Premiul TINERE TALENTE la Festivalul Internaţional de Interpretare „Delfinul de Aur”, Năvodari – 2016

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 iulie 2016, 10:56 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:08

Sala festival Delfinul De Aur 2016 (foto Bogdan Dragomir)

În perioada 1-3  iulie, la Sala de evenimente Scoica Land din Năvodari, jud. Constanţa, s-a desfăşurat cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Interpretare „Delfinul de Aur”- 2016.

Interviu cu Doina Bentu – Director al Festivalului DELFINUL DE AUR 2016 realizat de Mona Vilceanu-Radio Romania Iasi.

Festivalul,  inițiat și organizat de Palatul copiilor Baia Mare (director de festival – Doina Elena  Bentu), a reușit să devină unul dintre cele mai importante evenimente  ale genului din România. Parteneriatul dintre Palatul copiilor Baia Mare, Consiliul Local şi Primăria orașului  Năvodari a făcut posibilă realizarea celor 13  ediții anterioare. Au avut loc două spectacole  concurs şi Gala festivalului la care au participat 71 de interpreţi români și străini, din 20 de localități din România, Bulgaria, Rusia, Belarus, Republica Moldova,  Italia, Belgia, la categoriile de vârstă: preşcolari, clasele I-IV, V-VIII şi IX-XII.

Organizatorii  acestui îndrăgit eveniment au fost: Ministerul Educaţiei Naționale  și Cercetării Științifice, Consiliul Local şi Primăria Oraşului Năvodari, Consiliul Judeţean Maramureş, Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti, Casa de Cultură „Pontus Euxinus” Năvodari, Asociaţia Delfinul de Aur Baia Mare și nu în ultimul rând Palatul copiilor Baia Mare – iniţiatorul şi coordonatorul celor 13 ediții anterioare.

După cum ne-au obișnuit organizatorii  la ultimele 5 ediții, și în acest an  au acordat 3 trofee, premii I, II, III, premii speciale, medalii şi diplome de participare:

Trofeul de Platină – GABRIELA LAURA OANA – BAIA MARE. 

GABRIELA LAURA OANA -Take Me To The Church (prod. CD promo Delfinul de Aur 2016)

Trofeul de Aur – Ela Trandafir – Moinești.

ELA TRANDAFIR – I Have Nothing (prod. CD promo Delfinul de Aur 2016)

Trofeul de Argint – Mihai Bratosin – Popești – Vrancea.

MIHAI BRATOSIN – Who’s Loving You (prod. CD promo Delfinul de Aur 2016)

Trofeul de Aur pentru interpretare coregrafică: Ansamblul coregrafic AS al PNC București (instructori Aura Ghica si Mona Teodorescu); Ansamblul Galactic Dance, Baia Mare (instructori Madalina Mare si George Pop).

Cu Premiul I a fost recompensat și Ansamblul folcloric Dănțăușii, Baia Mare, iar prezentarea festivalului a fost realizată într-un mod artistic şi profesionist de actriţa Alexandra Velniciuc.

PREMIUL I : Mara Bratu, Mioveni; Sofia Maria Ciobanu, Focşani; Astrid Theodora Muthu, Oradea; Andra Mihalaşcu, Buzău; Natalia Moise, Bucureşti; Maria Stroe, Braşov; George Mario Rus, Oradea; George Cristian Aghinea, Oneşti; Diana Mihalaşcu, Buzău; Cezar Ion Mircea, Piteşti; Alberta Lorelai Moşneguţu, Târgovişte; Alexandru Vladimiru Tătaru, Bucureşti; Lisa Muravieva, Belarus; David Horvat, Baia Mare; Furkalo Ksenia, Rusia.

PREMIUL II: Cezara Găvruţă, Oradea; Mara Ion Mircea, Piteşti; Teodora Simon, Iaşi; Paula Doboş, Iaşi; Patricia Crişan, Oradea; Diana Elena Damian, Năvodari; Ştefania Roberta Cioara, Gugeşti- Vrancea; Maria Luiza Voicu, Moldova; Bianca Alexandra Petcu, Moineşti; Istudor Anamaria, Focşani; Giulia Andonescu, Italia; Elena Foriş, Baia Mare; Desislava Rajkova, Bulgaria; Iulia Roman, Baia Mare; Lorena Galea, Arad.

PREMIUL III: Eliza Daria Pintican, Baia Mare; Iulia Ştefania Condilă, Bucureşti; Ariana Raluca Lungu, Baia Mare; Alexia Florescu, Baia Mare; Ioana Elena Turda, Baia Mare; Maria Giorgiana Grădinaru, Oneşti; Anisia Nicoleta Dobra, Belgia; Cristina Anamaria Habina, Baia Sprie; Ana-Maria-Christiana Doana, Craiova; Mara Cristiana Tarcău, Baia Mare; Cătălin Budea, Baia Mare; Larisa Giurgiu, Cluj-Napoca; Larisa Achim, Şomcuta Mare; Diana-Maria Rednic, Baia Mare; Medeea Carpiuc, Oradea.

Premiile Tinere Talente – Radio Romania Regional (foto Ioana Dragomir)

În cadrul Galei festivalului, Radio România Regional a acordat două Premii speciale de promovare TINERE TALENTE, concurenţilor Larisa Giurgiu din Cluj-Napoca şi George Aghinea

din Tg. Ocna! Felicitări şi mult succes în continuare! (Vom face completări acestui material, cu informaţii biografice, poze şi muzică interpretată de cei doi premianţi pe măsura primirii acestora!).

Juriul Delfinul de Aur 2016 (foto Doina Bentu/arh.pers.B.Dragomir)

Juriul festivalului: Viorica Pârja – ziarist, consilier relația cu mass media al festivalului,  Valeria Katvitskaya – director artistic al Festivalului pentru copii și tineri „Slavska otecestvo-Glorie Patriei”, Moscova, Russia, Bogdan Dragomir– Realizator programe Radio România Regional, Silvia Ionescu-regizor TVR şi regizorul Galei festivalului, Doina Elena Bentu –– directorul  festivalului, inițiator și coordonator proiect, Marina Sturko–director al  Centrului de dezvoltare  creativă ”Succesul tău”, Moscova, Rusia, Mihai Alexandru –compozitor, Ovidiu Baciu-Naguale-producător Kazibo, Mihai Constantinescu – cantautor, compozitor, Dan Dimitriu –compozitor, Nicolae Caragia-compozitor, Horia Moculescu – compozitor, preşedintele juriului.

Dansatori talentati si premiati la Delfinul de Aur 2016 (foto Bogdan Dragomir)

Radio România Regional, Radio România Iaşi, Radio România Constanţa-Radio Vacanţa, în calitate de parteneri media ai acestui eveniment, transmite felicitări şi gânduri bune tuturor celor ce au contribuit la realizarea acestui spectacol unic, numit  DELFINUL DE AUR!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional

(Sursa info: Viorica Pârja – consilier relația cu mass media al festivalului şi Doina Bentu – Director festival).

Peste un milion de persoane au beneficiat de programul Erasmus+

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 ianuarie 2016, 10:00

Potrivit oficialilor europeni, programul dedicat educaţiei şi formării tinerilor s-a ridicat deja la nivelul aşteptărilor.

În primul an, Erasmus+ a avut la dispoziţie un buget de peste 2 miliarde de euro, din care au fost finanţate 18 000 de proiecte, la care au participat peste un milion de persoane.

Programul s-a dovedit a fi un adevărat succes. Numărul impresionant de participanţi reprezintă dovada că programul contribuie la îmbunătăţirea perspectivelor de angajare a tinerilor, este de ajutor în dobândirea noilor competenţe şi experienţe şi sprijină modernizarea sistemelor de educaţie şi formare a tineretului din Europa.

Programul Erasmus+ va oferi oportunităţi tinerilor europeni pentru a studia, a se forma, a câştiga experienţă de muncă şi de voluntariat în străinătate. Sprijină, de asemenea, parteneriate transnaţionale între instituţiile de învăţământ, formare şi tineret, promovează cooperarea şi creează o punte între educaţie şi muncă.

Pentru prima dată, programul oferă fonduri dedicate pentru acţiuni în domeniul sportului care contribuie la dezvoltarea dimensiunii europene şi combate ameninţările transfrontaliere majore, cum ar fi aranjarea meciurilor şi dopajului. Programul sprijină, de asemenea, dezvoltarea predării şi cercetării în domeniul integrării europene.

Datorită posibilităţilor mai flexibile de colaborare între sectoare, sistemele europene din domeniile educaţiei, formării, tineretului şi sportului pot testa practici inovatoare şi pot contribui la procesul de reformă şi modernizare, a precizat comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics.

„Erasmus+ face diferenţa în viaţa studenţilor, stagiarilor, ucenicilor, cadrelor didactice şi organizaţiilor care participă la acest program. Le permite să câştige experienţă, să dobândească abilităţi şi competenţe care le îmbunătăţesc perspectivele de a găsi un loc de muncă. Erasmus+ are un impact vital asupra economiei şi societăţii noastre. Contribuie la reformarea şi modernizarea sistemelor de educaţie şi formare a tinerilor în întreaga Europă, ceea ce poate genera o explozie a creşterii economice şi a generării de locuri de muncă.

Erasmus+ este important pentru că deschide numeroase oportunităţi pentru tinerii europeni şi joacă un rol major în eforturile de a face faţă provocărilor cu care se confruntă, astăzi, economia şi societatea noastră.”

Incluziunea socială a minorităţilor, migranţilor şi a altor grupuri sociale dezavantajate reprezinta o prioritate pentru acest an a mai subliniat comisarul european Tibor Navracsics

“In 2016, Erasmus+ pune un puternic accent pe promovarea incluziunii sociale, a cetăţeniei active şi a toleranţei. Astfel, pentru acest an a fost alocată o sumă suplimentară de 13 milioane de euro pentru finanţarea unor proiecte care abordează aspecte precum incluziunea socială a minorităţilor, a migranţilor şi a altor grupuri dezavantajate din punct de vedere social.”

Programul Erasmus+, cu o durată de şapte ani, dispune de un buget de 14,7 miliarde de euro şi va oferi unui număr de peste 4 milioane de europeni posibilitatea de a studia, de a se forma, de a acumula experienţă profesională şi de a face voluntariat în străinătate.

UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 ianuarie 2016, 09:32

În ciuda succesului înregistrat de programele UE anterioare, drumurile europene sunt încă departe de a fi sigure. În 2009, 35 000 de persoane au murit în accidente rutiere şi peste 1,7 milioane au fost rănite. UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere, cu scopul de a reduce numărul deceselor înregistrate pe drumurile europene cu 50% până în 2020. Comisia Europeană a deschis o consultare publică pentru evaluarea normelor privind facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcarea reglementărilor în materie de siguranță rutieră.

Scopul acestei consultări este de a realiza o evaluare a eficacității normelor în vigoare și a relevanței domeniului lor de aplicare. În funcție de rezultate, Comisia poate face propuneri cu privire la o serie de aspecte, inclusiv în ce privește evaluarea impactului. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.

”Încurajarea participanților la trafic să respecte normele de bază în ceea ce privește siguranța rutieră este un element esențial în strategia dedicată. Pentru respectarea legii, urmărirea și pedepsirea infracțiunilor sunt necesare. Controalele ar trebui să fie sistematice, iar sancțiunile ar trebui să fie eficiente și aplicate tuturor infractorilor, nu numai rezidenților”.

Directiva Uniunii Europene oferă acces la date privind înmatricularea vehiculelor, cu scopul identificării infractorilor nerezidenți. Deschisă la finele anului trecut, o consultare publică stă la dispoziția tuturor cetățenilor până în 19 febr. Chestionarul la care suntem invitați să răspundem cuprinde întrebări de genul: Ce credeți despre sancționarea șoferilor rezidenți, in comparative cu cei ne-rezidenți, in cazul încălcării regulilor de trafic rutier? Cum evaluați calitatea informării oferită de autoritățile țărilor prin care tranzitați? Ați primit vreodată o cerere de plată a unei amenzi din partea unui alt stat el UE? Dacă da, ați plătit amenda? Despre obiectivele acestei consultări, Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara: ”Directiva cu privire la schimbul de informații transfrontalier contribuie la identificarea conducătorilor auto care au comis infracțiuni legate de siguranța rutieră , cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru decât statul membru în care a avut loc infracțiunea. Pe baza studiilor și a chestionarelor completate, Comisia va prezenta la finele acestui an un raport în care va evalua:

• eficacitatea Directivei privind reducerea numărului de decese pe drumurile europene,
• aplicația electronică pentru schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor,
• necesitatea de a consolida aplicarea sancțiunilor și de a propune criterii comune privind procedurile de urmărire în cazul neplății unei sancțiuni financiare,
• necesitatea dezvoltării de standarde comune pentru echipamentele automate de verificare și pentru proceduri pentru a asigura o mai mare convergență a aplicării normelor de trafic rutier de către statele membre”.

