai cunoscute şi mai îndrăgite melodii care definesc repertoriul lui Marcel Pavel… În anul 2000, majoritatea posturilor de radio din ţară, deopotrivă cu top-urile alcătuite de presa scrisă, au considerat-o drept melodia anului… „Frumoasa mea” a dat tonul marilor succese semnate Ovidiu Komornyik.
Până a fi cântată de Marcel Pavel, a presupus chemarea acestuia din urmă pentru a-i fi dezvăluită. Ezitarea s-a înfiripat, apoi a sporit, atunci când Ovidiu Komornyik i-ar fi spus că „Frumoasa mea” urmează să se transforme în „melodia vieții”. Marcel Pavel s-a amuzat, chiar i-a „reproșat” prietenului său că „este obraznic”. La două săptămâni după ce a fost promovată, „înnebunise” întreaga Românie, de fapt, se câștigase un pariu cu afecțiunea – melodia merge la suflet, stârnește sentimente. Vorba celui care a compus-o și, deseori, i-a plăcut să o interpreteze.
În 1999, Ovidiu Komornyik debutase în calitate de compozitor și textier; a început colaborarea cu numeroși cântăreți români, inclusiv cu Marcel Pavel. Anul 2000 însemna participarea, la Festivalul de la Mamaia, la secțiunea „Șlagăre”, cu melodia „Frumoasa mea” (solist Marcel Pavel) și secţiunea „Creație” (cu melodia „Eu cred”, acolo unde a ales să fie solist). În calitate de compozitor, în același an/2000, Ovidiu Komornyik a câștigat două premii („Premiul de Popularitate” și Trofeul Festivalului „Cântecul de dragoste”), pentru aceeași melodie.
Debuta, în 1982, la TVR, cu piesa „Uită tristeţea” în cadrul unei emisiuni produse de regretatul Titus Munteanu.
Şi-a descoperit vocaţia de muzician în primii ani ai copilăriei, şi-a început cariera ca instrumentist; cânta la chitară, vioară, pian, muzicuţă. Deşi s-a născut la Bacău, primele lecţii de muzică luându-le de la profesori din oraşul natal, Laurenţiu Cazan este acum un brand al Buzăului. „Foarte puţini ştiu că eu de fapt m-am născut la Bacău (n.n.: 28 decembrie 1957). Acolo am avut noroc de nişte profesori extraordinari, care mi-au dat primele lecţii de viaţă, mai importante decât cele despre legile care te conduc către succes în muzică”.
Se consideră un autodidact pentru care secretul succesului a fost învățarea continuă. „Am studiat foarte mult şi o fac şi acum. Cred că întotdeauna am fost un autodidact. Contează foarte mult să studiezi tu, să ai ambiţia ca tu să fii propriul tău profesor”…
Grupul Pro Musica a fost înfiinţat la Timişoara de Ilie Stepan, în 1973. Primul concert al formaţiei, la Liceul Pedagogic din Timişoara, s-a produs odată cu aniversarea poetului naţional, pe 15 ianuarie 1973.
Formaţia a avut câteva perioade stilistice clar delimitate, una de început – folk, după care, în anii 80, dominant a fost rock-ul.
În 1981 Pro Musica a avut o primă piesă apărută pe disc, pe compilaţia Club A, solist vocal era atunci Dixie Krauser.
Grupul Pro Musica a fost înfiinţat la Timişoara de Ilie Stepan, în 1973. Primul concert al formaţiei, la Liceul Pedagogic din Timişoara, s-a produs odată cu aniversarea poetului naţional, pe 15 ianuarie 1973.
Formaţia a avut câteva perioade stilistice clar delimitate, una de început – folk, după care, în anii 80, dominant a fost rock-ul.
În 1981 Pro Musica a avut o primă piesă apărută pe disc, pe compilaţia Club A, solist vocal era atunci Dixie Krauser.
Andra este fără îndoială una dintre cele mai bune voci ale generaţiei actuale de soliste. Înzestrată cu un timbru unic şi cu un munte de talent, ea s-a lansat în muzică încă din adolescenţă, iar de-a lungul timpului a demonstrat că poate aborda cu succes orice gen muzical, de la pop până la muzică populară. Însă, pentru a avea succes nu e suficientă doar o voce bună, ci şi piese pe măsură, care să prindă la public.
Unul dintre marile hituri lansate de Andra este şi piesa Rămâi cu mine. Compusă de Adrian Romcescu, pe versurile Danei Dorian, melodia a fost inclusă pe albumul omonim, apărut la începutul anului 2005.
Cu o carieră impresionantă, zeci de hituri lansate şi sute de concerte, Andra este una dintre cele mai bune voci feminine din România. A lansat până acum 13 albume de muzică pop dar şi populară, ceea ce dovedeşte că este un artist complet care poate aborda orice stil muzical cu acelaşi succes.
„Pe aripi de vânt”, compoziţie de Alex Pelin şi Ovidiu Baciu, lansată în toamna anului 2014, a ocupat luni de zile prima poziţie în topuri. Multiplu premiată, piesa interpretată de Delia în colaborare cu artista Kaira balansează retoric stări de fericire, amintiri, tristeţe, aşteptări… Totul, sub semnul muzicii şi în numele iubirii!
