Dreptul de a circula liber în spațiul comunitar, reper esențial în definirea UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 noiembrie 2016, 11:58

Dreptul de a circula liber în spațiul comunitar, acces neîngrădit la piața muncii din Uniunea Europeană, acestea sunt repere esențiale în definirea Uniunii Europene.

Pe lângă acestea, evident, se încearcă armonizarea serviciilor în spațiului european tocmai pentru a face mai face facilă implementarea, spre exemplu, a comerțului online transfrontalier. Un alt aspect este cel al accesului cetățenilor europeni la serviciile medicale din alte state membre decât cel de proveniență.

Directiva 24 din 2011 a Parlamentului European și a Consiliului European  clarifică drepturile pacienților în îngrijirea medicală transfrontalieră.

Ei bine, au trecut ceva ani de la elaborarea actului legislativ, în al cărui text s-a precizat că executivul comunitar are și rolul  de a monitoriza și de a elabora rapoarte cu privire respectarea articolelor documentului. Din 2013, statele membre și-au armonizat legislațiile naționale, dar și partea administrativă pentru a răspunde solicitărilor venite.

De altfel, recent, Bruxellesul a publicat date legate de punerea în aplicare a acestei directive. În acest sens, la Euranet Plus, elemente de actualitate sunt oferite de domnul inginer Paul Matei, coordonator al Centrului de informare Europe Direct de la Iași.

Așadar, la 5 ani de la adoptarea directivei,  date care arată cât de ușor pacienții pot apela la asistența medicală transfrontalieră.

Trebuie să subliniez un fapt: dacă un cetățean are dreptul la tratament în țara de origine, are dreptul de același tratament în oricare stat membru. În plus, are dreptul de a beneficia  de rambursare în cazul în care primește tratamentul în altă țară decât cea de origine. casa Națională de Asigurări de Sănătate plătește în două moduri; ori plătește direct clinicii în care a primit tratament cetățeanul român, ori accesează o rambursare. Practic, nivelul de rambursare poate ajunge până la costul tratamentului în țara de origine.

În 2015, în România, au fost depuse 530 de cereri de rambursare. Dintre acestea, 240 au fost aprobate, 123 respinse, 16 retrase. Media numărului de zile în care se procesează o astfel de cerere de rambursare, în România, este aproape 70 zile lucrătoare. Este mult sau este puțin, rămâne de vîzut, ținând cont de faptul că, în Marea Britanie, procesarea unei cereri de rambursare  a ajuns până la 11 zile lucrătoare, dar în Bulgaria a durat chiar și 10 luni.

Practic, țara de origine, România în cazul nostru, este responsabilă de aspectele financiare ale acestei rețele medicale transfrontaliere și, în plus, țara de origine  trebuie să asigure asistență medicală corespunzătoare înainte, dar și după plecarea din țară a pacientului. În unele cazuri, mai este necesar să obținem o autorizație de la Casa de Sănătate. Este acel celebru formular – E112. În România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate asigură și acel punct de contact și face parte din rețeaua care va fi stabilită și va fi funcțională începând cu 2017.

Banca Centrală Europeană a anunțat ieri că nu modifică dobânzile, coborâte la un minim istoric

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iunie 2016, 10:30

De asemenea, la facilitatea de creditare marginală rata continuă să fie 0,25%, iar la depozite, dobânda care se aplică rămâne minus 0,40%.

După ședința Consiliului guvernatorilor, președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi a anunțat și că luna aceasta vor începe achiziţiile de obligaţiuni corporatiste.

” În data de 8 iunie, vom începe achizițiile în cadrul programului nostru de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ. Mai mult decât atât, începând cu 22 iunie, vom efectua prima operație din noua serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung.”

Președintele Mario Draghi a dat și alte vești bune, cum ar fi cea legată de creșterea cu 0,5% a PIB-ului în zona euro, față de trimestrul anterior, creștere încurajată de cererea internă, dar temperată de exporturile slabe.

Președintele Băncii Centrale Europene a făcut și câteva recomandări:

” În aceasta etapă, atenția ar trebui concentrată pe acțiuni care să mărească productivitatea și să îmbunătățească mediul de afaceri, incluzând furnizarea unei infrastructuri publice adecvate, vitale pentru creșterea investițiilor și stimularea creării de locuri de muncă.”