Conducătorii auto ne-rezidenți reprezintă 5% din traficul rutier în Uniunea Europeană dar aproximativ 15% din amenzile pentru condus cu viteză peste limita legală. În țări precum Franța unde turismul de tranzit e foarte ridicat amenzile pentru depășirea vitezei legale ajunge până la 40-50% în sezon pentru ne-rezidenți. Acest lucru duce la o mai mare nevoie de control interstatal în țări precum Austria, Belgia, Luxemburg, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia și Spania. Cetățenii, organizațiile neguvernamentale, asociațiile comerciale și companiile sunt invitate să participe la consultare, completând chestionarul într-una din limbile oficiale ale UE, chestionar disponibil on-line doar în limba engleză pe pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

Ajutoare de stat transformate in avantaje fiscale

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 14 ianuarie 2016, 9:56

Cel puțin 35 de societăți multinaționale sunt bune de plată, după ce au beneficiat de pe urma sistemului fiscal belgian aplicabil „profitului excedentar”.

Comisia Europeană și-a început investigația în acest caz în luna februarie a anului trecut, iar ieri a anunțat concluziile: sistemul este ilegal și impozitele neplătite trebuie recuperate.

Plecând de la ipoteza că multinaționalele generează profituri în plus datorită apartenenței la un grup, reputației, rețelelor de clienți și furnizori și accesului mai facil pe piețe noi, Belgia a permis acestor societăți reducerea bazei de impozitare pentru ceea ce a numit „profit excedentar”.

Stabilit în baza unei decizii fiscale obligatorii, el reprezenta diferența presupusă dintre profitul real înregistrat de o multinațională și profitul mediu ipotetic pe care l-ar fi înregistrat o societate autonomă într-o situație comparabilă. Aplicarea acestui sistem, valabil din 2005, a permis societăților multinaționale să reducă profitul impozitat la jumătate, și, în unele cazuri, chiar la 10%.

Margrethe Vestager, comisar responsabil de politica în domeniul concurenței, a explicat: „Schema a permis companiilor să plătească impozite substanțial mai mici, pur și simplu pentru că sunt multinaționale și ar putea beneficia de presupuse sinergii. Pe baza deciziilor fiscale, schema a exclus de la impozitare în Belgia așa numitul profit excedentar. Rezultatul este o dublă netaxare, în vreme ce profitul excedentar este de fapt profit realizat, care nu sfârșește prin a nu fi impozitat nicăieri. „

Acest sistem de impozitare particular a fost promovat de administrația fiscală prin sloganul „ Only in Belgium”, iar societățile multinaționale s-au grăbit să prindă oferta, în defavoarea firmelor autonome, care își desfășurau activitatea efectiv numai în Belgia și care nu au avut avantaje similare.

Comisia Europeană a demonstrat că, în fapt, această practică nu respectă principiul concurenței depline și este ilegal în temeiul normelor în vigoare privind ajutoarele de stat( articolul 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

Margrethe Vestager: „Sistemul fiscal belgian bazat pe profitul excedentar este ilegal din perspectiva normelor UE privind ajutoarele de stat. A permis unui număr de cel puțin 35 de companii, majoritatea europene, reducerea taxelor cu aprox. 700 de milioane euro. Belgia trebuie acum să recupereze taxele neplătite de la societățile implicate.”

Belgia a suspendat acest sistem fiscal preferențial din februarie 2015, data la care a început investigația Comisiei Europene, dar societățile care beneficiaseră deja de decizii fiscale avantajoase, au continuat să se supună normelor valabile din 2005.

Acum, decizia Comisiei impune Belgiei să elimine acest privilegiu neloial și, pentru a restabili concurența corectă, să recupereze toate impozitele neplătite de la societățile multinaționale avantajate de sistem.
Autoritățile fiscale belgiene trebuie să identifice peste 35 de companii favorizate, cele mai multe din Europa, și să calculeze sumele exacte ale impozitului care trebuie recuperat de la fiecare.
Comisia estimează că totalul se ridică la aproximativ 700 de milioane EURO.

Olanda a preluat de la Luxemburg președinția rotativă a UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 22:03

Olanda a preluat oficial vineri, 1 ianuarie, preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va asigura până la 30 iunie.

Rolul cheie al președinției olandeze va fi în următoarele 6 luni acela de moderator între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Guvernul de coaliţie al liberalului Mark Rutte va trebui să găsească soluții de compromis pentru multe dintre problemele cu care se confruntă UE în acest moment.

Migrația și securitatea internațională sunt două din temele extrem de importante de pe agenda europeană în perioada care urmează.

Alte subiecte importante aflate printre prioritățile președinției olandeze vizează energia, creșterea economică și crearea de locuri de muncă prin inovare.

De asemenea, președinția olandeză dorește ca societatea civilă și cetățenii să se simtă conectați cu Uniunea Europeană, astfel încât aceștia să poată urmări modul de lucru al instituțiilor europene.

Referendumul britanic este și el în atenția președinției olandeze pentru că Marea Britanie trebuie să rămână în UE, a declarat recent premierul Mark Rutte.

Referindu-se la temele cele mai arzătoare, criza refugiaților și combaterea terorismului, premierul olandez a pledat pentru cooperare și a arătat că acordul cu Turcia şi întărirea graniţelor externe, în special graniţa Greciei, sunt două elemente cheie în acest proces.

În acest context, prim-ministrul Mark Rutte a promis o președinție pragmatică, focalizată pe rezolvarea problemelor comune:

„Toate acestea trebuie rezolvate în următoarele şase luni, dar nu putem singuri. Avem nevoie de cooperare internaţională europeană şi mi-e teamă că soluţiile nu sunt uşor de găsit. Vă asigur că vom avea o preşedinţie foarte pragmatică.”

În ceea ce priveşte extinderea Spaţiului Schengen, premierul olandez spune că nu este împotriva aderării României şi Bulgariei la spațiul de liberă circulație: „Ne-am bucura dacă cele două ţări ar deveni membre, însă mai întâi vrem să fim siguri că toate condiţiile au fost îndeplinite şi acordurile implementate.”

Pe de altă parte, noul ambasador al Olandei la București Stella Ronner-Grubacic, a arătat, într-un interviu pentru Digi 24, că în acest moment discuțiile pe tema Schengen se pun în termenii menținerii zonei de liberă circulație sau ai reformării ei, astfel încât este greu de conceput că o eventuală extindere a spațiului Schengen ar mai putea fi pusă pe agenda discuțiilor.
Merită menționat că Olanda este una dintre ţările fondatoare ale Uniunii şi a prezidat, până acum, blocul comunitar de 11 ori.
Un prim eveniment sub preşedinţia Olandei va avea loc în 7 ianuarie, când oraşul Amsterdam, unde se vor desfăşura reuniunile ministeriale informale, va fi vizitat de către membrii Colegiului Comisarilor.
La 1 iulie, Olanda va preda preşedinţia rotativă a UE Slovaciei

CE a publicat cel mai recent raport de implementare a strategiei-cadru Educaţie şi formare 2020

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2015, 09:20

Comisia Europeană şi Consiliul şi-au publicat cel mai recent raport comun legat de implementarea strategiei-cadru Educaţie şi formare 2020. Documentul identifică şase noi priorităţi, printre care îmbunătăţirea competenţelor şi angajabilităţii, crearea unui mediu educaţional deschis, inovativ şi digital, precum şi necesitatea unui accent deosebit pe valorile fundamentale ale egalităţii şanselor, non-discriminării şi a cultivării unei atitudini civice active.

Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Strategia-cadru Educaţie şi formare 2020 a fost elaborată în anul 2009. Ea oferă ţărilor membre, Comisiei şi instituţiilor de învăţământ un forum de schimb al bunelor practici, informaţii şi sfaturi în domeniul reformelor din învăţământ. De la bun început s-au identificat principalele direcţii de acţiune pentru eficientizarea educaţiei şi formării profesionale, adaptarea acestora la cerinţele pieţii muncii.

Nathalie Vandystadt, purtător de cuvânt pentru educaţie, tineret, sport şi cultură:

„Este vorba de învăţarea de-a lungul vieţii şi mobilitate, calitatea învăţământului, valorile civice în educaţie precum şi creativitatea şi inovarea. Prin această colaborare Comisia oferă ţărilor membre şansa de a învăţa reciproc din experienţele particulare, de a elabora recomandări specifice în chestiuni cum ar fi educaţia digitală sau formarea cadrelor din învăţământ, ori recunoaşterea diverselor competenţe profesionale dobândite prin învăţare.”

Strategia-cadru cuprinde toate stadiile educaţiei, de la învăţământul preşcolar, până la educaţia superioară şi formarea sau reconversia profesională a adulţilor.

Comisia şi statele membre au început să lucreze de anul trecut la întocmirea unui bilanţ privind progresele înregistrate din 2012 şi identificarea noilor priorităţi ale cooperării europene.

Ca şi parte a exerciţiului de inventariere, s-a recurs la o evaluare independentă, s-au întocmit câteva rapoarte naţionale consultându-se oficialităţi din instituţiile de resort ale ţărilor membre, parteneri sociali europeni şi specialişti din domeniu.

Concluziile analizei sunt reflectate de raportul publicat săptămâna trecută.

„În acest document Comisia propune un nou set de priorităţi pentru următorii cinci ani, mai focusate oarecum.

Vom continua să lucrăm bineînţeles la implementarea practicii învăţării de-a lungul vieţii şi îmbunătăţirea şanselor de afirmare pe piaţa muncii, dar în plus faţă de acestea sugerăm statelor membre o preocupare deosebită pentru integrarea în învăţământ a categoriilor de elevi şi studenţi care provin din familii defavorizate. Ştim că există categorii mai expuse la riscul abandonului şcolar, insistăm ca atare ca ţările membre să-şi facă o prioritate din limitarea cât mai substanţială a acestui fenomen.” Concret, noile direcţii prioritare de acţiune propuse de Comisie sunt 6 la număr: aptitudini şi competenţe relevante din punctul de vedere al pieţii muncii, educaţie incluzivă bazată pe egalitate şi non-discriminare, educaţie şi formare inovativă, corespunzătoare cerinţelor epocii digitale, un suport puternic pentru educatori, transparenţă şi recunoaşterea aptitudinilor şi calificărilor pentru facilitarea învăţării, a mobilităţii precum şi investirea în educaţie, performanţa şi eficienţa învăţământului.

Comisia va prezenta în noiembrie aşa-zisul Monitor anual al educaţiei şi formării, analiza anuală a progreselor înregistrate în apropierea de obiectivele propuse prin strategia-cadru.

Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor!

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 august 2015, 09:45

Lumea se confruntă astăzi cu cea mai gravă criză a refugiaţilor de la cel de-al doilea război mondial încoace. Europa se luptă cu un flux formidabil de oameni care caută refugiu între graniţele ei. Conform regulamentului Dublin III, practic Grecia, Italia, Bulgaria şi Ungaria ar trebui să se ocupe în mare parte de preluarea lor, însă capacităţile de primire, înregistrare şi găzduire temporară ale acestor ţări sunt depăşite, iar reacţiile ostile din partea populaţiei apar din ce în ce mai des. Comisia Europeană a alocat ajutoare de urgenţă Italiei, Greciei, Marii Britanii şi Franţei, o cerere din partea Ungariei este în curs de analiză. Problema nu se rezumă însă la o chestiune financiară.

Ce soluţii se-ntrevăd la nivelul Uniunii Europene? Ne spune Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Bazele reglementării comune europene vizând primirea refugiaţilor au fost puse acum 25 de ani, la Dublin.

Intenţia a fost delimitarea clară a responsabilităţilor şi competenţelor, eliminarea cererilor de azil multiple. Regulile s-au ajustat pe parcurs, la ora actuală fiind în vigoare pachetul cunoscut sub denumirea de Dublin III.

În principiu, statul membru prin care solicitantul de azil intră pe teritoriul Uniunii este cel responsabil pentru preluarea lui.

Rutele pe care le aleg refugiaţii se schimbă însă în timp.

Dacă primele imagini dramatice ne-au parvenit de pe Mediterana, ţinta ambarcaţiunilor supraîncărcate fiind Italia sau Grecia, la ora actuală zilnic mii de refugiaţi aleg ruta balcanică, forţând din această direcţie graniţa Greciei, Ungariei sau Bulgariei. Aproape toţi migranţii doresc însă s- ajungă într-una din ţările bogate ale Uniunii Europene, cu precădere în Germania. Cu toate acestea, ţările din prima linie consideră că preiau o sarcină disproporţionat de grea.

Comisia Europeană a propus un sistem de cote de repartizare, bazat pe voluntariat, dar miniştrii de interne nu au căzut de acord. O soluţie permanentă de relocare este însă imperios necesară!

„Dacă există vreun fapt pe care nimeni nu-l mai poate contesta, acela este că în materie de migraţie Europa este vizată în întregul ei. Nimeni dintre noi nu face excepţie! „– spunea Dimitris Avramopoulos, comisar pentru migraţie şi afaceri interne.