Poezia muzicii s-a întâlnit instantaneu cu muzica poeziei, vers după vers, spune compozitorul Alex Pelin: „Unele piese vin dintr-o trăire interioară, pe care nu ai putea să o defineşti… Cred că a fost şi cazul piesei Pe aripi de vânt. E singura piesă pe care nu am scris-o pe foaie. Am deschis microfonul şi am început să cânt vers cu vers. Faptul că e un text metaforic, ţine şi de modul meu de a scrie. Am avut foarte mult timp problema asta, mi se spunea că scriu prea multă poezie în versuri şi am ştiut că va veni un moment când versurile în România vor conta şi nu vor fi doar nişte clişee, rimă la rimă…”.
„Pe aripi de vânt” este un moment de referinţă în cariera Deliei, iar colaborarea cu artista Kaira a adus piesei „contrapunctul” aşteptat.
Unul dintre cei mai de success artisti de la noi este Smiley. Cu un repertoriu diversificat de piese, o atitudine grozavă şi o imaginaţie bogată, Smiley îşi bucură fanii cu piesele sale de mai bine de 10 ani. Tot el a dat lovitura, fiind primul artist din România care primeşte aplicaţia cu peste 200 de milioane de utilizatori din întreaga lume, cu cea mai mare comunitate video online acumulată în cel mai scurt timp Una dintre piesele mai serioase ale lui, “Acasă”, este o odă adusă vieţii şi lucrurilor simple. Versurile sunt emoţionante şi ori de câte ori le asculţi ţi se face dor de copilărie, de acasă şi de acele momente în care totul părea simplu.
Lansată în 2013, melodia este completată de videoclipul foarte bine realizat, care susţine emoţiile din versuri şi completează trăirile. “Acasă” a fost lansată exclusiv la radio, piesa stârnind încă de la primele difuzări nenumărate reacţii pozitive în rândurile ascultătorilor, iar albumul a fost creat, după cum spune chiar Smiley “zâmbind”. Aşa cum îi place lui să facă muzica şi, în general, aşa cum îi place lui să trăiască.
Există un proverb care spune că nicăieri nu-i mai bine ca acasă. Smiley e de părere că acasă e acolo unde duce inima. Şi aşa a apărut în urmă cu 4 ani această piesă sensibilă, în care se regăsesc toţi cei care îşi retrăiesc copilăria sau adolescent.
Traian Jurchela s-a născut la 5 august 1949 în satul Ilidia, comuna Ciclova Română, Caraş-Severin. Domeniul artei populare l-a fermecat şi l-a atras din ce în ce mai mult, astfel încât dragostea pentru folclorul bănăţean l-a determinat să cânte muzică populară şi să se preocupe de culegerea unor melodii şi texte din comun natală şi localităţile învecinate.
Una dintre doinele sale culese din folclorul românesc este Gugulan cu car cu mere. Banatul este şi va rămâne minunat prin vocea lui Traian Jurchela, unul dintre cei mai îndrăgiţi doinitori. Piesa Gugulan cu car cu mere demonstrează că Banatul de munte rămâne un izvor nesecat de creaţii autentice inspirate din viaţa de zi cu zi.
”Vara nu dorm”, piesa cu care Connect-R a scris istorie în muzica românească acum aproape şase ani revine în atenţie chiar astăzi, în cadrul campaniei “Eu aleg România 100 de melodii ale românilor.”
Connect-R este un artist complet, jucând de-a lungul carierei rolul de cântăreţ, compozitor, actor, prezentator TV, dansator sau producător. A intrat pentru prima dată în atenţia publicului în anul 1997 ca vocalist şi mai târziu membru al formaţiei hip-hop RACLA. Mai apoi, Connect-R a devenit cel mai solicitat colaborator muzical, lucrând alături de vedete ca Loredana, Arsenium sau Simona Nae şi aducând de fiecare dată aroma sa specifică de R’n’B condimentat cu rap jamaican. În vara lui 2012, Connect-R a lansat imnul verii odată cu piesa ”Vara nu dorm”, care a ocupat aproape toată vara prima poziţie în Romanian Top 100.
Probabil, succesul piesei de datorează şi faptului că a fost lansată pe data de 1 mai, când toată lumea se afla în vacanţă, la mare, cu gândul la vara care bătea la uşă. Ba mai mult, melodia venea în perioada în care Connect-R era unul dintre cei mai vogă artişti în România, dar şi după o serie de piese interpretate în engleză, dând astfel tonul unei noi tendinţe în muzică. „Vara nu dorm” s-a dovedit a fi o piesă optimistă, cu influenţe reggae, care se referă la distracţia din zilele de vară, la care visează, evident, toată lumea
Astăzi, reconstituim contextul muzical (şi social) care a făcut posibilă apariţia unui hit cu featuring unic în muzica românească. „Bună seara, iubito” – melodie compusă de Adrian Enescu, pe versurile poetului Lucian Avramescu – a fost lansată în 1987, de Loredana Groza, cu participarea actorului Ion Caramitru.