Şedinţa consiliului guvernatorilor BCE a avut loc joi în Viena

660 mii de cereri de azil înaintate anul trecut în tările europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 09:45

În tãrile europene au fost înaintate anul trecut mai mult de 660 mii de cereri de azil, numãr ce reprezintã un record al tuturor timpurilor – anuntat Fondul European pentru Refugiati.

Din ce regiuni ale lumii vin imigranţii în Europa şi care sunt motivele acestora aflãm din rubrica Euranet plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.

Anul trecut a fost înregistrat în Uniunea Europeană, cel mai mare numãr de cereri de azil de când a început sã se realizeze aceastã statisticã în 2008, peste 660 de mii.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

La sfârsitul anului trecut, peste 500 de mii de imgranţi aşteptau un rãspuns la cererea lor.

Volumul solicitãrilor în aşteptare a fost cu 37% mai mare faţã de 2013.

Numãrul cel mai mare de refugiati luati în evidentã sunt din Siria, Eritrea si cetãteni din Balcanii de Vest.

Rãzboiul civil, atentatele teroriste, ascensiunea grupãri jihadiste Statul Islamic şi criza umanitarã fãrã precedent audeterminat peste 130 de mii cetãteni sirieni să ceara azil .

Altã ţarã de unde au ajuns mulţi imigranţi care au solicitat azil a fost Afganistanul, cu peste 43 de mii de cereri, mulţi dintre ei fiind minori neînsoţiţi.

Peste 14 mii au venit din Ucraina, de 13 ori mai mulţi faţã de anul anterior. Raportul remarcã şi activitatea Biroului European de Sprijin pentru Azil în susţinerea Grupului operativ pentru Marea Mediteranã în ceea ce priveşte prevenirea migraţiei ilegale.

In fruntea listei tãrilor care au primit refugiati se situeazã Germania, Suedia, Italia, Franţa si Ungaria.

Numãrul solicitãrilor de azil a crescut anul trecut cel mai mult în Italia şi Ungaria, cu peste 120%.

Potrivit raportului dat publicităţii de Biroul European de Sprijin pentru Azil în 2014, în ţarile din Uniunea Europena a fost depus un numãr record de cereri de azil. Documentul se doreşte o imagine de ansamblu a situaţiei azilului în statele membre ale Uniunii şi oferă o imagine de ansamblu a numărului și a naturii cererilor de protecție internațională în toate cele 28 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția.

Aproape 3000 de agenţi responsabili în materie de azil şi de primire au acordat asistenţã Italiei, Greciei şi Maltei, ţãri în care încearcã sã ajungã imigranţi africani sau din Orientul Mijlociu de multe ori cu preţul vieţii la bordul unor ambarcaţiuni nesigure.

Pentru a pune capãt acestor tragedii care au transformat Mediterana într-un adevãrat cimitir, liderii europeni au triplat în aprilie fondurile destinate patrulãrii maritime.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser: „Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”.

Creșterea numărului de cereri de azil în 2014 a dus la deficite în ceea ce privește cazarea în numeroase țări, remarcandu –se nevoia unei flexibilități sporite privind centrele de primire. Statele membre au răspuns prin crearea de noi centre și prin înființarea unor centre de urgență.

Având în vedere creșterea numărului de cereri și de cazuri în curs, numeroase țări și-au restructurat administrațiile în domeniul azilului, au angajat personal suplimentar și au reorganizat sarcinile și resursele.

Şi primele cifre pentru 2015 aratã cã numãrul de cereri de protecţie internaţionalã continuã sã creascã.

În primele cinci luni s-a înregistrat o creştere de 68% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului trecut.

Comisia Europeană continuă să acorde sprijin regiunilor afectate de conflicte

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iulie 2015, 10:30 / actualizat: 6 iulie 2015, 12:59

Europa nu rămâne indiferentă în faţa situaţiilor dificile, cum este cea din Ucraina, unde 5 milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.

