Valoarea voucherelor de vacanță ar putea crește, dacă vor fi folosite în extrasezon. Mai exact, cei care vor merge în concediu primăvara și toamna vor primi 2.080 de lei.
Valoarea actuală a voucherelor de vacanță este de 1450 de lei.
”Avem o idee legată de voucherele de vacanţă, în extrasezon. Ştiţi că noi astăzi dăm 1.450 lei pentru sezon şi am spus să verificăm dacă operatorii de turism ar dori, desigur şi cei care beneficiază de aceste facilităţi, şi de extindere a sezonului, să spunem aşa, şi să alocăm 2.080 lei. Este o discuţie în derulare”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.
Motivul? Evitarea aglomerației.
Măsura ar veni ca o gură de oxigen pentru proprietarii de hoteluri și pensiuni, care ar avea turiști tot anul. Propunerea va fi discutată cu patronatele din domeniu și ar putea fi aplicată de anul viitor.
Bogdan Trif, ministrul de resort, a susținut că măsura distribuirii noilor tichete va putea fi prelungită până în anul 2020.
„Ne dorim ca voucherele să se dea pe card, pentru că vrem să fim și mai ecologiști și să nu risipim în mod inutil hârtia”, a declarat Bogdan Trif.
Primăriile vor obține banii necesari de la Guvern. Viorica Dăncilă și Eugen Teodorovici au făcut această promisiune ediliilor din București și din țară.
Primarii din București și din țară au acuzat executivul, repetat, de falimentul instituțiilor pe care le conduc. Ei s-au întâlnit cu autoritățile centrale.
”Vom primi atât sumele anterioare datorate, cât și fila de plan pentru luna corespunzătoare. Promisiunea, atât a doamnei premier cât și domnului ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, este fermă. Astfel se va recupera întreaga suma care, practic, a dezechilibrat bugetele. Nu e vesel să nu ai bani și să nu poți să plătești subvenţiile la transportul public în comun, la termoficare, la spitale”, a declarat Gabriela Firea.
Primarul sectorului 3, Robert Negoiță spune că deciziile trebuie transpuse în legislație: ”Avem un angajament din partea doamnei prim-ministru și din partea domnului ministru de Finanțe, că sumele de care am fost vitregiți în primele trei luni ale anului, vor fi restituite la rectificarea bugetară. Atâta vreme cât cotele au fost atât de modificate în ultimii trei ani, am insistat și sper să reușim, în cel mai scurt timp, că aceste cote, pe care le avem, să fie trecute nu doar în legea bugetului, ci și în legea finanțelor publice locale.”
Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, prezent la întâlnire, a transmis că promisiunile vor fi respectate: ”Am plecat în Parlament cu o propunere de buget care nu a avut în vedere lunile ianuarie și februarie. După aceea, a fost discuția pentru luna martie, având în vedere discuțiile prelungite în Parlament, întârzierea promulgării bugetului. Cu alte cuvinte, s-a convenit că lunile ianuarie – martie sunt sume care trebuie returnate sectoarelor și primăriilor Capitalei.”
Românii, care în perioada 2015 – 2017 au obținut venituri sub nivelul salariului minim brut pe țară, vor fi scutiți de la plata obligatorie a contribuției la sănătate.
”De această măsură vor beneficia și persoanele fizice care nu au realizat venituri în perioada respectivă, adică 1 iulie 2015 – 31 decembrie 2017, cu excepția celor care au optat pentru plata contribuției conform Ordonanței de Urgență 41/2015”, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
Măsura a fost luată de Guvern.
„Acordăm facilitatea persoanelor care au obținut, în perioada 2015- 2017, venituri lunare sub nivelul salariului minim brut pe țară sau venituri anuale sub nivelul a 12 salarii minime brute pe economie, să nu plătească decât opțional asigurări sociale de sănătate. Practic, extindem facilitatea aplicată cu 1 ianuarie 2018 și prevăzută în Codul Fiscal pentru această categorie de contribuabili, anulând obligativitatea de plată a contribuției de asigurări de sănătate. Vom elimina inechități pentru aproximativ 600 de mii de români, pentru că, așa cum am mai spus, Guvernul este preocupat ca orice obligație fiscală a contribuabilului să fie proporțională cu veniturile obtinute”, a subliniat Viorica Dancilă.