Iniţial, a fost interzisă preţ de şase luni, „din cauza” versurilor directe, considerate ostentative pentru acele vremuri. Ulterior, piesa a ajuns să fie difuzată la radio, dar numai după ora 24:00, fapt care i-a potenţat valoarea, misterul, mesajul amoros. La sfârşitul anilor ’80 ai secolului al XX-lea, „Electrecord” a lansat LP-ul „Bună seara, iubito” al Loredanei, care conţinea piese compuse de Adrian Enescu. Discul s-a vândut în peste un milion de exemplare, melodia a rămas drept cea mai cunoscută din repertoriul Loredanei Groza (fiind inclusă şi pe alte albume, cântată deopotrivă în concerte).
„Bună seara, iubito” a fost apreciată şi pe plan internaţional: „Asociaţia Posturilor de Radio din Europa”, cu sediul în Olanda, l-a premiat pe compozitorul Adrian Enescu pentru „Cântecul inovativ al anilor ’80-’90”… Succesul nu l-a îmbogăţit pe compozitor; cei implicaţi au dat de necaz atunci când convingerile s-au bătut cap în cap cu impulsurile.
Astăzi ne oprim asupra unui cântec care ne vorbește despre ambiție, optimism și depășirea limitelor. “Tot mai sus” este o colaborare dintre artistul hip-hop Guess Who și Marius Moga și putem spune că reprezintă o declarație a generației actuale.
Melodia “Tot mai sus” a fost lansată în anul 2011 și este inclusă pe al doilea album al artistului Guess Who, pe numele său real Laurențiu Mocanu. Guess Who a reușit să spargă barierele stilistice ale genului, venind cu un sound fresh, adresându-se în special publicului deschis și capabil să accepte evoluția sound-urilor ce domină în acest moment piața internațională. În iulie 2010, Guess Who a câștigat premiul pentru „Cel mai bun artist hip-hop” la Romanian Music Awards.
Marius Moga este unul dintre cei mai prolifici compozitori români din generația actuală. Supranumit și “Micul Mozart”, Marius Moga este “responsabil” de succesul celor mai mari hituri românești ale anilor 2000 când a compus piese pentru artiști români în vogă. Pe lângă faptul că este un compozitor foarte talentat, Marius Moga a încercat în permanență rețete noi ale succesului și de cele mai multe ori a reușit. Dovadă este și colaborarea cu Guess Who, materializată în piesa “Tot mai sus“.
Sunt melodii care par a avea vârsta veacului de om, par a fi dintotdeauna într-un loc şi identifică un loc. Jocul Ungurica este specific zonei de munte a Mehedinţilor şi este nelipsit la horele care încununează în rotundul bucuriei sărbătorile calendaristice şi pe cele familiale. Melodiei i s-au adăugat versuri, care exprimă starea de bucurie a celui ce nu lasă clipa să se petreacă şi o dată cu ea şi viaţa omului.
Niculina Stoican a preluat melodia de la bătrânii satului. A amprentat-o cu jovialitatea interpretării sale, cu acea bucurie de a trăi cântecul, pentru că Niculina trăieşte prin cântec şi are puterea de a transmite această trăire interioară, cum numai marii artişti sau performerii populari reuşesc. Urmărind filmul dedicat acestui cântec şi acestui joc deopotrivă veţi descoperi, în apusul de soare, copiii de la munte jucând cu dezinvoltura specifică vârstei. Şi, ca un corolar al timpului, o veţi vedea şi pe Domnica Trop, cea care îndreptăţit a primit titlul onorific de „tezaur uman viu” şi care a compus variante ale cântecului Ungurica.
Niculina Stoican şi-a dorit să promoveze zona etnofolclorică şi a reuşit în calitate de director al Festivalului Naţional de folclor „Ponoare, Ponoare”. A reunit sătenii din satele din jurul comunei Ponoarele într-o sărbătoare proteguită de Podul lui Dumnezeu şi de lapiezurile crestelor care adună în cântec şi joc ultimele raze ale apusului de soare în speranţa unui răsărit prin copiii locului de legendă.
Toată lumea are-un dor este o confirmare prin vers de cântec, a unei realități cât se poate de prezente în firea românului: „Toată lumea are-un dor /Da’ și mai greu și mai ușor.” Un cântec, ca o pecete pe cariera lui Ionuț Fulea.
Pentru că cine altcineva ar fi putut oare să reprezinte mai bine, modelul bărbatului român scoborâtor din mintea munților, decât Ionuț Fulea, cu ale sale doruri cântate. Două și grele: Dorul meu și-al mândrii mele.
Un artist cu o prezență scenică impecabilă, un artist al cărui glas și a cărui interpretare excepțională, reamintesc generației de-acum și generațiilor care vor veni, că cel mai bine prin cântec, românul și-a dat drumul dorului. Din nou, DORUL, pentru că alături de frunza verde sau de motivul cucului, de busuioc, de dragoste sau de jale, DORUL reprezintă un capitol impresionant în folclorul românesc.