Pe 1 şi 2 iulie, comisarul european pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Christos Stylianides a vizitat această ţară şi a anunţat suplimentarea fondurilor acordate de către Comisia Europeană Ucrainei cu 15 milioane de euro.

„Acest ajutor va asigura livrarea unei cantităţi suplimentare de mâncare, mai multe adăposturi, îngrijiri de sănătate mai bune, mai multă apă curată. Uniunea Europeană este cel mai mare donator umanitar în Ucraina şi suntem mândri de asta. Solidaritatea manifestată de Uniunea Europeană este solidă, tangibilă. Este pe termen lung, nu pe termen scurt, iar poporul ucrainian nu este singur.”

În cursul întâlnirilor pe care le-a avut cu oficialii ucrainieni, comisarul Stylianides a subliniat că în situaţiile de criză, cei mai afectaţi sunt copiii, iar Europa nu poate fi de acord ca o generaţie întreagă să se piardă.

De la începutul conflictului din Ucraina, peste un milion de persoane au fost strămutate în zone mai sigure din ţară şi peste 600 000 s- au refugiat în străinătate.

Tot mai multi romani isi petrec concediile in tarile Uniunii Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iulie 2015, 11:20

De cele mai multe ori rezervarile la hotel sunt facute on line. Suntem cetateni europeni si trebuie sa ne cunoastem drepturile şi obligaţiile pentru a avea o vacanta reusita!

De asemenea trebuie sa stim că în cazul în care cand oferta de pe internet nu corespunde cu realitatea trebuie sa sesiyam atat hotelul unde am facut rezervarea cât si centrul Europena al Consumatorului Roman.

Claudia Ruse de la Bucureşti Fm s-a interesat si vine cu sfaturi utile în rubrica Euranet Plus de astazi.

A inceput perioada concediior şi cei mai mulţi dintre noi aleg să-şi facă singuri rezervările pe principiul că nu e mare filozofie să-ţi rezervi o cameră de hotel.

Faci un click, dai un e-mail sau vorbesti cu o agenție de turism și s-a rezolvat totul.

Practica însă arată că există multe probleme care țin de grabă, neatenție sau, pur și simplu, necunoașterea unor drepturi, care pot transforma visul frumos al unei vacanțe într-un adevărat coșmar.

O recomandare este să verificăm, înainte de a face rezervarea, ce au spus alți consumatori despre agenția de turism, platforma online sau hotelul pe care intenționăm să le folosim.

Chiar dacă agenţiile de turim par mai sigure pentru că putem discuta personal cu un angajat și-i putem cere acestuia toate informațiile de care avem nevoie, tot mai mulţi români îşi fac rezervările pe platformele online care sunt din ce în ce mai numeroase și mai utlizate.

Principalele avantaje ar fi rapiditatea procesului de rezervare, sistemele de notare a hotelurilor în funcție de sasfacția clienților, oferta extrem de mare. La fel ca în cazul agențiilor de turism, și platformele online trebuie să ofere un anumit număr de informații înainte de a realiza rezervarea unei camere de hotel:

Este vorba despre număr de stele, tipul camerei, alte facilități precum accesul la internet, prețul total al rezervării cu toate taxele incluse, modalitățile de plată și după caz, procedura profesionistului de soluționare a reclamațiilor

Odată finalizată rezervarea, trebuie să primești prin email confirmarea comenzii de la platforma online. Sunt cateva sfaturi de care trebuie sa tinem cont atunci cand apelam la rezervarile on line spune Irina Chiriţoiu, directorul Centrului European al Consumatorului Roman.

“În momentul în care facem o rezervare pe o platformă on lineunde există o multitudine de oferte , trebuie să avem cardul activ, de asemenea, contul trebuie să fie activ şi să avem bani în el, pentru că retervarea se face în urma plăţii. Trebuie, de asemenea, să citim termenii şi condiţiile acestei platforme şi să căutăm informaţii cu privire la politicile de anulare a rezervării. De regulă, politicile de anulare şi nivelul penalităţilor depinde de fiecare hotel în parte şi de facilităţile oferite de hotel”.