„Mi-e teamă că la ora actuală ruta balcanică este deschisă atât migranţilor ilegali cât şi refugiaţilor politici. Unele din aceste ţări nu iau măsurile necesare punerii sub control a acestei situaţii. Acum cred că încep să-şi dea seamă că sunt parte a jocului! Creşterea fluxului migraţionist din această regiune ne-a produs o mare îngrijorare. Avem în vedere abordarea repetată a acestei probleme. Avem nevoie de contribuţia, participarea şi ajutorul acestor ţări pentru a face faţă situaţiei din regiune. La iniţiativa Ungariei o conferinţă la nivel înalt va fi organizată în octombrie pentru a dezbate provocările cu care se confruntă Europa Centrală în contextul fluxului migraţional fără precedent via Balcanii de Vest.”

Problema refugiaţilor este o provocare complexă, care trebuie abordată din toate unghiurile posibile. Agenda Europeană privind Migraţia este răspunsul elaborat de Comisia Europeană. Unul din elementele de bază va fi efectuarea mai operativă a returnărilor şi aprofundarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit. În acest scop va fi organizată o reuniune la nivel înalt în cursul lunii noiembrie în Malta, La Valetta, cu toţi şefii de state ale ţărilor cheie din Africa. Comisia va avansa până la finele anului noi propuneri vizând mecanismul de relocare şi va lucra de asemenea la definirea noţiunii de ţară de origine sigură – a mai precizat Dimitris Avramopoulos.

„Aceia care au nevoie reală de protecţie internaţională, o vor avea! Însă cei care nu au nevoie de aşa ceva şi trec ilegal graniţele noastre, vor fi returnaţi” – a spus comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne.

Dezvoltarea Regiunii Centru s-a aflat în atenția reprezentanților Comisiei Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 august 2015, 08:30

Dezvoltarea Regiunii Centru s-a aflat, la sfârșitul săptămânii trecute, în atenția reprezentanților Comisiei Europene.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La sfârșitul săptămânii trecute conducerea ADR Centru a avut o întrevedere informală cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene din România, Angela Filote.

Tema principală a discuțiilor a constituit-o analiza stadiului implementării Programelor Operaționale 2007-2013, pe care le gestionează Agenția în calitate de Organism Intermediar.

Cu acest prilej, directorul general al ADR Centru, Simion Crețu, a prezentat progresul activităților de evaluare și selecție a proiectelor, a sistemului de implementare și monitorizare a proiectelor contractate:

„Una din principalele probleme a fost absorbția fondurilor europene pentru perioada 2007-2013, proiecte a căror perioadă de implementare se va încheia la 31 decembrie 2015. Pe Programul Operațional Regional am avut o absorbție de peste 65%, cu fondurile angajate 120%, dar acuma să vedem cum reușim să le finalizăm. Pe POS CCE, pe întreprinderi mici și mijlocii, fondurile sunt consummate în proporție de peste 73%. Sperăm să urcăm cât mai mult spre 85-90%, dacă putem.”

O altă problemă discutată de cele două părți a constituit-o stadiul pregătirii noului sistem de accesare a fondurilor europene, pentru perioada 2014-2020, a ghidurilor destinate solicitanților, a procedurilor de lucru și a resurselor necesare.

În cursul întrevederii, șeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a ținut să treacă în revistă principalele priorităţi ale executivului european privind România.

„Vrem să ajutăm România să reducă decalajele față de alte state membre mai dezvoltate, vrem să ne asigurăm că ieșirea din criza economică cu care s-a confruntat întreaga Europă se face în beneficiul tuturo, în beneficiul cetățeanului și nu numai al elitelor, așa că vom continua cu prioritate atât în domeniul investițiilor realizate prin fonduri nerambursabile, cât și prin lansarea unui plan de investiții care să acorde credite cu o mai mare facilitate pentru proiecte mari, pe perioade lungi, proiecte pe care nu și le-ar permite un investitor fără sprijin din partea Europei.”

Conducerea ADR Centru a prezentat oficialului european și posibilitatea ca Regiunea Centru să se înscrie în cursa pentru înființarea, în anul 2016, a unui Birou de reprezentare al Platformei pentru Turism durabil din cadrul Convenției Carpatice, ținând cont că toate județele din Regiunea Centru, respectiv Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu și Alba sunt situate geografic în arealul Munților Carpați și că turismul montan și agroturismul sunt priorități de dezvoltare identificate la nivel regional.

Comisia europeana investigheaza felul in care Romania respectele normele comunitare privind acordare ajutoarelor de stat

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 august 2015, 09:20

Comisia europeana a decis sa inceapa 2 investigatii aprofundate asupra taxelor de marketing platite de către aeroportul din Cluj și tarifele aeroportuare oferite de aeroportul din Târgu Mureș.

Mai mult, Comisia va examina și subvențiile primite de aeroporturi din partea autorităților locale.

Comisarul european responsabil cu politica în domeniul concurenței, Margrethe Vestager spune ca in sectorul aerian se înregistrează o concurență puternică si prin urmare Comisia trebuie să se asigure că tarifele aeroportuare și alte condiții oferite de aeroporturile publice regionale nu denaturează condițiile de concurență echitabile de pe piață.

Comisia va încerca să verifice dacă eventualul ajutor aduce într-adevăr o contribuție reală la accesibilitatea Transilvaniei și la mobilitatea locuitorilor acestei regiuni și dacă utilizarea fondurilor publice este limitată strict la minimul necesar. Comisia va lua în considerare, de asemenea, relativa proximitate a aeroportului Târgu Mureș, aflat la o distanță de circa 1oo de km, care poate fi parcursă în aproximativ o ora si jumatate cu mașina.

Dealtfel comisarul Vestager a fost interpelata recent intr-o discutie in comisia pentru afaceri economice si monetare despre problema apropierii dintre aeroporturi

“Consider ca este important sa incepem o discutie si despre aeroporturi, dupa cum stiti avem o legislatie speciala privind aeroporturile si avem multe aeroporturi in Europa. Din cate imi amintesc peste 6o la suta dintre europeni se afla la mai putin de 2 ore distanta de mers cu masina de unul sau doua aeroporturi, deci avem multe aeroporturi.”

Evoluţiile pieţei muncii din Uniunea Europeană sunt încurajatoare

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iulie 2015, 09:30

Evoluţiile pieţei muncii din Uniunea Europeană sunt încurajatoare, economia dă semne de revenire treptată.

Cu toate acestea, rata medie a şomajului este încă îngrijorător de ridicată, tinerii din toate ţările fiind deosebit de afectaţi. Comisia Europeană – conform angajamentului din momentul investirii – pregăteşte soluţii structurate pe mai multe paliere. Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

În primul trimestru al anului 23,6 milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene erau înregistraţi ca şomeri. O tendinţă îngrijorătoare este creşterea procentului şomerilor pe termen lung, care în primul trimestru al anului se cifra la 4,9%.

Miniştrii ocupării şi afacerilor sociale din statele membre ale Uniunii s-au reunit săptămâna trecută în Luxemburg, pe ordinea de zi figurând printre altele, tocmai aceste problematici.

Prezentă la întrunire, Marianne Thyssen, comisar european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, a ţinut să sublinieze:

„Este clar, că lucrul de care avem cea mai mare nevoie la ora actuală în Uniunea Europeană sunt noi locuri de muncă, bune şi sigure.

Încă din prima zi de activitate a Comisiei Juncker aceasta ne-a fost prioritatea numărul unu. Ştiţi că mai mult de un miliard de euro au fost alocaţi Iniţiativei pentru Ocuparea Forţei de Muncă în Rândul Tinerilor pentru ca 600 de mii de tineri să-şi găsească un serviciu sau să beneficieze de un training un cursul anului 2015!

Am intensificat de asemenea cooperarea cu sectorul privat, care s-a angajat să asigure acces tinerilor la mai mult de 140 de mii de stagii de practică. Imediat după perioada de vară voi veni cu o propunere vizând modalităţi de abordare a şomajului pe termen lung, pentru ca să reuşim reîncadrarea în muncă a acelor persoane care au stat prea mult timp fără un serviciu.”

Conform raportului pe 2014 privind evoluţiile pieţei muncii şi a salariilor în Europa, anul trecut a reprezentat un punct de cotitură în domeniul creării a noi locuri de muncă: după 5 ani de declin aproape continuu, tendinţa a fost finalmente inversată, înregistrându-se o creştere cu 1%. Evoluţia este una însemnată având în vedere şi ritmul modest al redresării economice.

Îmbunătăţirea vizibilă a fost determinată printre altele de măsurile de sprijin vizând costurile salariale. Totuşi este nevoie de noi investiţii pentru un progres de durată şi nu în ultimul rând pentru îmbunătăţirea statisticii şomajului pe termen lung. Planul de Investiţii pentru Europa, cu finanţarea sa de 315 miliarde de euro va juca fără îndoială un rol important şi în acest plan.

„Dacă ne dorim o revenire economică puternică, este nevoie ca statele membre să crească unele spre altele, să conveargă. Mai multă convergenţă este lucrul de care avem nevoie, în viziunea noastră o convergenţă „în sus”. Aceasta ne va fi ţinta propusă prin semestrul european eficientizat, în care reformele economice şi sociale merg mână-mână.”

Agenda socială va beneficia inclusiv de suportul Fondului Social European – a subliniat comisarul.

Comisia Europeană a prezentat un set de propuneri în domeniul energiei intitulat Pachetul de vară al Energiei şi Climei

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 iulie 2015, 09:25

La mijlocul săptămânii trecute, Comisia Europeană a prezentat, ca parte a a strategiei privind uniunea energetică, un set de propuneri în domeniul energiei intitulat „Pachetul de vară al Energiei şi Climei”

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Propunerile au la bază principiul „eficiența energetică înainte de toate” și plasează gospodăriile și consumatorii comerciali în centrul pieței europene a energiei.
Vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu uniunea energetică Maroš Šefčovič, a declarat că pachetul din această vară al Comisiei demonstrează hotărârea UE de a-și decarboniza economia și de a oferi consumatorilor un rol central în tranziția energetică a Europei.

„Acest pachet marchează nu numai noi beneficii pentru consumatori, ci și noi beneficii pentru întregul sistem energetic al Europei” a subliniat Šefčovič.

Propunerile au în vedere lansarea unei reorganizări a pieței europene de energie electrică, actualizarea sistemului de etichetare referitoare la eficiența energetică și revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii.

Potrivit lui Maroš Šefčovič prin aceste propuneri Comisia a arătat că utilizatorii trebuie să aibă libertatea de a-și produce și de a-și consuma energia în condiții echitabile:

“Munca noastră în organizarea pieţei de energie şi în privinţa unei noi propuneri pentru consumatorii de energie se raportează la modalităţi de producere şi consum ale energiei mai sustenabile. Aceasta va schimba balanţa dintre producători şi consumatori, uneori eliminând diferenţele sau împreună contribuind la apariţia unei noi generaţii de consumatori în Europa.”

La rândul său, comisarul UE pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, a subliniat că prin acest pachet de măsuri se face un pas decisiv spre consacrarea în legislație a obiectivului UE de reducere a emisiilor cu cel puțin 40 % până în 2030.
El a arătat că UE își respectă angajamentele internaționale și are obiectivul de a deveni liderul mondial în domeniul energiei din surse regenerabile:

„Am de transmis două mesaje clare astăzi! Către partenerii noștri la nivel mondial înainte de Conferința privind schimbările climatice: UE își respectă angajamentele internaționale şi îşi face temele. Și mesajul meu către investitori, mediu de afaceri şi industrie: investiți în energia nepoluantă; aceasta se va menține și va continua să se dezvolte.”

Comisarul european pentru politici climatice și energie mai crede că, prin aceste propuneri, Europa este din nou deschizătoare de drumuri și conduce tranziția globală către o societate cu emisii reduse de carbon.

De asemenea, pachetul de propuneri trimite un semnal puternic comunității internaționale în perspectiva reuniunii la nivel înalt privind schimbările climatice, care va avea loc în luna decembrie a acestui an la Paris.

Oficialii europeni au mai arătat că atingerea obiectivelor prevăzute în Strategia privind uniunea energetică va necesita o transformare fundamentală a sistemului de energie electrică al Europei, inclusiv reorganizarea pieței europene de energie electrică.

Prin pachetul prezentat, Comisia lansează și o consultare publică privind modul în care ar trebui să fie reorganizată piața energiei electrice pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor, pentru a furniza beneficii reale de pe urma noii tehnologii, pentru a facilita investițiile.

Discuţiile-maraton legate de soarta Greciei au distras atenţia de la un punct mult mai puţin dramatic …

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 iulie 2015, 10:20

Discuţiile-maraton legate de soarta Greciei au distras oarecum atenţia de la un punct mult mai puţin dramatic de pe ordinea de zi a Eurogrupului: alegerea noului preşedinte.