Campania Eu aleg România. 100 de cântece ale românilor vă propune azi o voce inconfundabilă şi un cântec de neuitat: Sanie cu zurgălăi.
“Privighetoarea Gorjului”, cum ştim numele-renume al Marie Lătăreţu, “Crăiasa muzicii populare româneşti”, cum au numit-o moscoviţii, sau “Prinţesa cântecului popular românesc,” cum au adulat-o egiptenii, a surprins în melosul său acele rezonanţe inconfundabile ale Gorjului, a transformat ceea ce specialiştii deceniului al treilea al veacului trecut numeau “melodie în stil popular” în „cântecul Mariţei din Bălceştii Gorjului”.
Este şi cazul cântecului Sanie cu zurgălăi. Este o compoziţie din perioada interbelică, asumată prin interpretare originală, de Maria Lătăreţu. Forma ştiută astăzi datează din 1946, când Maria Lătăreţu a folclorizat melodia compunându-i versuri noi, mai apropiate de lirica populară, şi va înregistra această melodie astfel personalizată în 1949 cu taraful soţului ei, Tică Lătăreţu.
Este artista din România cu cele mai multe vizualizări pe Youtube, peste două miliarde. Este cunoscută în lumea întreagă sub numele Inna, deşi în buletin apare ca Elena Alexandra Apostoleanu. Numele de scenă vine de la bunicul ei, care o alinta Inna când era mică.
S-a născut lângă mare, la Mangalia, pe 16 octombrie 1986 şi a terminat cursurile liceului economic din oraşul natal, după care a studiat Ştiinţele Politice la Universitatea din Constanţa. La 21 de ani, apărea pentru prima dată la o televiziune importantă din România, cu o piesă scrisă de Play & Win, cu care, însă, nu a făcut mare vâlvă. Oricum, colaborarea cu trupa a continuat, iar în 2008 au lansat împreună piesa “Hot”, care pentru Inna a adus prima confirmare în topurile muzicale ale vremii.
Aşa a început ascensiunea ei internaţională. “Hot” este piesa cu care a cucerit Internetul şi radiourile din România şi din lume. De atunci, viaţa ei se împarte între concerte şi turnee, lucruri care o ţin mereu departe de casă. Mangalia înseamnă acasă pentru Inna şi un loc în care revine cu plăcere, ori de câte ori are ocazia, după cum ne-a mărturisit: “Mie nu prea îmi rămâne niciun loc în suflet, aşa, mai mult decât România. În sufletul meu, indiferent unde sunt, e România, pentru că aici sunt ţara, mama, tatăl, familia, prietenii…”
Maria Tănase a fost numită, îndreptăţit, de marele istoric Nicolae Iorga „Pasărea Măiastră” şi aşa a rămas în memoria colectivă. Cântecele interpretate de cea care a reprezentat România la Expoziţia internaţională de la New York, alături de Grigoraş Dinicu, avea harul de a transmite întregul tumult al sufletului doritor de a trăi fiecare clipă cu bucurie.
Cântec de pahar înregistrat în 1932 la arhiva de folclor a Societăţii Compozitorilor Români de la Spiridon Şepteboi, “Bun e vinul ghiurghiuliu” a fost preluat de Maria Tănase şi identificat ulterior ca fiind „al ei”. Este recunoaşterea notorietăţii unui cântec impus de marele talent al interpretei.
Scriitorul Geo Bogza în ziarul ”Dimineaţa” (1938) remarca inteligenţa Mariei Tănase: „Nu se sfieşte să cânte ca o ţărancă, să culeagă de la lăutari cântecele şi să le interpreteze cu toată ardoarea”.
„Barbu Lăutaru” este unul din cele 14 „Cânticele comice” ale scriitorului Vasile Alecsandri. A fost scris în toamna sau iarna anului 1863, la Mirceşti, unde autorul a copilărit şi a revenit pe întreaga durată a vieţii, pentru a-şi găsi liniştea.
Alecsandri este, aşadar, cel care a fixat pentru totdeauna figura vestitului personaj, lăutarul, acum sărac şi uitat, care, însă, încântase, pe vremuri, boierimea, oamenii din popor şi chiar şi pe străinii care-au apucat să-l audă, bunăoară compozitorul Franz Liszt.
„Barbu Lăutaru” a fost prezentat drept canţonetă pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în februarie şi martie 1864, în interpretarea lui Matei Millo.
Trupa Taxi a fost lansată în 1999, la iniţiativa lui Dan Teodorescu şi a lui Adrian Borţun, care la vremea aceea cântau într-o formaţie numită „Altceva”. S-a alăturat proiectului şi George Pătrănoiu, un vechi prieten chitarist. Le lipsea un toboşar pe care l-au ales în urma audițiilor, pe Lucian Cioargă.
Cel care a găsit numele trupei a fost Dan Teodorescu. În 1999 au lansat piesa „N-ajung la ele”, care nu a avut mare succes, așa că au compus și lansat „Criogenia salvează România”, care a prins foarte bine la public. Astfel, a venit nominalizarea la Festivalul de Muzică Ușoară Mamaia 1999. Primul lor material discografic a fost lansat în noiembrie 1999 – „Jumătate de album”. Tot în 1999 a apărut și primul videoclip al formației, „Criogenia salvează România”.