Uneori este posibil ca tarifele oferite de un hotel la rezervarea directă pe site-ul acestuia sau prin telefon să fie mai convenabile decât atunci când îți rezervi camera printr-un intermediar.

Politica de anulare, indiferent de modalitatea în care facem rezervarea, depinde întotdeauna de hotel.

Dacă apar probleme, atât în timpul rezervării, cât și ulterior, în timpul șederii la hotel, este bine să facem o reclamație spune Irina Chiritoiu. directorul Centrului European al Consumatorului Roman.

“Operatorul platformei de rezervări online nu este decât un intermedir în acest process de rezervare, astfel încât responsabilitatea pentru calitatea camerei şi a serviciilor oferite cad de regulă în sarcina hotelului. Deci în cayul în care facem o rezervare şi constatăm la faţa locului că pozele prezentate pe platform nu au nicio legătură cu hotelul în momentul cazării şi facilităţile publicate pe platformă nu există în realitate putem face o reclamaţie la hotel şi în momentul în care ne întoarcem în ţară, dcă este vorba de un stat membru al Uniunii Europene consumatorul se poate adresa şi Centrului European al consumatorului Roman”.

Irina Chiriţoiu mai spune că pe siteul Centrului European al Condumatorului din Romania există un comparator deocamdată doar pentru hotelurile de trei stele care prezintă condiţiile aferente acestei categorii de hoteluri din ţarile din ţările Uniunii Europene.

Noi reguli privind procedurile de insolvență în Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 mai 2015, 09:24

Parlamentul European a aprobat noi reguli privind procedurile de insolvenţă pentru companiile care nu îşi mai permit să plătească obligaţiile financiare.

Acestea trebuie să primească o a doua şansă, susține raportorul Vera Jourova:

Astăzi în Europa, jumătate din firme nu supravieţuiesc în primii 5 ani de existenţă. În Uniunea Europeană, 200.000 de companii dau faliment în fiecare an, adică 600 pe zi. Asta înseamnă multe locuri de muncă pierdute, de până la 1,7 milioane anual. Aproximativ 25% dintre firmele care au intrat în insolvenţă au activitate transfrontalieră, adică creditorii şi debitorii se află în state diferite, supunându-se unor jurisdicţii diferite. S-a ajuns în această situaţie deoarece ultima criză a dus la contractarea de credite neperformante în toate ţările.

La noul regulament privind insolvenţa se lucrează de 2 ani, spune raportorul Tadeusz Zwiefke.

Regulamentul privind insolvenţa a intrat în vigoare în anul 2000 în aproape toate statele membre, excepţie Danemarca, iar de atunci nu a fost modificat. Având în vedere criza, în mandatul trecut s-a început în colaborare cu Consiliul European, reformarea acestui regulament. Obiectivul a fost unul comun, să avem un cadru juridic pentru procedurile transfrontaliere de insolvenţă care ar permite restructurarea companiilor cu pierderea a cât mai puţine locuri de muncă. De asemenea ne-ar ajuta să facem faţă fenomenului de turism de insolvenţă. Se va putea stabili mai simplu jurisdicţia tribunalelor şi demararea procedurilor în cazurile de insolvenţă. Uneori un tribunal din alt stat membru are posibilitatea de a efectua aceste proceduri însă este nevoie de certitudine juridică, care este foarte important în mediul de afaceri pentru a evita fenomenul de forum shipping, adică atunci când cineva apeleze la instanţa judecătorească a unei ţări nu datorită competenţei, ci deoarece va aplica dreptul material cel mai favorabil. De aceea am introdus în definiţia comună principiul de regatio legi, adică o companie nu se poate muta într-un alt stat în mai puţin de 3 luni după procedurile de insolvenţă, şi avem un alt termen de 6 luni în cazul insolvenţei consumatorilor. Şi asta deoarece este mult mai uşor unei persoane fizice să se mute decât pentru una juridică.

Elementul cheie al noilor reguli este definirea centrului interesului principal, adică statul membru care va deschide procesul. De regulă, procedurile sunt lansate în statul în care se află biroul debitorului.

Se încearcă şi eliminarea diferenţelor dintre legislaţiile naţionale. În acest sens va fi efectuat un studiu privind procedurile de insolvenţă existente în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Rezultatele vor fi prezentate în ianuarie 2016.