Procedura s-a derulat în după-amiaza zilei de luni, în umbra mediatică a tratativelor din zorii şi dimineaţa aceleaşi zile. Ministrul de finanţe al Ţărilor de Jos, Jeroen Dijsselbloem a câştigat un al doilea mandat în fruntea organismului informal, care întruneşte miniştrii statelor membre ale zonei euro. Care este mesajul acestei opţiuni, de ce este atât de important rolul unui organism informal în funcţionarea cotidiană a UE? – aflăm din rubrica Local, regional, european – EuranetPlus, realizată astăzi de Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj

Principala atribuţie a Eurogrupului constă în coordonarea politicilor economice ale statelor membre ale zonei euro.

Problemele interne scoase în evidenţă de criza economico-financiară au lărgit în mod firesc sfera preocupărilor acestui for. Dacă frecvenţa reuniunilor ordinare este de aproximativ o dată pe lună, problemele deosebite au impus în ultima vreme o serie de întâlniri extraordinare, de genul celei care a precedat soluţia de compromis găsită pentru menţinerea finanţării Greciei.

Priorităţile strategice actuale ale Eurogrupului îşi găsesc reflexia poate cea mai cuprinzătoare în cele trei direcţii cheie menţionate de preşedintele Jeroen Dijsselbloem la preluarea primului mandat:

„Desăvârşirea uniunii bancare este esenţială în viziunea mea pentru întărirea uniunii economice şi monetare, ca şi a Uniunii Europene în ansamblul ei! Trebuie să menţinem elanul acestui proces lucrând la un mecanism unic de rezoluţie, la armonizarea mecanismelor de garantare a depozitelor, elaborarea unui cadru unic de reglementare.

Tema a doua este strategia de consolidare fiscală. Ea este una din pietrele de căpătâi ale strategiei noastre menite să readucă încrederea în pieţele financiare.

A treia chestiune: politicile noastre economice trebuie acum focalizate pe reinstalarea creşterii sustenabile, pentru crearea a noi locuri de muncă, în special pentru tineri!

Va trebui să facem toate acestea demonstrând că nu zona euro a provocat greutăţile cu care ne confruntăm, ci ea este parte a unei soluţii comune!” – spunea Jeroen Dijsselbloem în 2013, la preluarea mandatului de la fostul preşedinte al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.

Preşedintele fiind cel care întocmeşte programul de lucru pe termen lung al Eurogrupului, consensul privind persoana sa, viziunea şi personalitatea lui au o importanţă deosebită pentru funcţionarea eficientă a acestui for. Jeroen Dijsselbloem dispune în mod cert de experienţa şi cunoştinţele necesare implementării unor programe de căpătâi, cum ar Raportul celor cinci preşedinţi – dintre care unul este chiar el – şi Compactul fiscal, documente care sunt inclusiv pe masa Eurogrupului. În aceeaşi zi în care a fost reales, Jeroen Dijsselbloem rezuma astfel discuţiile operative purtate cu colegii:

„Cred că recentele evenimente, dezbaterile purtate despre uniunea monetară, integritatea, puterea sa, au dovedit încă o dată importanţa raportului celor cinci preşedinţi. Acest document propune în primul rând o întărire a guvernanţei uniunii monetare, ambiţie care a fost susţinută într-o manieră forte în cursul discuţiilor noastre de astăzi! Toţi cei care au luat cuvântul, s-au pronunţat în favoarea unor noi paşi care să ducă la întărirea acestei guvernanţe comune.

Se pare deci, că implementarea acestui plan ambiţios, în trei etape, menit să aprofundeze uniunea economică şi monetară cel târziu până în 2025, va constitui una din preocupările de bază ale Eurogrupului şi ale preşedintelui acestuia în decursul mandatului său de 2 ani şi jumătate.

O nouă reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro va avea loc la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 iunie 2015, 20:00

Se încearcă găsirea unui acord între Grecia și creditorii săi și evitarea intrării acestei țări în incapacitate de plată. Toate părțile sunt hotărâte să găsească o soluție.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk:

Primul ministru Tsipras ne-a dat asigurări despre dorința Greciei de a lucra constructiv. Ultimele ore ne-u arătat că toate părțile sunt pe deplin decise să găsească o soluție. Noile propuneri ale Greciei către cele 3 instituții reprezintă un pas înainte înspre acordul de lucru, în conformitate cu evaluarea inițială a instituțiilor.

Premierul grec Alexis Tsipras și instituțiile creditoare ( UE, BCE și FMI) vor lucra împreună, astfel ca Eurogrupul( miniștrii de finanțe ai zonei euro) să obțină rezultate mâine seară, rezultate care să poată fi prezentate joi dimineață.

La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, s-a declarat convins că în următoarele zile va fi obținut un acord.

Această nouă reuniune trebuie să fie decisivă

Comisia Europeană susţine dialogul între diferite comunităţi religioase

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 iunie 2015, 10:59

„Bisericile şi religiile sunt factori care pot juca rol important în promovarea coeziunii sociale și atenuarea diferențelor”

Este declaraţia prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, care s-a întâlnit ieri cu Antonio Tajani, vicepreședinte al Parlamentului European și cu cincisprezece lideri religioși din cadrul comunităților creștină, mozaică, musulmană, hinduistă, budistă și mormonă.

Discuţiile au fost concentrate pe tendinţa de creştere a intoleranţei culturale şi religioase.

Liderii religioşi şi-au exprimat îngrijorarea faţă de influenţa tot mai mare pe care o obţin în Europa partidele de extremă dreapta. Ei au observat şi că, din cauza crizei economice, s- a dezvoltat un sentiment anti imigranţi.

În cadrul întâlnirii, Frans Timmermans a subliniat: „Pentru mine dialogul nu este un ritual, nu este ceva ce se întâmplă o dată pe an şi apoi este dat uitării, pentru mine dialogul reprezintă o contribuţie esenţială la găsirea de soluţii pentru unele dintre cele mai dificile probleme pe care societatea europeană le înfruntă astăzi, probleme legate de teama faţă de ceea ce este diferit. Şi religiile vor trebui să joace un rol în cadrul comunităţilor, între comunităţi, astfel încât, e posibil, să ne ajute să facem Europa un loc mai bun decât este astăzi”

Concluziile reuniunii la nivel înalt de ierii vor alimenta primul Colocviu anual privind drepturile fundamentale în UE, care urmează să aibă loc în perioada 1-2 octombrie 2015.

Miniştrii energiei, transporturilor şi telecomunicatiilor s-au reunit la Bruxelles pentru o dezbatere privind siguranţa aprovizionării cu energie

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:28

Securitatea aprovizionării cu energie a fost subiectul dezbaterii organizate de Consiliul European pentru a defini foarte bine situaţia care este acum și pentru a contura viitoarele evoluții legate de aplicarea strategiei pentru securitate energetică. Punctul central de îndeplinit este siguranţa aprovizionării cu energie, însă discuţia se referă şi la cât de accesibil este preţul pentru consumatori.

Strategia pentru securitate energetică vrea să consolideze reziliența UE la șocuri și la întreruperi în aprovizionarea cu energie. Pe termen lung însă, obiectivul este de a reduce dependența europeană de anumite tipuri de combustibil, de anumiți furnizori de energie și de anumite rute.

Miguel Arias Canete, comisarul european responsabil de energie:

„Întâlnirea miniştrilor este în continuarea planului nostru de a implementa politica energetică a Uniunii. Am avut discuţii fructuoase privind paşii următori în ceea ce priveşte siguranţa aprovizionării cu energie. Suntem la un an de la adoptarea Strategiei pentru securitate energetică şi am făcut deja progrese importante. În octombrie, Comisia Europeană a făcut testul de stres în domeniul energetic pentru a vedea rezilienţa Uniunii Europene la întreruperile în aprovizionarea cu energie pe timpul iernii. Astfel, avem acum datele pentru a revizui acţiunile noastre în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie şi pentru noi propuneri până la sfârşitul acestui an.”

Miniștrii au convenit asupra faptului că rutele și sursele de aprovizionare diverse, cooperarea regională și dezvoltarea infrastructurii sunt cele mai importante elemente ale politicii europene în domeniul energiei. Iata priorităţile. Comisarul european Miguel Arias Cañete:

”În primul rând, vom continua să diversificăm sursele de energie pe care le avem, furnizorii şi rutele şi asta înseamnă inclusiv să ne dezvoltăm parteneriate de investiţii cu producători din regiunea mediteraneană şi Asia Centrală. În al doilea rând, vom solicita o revizuirea a politicii europene privind aprovizionarea cu gaze naturale şi, de asemenea, vom propune, anul următor, o revizuire a regulilor privind transparenţa acordurilor interguvernamentale în domeniul energiei.”

Realitatea ultimilor ani ne-a arătat că aprovizionarea cu energie este este o provocare pe care nu o mai putem ignora, dovadă preţurile tot mai mari şi dependenţa de importuri. O realitate de care suntem conştienţi că ar putea pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării şi chiar funcţionarea economiilor europene. Acestor provocări se adaugă şi efectele pe care le produce o infrastructură energetică îmbătrânită, care generează costuri mari de exploatare

Îmbătrânirea forței de muncă va reprezenta o problemă majoră pentru transportatori

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:59

Transportul are un rol esenţial atât pentru economia unei ţări, cât şi pentru viaţa de zi cu zi a populaţiei. Acest sector asigură peste 11 milioane de locuri de muncă şi a reprezentat una dintre primele politici comune ale Uniunii Europene, datorită căreia în ultimii 20 de ani s-au înregistrat progrese considerabile, de la eliminarea obstacolelor frontaliere între statele membre şi extinderea reţelelor de transport până la un transport aerian, maritim și rutier mai sigur şi mai puţin poluant.

Provocările nu se opresc însă aici, îmbătrânirea forței de muncă va reprezenta o problemă majoră în viitor, sectorul transporturilor va trebui să atragă angajaţi tineri, cu aptitudinile potrivite și bineînţeles forța de muncă va trebui adaptată la evoluţia tehnologică, spune comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc:

Transportul este şoferul economiei, însă personalul este îmbătrânit, o treime dintre lucrători au peste 50 de ani. Trebuie să atragem tineri către acest sector. Programul de lucru este neregulat, drept pentru care trebuie să lipsească timp îndelungat de acasă. Munca fizică a fost înlocuită cu stresul şi asta din cauza presiunii timpului. În plus acest sector presupune anumite riscuri, transportul fiind considerată o activitate riscantă.

Este trist că din acest motiv doar 22% dintre angajaţi sunt femei, în timp ce în alte sectoare economice procentul este de 46%.

Sectorul transporturilor din Uniunea Europeană se confruntă cu probleme şi din cauza preţurilor scăzute de pe alte piețe de pe glob, care cunosc o dezvoltare rapidă, spune comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc.

Situația economică actuală a dus la creșterea concurenței și pune presiune pe companii, acestea fiind nevoite să reducă costurile, ceea ce poate avea impact negativ asupra condiţiilor de lucru. În plus, s-a constatat şi dezvoltarea unor practici dubioase de angajare cum ar fi companiile casetă de scrisoare sau companiile false de auto-ocupare a forței de muncă. Nu suntem orbi, nu ne facem că nu vedem ce se întâmplă, încercăm să găsim soluţii constructive.

Punerea în aplicare a normelor existente este uneori dificilă deoarece o parte din forța de muncă din sectorul transport este mobilă, a mai spus comisarul european pentru transporturi.

Pornind de la decizia Germaniei de a impune operatoriilor de transport străini, un salariu minim de 8,5 euro brut pe oră, măsură momentan suspendată, Violeta Bulc a spus că trebuie găsit echilibrul corect între preocupările sociale și piața internă.

Din ianuarie 2014, Uniunea Europeană dispune de o nouă politică privind infrastructura de transport, care va conecta continentul de la est la vest și de la nord la sud. Această politică urmărește să reducă decalajele existente la nivelul rețelelor de transport naționale şi să elimine blocajele care împiedică buna funcționare a pieței unice.

CE a adoptat Programul de dezvoltare rurală al României. Peste 9 miliarde de euro disponibile

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 mai 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:22

Comisia Europeană a aprobat Programul de dezvoltare rurală al României pentru anii 2014- 2020

Programul pentru dezvoltarea rurală a României este conceput să ofere un sprijin consistent zonelor rurale luând în considerare particularităţile lor.

Trei direcţii de acţiune sunt prioritare: restructurarea sectorului agricol, protecția mediului și o calitate mai bună a vieții în satele româneşti. Asta înseamnă că activităţile trebuie orientate spre modernizarea fermelor, conservarea biodiversității și promovarea practicilor agricole prietenoase cu mediul înconjurător.

După cum anunţa comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, toate aceste activităţi trebuie corelate cu investiții în economia rurală, astfel încât viaţa în satele românești să fie mai bună.