Albumul „Cele două cuvinte” despre a carei piesa titlu vorbim astăzi, a fost lansat în 2011 și s-a bucurat de un succes foarte mare. Single-ul ce dă numele albumului a avut parte de un videoclip inedit, în care 26 de bărbați celebri din România încearcă să spună femeilor din viața lor „te iubesc”.
Îndrăgitul artist Marius Ţeicu s-a născut pe 9 mai 1945, la Reşiţa, judeţul Caraş-Severin. Compozitor, solist vocal, instrumentist (pian, instrumente cu clape, oboi) orchestrator, dirijor şi profesor, a absolvit “Liceul de muzică” din Timişoara în 1963, la secţia oboi-pian şi “Academia de muzică” din Bucureşti în 1968 la secţia dirijat. Este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România din anul 1974.
Printre numeroasele şlagăre compuse de Marius Ţeicu se numără şi O portocală, versuri Ovidiu Dumitru, melodie cântată de-a lungul timpului de generaţii întregi şi lansată prima dată la Radio România de regretata Anda Călugăreanu. Încă de la prima lansare pe scenă, mărturiseşte Marius Ţeicu, melodia a primit 3 biss-uri, fiind apreciată de public şi datorită vocii unice a Andei Călugăreanu.
În ziua de astăzi, însuşi compozitorul a făcut mai multe remixuri pe această melodie, un remix pentru copii. Marius Ţeicu poartă o mare iubire acestei piese, dar şi Andei Călugăreanu, melodia fiind chiar soneria telefonul mobil al artistului.
Când spui Holograf, gândul îţi zboară rapid la una dintre cele mai longevive formaţii din România. Holograf a cântat new wave când în România nu era la modă, hard rock-ul melodios, când se purtea rock-ul în forţă de tip AC/DC şi pop-rock-ul, când în ţara noastră luase amploare mişcarea dance. Este, de fapt, printre puţinele trupe care a supravieţuit transformărilor timpului.
Considerată drept una dintre cele mai frumoase melodii româneşti, „Să nu-mi iei niciodată dragostea” este şi una dintre cele mai cunoscute melodii ale formaţiei Holograf. Lansată în 2000 pe albumul Holografica, această piesă a fost mult timp şi una dintre cele mai populare alegeri printre tinerii căsătoriţi ca piesă de început al petrecerii de nuntă. Piesa a fost scrisă într-o dimineaţă devreme şi a apărut pe albumul “Holografica” în anul 2002, şi a fost inspirată de experienţele unui membru al trupei:
Albumul „Holografica” s-a vândut în primele două săptămâni de la lansare în peste 100.000 de exemplare şi toate biletele turneului au fost vândute cu o săptămână înaintea fiecărui concert. Pentru prima dată o trupă românească avea un succes absolut, indiferent de vârsta şi gusturile ascultătorilor, fie ei în ţară sau peste hotare. La 22 de ani de la înfiinţare, Holograf ajungea unde nici nu visaseră studenţii care odată repetau în săliţa mică de la etajul doi al Casei de Cultură „Preoteasa”, iar „Să nu-mi iei niciodată dragostea „a rămas una dintre piesele de referinţă pentru trupă iar radioul a avut un rol important în drumul spre succes al melodiei.
Unul dintre cei mai importanţi compozitori din istoria muzicii uşoare româneşti a fost, fără îndoială, Cornel Fugaru – instrumentist, solist vocal şi lider al formaţiei Sincron!
Printre cele mai cunoscute şlagăre ale creaţiei sale se numără „Am ales nemărginirea”, „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri”, dar… poate, cea mai apreciată piesă de publicul meloman din România a fost şi este A venit toamna! Sau Emoţie de toamnă, o piesă compusă şi interpretată cu mare sensibilitate de Cornel Fugaru pe versurile poetului genial Nichita Stănescu!
Trupa A.S.I.A., înfiinţată în anul 1999 şi alcătuită din 4 fete cu un potenţial artistic extraordinar (Irina Nicolae, Anca Neacşu, Anemona Niculescu Şi Sorana Mohamad), a urcat în topurile muzicale într-un ritm ameţitor într-o singură lună cu piesa intitulată Inima mea, o piesă difuzată în premieră la Radio Iaşi!
De-a lungul celor 6 ani de existenţă artistică a trupei s-au editat 6 albume pe CD-uri şi casete audio şi s-au efectuat numeroase turnee şi concerte cu mare succes la public în România dar şi în străinătate!
Ion Dolănescu a fost unul dintre cei mai iubiţi şi mai cunoscuţi cântăreţi de muzică populară din ultima jumătate de veac. Este o constatare ce nu poate fi pusă la îndoială, deoarece dovezile de apreciere din partea publicului abundă şi se întind pe o perioadă de aproape 5 decenii, de la momentul când Ion Dolănescu debuta, în 1966, ca solist al Ansamblului “Flacăra Prahovei” din Ploieşti, până când mii de oameni l-au condus pe ultimul drum, în martie 2009.