Complexul Energetic Hunedoara asigură aproximativ 5% din producţia de energie electrică a României

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 aprilie 2015, 11:04

Complexul Energetic Hunedoara asigură aproximativ 5% din producţia de energie electrică a României fiind singurul mare producător de energie electrică din zona de centru şi nord-vest a ţării.

Înfiinţarea Complexului Energetic Hunedoara a fost dictată de faptul că în România nu există o companie producătoare de electricitate pe bază de huilă care să fie suficient de mare pentru a putea să participe la proiecte regionale şi internaţionale, în beneficiul pieţei din România. Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 și în 2014, CE Hunedoara se confruntă cu probleme grave de lichiditate.

In aceste conditii Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul de salvare temporar în valoare de 167 de milioane de lei (aproximativ 37,7 milioane de euro) care urmează să fie acordat de autorităţile române Complexului Energetic Hunedoara, producătorul de energie electrică şi termică deţinut de stat din România, este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a constatat, în special, că ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite CE Hunedoara să îşi desfăşure în continuare activităţile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele şase luni”, potrivit unui anunţ al CE.

Cu detalii dna Carmen Oprescu, responsabil networking Europe Direct Craiova.

În conformitate cu Orientările UE privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor, adoptate în iulie 2014, întreprinderile aflate în dificultate pot beneficia de ajutor de stat în anumite condiții. Ajutorul poate fi acordat pentru o perioadă de 6 luni („ajutor pentru salvare”). După această perioadă, ajutorul trebuie să fie rambursat sau un plan de restructurare trebuie să fie notificat Comisiei pentru ca ajutorul să poată fi aprobat („ajutor de restructurare”). Planul trebuie să asigure că întreprinderea își restabilește viabilitatea fără un alt sprijin din partea statului, că aceasta contribuie la un nivel adecvat la costurile de restructurare și că denaturările concurenței create de ajutor sunt eliminate prin măsuri compensatorii.

Comisia a considerat că măsura este conformă cu Orientările din 2014 privind salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate. În special, valoarea ajutorului este limitată la ceea ce este necesar pentru menținerea în activitate a întreprinderii pe parcursul următoarelor șase luni.

În plus, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare după cele șase luni.

Reconcilierea dintre diferitele naţiuni din cadrul UE, exemplu pentru Armenia şi Turcia

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 aprilie 2015, 10:55

Reconcilierea dintre diferitele naţiuni din cadrul Uniunii Europene ar putea servi drept exemplu Armeniei şi Turciei. Cele două ţări ar trebui să folosească momentul centenarului pentru a reface relaţiile diplomatice, pentru a deschide graniţele şi drumul către integrarea economică, se specifică în rezoluţia adoptată ieri de Parlamentul European.

Prezentă la dezbateri, Kristalina Georgieva, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a declarat că reconcilierea este esenţa proiectului european şi a valorilor Uniunii şi a reafirmat sprijinul pentru cele două state implicate:

Comisia Europeană continuă să susţină normalizarea relaţiilor între Armenia şi Turcia şi să încurajeze ambele părţi să rămână angajate în procesul de normalizare, fără condiţii prealabile.

Rezoluţia, care a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare, subliniază nevoia ca Turcia să realizeze progrese către o reconciliere veritabilă.

Mesajele de condoleanţe şi de recunoaştere a atrocităţilor împotriva armenilor, transmise de preşedintele Erdogan şi de premierul turc au fost bine venite, dar Parlamentul European încurajează Turcia să meargă mai departe şi să recunoască termenul de genocid.

Începând cu primăvara anului 1915, populaţia de origine rmeană a Imperiului otoman a fost victima unor arestări în masă, deportări şi masacre. Aproape 1 milion şi jumătate de oameni au pierit atunci în ceea ce mulţi istorici numesc „ primul genocid al secolului XX”.