Phill Hogan: ” Există multi fermieri care doresc să îşi eficientizeze ferma, care diversifică şi restructurează afacerea lor. Există mulţi antreprenori care îşi doresc să înceapă o afacere şi există multe autorităţi care vor să ofere servicii publice într-un mod mai eficient. Dar ca să scoată acele idei de pe hârtie şi să le implementeze au nevoie de bani. Politica de dezvoltare rurală face deja multe pentru sprijini finanţarea, are un buget european de 100 miliarde de euro în peste 7 ani, ceea ce nu reprezintă nicidecum o schimbare mică şi atrage fonduri necesare din partea autorităţilor naţionale şi regionale.”

Aproximativ 27% din populaţia rurală va beneficia de investiţii în infrastructura rurală şi de noi locuri de muncă. Programul va sprijini modernizarea a 3 400 de ferme şi cooperative şi dezvoltarea a peste 30 000 de ferme mici. Peste 9400 de tineri fermieri vor fi ajutaţi să se instaleze în zona rurală şi să înceapă o activitate acolo. Producătorii agricoli sunt încurajaţi să se asocieze şi să integreze producţia, spune ministrul român al agriculturii, Daniel Constantin:

„Am încercat să-i stimulăm prin fonduri mai multe pe care le punem la dispoziţie. Cei care aplică anul acesta pentru plata directă pe suprafaţă şi au între 5 şi 30 de hectare, deci au ieşit din categoria 1-5 hectare, primesc 210 euro/ ha. Ceilalţi, între 1-5 ha, câte 170 euro/ha. Deci, încercăm să-i stimulăm pe cei care se asociază, după ce am încercat să-i convingem şi nu am reuşit. Aşa facem şi pe zona de procesare: le dăm punctaj suplimentar şi fonduri europene mai multe celor care integrează producţia, cei care aveau, să spunem, producţie de porumb şi acum îşi dezvoltă partea de zootehnie sau îşi dezvoltă partea de procesare a porumbului respectiv şi exportul de produse procesate după aceea”.

Sprijinul pentru dezvoltarea rurală este al doilea pilon al Politicii agricole comune.El furnizează statelor membre un pachet de finanțare gestionat la nivel național sau regional în cadrul programelor multianuale.

Situaţia din Ungaria, analizată de Parlamentul European

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 mai 2015, 10:00 / actualizat: 22 mai 2015, 0:55

Pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European a figurat, marţi 19 mai, o dezbatere privind situaţia din Ungaria. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Iniţiativa aparţine Comisiei parlamentare pentru libertăţi civile care a organizat deja o dezbatere în urma comentariilor făcute de premierul maghiar Viktor Orbán privind posibilitatea reintroducerii pedepsei cu moartea în Ungaria şi a consultării publice privind imigraţia, lansată de Guvernul maghiar.

Prezent la dezbateri, premierul ungar a apărat, în numele libertăţii de expresie, dreptul ţării sale de a dezbate asupra reintroducerii pedeapsei cu moartea.

„Ungaria nu a semnat niciun acord privitor la lucrurile despre care putem vorbi sau nu”, a spus Orbán subliniind că problema pedepsei capitale nu ar trebui să fie un „tabu”.

În schimb, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a subliniat că reintroducerea pedepsei capitale ar duce la aplicarea articolului 7 al tratatului fondator al UE, respectiv la sancţiuni împotriva Budapestei.
„Nu totul este scris în marmură, sunt reguli scrise de om şi nu de Dumnezeu deci ele pot fi modificate”, a replicat Viktor Orbán, care a adăugat că maghiarii se vor bate pentru libertatea de a gândi.

În ceea ce priveşte cotele pentru imigraţie, premierul ungar a declarat:

„Propunerea Comisiei Europene este absurdă, la limita nebuniei. Cotele nu vor face decât să aducă mai mulţi oameni în Europa. Este un stimulent pentru traficanţi şi nu va face decât să le spună oamenilor: da, încercaţi să traversaţi Mediterana, cu orice cost”, a subliniat Orban în plenul PE.

Cu excepţia notabilă a conservatorilor din grupul majoritar PPE (al cărui membru este şi formaţiunea FIDESZ, a lui Viktor Orbán), aleşii europeni au exprimat opinii foarte critice la adresa discursului rostit de premierul de la Budapesta în PE. Ideea unei consultări publice a ungurilor pe tema imigraţie a fost criticată şi de prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans.

„Prezentarea imigranţilor ca pe o ameninţare pentru locurile de muncă este pur şi simplu ceva greşit”, a afirmat Timmermans, care a ţinut să sublinieze:

“Deci pledoaria mea în fața guvernului maghiar și în fața tuturor celorlalte guverne este: nu caricaturizați propunerea Comisiei privind migrația, pentru că suntem de aceeași parte în ceea ce privește lupta împotriva migrației ilegale. Dar, în același timp, noi pledăm pentru o abordare umană în concordanță deplină cu valorile pe care le împărtășim.

Valorile, d-le prim-ministru, pentru care ați luptat ca tânăr, atunci când poporul dumneavoastră și țara erau oprimate de comunism.

Acele valori le împărtășim în Uniunea Europeană. Și dumneavoastră participați la dezbatere pentru că știți foarte bine că avem dreptul să ne adresăm reciproc întrebări cu privire la aceste valori.

Ar mai fi de menţionat că în timpul în care s-au desfăşurat dezbaterile din Parlamentul European, câteva sute de persoane au protestat la Budapesta împotriva iniţiativei guvernului privind consultarea populaţiei în legătură cu introducerea unor reglementări mai stricte în cazul imigranţilor, precum şi împotriva discriminării şi xenofobiei.

O zi mai târziu a reacţionat şi opoziţia din Ungaria la afirmaţiile premierului Orbán.

Astfel, Coaliţia democratică condusă de fostul premier Ferenc Gyurcsány a precizat, printr-un comunicat, că dezbaterile din Parlamentul European au demonstrat faptul că guvernul Orbán s-a izolat în totalitate în Europa.

La rândul lor, liberalii ungari au atras atenţia că în Europa se poate discuta despre pedeapsa cu moartea, dar introducerea acesteia ar duce la sistarea apartenenţei Ungariei la Uniunea Europeană şi au cerut premierului să confirme faptul că nu doreşte ca ţara să iasă din Uniune.

Liderii europeni se întâlnesc la Riga pentru summitul Parteneriatului Estic

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 mai 2015, 10:00 / actualizat: 22 mai 2015, 1:33

Liderii europeni se intalnesc astazi si maine la Riga la summitul Parteneriatului Estic, initiativa menita sa apropie Uniunea europeana de 6 foste state sovietice. Sorin Pavel de la Bucuresti fm are detalii

Organizatorii summitului de la Riga, Uniunea Europeana si Letonia, tara care detine presedintia Uniunii, recunosc ca nu se asteapta nici o decizie importanta in urma acestei intalniri la nivel inalt.

Comisia Europeană a adoptat recomandările de politică economică pentru 2015/2016

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 mai 2015, 10:00 / actualizat: 22 mai 2015, 1:06

Pe 13 mai, Comisia Europeană a adoptat recomandările de politică economică specifice fiecărui stat membru pentru anii 2015 şi 2016. În ceea ce priveşte România, CE recomandă să fie luate toate măsurile pentru a finaliza programul de asistenţă financiară.

A avut loc cel de-al 5-lea Forum European de Protecţie Civilă

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 mai 2015, 07:00

Săptămîna trecută a avut loc la Bruxelles cel de-al 5-lea Forum European de Protecţie Civilă.

Peste 900 de experţi de pe-ntregul continent au participat la dezbaterile având ca temă modalităţile de pregătire şi reacţie comună la calamităţile naturale sau cauzate de om.

Detalii aflăm de la Papp-Zakor András, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Forumul European de Protecţie Civilă este un eveniment bianual. Tema centrală a ediţiei actuale a fost sintetizată în două cuvinte cheie: „parteneriat şi inovare”.

Organizatorii s-au folosit de ocazie inclusiv pentru a publica rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru referitor la protecţia civilă. Conform acestuia aproape 90% din cetăţenii Uniunii sunt în favoarea unei politici comune în acest domeniu, având în vedere caracterul transfrontalier al atât de multor dezastre şi calamităţi. Aproape acelaşi procent s-a declarat în favoarea principiului ca UE să acorde ajutor oricărei ţări din lume lovite de un dezastru.

Cetăţenii Europei sunt de acord în privinţa necesităţii coordinării acţiunilor UE în ceea ce priveşte dezastrele, considerând că această modalitate este mai eficientă decât acţiunile individuale ale oricărei dintre ţări. Consecinţele deazastrelor afectează în mod frecvent mai multe ţări în acelaşi timp. Suntem hotărâţi să conlucrăm în continuare pentru a ne pune la punct prevenţia şi a ne perfecţiona pregătirea

spunea comisarul UE pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Christos Stylianides.

Un aport deosebit în elaborea noilor procedee de minimizare a riscurilor şi de limitare a consecinţelor îl au cercetarea şi inovarea, puncte forte ale Uniunii Europene.

Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă:

Coordonarea eficientă şi planificarea prevenţiei, a intervenţiei în cazul dezastrelor este responsabilitatea fiecăruia. Dar este în mod clar responsabilitatea acelor naţiuni, care sunt cele mai bine echipate, care pot lucra efectiv pentru reducerea riscurilor, care pot orienta şi salva în caz de nevoie! Un anume grad de risc va exista întotdeauna. Acest grad poate fi chiar ridicat câteodata. Dar la nivelul Uniunii Europene, la nivel internaţional trebuie să punem la punct metode şi căi practice de coordonare a cercetării în domeniul reducerii riscurilor, a prevenirii dezastrelor.

Europa are deja contribuţii majore în acest domeniu, a ţinut să accentueze comisarul Carlos Moedas, care a dat ca exemplu programul Copernicus şi sistemul de avertizare timpurie în caz de cutremur EU REAKT.

Programul Copernicus, ochii Europei aţintiti asupra Pământului evoluează la ora actuală de la un program de cercetare spre unul activ pe teren. Sistemul său de Management al Urgenţelor a fost activat de cutremurul devastator din Nepal, furnizând hărţi de referinţă echipelor internaţionale de salvare chiar a doua zi!

Un exemplu interesant este şi proiectul EU REAKT, al cărui sistem permite localizarea în doar 2 minute a oricărei activităţi seismice, zonele în care seismul s-a resimţit, unde s-au putut înregistra pagube, în care ar putea fi nevoie de ajutor.

Mecanismul UE de protecţie civilă – cadrul comun de răspuns coordonat la urgenţe – a stat la baza a peste 200 de acţiuni europene de ajutorare din 2001 şi până-n prezent, inclusiv după recentul seism din Nepal.

Comisia Europeanã a adoptat un plan esențial pentru asigurarea securitãții și combaterii terorismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 mai 2015, 09:15

Agenda europeanã de securitate 2015-2020 urmãrește adaptarea strategiilor interne privind asigurarea securitãții și stabilește prioritãțile și acțiunile în lupta împotriva terorismului, crimei organizate și criminalitãții informatice.

Informatii suplimentare despre acset program ne ofera Claudia Ruse de la Bucuresti FM în rubrica Euranet Plus de astazi.

Parlamentul European a dezbãtut o strategie propusã de cãtre executivul comunitar privind o mai bunã coordonare a statelor membre în lupta împotriva terorismului si a criminalitãtii cibernetice în Europa.

Recentele atacuri teroriste îndreptate împotriva populației și a valorilor Europei au fost coordonate la nivel transfrontalier, ceea ce arată că trebuie să exista cooperare si colaborare pentru a face față acestor amenințări, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.

Pe agendă europeanã de securitate 2015-2020 figurează instrumentele și măsurile concrete la care se va recurge în aceste activități comune în vederea garantării securității și în vederea combaterii, într-un mod mai eficace, a cele mai urgente amenințări: prevenirea terorismului combaterea radicalizarii, criminalității organizate si informatice.

Succesul depinde de eficacitatea cooperării dintre instituțiile și agențiile UE, pe de o parte, și statele membre și autoritățile naționale, de cealaltă parte. Aceste instrumente vor putea fi mai bine utilizate datorită strategiei, întrucât ea va permite un schimb de informații îmbunătățit și o cooperare sporită.

Responsabilitatea pentru asigurarea securității interne revine în primul rând statelor membre, dar provocările transfrontaliere pun la încercare capacitatea diverselor țări de a acționa în mod individual și necesită sprijinul UE pentru crearea unui climat de încredere și pentru facilitarea cooperării, a schimbului de informații și a acțiunilor comune

Problema principalã care ridicã anumite temeri din partea statelor membre este crearea unui centru european împotriva terorismului, a cãrui activitate sã nu se substituie prerogativelor serviciilor naționale de informații din Uniunea Europeanã.