Vocea sa catifelată, modelată cu măiestrie pentru a interpreta cântece ce ajungeau direct la sufletul românilor, i-a deschis porţile succesului şi, încurajat la răsărit de carieră şi de inegalabila Maria Tănase, Ion Dolănescu a reuşit să farmece un public care i-a rămas fidel până la moarte.
Dintre cele peste 1000 de melodii pe care le-a cântat cu har şi patos, “M-am născut lângă Carpaţi” dăinuie parcă şi mai mult în memoria colectivă a acestei naţii.
În anul de graţie 2017, puţine sunt cântecele românești care au pagină proprie pe Wikipedia. Melodia „Te-aștept să vii”, interpretată de Mirabela Dauer, este, însă, una din acele excepții. Măcar că nu e vreun hit trendy, ci o piesă lansată în a doua jumătate a anilor ‘80! Iată un prim semn al unei popularități ieșite din comun.
Compoziție a lui Ionel Tudor, pe versurile scrise de soția acestuia, Andreea Andrei, ea s-a născut invers decât alte piese ale faimosului cuplu. „Te-aștept să vii” a avut mai întâi textul și abia apoi o partitură. Existau și niște versuri de rezervă, pregătite pentru eventualitatea în care cenzura ar fi strâmbat din nas la imaginile poetice mai puțin folosite de textierii epocii. În 1987, melodia a fost „respinsă cu succes la Mamaia”, la celebrul festival, după cum spune cu umor amar interpreta. Minunea e, însă, că, în ciuda acestui eșec, „Fotoliul”, cum i se mai zice piesei, a devenit un evergreen, pur și simplu. Cântăreața ne mărturisea că, de fapt, în întreaga ei carieră, a luat doar „premii de consolare” la Mamaia, dar că, paradoxal, piesele ei au avut un succes colosal.
Amintiri legate de acest cântec de colecție fabulos? Multe ar putea povesti cea care l-a făcut nemuritor! Dar una este absolut emoționantă și, în același timp, amuzantă. E al doilea semn al popularității inimaginabile de care se bucură hitul lui Ionel Tudor. Era prin 1990-1991, când un grup de artiști foarte îndrăgiți, în frunte cu Horia Moculescu, a întreprins primul mare turneu american de după Revoluție. Trecuseră trei sau patru ani de la lansarea melodiei. Solista avea deja în repertoriu și cântece mai proaspete. Ai fi zis că „Fotoliul” ar fi putut să fie, în sfârșit, dat uitării. Însă comunitatea românească din New York, apelând la serviciile unui maestru cofetar emigrat, și el, din România, și-a întâmpinat vedeta adorată cu o surpriză care i-a pus acesteia un nod în gât: un tort uriaș, mare cât o masă rotundă de 8 persoane, decorat cu o cameră făcută din ciocolată, în care se aflau și fotoliul, și etajera, și un lampadar, și scrumiera, și țigara… mă rog, toată recuzita pomenită în versurile romanticului cântec al Mirabelei! După spusele gazdelor, dorul neostoit de plaiurile natale a făcut din acest cântec nostalgic un soi de imn alternativ al țării de baștină. De fapt al românilor din New York.
Este titlul unei melodii care a scris istorie în România şi nu doar prin interpretarea de excepţie a artistei Dida Drăgan, ci şi prin puterea textului. Unii au spus că versurile sunt naive şi că se încadrează perfect în rigorile stilului comunist, când viaţa trebuia prezentată numai în roz. Însă cei mai mulţi au văzut că îndemnul ”Deschideţi poarta soarelui” era de fapt o invitaţie la libertate.
Melodia ”Deschideţi poarta soarelui” a fost compusă de regretatul artist Anton Şuteu, pe versurile lui Dan Dumitriu. Compozitorul Anton Şuteu şi-a dorit ca această piesă să fie cântată de Dida Drăgan, ceea ce s-a şi întâmplat. Era atât de perfecţionist încât, povesteşte artista, maestrul o chema la repetiţii chiar şi atunci când era bolnavă. A fost o piesă scrisă pentru noi toţi, români de pretutindeni, este de părere Dida Drăgan, cea care l-a încadrat pe Anton Şuteu printre marii artişti ai neamului.
În anul 1987, în programul de Revelion oferit de Televiziunea Română a fost prezentată în premieră o filmare în care piesa ”Deschideţi poarta soarelui” era cântată de un grup de solişti printre care Mirabela Dauer, Mihaela Runceanu, Adrian Daminescu, Carmen Rădulescu, Ioan Luchian Mihalea, Mihaela Oancea, Marina Florea, Mircea Baniciu, Carmen Mureşan. Piesa a fost cântată în variantă solo de Dida Drăgan. Anii au trecut, dar amintirea acelor momente este si acum la fel de puternică, ne spune Carmen Rădulescu, aflată atunci pe scenă: “Da, este foarte adevărat că a fost o bucurie pentru mine să cânt alături de mari artişti ai acelui moment şi, de ce nu, şi ai acestui moment. Mesajul acestei melodii a fost unul de bucurie, să transmită oamenilor să se bucure de tot ceea ce este lăsat pe acest pământ, de tot ceea ce începe cu soarele pentru că dacă el nu şi-ar deschide poarta şi nu ne-ar alinta cu razele lui, noi n-am putea trăi, cânta, nu ne-am putea bucura!”