Mai mult sprijin pentru ca Italia să facă faţă presiunii migratorii în Lampedusa

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 februarie 2015, 08:37

Comisia Europeană intensifică asistenţa acordată Italiei pentru a face față fluxului masiv de persoane care travesează fraudulos Marea Mediterană, alocându-i 13,7 milioane de euro sub forma unei finanţări de urgenţă. Sprijinul vine în urma creșterii solicitărilor de azil, dar şi a numărului de minori care sosesc neînsoțiți, cu aproximativ 280 % mai mulți față de acum doi ani.

Comisarul european pentru migrație și afaceri interne, Dimitris Avramopoulos spune că Italia trebuie ajutată să gestioneze frontierele.
Am extins operaţiunea comună Triton coordonată de Frontex cel puţin până la sfârşitul acestui an, deşi a fost prevăzută inițial pentru a rula doar câteva luni. Bugetul operaţional alocat până în noiembrie 2015 este estimat la peste 15 milioane euro. Operațiunea a început la 1 noiembrie 2014 în zona Mării Mediterane, cu scopul de a oferi sprijin Italiei. De atunci, mai mult de 19.000 de persoane au fost salvate, din care aproape 6.000 direct datorită Triton. Frontex poate oferi asistență statelor membre numai dacă acestea solicită.

Triton este o operațiune comună Frontex, care şi-a început activitatea la 1 noiembrie 2014, în Marea Mediterană pentru a sprijini Italia. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans este de părere că atâta timp cât există războaie și greutăți, oamenii vor continua să-și riște viața. Comisarul european Dimitris Avramopoulos a mai afirmat că problemele în materie de migrație vor rămâne întotdeauna în prim plan.

Migraţia este una din cele 10 priorităţi ale Comisiei Europene. Trebuie să identificăm care sunt rutele folosite de migranţi şi să destructurăm reţelele criminale de traficanţi şi contrabandişti. 2014 a fost un an greu, cu mai mult de 200.000 de persoane care au intrat ilegal în Europa prin Mediterană. Această cifră mare ne oferă o imagine a ceea ce se va întâmpla în perioada următoare.

În perioada 2007-2013, Italia a primit din partea Uniunii Europene 480 milioane de euro. Pentru perioada 2014-2020 sprijinul financiar se ridică la 500 de milioane de euro.

Comisia Europeană a lansat ieri o consultare publică asupra uniunii piețelor de capital

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 februarie 2015, 09:30 / actualizat: 19 februarie 2015, 11:11

Acest proiect este un punct de reper în deblocarea fondurilor pentru întreprinderile europene si pentru stimularea creșterii economice în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu crearea unei adevărate piețe unice pentru capital.

Aceasta uniune își propune să sparga barierele care blochează investițiile transfrontaliere în UE și împiedică accesul întreprinderilor la finanțare. În urma consultării publice, Comisia va adopta un plan de acțiune în această vară stabilind foaia de parcurs și calendarul ei pentru a pune în aplicare elementele constitutive ale unei piețe de capital până în 2019.

Jonathan Hill, comisar european responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital:

O singură piaţă de capital …va ajuta la deblocarea capitalului, în Europa, care în acest moment este îngheţat, şi îl va folosi pentru a susţine afacerile Europei, mai ales IMM-urile.

În Europa, majoritatea fondurilor vin, în mod tradiţional, de la bănci, şi în foarte mică măsură din pieţele de capital. In alte părți ale lumii, e invers. Deci, o piaţă mai puternica de capital va fi o sursă complementară de finanţare, pe lângă bănci, care va face ca sistemul financiar să fie mai stabil, prin deschiderea unei game largi de surse de finanțare.

Jonathan Hill a mai spus că prin uniunea pieţelor de capital Comisia îşi propune atragerea de investitori din întreaga lume, de asemenea, să elimine obstacolele care îi împiedică pe cei ce au nevoie de finanţare să ajungă la investitori şi să eficientizeze sistemul de distribuire a acestor fonduri.