Acest centru european împotriva terorismului ar urma, potrivit Strategiei, sã funcționeze ca un departament special în cadrul Europol.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a precizat că nu se pune problema creãrii unor noi instituții sau transformarea lor ci se ara in vedere cooperare între serviciile de informaþii din statele membre ale Uniunii Europene.

Oficialul european a explicat că la nivelul Comisiei Europeane se știe că pentru statele membre, chestiunile care țin de securitatea lor reprezintã o prerogativã a suveranitãții lor naționale.

În opinia lui Timmermans, scopurile unui astfel de centru ar fi mai degrabã schimbul de informații vital pentru problematici care afecteazã interesul comun. Frans Timmermans:

Propunerea Comisiei este aceea de a întãri colaborarea între statele membre, de a se asigura cã serviciile de informații de la nivel național colaboreazã și fac un schimb substanțial de informații între ele. Intenția executivului comunitar este aceea de a lupta mai eficient împotriva fundamentalismului și a jihadismului și trebuie create cât mai multe mijloace de a rezolva diverse probleme care țin de securitatea noastrã comunã: criminalitatea informaticã, terorismul, rețelele de crimã organizatã, toate acestea fiind legate între ele, cu consecințe asupra întregii Europe.

Conform unui sondaj Eurobarometru realizat de curând, cetățenii sunt tot mai preocupați de siguranța lor: proporția persoanelor care consideră că terorismul este principala provocare la adresa securității în UE a ajuns la 50 %.

Mașinile și microbuzele vor fi echipate cu sisteme automate de apel de urgență

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 aprilie 2015, 09:30

Din 31 martie 2o18 nici un autoturism, microbuz sau vehicul comercial usor nu va mai putea iesi pe poarta fabricii daca nu va avea un astfel de sistem de alertare a serviciilor de salvare in caz de urgenta.

Sistemul va apela automat numarul unic de urgenta in cazul in care soferul sau pasagerii sunt raniti grav si nu pot suna la 112.

Nu toti eurodeputatii au fost de acord cu aceste noi prevederi pe motiv ca sistemul ar putea fi folosit pentru urmmarirea autovehiculului si implicit a persoanei.

Tocmai de aceea noile normele precizeaza ca datele stranse prin sistemul eCall vor fi minime: adica vor contine doar tipul masinii, carburantul folosit, ora accidentului, locatia exacta si numarul pasagerilor.

La randul lor producatorii vor fi obligati sa se asigure ca tehnologia eCall permite stergerea completa si permanenta a datelor colectate.

Anul trecut s-au inregistrat peste 25 de mii de victime ca urmare a accidentelor rutiere produse pe soselele din tarile Uniunii iar autoritatile europene spera ca introducerea acestui sistem sa reduca numarul victimelor cu 1o procente annual, spune raportorul Olga Sehnalova

eCall va juca un rol important in contextul in care Parlamentul european a decis ca numarul victimelor accidentelor rutiere sa fie redus cu 5o la suta pana in 2o2o iar eCall este una dintre masurile ce se vor implementa in vederea atingerii acestui obiectiv

Uniunea Europeană intensifică controlul emigraţiei ilegale

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 aprilie 2015, 07:50 / actualizat: 29 aprilie 2015, 6:57

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio

România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o reuniune extraordinară a Consiliului European, care a avut ca temă criza provocată de creşterea masivă a numărului de imigranţi ilegali dinspre nordul Africii.

La finalul reuniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat că liderii europeni s-au oferit să tripleze bugetul operaţiunilor de patrulare maritimă în Mediterana. El a arătat că bugetul misiunii Uniunii Europene de patrulare maritimă Triton va fi egal cu cel al fostei misiuni italiene Mare Nostrum, încheiată în noiembrie anul trecut.

“Bugetul care va fi alocat misiunii Uniunii Europene Triton este de 120 de milioane, care corespunde celei anterioare Mare Nostrum.”

Şeful Comisiei Europene a mai precizat că statele membre s-au angajat să contribuie cu nave , elicoptere şi personal:

“Sunt mulțumit că majoritatea șefilor de stat și de guvern au anunțat contribuții materiale, sub formă de vase, sub formă de elicoptere și mijloace de navigaţie şi, prin urmare, ne consolidăm atât mijloacele noastre navale, cât și resursele de personal.”

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că în privinţa refugiaţilor este nevoie de un efort mai mare din partea Uniunii Europene.

“Nu Europa este cea care a cauzat această tragedie, dar aceasta nu înseamnă că putem rămâne indiferenţi. Ne aşteaptă o vară dificilă şi trebuie să fim pregătiţi să reacţionăm.”

Donald Tusk a mai precizat că, în afară de consolidarea prezenţei maritime, liderii europeni au promis să lupte împotriva reţelelor de traficanţi de imigranţi ilegali, promiţând să depună „eforturi în vederea identificării, capturării şi distrugerii ambarcaţiunilor înainte să fie folosite de către traficanţi”.

Se încearcă limitarea fluxurilor de migranţi, dar şi descurajarea oamenilor de a-şi mai pune viaţa în pericol.

Tusk a mai subliniat că vor fi ajutate statele care se confruntă cu un număr mare de imigranţi şi că, pentru cei care nu întrunesc condiţiile de refugiaţi, va fi aplicată politica expulzării.
În urma deciziilor legate de imigraţie luate la summitul de săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunţat, ieri, că va face propuneri privind o nouă legislaţie.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Natasha Bertaud, a menţionat că directorul Agenţiei Frontex, care se ocupă de supravegherea frontierelor externe ale Uniunii Europene, este în contact permanent cu Italia pentru a finaliza un plan operaţional al Misiunii Uniunii Europene Triton.

Comisia ar urma să adopte în luna mai agenda sa privind imigraţia, iar liderii europeni s-au angajat să reia problemele privind migraţia la viitorul summit, în luna iunie.

De asemenea, ei au propus şi organizarea unui summit Uniunea Europeană-Uniunea Africană în lunile următoare.

România trebuie să continue reformele structurale începute

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 aprilie 2015, 22:48

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru moneda euro și dialog social, Valdis Dombrovskis, a fost în  vizită oficială în România pentru a discuta despre semestrul european, reformele structurale la nivel național și programul de asistență financiară pentru România.

Potrivit ciclului anual de coordonare a politicilor economice, denumit semestrul european, statele membre ale Uniunii trebuie să-şi prezinte, în aprilie, planurile privind consolidarea finanţelor publice, precum şi reformele pe care vor să le adopte pentru a realiza progrese economice.

Aşa cum arată cel mai recent raport de ţară publicat de Comisia Europeană, România are dezechilibre macroeconomice, care trebuie monitorizate şi remediate prin măsuri concrete.

Subiectele au fost abordate în discuţiile pe care vicepreședintele Comisiei Europene pentru moneda euro și dialog social, Valdis Dombrovskis, le-a avut cu autorităţile de la Bucureşti. Discuţiile s-au referit la cooperarea dintre România şi Comisie Europeană, la priorităţile europene în domeniul economic şi social, inclusiv din perspectiva obiectivelor fixate prin Strategia .

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, spune că România trebuie să continue reformele structurale începute.

„Mesajul principal pentru România este că noi apreciem eforturile pe care Guvernul de la Bucureşti le-a făcut în ceea ce priveşte măsurile de stabilizare financiară şi de a creşte competitivitate economică, dar e nevoie ca aceste eforturi, aceste realizări să fie menţinute. Din acest punct de vedere, am prezentant Guvernului îngrijorările pe care Comisia Europeană le are în ceea ce priveşte modificarea Codului Fiscal şi de a reduce substanţial taxa pe valoarea adăugată, ceea ce în opinia Comisiei va avea un efect fiscal substanţial negativ, ca rezultat direct al acestei decizii. Suntem de asemenea îngrijoraţi şi cu privire la alte măsuri în domeniu şi, de aceea, autorităţile de la Bruxelles sunt hotărâte să lucreze îndeaproape cu cele de la Bucureşti pentru a găsi cea mai bună cale de creştere economică şi stabilitate financiară.”

Decizia de reducere a taxei pe valoare adăugată nu este în concordanţă cu recomandarea generală a Comisiei în ceea ce priveşte politica de taxe, susţine vicepreședintele Comisiei Europene pentru moneda euro și dialog social, Valdis Dombrovskis. Recomandarea autorităţilor de la Bruxelles este de a uşura povara fiscală asupra muncii şi, în special, a muncii slab plătite şi nu asupra unor taxe cu impact direct în creşterea economică şi consum.

Nemulţumirea Comisiei Europene vine în timp ce în România fermierii, producătorii, comercianţii şi mai ales publicul consumator s-au bucurat la anunţul făcut de guvernul român privind reducerea de 15 % a taxei pe valoare adăugată. Mai mult decât atât, pe plan intern măsura reducerii taxei pe valoare adăugată se vede a fi o şansă dată producţiei interne de a face faţă importurilor masive de produse alimentare din ţările europene.

Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a publicat raportul anual pentru 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 februarie 2015, 09:23

La începutul acestei săptămâni Banca Europeană de Investiții (BEI) și-a publicat raportul anual pentru 2014.

Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Potrivit documentului, anul trecut, BEI a acordat credite în valoare de 77 de miliarde de euro pentru a sprijini investiţiile în Europa şi restul lumii. Din suma totală, circa 69 de miliarde de euro (adică 90%) au fost destinate statelor membre ale Uniunii Europene.
Principalele beneficiare ale creditelor BEI au fost Spania cu aproape 12 miliarde de euro, Italia cu circa 11 miliarde, Franţa cu peste 8 miliarde, Germania cu aproximativ 7,7 miliarde şi Marea Britanie cu şapte miliarde de euro.
Potrivit raportului în 2014, BEI a continuat să pună un accent deosebit pe finanţarea IMM-urilor, oferind credite de peste 25 miliarde de euro. Graţie finanţării de la BEI, au putut fi păstrate 3,9 milioane de locuri de muncă, prin sprijinirea a aproximativ 290.000 de firme.
Ca bancă a UE, a avut în vedere și pe alte domenii- cheie precum schimbările climatice, unde a acordat împrumuturi în valoare de 19 miliarde de euro la nivel global, infrastructurile strategice sprijinite cu 20 de miliarde și inovațiile cu aproape 15 miliarde de euro.
BEI a ajutat și economia românească să devină mai competitivă, după cum a declarat într-un interviu pentru euractiv.ro eurodeputatul PMP, Siegfried Mureșan, membru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European.
”BEI este parte a soluției aici. Este banca UE prin care se finanțează proiectele considerate prioritare de către UE. Este banca care a investit 70 miliarde euro în UE anul trecut, din care 500 de milioane de euro doar în România și 3,6 miliarde euro investiți în Romania în ultimii 5 ani. Deci este o bancă care ajută economia țării noastre să devină mai competitivă, mai puternică.”

Banca Europeană de Investiţii aparţine celor 28 de state member ale UE. Sarcina sa este de a lua bani cu împrumut de pe pieţele de capital şi de a acorda credite cu dobândă scăzută pentru diverse proiecte.
În principal sunt finanțate proiecte ce promovează o dezvoltare regională echilibrată şi coeziunea economică şi socială într-o Uniune Europeană extinsă.
Aproximativ 90% din activităţile finanţate de BEI se desfăşoară în cadrul Uniunii, dar o parte semnificativă este oferită şi viitoarelor state membre și țărilor partenere.
Sediul băncii este la Luxemburg, dar începând de luni există o reprezentanță și la Bruxelles.
În discursul rostit la inaugurarea sediului din Bruxelles, președintele BEI, Werner Hoyer, a explicat de ce este importantă noua reprezentanță a băncii.
„În primul rând ne aduce aproape de cei mai apropiaţi parteneri din configuraţia europeană, de Comisie, desigur, de Parlamentul European şi de Consiliu, dar şi alături de clienţii noştri , care foarte frecvent vin la Bruxelles pentru a face afaceri cu instituţiile UE.”

Uniunea europeana sprijina afacerile mici si mijlocii

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 februarie 2015, 12:48

Ministrii europeni de finante au acceptat propunerea Bancii europene de Investitii de a gestiona noul fond european pentru investitii strategice care presupune alocarea unei sume de peste 3oo de milioane de euro pentru investitii in urmatorii 3 ani.

Investitiile in Europa continua sa se confrunte cu provocari fara precedent dar au potentialul de a mobiliza initiativa privata extrem de importanta pentru competitivitatea Europei, a spus Jeroen Disjelbloem, ministrul olandez de finante si presedintele consiliului guvernatorilor Bancii europene de investitii.

La randul sau vicepresedintele comisiei europene responsabil pentru zona euro si dialog social, Valdis Dombrovskis apreciaza ca in acest moment exista toate premisele pentru ca Europa sa se devolte din nou.