Născută pe pitoreştile plaiuri vâlcene, Maria Ciobanu a impresionat întotdeauna prin timbrul său inconfundabil şi prin tehnica-i de interpretare desăvârşită. Talentul l-a moştenit de la părinţii săi.
Ion Diaconu, tatăl interpretei, era un instrumentist remarcabil, iar mama, Nicoliţa, avea o voce absolut încântătoare. Astfel că nu e de mirare că Maria Ciobanu s-a îndrăgostit de cântul popular încă din fragedă pruncie. Iar restul e istorie muzicală, „Ciocârlia muzicii populare româneşti” cucerind inimile iubitorilor de folclor autentic prin cele aproximativ 500 de melodii preluate într-un repertoriu construit pe parcursul a 6 decenii de prodigioasă activitate artistică. Dintre acestea, „Roată, roată” iese în mod deosebit în evidenţă şi rămâne, alături de „Lie ciocârlie”, melodia reprezentativă a Mariei Ciobanu.
„Roată, roată” se constituie într-un exemplu definitoriu cu privire la tehnica interpretativă măiastră a Mariei Ciobanu, o cântăreaţă care pune talent, suflet şi inimă în toate cântecele sale.
Născută pe 4 mai 1955, la Buzău, Valentina-Mihaela Runceanu, absolventă a cursurilor şcolii elementare de pe lângă Liceul de muzică şi arte plastice din Buzău, a ajuns în instituţia de învăţământ pe care a terminat-o în calitatea şefului de promoţie (1974).
Admisă la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”, a urmat, în paralel, cursurile Şcolii „Populare de Artă” din Bucureşti, câştigând aproape tot ce se putea obţine, debutase, la Radiodifuziunea Română (cu tehnică vocală desăvârşită, era una dintre puţinele soliste de muzică uşoară care a absolvit Conservatorul). Mai târziu, nu numai ca profesor de vioară, exprima sentimente şi idei prin combinarea sunetelor sub forma experienţelor diferite, devenise una dintre cele mai de succes, apreciate şi conştiente soliste ale României.
Marcel Dragomir i-a compus Mihaelei Runceanu „Numai de dragoste” (prima în orice ordine), destinul jucând, în cazul regretatului compozitor, şi partitura ultimei melodii „Fericirea are chipul tău” (muzica: Marcel Dragomir/ Text: Eugen Rotaru). Un mare succes al Mihaelei Runceanu, lansat în 1989 (câştiga concursul radiofonic „Melodia lunii iunie”).
Voltaj este o formaţie înfiinţată la Bucureşti în 1982, de muzicieni plecaţi de la Iris, inclusiv de Cristi Minculescu. Grupul a avut mai multe perioade distincte din punct de vedere stilistic, asta şi datorită fluctaţiei continue de personal. Atât de zbuciumată a fost istoria optzecistă a acestei formaţii, încât la un moment dat găseai, concomitent – dar cântând separat – trei alcătuiri cu numele … Voltaj.
Lucrurile vor începe să se stabilizeze (inclusiv stilistic) prin ’98-’99, odată cu închegarea unei noi formule de componenţă. Solist vocal a devenit – cel ce şi astăzi este – Călin Goia.
În 2001, pe albumul 3D este inclusă şi piesa ”20”, care de atunci este unul dintre hiturile formaţiei, una dintre piesele emblematice ale muzicii pop-rock de după ’89.
De-a lungul a şapte decenii de activitate, Gică Petrescu şi-a construit un repertoriu remarcabil prin diversitate şi complexitate. Născut pe 2 aprilie 1915, la Bucureşti, el a fost descoperit, pe când avea doar 15 ani, de Ion Vasilescu. Faimosul compozitor l-a dus pe tânărul cântăreţ în studiourile Radio România, acolo unde acesta a făcut înregistrări alături de reputatul pianist şi dirijor Iulian Ghindă. În afară de Ion Vasilescu, Gică Petrescu a colaborat şi cu mulţi alţi cunoscuţi compozitori români, inclusiv cu Vasile Vasilache, cel care i-a încredinţat spre interpretare o piesă care avea să-i sporească semnificativ notorietatea cântăreţului care îşi câştigase deja un public fidel încă din perioada interbelică.
Melodia “Du-mă acasă, măi tramvai!” a fost lansată de Gică Petrescu în anii ‘60, la Festivalul de la Mamaia, devenind imedat şlagăr. Spre sfârşitul aceluiaşi deceniu, artistul a înregistrat la Electrecord cântecul alături de altele care l-au făcut celebru – „Căsuţa noastră”, „Dă-i cu şpriţul pân’ la ziuă” sau „Uite-aşa aş vrea să mor” – melodii care se ascultă şi acum la mai toate petrecerile românilor. În aceeaşi perioadă, Gică Petrescu are cel mai important turneu din carieră, două luni în Franţa, având apariţii şi pe scena celebrei săli „Olympia” din Paris, acolo unde interpretează şi piesa “Du-mă acasă, măi tramvai!”.