Persoanele care au obținut venituri sub nivelul salariului minim brut pe țară și au plătit deja CASS, își pot recupera banii dacă depun o cerere, fie online, fie la ghiseele ANAF, prin care solicită înapoierea sumelor achitate. De asemenea, acești pot opta și pentru ca banii să rămână la stat și să fie folosiși pentru compensarea viitoarelor taxe pe care le vor avea de achitat.
„Aceste sume se pot recupera în baza unei solicitări depuse prin spațiul virtual sau printr-o cerere scrisa depusă la Fisc. Sumele se pot cere sau se poate opta să rămână statului în compensare pentru contribuțiile viitoare”, a mai spus Eugen Teodorovici.
Senatul se va reuni luni, 24 august, în sesiune extraordinară, pentru a dezbate şi vota cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Codului Fiscal.
Preşedintele acestui for, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că situaţia este inedită din punct de vedere procedural, întrucât şeful statului nu a indicat articolele din textul de lege pe care doreşte ca parlamentul să le revizuiască.
Modificările ce vor fi aduse actului normativ au fost discutate joi de reprezentanţii partidelor parlamentare. Deciziile vizează reducerea TVA la 20% de la 1 ianuarie anul viitor, urmând ca de la începutul lui 2017 să mai scadă un procent. În plus, scoaterea supraaccizei pentru carburant a fost amânată până la 1 ianuarie 2017.
Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, care a reprezentat PSD la discuţii, spunea că fiecare măsură în parte a fost analizată din punct de vedere tehnic.
S-a ajuns la un consens, la acest nivel, cel puţin, vizavi de amânarea a două măsuri. În primul rând, TVA va fi la 20% de la 1 ianuarie 2016, iar de la 1 ianuarie 2017, de 19%. Şi o a doua măsură propusă de PNL a fost aceea de a amâna pentru un an de zile eliminarea supra-accizei pentru 2016, urmând ca acest lucru să se întâmple din 2017. (Eugen Teodorovici, ministru de Finanţe)
În urma aplicării noilor măsuri, deficitul va fi de 2%, mai susţine ministrul de finanţe. Deputatul PNL Eugen Nicolăescu spunea că partidele politice vor vota Codul fiscal conform angajamentului luat.
România se apropie, prin aplicarea Codului fiscal, de angajamentul internaţional referitor la deficitul bugetar, angajat prin Tratatul fiscal. România are, începând cu acest Cod fiscal, garantate o serie de prevederi care asigură mediului de afaceri o dezvoltare sănătoasă. (Eugen Nicolăescu, deputat PNL)
UNPR şi UDMR susţin şi ele aceste modificări. Singura formaţiune care doreşte un TVA de 19% este ALDE, partidul condus de Călin Popescu-Tăriceanu.
Tot luni, 24 august, conducerea Camerei Deputaţilor va decide calendarul sesiunii extraordinare în care va dezbate şi adopta Codul Fiscal, în calitate de for decizional.
Premierul Victor Ponta a avut astazi, 18 august, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, și cu cel al Muncii, Rovana Plumb, pe agenda discuțiilor aflându-se situația privind salariile din sistemul de sănătate, au declarat pentru AGERPRES surse oficiale.
Sursele citate au susținut că procentul cu care ar urma să fie majorate salariile din sistemul de sănătate va fi precizat în funcție de calculele financiare privind impactul bugetar al măsurii.
Totodată, potrivit acelorași surse, ministrul Sănătății urmează să continue discuțiile cu sindicatele din domeniu pe tema majorărilor salariale, cel mai probabil, o astfel de întâlnire urmând să aibă loc chiar în cursul zilei de astazi.
Eugen Teodorovici, a discutat, ieri, cu reprezentanții românilor care au credite în franci elvețieni, despre o posibilă soluție pentru cei care întampină greutăți la plata ratelor, după ce moneda din Țara Cantoanelor s-a apreciat brusc la începutul anului.
Reprezentanții clienților au prezentat un set de propuneri, cele mai importante fiind acordarea unui discount de minim 25% şi includerea creditelor cesionate de bănci în străinătate, a declarat, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, Alin Iacob.
” Până luni vom trimite către minister forma propusa de Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare și Grupul Clienților cu Credite în CHF, apoi ei îl vor trimite băncilor și BNR, se vor face adnotări, iar după forma agreată în comun se va publica proiectul pe site-ul ministerului până la finele lunii august, astfel încât să intre în dezbatere în Parlament în septembrie”, a declarat Andreea Cristoforidis, unul dintre reprezentantii Grupului.