Comisia aşteaptă feedback din partea Parlamentului European şi a Consiliului, a altor instituţii europene, a parlamentelor naţionale, a întreprinderilor, a sectorului financiar şi a tuturor celor interesaţi, până pe 13 mai 2015

Dezbatere organizata de Euranet la Bruxelles pe tema drepturilor pe care europenii le au în mediul online

Publicat de Monica Slavici, 23 ianuarie 2015, 09:09 / actualizat: 28 ianuarie 2015, 15:58

Sunt cetãţenii europeni conştienţi de drepturile lor digitale, a contribuit Codul Uniunii Europene al Drepturilor în Mediul Online la o informare mai bună a consumatorilor, au luat statele membre mãsuri pentru a proteja aceste drepturi, ce şanse existã ca o legislaþie privind protecþia datelor cu caracter personal sã fie adoptatã cât mai rapid ?
La toate aceste întrebãri au încercat sã gãseascã un rãspuns participanţii la dezbaterea de la Bruxelles, organizatã de Reţeaua Paneuropeanã de Radio Euranet Plus şi de radioul public din Letonia, ţarã aflatã acum în fruntea UE.
Au participat europarlamentari, reprezentanţi ai mediului online şi studenţi. Dezbaterea a fost transmisă de radiourile studenţeşti din campusurile universitare.
Prima dezbatere Euranet Plus din acest an, s-a purtat în jurul încrederii şi a siguranţei pe care utilizatorii de internet le au in mediul on line.
Subiectul se aflã si pe agenda actualei Comisii Europene conduse de preşedintele Jean Claude Juncker, un pachet legislativ privind protecţia datelor cu caracter personal aşteptat încã din 2011şi urmează sã fie adoptat în acest an, în condiţiile în care are susţinerea Parlamentului comunitar.
Utilizatorii de internet reclama adesea lipsa încrederii şi a siguranţei în tranzacţiile prin internet.
În discuţiile, la care au participat şi studenţii, s-a adus în atenţie şi faptul ca 90% dintre consumatorii europeni nu folosesc internetul pentru cumpăraturi întrucât îi îngrijorează securitatea tranzacţiilor.
De aceea, încrederea si siguranţa sunt considerate esenţiale pentru consumatori esentiale şi trebuie consolidate, a precizat Purtatorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, prezentă la dezbatere….

“ Pentru Comisia Europeana, piaţa unică digitală este o prioritate, chiar vicepresedinte coordonează lucrările . Noi vrem să dărâmăm barirele cu care se confruntă consumatorii şi menţionez aici copyrwrith-ul. Dorim să creem încrederea. Încrederea poate fi garantată. Dacă cetăţenii au încredere că datele lor sunt protejate atât online cat şi offline, atunci şi drepturile lor sunt respectate. Este, de asemenea, bine pentru afaceri, deoarece astăzi vedem că doar 12 % dintre consumatori cumpără online de peste graniţe. Această piaţă reprezintă un potenţial uriaş, dacă reuşim să dăm jos barierele. ” a mai precizat la iîntâlnire purtatorul de cuvânt al Comisiei Europene Mina Andreeva
Codul Uniunii Europene al Drepturilor în Mediul Online privind drepturile in a fost lansat în urmã cu doi ani ca parte a agendei digitale stabilite de forul comunitar pentru toate statele membre.
Codul stipuleazã cã toţi cetãtenii Uniunii trebuie sã aibã posibilitatea de a accesa un set minim de servicii de internet si comunicatii electronice de bunã calitate la un pret rezonabil indiferent de sex, religie, vârstã sau venit.
Un capitol aparte al acestui cod este dedicat drepturilor pe care le au europenii în calitate de consumatori la serviciile comerciale online.
Astfel, fiecare consumator din Uniune are dreptul sã primeascã, din partea unui comerciant, informaţii esenţiale, clare şi corecte despre un produs sau un serviciu înainte de efectuarea unei achiziţii online.
Toate aceste drepturi digitale sunt strâns legate de nevoia de protecţie a datelor cu caracter personal şi a libertãţii de expresie si informare. (Claudia Ruse)

2014 ar putea fi cel mai calduros an din 1880!

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 decembrie 2014, 09:49

2014 ar putea fi cel mai calduros an din 1880- de cand au inceput masuratorile- si pana acum, avertizeaza organizatia mondiala a meteorologiei.