“Imi face placere sa anunt faptul ca astazi consiliul guvernatorilor Bancii europene de Investitii a fost de acord sa permita, prefinantarea pana in vara a proiectelor intreprinderilor mici si mijlocii din cadrul Planului de investitii al Uniunii europene. Asta inseamna mai mult sprijin pentru antreprenorii care vor sa inoveze, sa-si dezvolte afacerea, sa angajeze mai multi oameni si sa genereze prosperitate. Pentru a recastiga increderea oamenilor in proiectul european este necesar sa transmitem un mesaj pentru dezvoltare si crearea de locuri de munca.”, a spus Valdis Dombrovskis.

Sorin Pavel, Bucuresti fm- 98.3

Comisia europeana dă undă verde investițiilor transfrontaliere pentru România şi Bulgaria

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 februarie 2015, 07:00

Comisia europeana dă undă verde investițiilor transfrontaliere pentru România şi Bulgaria. Valoarea totala a programului este de 258 de miioane de Euro.

Detalii despre acest subiect aflam in rubrica Euranet Plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Radio Bucuresti.

Acest program va îmbunătăți condițiile de viață, de studiu și de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România și Bulgaria, sporindu-le atractivitatea atât pentru turiști, cât și pentru investitori.

Contribuția Uniunii Europene la acest program este de 216 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regional.

Printre obiectivele acestui program se numară îmbunătățirea transportului pe Dunăre și Marea Neagră în zona transfrontalieră, crearea unui nou model de utilizare durabilă a patrimoniului natural și cultural din zona de granită precum şi îmbunătățirea gestionării comune și protejării siturilor natural.

Prin aplicarea acestui program se asteptă, de asemenea, să sporeasca capacitatea de prevenire și gestionare a riscurilor de dezastre în zona transfrontalieră, să se integrarea aceste zone din punctul de vedere al ocupării și mobilității forței de muncă si să se îmbunătățească relațiile de cooperare a instituțiilor publice din zonele vizate.

Noul program transfrontalier „Interreg” pentru România și Bulgaria a fost adoptat de comisarul european pentru politica regională Corina Crețu, care a declarat ca locuitorii acestor regiuni de frontieră din cele doua tari vor beneficia în mod direct de aceste finanţări.

Corina Creţu:

“Am fost foarte fericită să semnez acest program îintre Bulgaria şi România. Îmi doresc să se deblocheze cât mai urgent şi programul România + Ungaria. Cele două state + România şi Bulgaria + vor decide ce vor pune în aceste programe, dar este evident că sunt milioane de euro care vor merge în crearea de locuri de muncă şi creşterea competivităţii la granite. Este important ca ceea ce vor decide statele membre să pună în aceste programe trebuie să fie în accord cu legislaţia, să fie eligibile!”

Comisarul european pentru politica regională Corina Crețu

In programul Interreg Romania – Bulgaria sunt incluse 15 regiuni (judete)

Este vorba despre Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Olt din ţara noastră şi Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobrich din tara vecină.

În Romaânia programul este gestionat de Ministerul român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Cea de a cincea perioadă de programare a Interreg 2014-2020 dispune de un buget de peste 10 miliarde de euro ce reprezentă investiții în cadrul a peste 100 de programe de cooperare între regiuni și partenerii teritoriali, sociali și economici. Bugetul respectiv include, de asemenea, sumele alocate statelor membre în vederea participării la programele de cooperare la frontierele externe ale UE, sprijinite de alte instrumente.

Este vorba despre 60 programe de cooperare transfrontalieră de-a lungul a 38 de frontiere interne ale UE, in valoare de 6,6 miliarde de euro şi 15 programe transnaționale care acoperă zone de cooperare mai vaste, precum Marea Baltică, regiunea Alpilor și regiunea Mării Mediterane, pentru care se aloca aproximativ 2 miliarde de euro.

Programul de cooperare interregională și cele 3 programe pentru constituirea de rețele acoperă toate cele 28 de state membre ale UE.

Acestea asigură cadrul necesar schimburilor de experiență între autoritățile regionale și locale din diferite țări, iar suma alocata se ridică la 500 milioane de euro.

Obiectivele principale ale acestor programe vizeaza crearea unor regiuni verzi, sigure, eficiente, bine conectate si cu mana de lucru calificată.

Parteneriat global pentru eradicarea sărăciei şi dezvoltare sustenabilă după 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 februarie 2015, 10:41

Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea intitulată Parteneriat global pentru eradicarea sărăciei şi dezvoltare sustenabilă după 2015.

Documentul sintetizează viziunea Comisiei asupra principiilor generale şi a elementelor majore care ar trebui să stea la baza implementării Agendei de dezvoltare post 2015, proces iniţiat şi derulat de Organizaţia Naţiunilor Unite, menit să traseze cadrul viitor al dezvoltării globale.

Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

La Summitul Mileniului de la New York din septembrie 2000, conducătorii naţiunilor participante adoptau Declaraţia ONU a Mileniului. Prin aceasta şefii de stat şi de guverne se angajau la un parteneriat global, propunând un set de obiective concrete, cu termen de îndeplinire în 2015, care au devenit cunoscute ca Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Printre acestea se numără eradicarea sărăciei extreme şi a foametei, educaţia primară universală, egalitatea dintre sexe, combaterea unor boli grave cu incidenţă ridicată şi asigurarea stabilităţii mediului înconjurător.

Agenda de dezvoltare post 2015 îşi propune să continue acest demers. În iulie anul trecut Grupul de lucru al Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite a propus un set de 17 obiective vizând problematici cum ar fi sărăcia, securitatea alimentară, sănătatea, energia, dezvoltarea sustenabilă sau schimbarea climatică. Amplul proces de consultări şi negocieri va culmina cu Summitul ONU care va avea loc în luna septembrie a acestui an, reuniune la care liderii mondiali vor trebui să-şi dea acordul pentru noua agendă, inclusiv setul de obiective ale dezvoltării globale.

Comunicarea formulată de Comisia Europeană reprezintă practic punctul de vedere european privind liniile directoare ale Agendei de dezvoltare post 2015.

Neven Mimica, comisar pentru cooperarea internaţională şi dezvoltare:

Finanţarea este un element crucial! Acest aspect include mobilizarea şi utilizarea eficientă a resurselor publice cum ar fi de exemplu impozitele. Finanţarea publică internaţională va rămâne importantă pentru câteva din ţările cele mai puţin dezvoltate. Suntem gata de a ne îndeplini partea noastră din obligaţii dar dorim să-ncurajăm şi pe alţii să-şi asume mai multe contribuţii. Credem că toate ţările dezvoltate, inclusiv Uniunea Europeană ar trebui să atingă ţinta trasată de Naţiunile Unite, adică 0,7% din Venitul Naţional Brut alocat asistenţei oficiale pentru dezvoltare.

Comunicarea Comisiei Europene formulează un total de 9 principii generale şi componente determinante ale oricăror acţiuni viitoare, de la cadrul legal şi instrumentele economice adecvate, mobilizarea inclusiv a sectorului privat, până la exploatarea efectelor favorabile ale migraţiei, respectiv necesitatea transparenţei totale.

Karmenu Vella, comisar pentru Mediu, afaceri maritime şi pescuit:

Pentru ca această agendă să se dovedească de succes pe termen lung, va trebui să încorporeze cele trei dimensiuni ale dezvoltării sustenabile: cea socială, cea economică şi cea de mediu. Ea trebuie să fie de asemenea universală, angajând toate ţările! Comunicarea adoptată astăzi de noi satisface aceste cerinţe. Stă la baza aportului european la negocierile din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să ducă la trasarea unui cadru pentru dezvoltarea sustenabilă de după 2015.

Cercetarea spaţiului și industria spaţială – sectoare strategice, cu impact direct asupra dezvoltării economice

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 februarie 2015, 09:30

Cercetarea spaţiului, industria spaţială reprezintă sectoare strategice, cu impact direct asupra dezvoltării economice. Europa trebuie să devină un lider în aceste domenii, curmându-şi dependenţa în domeniul tehnologiilor critice – s-a spus printre altele la cea de-a şaptea Conferinţă Anuală Europeană în Domeniul Spaţiului, organizată săptămâna trecută la Bruxelles.

Despre temele şi concluziile acestei consfătuiri ne spune mai multe Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Uniunea Europeană derulează la ora actuală două programe spaţiale majore: Galileo şi Copernicus. Galileo este denumirea dată sistemului global propriu de navigaţie prin satelit în timp ce Copernicus este un program de observare-monitorizare a Pământului, menit să furnizeze date la zi despre starea mediului, condiţii atmosferice şi fenomene meteorologice.

Primii patru sateliţi ai sistemului Galileo au fost lansaţi în 2011 şi 2012, demonstrând funcţionalitatea proiectului. Acestora ar urma să li se alăture încă 26, pentru a avea reţeaua completă. Programul însă a înregistrat şi un eşec, anul trecut în august, când trebuiau plasate pe orbită doi sateliţi, care n-au ajuns pe traiectoria prevăzută din cauza unei defecţiuni a rachetei purtătoare.

Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piaţa internă şi industrie: „Vom reîncepe lansările în martie, anul acesta dorim să plasăm pe orbită cel puţin 6 sateliţi, probabil în martie, septembrie şi decembrie. Sunt hotărâtă să repun programul Galileo pe făgaşul planificat, să furnizăm serviciile la timp, încadrându-ne în buget şi să obţinem poziţii puternice pe piaţă!

Câteva cuvinte despre programul Copernicus care este deja un succes. Chiar dacă nu toţi colegii din Comisie ştiau de acest lucru. Primele servicii sunt complet operaţionale, întâiul nostru satelit dedicat, Sentinel-1A trimite imagini de calitate excepţională.

Trebuie să plasăm pe orbită toată seria de sateliţi Sentinel, vom continua cu Sentinel 2A şi 3A mai târziu în cursul acestui an. Alţi sateliţi vor urma în 2017.”

Copernicus şi Galileo vor furniza rezultate majore, dar care în sine nu sunt de ajuns! De aici necesitatea de a avea o politică de cercetare a spaţiului cosmic. Europa trebuie propulsată într-o poziţie de lider în domeniu, curmându-se dependenţa în materie de tehnologie spaţială de importanţă critică! – a mai spus comisarul Elżbieta Bieńkowska.

„Acestea sunt obiectivele programului de cercetare a spaţiului, avem un buget de peste 1,4 miliarde de euro pentru intervalul care se-ntinde până în 2020, trebuie să punem în funcţiune acei bani!”

Este nevoie de un sector spaţial european competitiv, care să genereze locuri de muncă, un element cheie al politicii Comisiei Juncker. Proiectele spaţiale ar trebui incluse în ambiţiosul pachet investiţional de 315 miliarde de euro propus de această echipă – a conchis comisarul Elżbieta Bieńkowska

Radio România a primit Premiul de Excelenţă – 2014 din partea Institutului European din România

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 decembrie 2014, 18:12

Societatea Română de Radiodifuziune a primit din partea Institutului European din România Premiul de Excelenţă pe anul 2014, categoria radio, pentru promovarea spiritului şi valorilor europene.

Premiul a fost acordat pentru proiectul EuranetPlus, dezvoltat de Radio România, care produce şi difuzează materiale jurnalistice cu tematică europeană pe Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Regional, Radio România Antena Satelor şi Radio România Internaţional.

Directorul general al Institutului European din România, Gabriela Drăgan, a declarat că Premiul de Excelenţă a fost acordat pentru faptul că „Radio România face un lucru extraordinar pentru că, prin proiectul EuranetPlus, promovează emisiuni de calitate, care ajung peste tot pe teritoriul românesc. Este extrem de important faptul că Radio România a inclus în grila de programe, emisiuni diverse, consacrate problematicii europene”, a adăugat Gabriela Drăgan.

EuranetPlus este un proiect de coproducţii radiofonice internaţionale (2013-2016) finanţat de Comisia Europeană. Totodată, prin proiect se realizează lunar dezbateri pe teme cetăţeneşti la Parlamentul European, sub genericul „Colţul cetăţeanului”.

EuranetPlus cuprinde 15 corporaţii sau posturi de radio publice şi private, naţionale, regionale şi internaţionale din statele UE, cu o audienţă cumulată zilnică 20 de milioane de persoane

EuranetPlus, nominalizat pentru Premiul de Excelenţă IER 2014

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 noiembrie 2014, 10:10

Proiectul editorial EuranetPlus, la care participă Societatea Română de Radiodifuziune, a fost nominalizat pentru Premiul de Excelenţă IER 2014 (Institutul European din România), ediţia a V-a, categoria emisiuni radio.

Nominalizarea proiectului are drept motivaţie principală promovarea prin acest proiect a spiritului şi valorilor europene. Decernarea Premiilor va avea loc la 11 decembrie, la Bucureşti, cu ocazia conferinţei anuale a IER, cu tema Provocări politice şi economice: răspunsuri pentru Europa.

EuranetPlus este un proiect de coproducţii radiofonice internaţionale prin care se produc şi se difuzează emisiuni cu tematică europeană, cu finanţare de la Comisia Europeană (2012-2016). EuranetPlus are între membrii săi 15 corporaţii sau posturi de radio publice şi private, naţionale, regionale şi internaţionale din mai multe state UE. Audienţa cumulată zilnică a radiodifuzorilor implicaţi este de 20 de milioane de ascultători.