Temistocle Popa a afirmat că „mitul Gică Petrescu se confundă cu bucuria muzicii”, iar marele actor Florin Piersic l-a numit pe cântăreţ “un Maurice Chevalier şi un Frank Sinatra al românilor”. Dovadă a valorii şi perenităţii, piesele sale au fost preluate de mulţi interpreţi de calibru. După ce Gică Petrescu s-a retras din viaţa artistică, melodia „Du-mă acasă, măi tramvai!” a fost înregistrată şi de Alexandru Arşinel, Mirabela Dauer şi Fuego, reconfirmându-se astfel că rămâne la fel de iubită ca în urmă cu jumătate de veac, când era lansată de cel pe care mulţi îl consideră cel mai mare interpret român de muzică de petrecere din toate timpurile.
La fel ca în cazul „Bătutei moldoveneşti” şi al Mioarei Velicu, singura informaţie referitoare la dansul „Hora mare”, pe care merită să o amintesc în contextul dat, este că se execută într-o mişcare moderată şi înceată, participanţii formează un cerc, ţinându-se de mâinile îndoite în coate şi ridicate la nivelul umerilor. În proiectul nostru, esenţială este interpretarea prin cântec… Frumuseţe, artă, leac de vindecat tristeţea şi amarul…
Din repertoriul Sofiei Vicoveanca fac parte cântecele de leagăn, de nuntă sau cumetrie, doinele de dragoste şi de dor, colindele, bocetele sau baladele, deopotrivă cântecele de voie bună – precum „Asta-i hora mare”…
Sofia Vicoveanca s-a născut în comuna Toporăuţi (Toporuica de astăzi), localitate aflată în apropiere de Cernăuţi, primind la naştere numele de Sofia Fusa. Constrânsă de greutăţi, micuţa, refugiată în Vicovu de Jos (judeţul Suceava), a învăţat să coasă, să ţeasă covoare, să împletească, să croiască; mai târziu, a absolvit Şcoala Populară de Artă din Suceava, fiind angajată ca solist al Ansamblului de Cântece şi Dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Din 1998, a fost solistă de muzică populară la Ansamblul „Rapsozii Botoşanilor”.
“Să mori de dragoste rănită” a fost declarată “Melodia secolului al XX-lea” de către public, cu ocazia galei organizate de Televiziunea Română 2, în anul 2000.
Piesa a fost înscrisă în 1995 la Festivalul de Muzică Uşoară Mamaia, cea mai iubită sărbătoare a muzicii româneşti de atunci. Era o sărbătoare muzicală unde atunci când oamenii iubeau o anumită creaţie umpleau scena de flori. Aşa s-a întâmplat şi în 1995 după interpretarea de excepţie a Angelei Similea. Publicul s-a revoltat ulterior când s-a aflat că melodia “Să mori de dragoste rănită” nu a obţinut decât locul doi. Se pare că juriul a fost subiectiv.
În anul imediat următor, pentru că piesa a devenit un adevărat şlagăr, la Mamaia, “Să mori de dragoste rănită” a primit MareleTrofeu al Festivalului. Astfel că visul regretatului şi marelui compozitor Marcel Dragomir a devenit realitate.
Una din piesele care era, în 1994, pe buzele tuturor a fost „Eu vreau să-ţi spun că te ador”, o poveste de iubire sinceră, care a ajuns la inimile românilor instantaneu.
Cântecul are la bază trăiri ale interpreţilor, dar, în acelaşi timp, ale oricărui ascultător. E un tango stilizat, o compoziţie remarcabilă, cu text profund, în care mesajul este iubirea.
Sanda Ladoşi a avut bucuri şi marea şansă de a lucra la un proiect muzical deosebit, alături de unul din cei mai mari actori ai României, Ştefan Iordache. Acesta a cochetat mereu cu muzica. Talentul său muzical a ieşit însă la iveală doar când a format duetul cu Sanda Ladoşi. Cei doi au interpretat cu mare succes piesele compuse de Dan Iagnov, fiecare cântec lansat devenind imediat un adevărat şlagăr.
„M-am suit în dealu’ Clujului”- un cântec pe care Ana Pop Corondan l-a impus cenzurii din anii comunismului, dorind să cânte despre Cluj – orașul în care s-a născut dar de unde, în urmă Dictatului de la Viena, a fost nevoită să se refugieze în București, pentru că granița arbitrară care ne-a fărâmițat țara, a tăiat pe din două Feleacul – Dealul Clujului.
„M-am suit în dealul Clujului” – un cântec care situează dragostele dintâi, trăite în satul ardelean, deasupra unui oraș cosmopolit. Pentru că acolo, deasupra Clujului, e și o pădure, e și o viorea, e și un foc al dorului… amar. Și tot acolo-n Dealul Clujului, mândră șade-n calea badelui.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