În principiu, Teodorovici a fost de acord cu unele schimbări aduse de reprezentanții românilor cu credite în franci elvețieni legii inițiate de fostul ministru al Finantelor, Darius Valcov.
Una dintre ele a fost eliminarea plafonului de venituri, stabilit initial la 3.000 lei/luna net, urmând să se stabilească dacă va fi introdus în schimb un grad de îndatorare maxim luat în calcul în cazul fiecărui debitor.
Proiectul de lege vizează conversia creditelor imobiliare din valută în lei, cu un discount din partea băncilor de 15% din valoarea în lei după conversia împrumutului, pe care statul îl va garanta în proporție de 50%.
Inițiativa se refera la monedele care s-au apreciat cu peste 50% fata de leu de la momentul acordării creditului până în prezent, ar urma să aibă o perioadă de un an, iar valoarea garanțiilor ar ajunge la un miliard de lei.
Reprezentantii executivului comunitar s-au aflat luna trecuta in tara noastra pentru a analiza stadiul programului de ajustare economica aferent acordului preventiv semnat de Romania cu institutiile financiare internationale in 2013.
La finalul misiunii expertii europeni au semnalat faptul ca Romania a facut pasi importanti in anumite zone iar situatia macroeconomica este consolidata insa progresul general in implementarea masurilor agreate de comun acord, in special in ceea ce priveste politica fiscala, nu a fost suficient.
Comisarul european responsabil pentru zona euro si dialogul social, Valdis Dombrovskis s-a aratat ingrijorat de eventualitatea cresterii rapide a deficitului bugetar in 2016 ca urmare a reducerii TVA cu 5 procente.
Estimam ca anul viitor deficitul Romaniei ar putea ajunge la 3 la suta din Pib ceea ce nu reprezinta un semnal linistitor, a mai spus Dombrovskis care a recomandat autoritatilor de la Bucuresti sa foloseasca eficient timpul ramas pana in septembrie cand expira programul privind balanta de plati.
“Am discutat despre situatia din Romania, in ceea ce priveste programul balantei de plati si este regretabil ca inca o data, revizuirea programului nu poate fi incheiata. Este foarte impoprtant ca Romania sa continue implementarea reformelor necesare iar Comisia europeana este gata sa ajute autoritatile romane in acest sens.”
Aplicarea noului Cod Fiscal va reduce evaziunea fiscală şi va stimula creşterea economică, susţine ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici.
Toate aceste măsuri sunt de natură să contribuie în mod esenţial la reducerea evaziunii fiscale, creşterea consumului şi stimularea creşterii economice. (Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici)
Opoziţia a criticat aspru prevederile din noul Cod Fiscal. Senatorul PNL, Mărinică Dincă, spune că documentul este fără viziune, nelegitim şi împotriva românilor.
Victor Ponta a spus că nu va mai exista impozitul pe dividente. Colegii dumnealui au votat un amendament, chipurile să introducă un impozit pe dividente. Taxa specială va fi scoasă. Minciună. Taxa specială poartă alt nume: impozitul de sub clădiri. Supraacciza va fi scoasă. Veţi vota un Cod Fiscal cu supraaciza existentă. ( Senatorul PNL, Mărinică Dincă)
Totodată, Executivul propune, de la 1 ianuarie, reducerea TVA pentru carne, peşte, lapte, la 9%. Măsura aceasta a fost însă devansată de Executiv, care a aprobat o ordonanţă de urgenţă, ce prevede ca, de la 1 iunie, alimentele să fie taxate mai puţin.
De la 1 mai, bacșișul va fi trecut pe un bon fiscal separat de nota de plată, potrivit unei ordonanțe de urgență. Măsura vizează și restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar.
Personalul unității trebuie să declare sumele obţinute astfel la FISC şi să plătescă impozit pe venit.
Bacșișul va fi impozitat doar în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor.
La începutul programului de lucru, banii personalului vor fi trecuți într-un registru special întocmit spune ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici.