Datele se bazeaza pe temperaturile Eu- din atmosfera si din apa marilor si oceanelor- înregistrate în primele 1o luni ale anului în curs, se mai arata in raportul organizatiei prezentat la Lima unde se desfasoara conferinta ONU privind schimbãrile climatice.

Sorin Pavel de la Bucuresti fm stie mai multe

Discutiile de la Lima vor pune bazele unui pact mondial impotriva incalzirii globale, pact ce urmeaza sa fie semnat la sfarsitul anului viitor la Paris, transmite colegul nostru, Sorin Pavel de la bucuresti fm- 98.3

Donald Tusk este președintele Consiliului European de la 1 decembrie 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 decembrie 2014, 07:00

Succesul Europei ține în mod direct de determinarea de a pune capăt crizei economice. Aceasta este unul din elementele esențiale ale mandatului polonezulului Donald Tusk la șefia Consiliului European. În discursul de la începutul săptămânii, oficialul a pus accent pe mai mulete paliere ce pot garanta viitorul Uniunii. Horia Daraban aduce clarificări în cadrul secvenței Local, regional, european – rubrică Euranet Plus

Prima personalitate politică ce provine din țările fost comuniste și care ocupă o funcție de primă mână a Uniunii Europene; într-o astfel de prezentare poate fi adusă vestea potrivit căreia, fostul prim ministru al Poloniei, Donald Tusk, este de la 1 decembrie 2014, timp de 5 ani, președintele Consiliului European al Uniunii Europene. Ceremonia oficială de preluare a mandatului de la belgianul Herman van Rompuy, a avut loc la începutul acestei luni, la Bruxelles. Cu detalii, Horia Daraban de la Radio Iași.

Polonezul, din noua sa funcție, este cel care conduce statele membre şi reprezintă Uniunea Europeană la cel mai înalt nivel. Din biografia lui Donald Tusk se desprinde postura membru al sindicatului „Solidaritatea” din Polonia. El a fost arestat în urma Legii Marţiale. În cheia noii posturi oficiale, Donald Tusk a subliniat cum vede relația spațiului comunitar cu marele vecin de la est. El spunea un interviu că vine dintr-o ţară care înţelege profund cât de importantă este construcţia europeană. Rusia nu este un partener strategic al UE, ci mai degrabă o problemă strategică, a adăugat el în același dialog cu jurnaliștii.

Revenind la momentul festiv din clădirea Consiliului European, Donald Tusk a punctat patru elemente de importanță capitală pentru Uniunea Europeană.

Succesul pentru Europa, în următorii ani, înseamnă, în opinia mea patru lucruri:

În primul rând, protejarea valorilor noastre fundamentale: solidaritate, libertate, unitate împotriva amenințărilor la adresa Uniunii și unității sale ce provin atât din interior și din afara. Astăzi, nu numai euroscepticii pun sub semnul întrebării valoarea UE, Uniunea are chiar dușmani.

În al doilea rând, avem nevoie de determinare fără șovăire pentru a pune capăt crizei economice. Este responsabilitatea noastră de a finaliza Uniunea Monetară economică autentică. Iau această sarcină foarte serios. Și trebuie să ne amintim că moneda noastră comună, euro, este avantajul și nu dezavantajul nostru.

În al treilea rând, Uniunea Europeană trebuie să fie puternică pe plan internațional. Europa trebuie să asigure granițele sale și să sprijine statele din vecinătate care împărtășesc valorile noastre.

Și al patrulea capitol, relațiile dintre Europa și Statele Unite sunt coloana vertebrală a Comunității Democrațiilor. Atât noi și americanii împreună suntem responsabili pentru viitorul relațiilor noastre. Anul care urmează va fi crucială. Pentru toate aceste lucruri, voi avea nevoie de ajutorul vostru pentru fiecare pas pe acest drum.

De altfel un prim reper al activității noului preşedinte al Consiliului European este dialogul telefonic avut cu președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama. Cei doi, potrivit unui comunicat, au convenit să facă apel la Rusia ‘să se retragă din estul Ucrainei’. Uniunea Europeană şi Statele Unite continuă să conlucreze strâns, inclusiv pe tema sancţiunilor, dar şi al unui ajutor financiar pentru Ucraina, se mai menţionează în respectivul document.