Este important de spus faptul că prin această ordonanţă s-a introdus şi o sancţiune corelativă pentru nerespectarea obligaţiei angajaţilor de a prezenta organelor de control sumele de bani aflate asupra lor, respectiv o amendă contravenţională de la 1.000 la 1.500 de lei aplicată salariatului care refuză prezentarea sumelor de bani. În cazul în care sunt sume identificate asupra sa se aplică amenda
Controalele Fiscului vor continua şi chiar se vor intensifica – a anunţat ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici. El susţine că s-ar fi adus în plus la buget aproximativ 3,3 miliarde de lei, inclusiv datorită campaniei construite în jurul emiterii de bon fiscal. Confruntat cu o serie de critici care vizează felul în care inspectorii ANAF fac controalele, ministrul Teodorovici a precizat că se lucrează şi la acest aspect:
Aş vrea chiar să introducem o metodologie de eşantionare a modului în care se face controlul lunar. Pentru că aud foarte multe astfel de vorbe, că, domnule, suntem doar noi, ăştia mici, luaţi la verificare, de ce ăia mari nu sunt luaţi? Şi avem întreprinderi mari, mijlocii şi mici. Un procent egal cu ponderea pe care o are acel tip de companie în totalul de companii trebuie să fie, lunar, parte a verificărilor pe care ANAF le face.
Potrivit noului acord de parteneriat, 33 de miliarde de euro are rezervate România în perioada 2014-2020. Dintre acestea, peste 20 de miliarde sunt trecute în dreptul politicilor regionale. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.
Acordul de parteneriat este mai mult decât un simplu document care trasează o linie a modului în care vor fi alocaţi banii europeni. Documentul este un instrument fundamental de investiţii, care aşează România pe drumul corect în direcţia atingerii obiectivelor de creştere economică, sustenabilitate şi dezvoltare durabilă, pentru următorii ani. O astfel de decalrație s-a desprins din ceea ce au spus comisarul European pentru politici regionale, Corina Crețu, și ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, la lansarea, la București, a acordului de parteneriat al României cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020. Cei doi oficiali au oferit, în cadrul unei conferințe de presă, câteva repere pentru următorii șase ani.
Trimiterile comisarului European Corina Crețu au fost îndreptate către sumele rezervate României, dar și către domeniile identificate ca importante pentru țara noastră.
”În acordul pe care îl lansăm, practic discutăm de cele 33 de miliarde de euro alocați României pentru perioada 2014 – 2020, 33 de miliarde plus încă 10 miliarde pentru plățile directe. Din acești bani, 23 de miliarde reprezintă politica de coeziune și vor fi în responsabilitatea mea directă. Din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, sarcina principală pe care noul Acord de Parteneriat o trasează autorităților de management este să se asigure că banii europene sunt cheltuiți răspunzând în mod direct nevoilor cetățenilor țării. Pentru România, Comisia Europeană a identificat câteva nevoi stringente; este vorba de promovarea competitivității și a dezvoltării locale, de crearea de locuri de muncă, reducerea inegalităților prin programe de incluziune socială, dezvoltarea infrastructurii, creșterea eficienței energetice și protecția mediului.”
Pe lângă declarațiile oficialului de la Bruxelles, importante au fost și precizările venite din partea minsitrului fondurilor europene, Eugen Teodorovici. La solicitarea jurtnaliștilor ministrul a explicat în ce stadiu se află programle operaționale pentru perioada 2014-2020 și care vor fi primele apeluri de cereri de proiecte.
”Noi sperăm ca până la final de noiembrie să avem deja agreate aceste programe operaționale cu Comisia Europeană, mai puțin programul de infrastructură care a fost ultimul trimis Comisiei și care, desigur, va necesita un timp mai mare de lucru în serviciile comunitare; dar restul au fost toate trimise și sperăm noi să le convenim cu Comisia până la final de noiembrie 2014.”
Dincolo de toate aceste declarații, pentru România rămâne provocarea anului următor: cheltuirea a 80 % din fondurile rezervate pentru perioada 2007-2013. Rămâne de văzut dacă această țintă va fi atinsă având în vedere încetineala cu care sunt cheltuiți banii de la Uniunea Europeană pentru infrastructura de transport și pentru marile proiecte de mediu.
Recent, în timpul unei vizite la Bruxelles, ministrul Fondurile Europene, Eugen Teodorovici, anunța că acordul de Parteneriat 2014-2020 va fi aprobat la sfârşitul verii – începutul toamnei. Ulterior, pe același subiect, într-un comunicat era anunțat faptul că România a trimis oficial propunerea actualizată de Acord. Conform textului, alocările financiare la nivelul programelor operaționale însumează 22,8 miliarde de euro. Cele mai mari sume sunt așezate în dreptul Programului Operațional Infrastructură Mare 9,4 miliarde de euro și în dreptul Programului Operațional Regional 6, 7 miliarde de euro.
Într-un interviu acordat în exclusivitate, șeful Reprezentanței Comisiei Europene la București, Angela Filote a explicat importanța acordului și care au fost pașii care s-au făcut pentru a se ajunge la o versiune care să corespundă cerințelor de la Bruxelles.
Este un document strategic foarte important. El practic așează trenul finanțărilor europene pe șine pentru următorii șapte ani și atunci vrem să ne asigurăm că prioritățile sunt clare și că ele sunt reflectate și de alocările bugetare. Acum, ni se pare că, în linii mari, toate priritățile au fost clarificate.
Trebuie să vedem o coerență deplină între priorități așa cum au fost ele formulate și alocări bugetare realiste astfel încât obiectivele pe care ni le-am propus să poată să fi și atinse; și, în același timp, o echilibrarare între diversele sectoare. Una din observațiile noastre, de exemplu, a fost că ar trebui un echilibru între investițiile în domeniul transporturilor și cele în domeniul protecției mediului înconjurător.
La un moment dat, partea română venea cu proiecte. Comisia Europeană cerea altceva, strategii care să rezolve anumite chestiuni de ordin punctul la nivel național. S-a trecut de această etapă?
S-a trecut de această etapă și aș vrea să fac o precizare. Este o etapă prin care am trecut cu toate statele membre. Noi negociem cu fiecare stat membru în parte un astfel de acord de parateneriat și ce este important este ca statul membru să aibă libertatea de a-și decide prioritățile, iar noi să ne asigurăm că acele priorități ajută la rezolvarea problemelor așa cum au fost ele identificate tot de statul membru.
În cazul României, priorități, dați-mi câteva exemple, dacă s-a ajuns în acest punct.
Ce pot eu să spun din punctul de vedere al Comisiei Europene este că este o definire strategică, solidă, serioasă a acestor priorități și că suntem de acord cu viziunea României în soluționarea probelemelor pe următorii șapte ani. De exemplu, o priorittate este investiția în oameni, iar asta se regăsește în Acordul de Parteneriat. Ce am dorit să vedem este că prin Programul Operațional vom rezolva problemele care s-au înregistrat în trecut pe POSDRU, pe resurse umane, și se vor găsi poate soluții mai intelgente de rezolvare, de exemplu, a dezechilibrelor care există între sistemul de învățământ și piața forței de muncă.
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a anunţat, la Sighişoara, că invenţiile românilor care au fost premiate în străinătate vor fi analizate şi vor fi finanţate de România din economiile pe POSDRU.
Teodorovici a menţionat că, prin finanţarea acestor invenţii, statul român le va arăta recunoştinţă inventatorilor şi astfel îi va stimula să creeze.
Eugen Teodorovici a precizat că, pentru acest proiect, Ministerul Fondurilor Europene colaborează cu ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism şi că ideea va fi definitivată până la sfîrşitul lunii august.
Acestea vor fi plătite din economiile făcute pe POS-CCE, în valoare de aproximativ 25 de milioane de euro, a anunţat, la Sighişoara, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Deocamdată, spune el, Ministerul Fondurilor Europene poartă discuţii cu Ministerul Sănătăţii pentru a stabili unde vor ajunge aceste aparate, care trebuie achiziţionate în acest an.
Tot din fonduri europene, dar prin programul POSDRU vor fi aduşi în România medici specialişti din străinătate care să îi instruiască pe medicii români care operează copii şi nou născuţi pe cord deschis
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat vineri la Sighişoara că, în urma unei discuţii cu ministrul Sănătăţii, a găsit o soluţie pentru atragerea de medici specialişti din străinătate în vederea sprijinirii copiilor cu probleme cardiace.
Medicii vor fi plătiţi prin Programul Operaţional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane şi îi vor instrui pe specialiştii români.
Ministrul Fondurilor Europene a mai arătat că discuţiile cu ministrul Sănătăţii, în scopul conturării necesarului de medici şi a numărului copiilor care au nevoie de aceste operaţii, vor continua în perioada următoare
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