Societatea Română de Radiodifuziune participă la proiectul EuranetPlus prin Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Antena Satelor, Departamentul Studiourilor Regionale şi Radio România Internaţional. EuranetPlus produce şi difuzează zilnic, on-air şi online, conţinuturi editoriale pe teme europene şi realizează lunar dezbateri pe teme cetăţeneşti, la Parlamentul European, sub conceptul Colţul cetăţeanului.

La categoria emisiuni radio a mai fost nominalizată pentru Premiul de Excelenţă IER 2014 emisiunea Tânăr în Europa, realizată de RFI România cu sprijinul Parlamentului European

Uniunea Europeană lansează o nouă operaţiune în Marea Mediterană pentru a ajuta Italia să facă faţă afluxului de imigranți

Publicat de Stefania Grigore, 1 septembrie 2014, 08:00

Decizia vine după ce în ultimele săptămâni 300 de persoane au murit înecate în timp ce încercau să treacă ilegal graniţa, dar şi după ce Roma a făcut apel la agenţia Uniunii Europene în problema frontierelor, să preia misiunea de salvare a imigranţilor care sosesc pe mare.

Operaţiunea, intitulată Frontex Plus va înlocui Mare Nostrum, o desfășurare navală inițiată de Italia în urma a două naufragii soldate cu victime în octombrie 2013 și pe care Roma amenință să o suspende în luna octombrie. Din toamna anului trecut, datorită operaţiunii Mare Nostrum au fost salvaţi aproape 20.000 de imigranţi. Operaţiunea costă însă autorităţile italiene aproximativ nouă milioane de euro pe lună, bani proveniţi în întregime de la bugetul Ministerului Apărării.

Comisia Europeană doreşte să pună în aplicare operațiunea Frontex Plus în această toamnă, însă reuşita depinde şi de contribuția statelor membre, spune comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom.

Frontex are nevoie de mai mulţi bani, dar este necesar să se găsească soluţii şi pentru finanţarea noii operaţiuni. Sperăm să fie aplicată până în noiembrie. În plus, este nevoie de mai multe resurse umane şi tehnice, dar şi de state membre care să participe. Încercăm să aflăm de ce este necesar, de câte persoane este nevoie, de câte bărci şi câte elicoptere. Va trebui luată şi o altă decizie pentru a permite reunirea familiilor din ţări diferite şi pentru ca oamenii să nu mai fie nevoiţi să se îmbarce în bărci, să treacă ilegal graniţa şi să se mai întâmple nenorociri, să moară.

Italia a devenit pentru multe persoane un punct de tranzit pentru a călători liber în alte ţări ale Uniunii Europene, a mai spus Cecilia Malmstrom.

Se estimează că cel puţin 80.000 de imigranţi au sosit în Italia de la 1 ianuarie, comparativ cu peste 43.000 tot anul trecut. În plus, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa de la începutul anului în timp ce încercau să traverseze marea către Europa, în ambarcaţiuni improvizate depăşeşte 1.800. Cifra este de trei ori mai mare faţă de anul trecut când au murit 600 de imigranţi.

Lituania – undă verde pentru aderarea la zona euro în 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iulie 2014, 10:45

In urmă cu două zile  ministrii europeni ai afacerilor europene reuniti la Bruxelles au acordat ultima aprobare pentru aderarea Lituaniei la zona euro la 1 ianuarie 2015.

Consiliul de ministri al Uniunii Europene intrunit miercuri și-a dat acordul pentru aderarea Lituaniei la zona euro de la 1 ianuarie 2015. Liderii europeni, miniștrii europeni de finanțe, Banca Centrală Europeană, Comisia Europeanã și Parlamentul European îsi dăduseră în prealabil acceptul.

Lituania va deveni, la 1 ianuarie 2015, cel de-al 19-lea stat membru al zonei euro. Lituania este ultima dintre cele trei țări baltice care adoptă moneda euro, după Estonia în 2011 si Letonia în acest an.

Prima incercare a Lituania de  adereare la zona euro a fost în anul 2006, însă nu a reusit să obtină atunci stabilitatea preturilor cerută.

Intrarea  Lituania în familia euro nu este doar un eveniment crucial pentru această țară, este de mare importanță pentru întreaga zonă euro, este o demonstrație de atractivitatea continuă  a proiectului monedei euroe  care are o relevanta importanta pentru comunitatea europeana, a declarat Sandro Gozi, președinte al Consiliului pentru Afaceri Europene ….

”Sunt onorat să începem președentia semestrială a Consiliului de afaceri europene cu aceasta decizie, ca Lituania să ni se alăture ca cel de-al 19 lea stat membru al zonei euro, semn ca lucrurile se misca in Uniunea Europeana”

Si Jyrki Kataien , membru al Consiliului European, responsabil cu afacerile economice și financiare  a salutat aderarea Lituaniei la zona euro și a apreciat în mod deosebit eforturile pe care aceasta țara le-a facut…

”Bun venitLlituania, cel de-al 19 lea membru al zonei euro. Adoptarea monedei euro este un eveniment major atat pentru Lituania cat si pentru zona euro și Uniunea Europeana de asemena. Pregatirea Lituaniei de a adera la moneda euro a însemnat un nivel ridicat de prudența in atingerea standardelor politicilor fiscale și o serioasă reformă economică”

Comisarul European  Slim Kallas a declarat ca această decizie a fost luată ca urmare a evaluării rezultatelor obținute Lituania de către toate forurile financiare europene…

”Eurogrup si Ecofin au discutat despre aderarea Lituaniei la zona euro si adoptarea monedei euro si au salutat în unanimitate rezultatele obținute de poporul lituanian. Acest lucru a fost posibil cu participarea Băncii Centrale Europene  si nu a existat nici o îndoială cu privire la performanțele realizate de această țară”

Primul misnistru lituanian  Algirdas Butkevicius  a precizat la rândul său că eforturile  consistente depuse de  țara sa  au dat roade și astăzi zona euro a deschis usa pentru Lituania. Adoptarea monedei euro a fost pas strategic pentru Lituania, bine gândit din  punct de vedere economic și politic, pentru a stimula creșterea economică națională. Aderarea Lituaniei la moneda unică europeană va consolida Uniunea Economică și Monetară a UE. Integrarea euro mai profundă înseamnă o mai mare siguranță…

Dreptul la muncă şi libera circulatie în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iulie 2014, 10:20

Mobilitatea forţei de muncă în UE aduce beneficii nu numai lucrătorilor, ci şi economiilor statelor membre. Ea aduce beneficii şi ţărilor gazdă deoarece permite ocuparea posturilor vacante şi creşte nivelul taxelor şi impozitelor colectate de statul respectiv. Cu toate acestea, în 2014, încă se mai discută despre restricţionarea accesului pe piaţa muncii în unele state membre. Felicia Ristea, Radio România Timişoara.

Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune a comentat pe marginea reacţiilor unor guverne ale Uniunii Europene:

În Marea Britanie, ca şi în alte ţări europene, am fost martorii unei anxietăţi crescute şi, cîteodată, ostilitate îndreptată împotriva muncitorilor imigranţi, mai ales în privinţa drepturilor la asigurări sociale în ţările gazdă. Adevărul, şi, cu adevărat, poate fi deranjant pentru unii, este că marea majoritatea a omenilor care se mută dintr-o ţară a Uniun. Europ în alta o fac în căutare de muncă. Muncitorii imigranţi pot ajuta ecomia ţării gazdă să funcţioneze mai bine. Ei răspund unei cereri macro-economice şi venituri la bugetul de stat ceea ce poate duce la crearea altor locuri de muncă. Ei pot, de asemenea, să reducă presiunea fiscală exercitată asupra populaţiei autohtone. De fapt, toate studiile realizate ne indică o direcţie unică: există un consens între toţi specialiştii referitor la  avantajele mobilităţii forţei de muncă.

După cum devine tot mai evident în media naţională şi europenaă, mobilitatea forţei de muncă este unul dintre subiectele care preocupă în ultimii ani mediul socio-economic şi politic. Acest fapt determină accentuarea preocupărilor şi studiilor în domeniu pentru a reda libertate angajatului să-şi practice meseria acolo unde există oportunităţi. Corina Creţu, parlamentar european, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European:

Eu personal îmi propun să duc mai departe în primul rând interesele românilor. Apărarea dreptului la liberă circulație este o prioritate pentru mine, la fel și apărarea dreptului la muncă, pentru că știm foarte bine ce presiuni se fac pentru restrângerea acestor libertăți, care s-au obținuit atât de greu. Pe de altă parte, sunt probleme sociale, sunt probleme legate de inegalitățile dintre statele membre și, provenind dintr-o zonă mai săracă a Uniunii Europene, este evident că va fi o prioritate pentru mine să mă lupt pentru reducerea acestor inegalități care incă mai despart statele membre. 

De ce promovează Comisia Europeană mobilitatea? Se consideră că o mai mare mobilitate a forţei de muncă, atât cea dintre locurile de muncă (mobilitatea ocupaţională), cât şi cea dintre ţări (mobilitate geografică), contribuie la progresul social şi economic, la un grad mai înalt de ocupare a forţei de muncă şi la o dezvoltare durabilă şi echilibrată. Această mobilitate permite o adaptare mai uşoară şi mai eficientă a economiei europene, a gradului de ocupare a forţei de muncă şi a forţei de muncă la condiţiile în schimbare şi constituie un stimulent pentru schimbare într-o economie globală concurenţială. Un grad mai înalt de mobilitate între statele membre va încuraja şi o mai strânsă integrare politică în cadrul UE.

Comisia Europeană a publicat recent statisticile referitoare la programul Erasmus

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 iulie 2014, 10:45 / actualizat: 22 iulie 2014, 9:07

Comisia Europeană a publicat recent statisticile referitoare la programul Erasmus pentru perioada 2012-2013. Conform acestora, un număr record, de aproape 270.000 de studenţi au beneficiat de burse UE pentru studiu sau practică în străinătate. Mai multe detalii aflăm de la colegul nostru Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Erasmus este un program deosebit de popular. În cei 27 de ani care au trecut, acesta a făcut posibil ca peste 3 milioane de studenţi să-şi lărgească orizontul, să-şi perfecţioneze aptitudinile peste hotare – sublinia  Androulla Vassiliou, comisar european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret.

Şansa de a învăţa câteva luni la o universitate din străinătate reprezintă în continuare cea mai populară opţiune pentru studenţi, însă stagiile de lucru Erasmus efectuate în cadrul unor întreprinderi sau societăţi deţin o pondere din ce în ce mai însemnată. La ora actuală fiecare al cincilea bursier optează pentru această posibilitate.

Popularitatea acestui program, implicit şi participarea este impresionantă inclusiv în cazul instituţiilor de învăţământ superior din România.

Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj este lider regional de necontestat la capitolul schimburi internaţionale. Prof. Dr. Dan Dumitraşcu, prorectorul universităţii, directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale:

„Noi trimitem în fiecare an – mă refer la toate facultăţile: Medicină, Medicină Dentară, Farmacie şi programele scurte, de trei ani şi de patru ani, de Asistenţă Medicală – am început deci în urmă cu câţiva ani cu câte 60 de studenţi cu care eram deja primii pe ţară, dar în prezent avem 120-150, în ultimii doi ani am avut în jur de 150 de studenţi, care au plecat! Dar noi ne mândrim şi cu faptul că aproape în fiecare an vin 40-50 de studenţi din străinătate la noi să facă şi ei stagii Erasmus şi asta deja mi se pare important!

Universitatea noastră are peste 100, mai exact 105 contracte bilaterale, unde avem latitudinea de a trimite proprii studenţi.”

De programul Erasmus beneficiază nu numai studenţii, ci şi cadrele didactice. Instituţiile de învăţământ superior au astfel şansa de a dobândi o vizibilitate sporită pe plan internaţional inclusiv prin profesorii lor invitaţi să ţină cursuri la universităţi din străinătate, pe de altă parte pot beneficia ele însele de cursurile unor invitaţi de renume.

Din acest an programul Erasmus a devenit unul şi mai cuprinzător, în acelaşi timp mai accesibil.

Androulla Vassiliou, comisar european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret:

„Erasmus plus, noul program pentru educaţie, formare şi sport, care a demarat în ianuarie, va oferi şi mai multe oportunităţi pentru următorii şapte ani, mulţumită unei extinderi de 40% a bugetului general, comparat cu programele precedente. În următorii 7 ani un total de 7 milioane de persoane vor dobândi o experienţă internaţională prin studiu, stagiu de muncă sau voluntariat în străinătate. 

În aceste timpuri cu rate ale şomajului deosebit de ridicate în rândurile tineretului, este crucial să oferim şanse adiţionale pentru obţinerea unui loc de muncă. În septembrie – în premieră – Comisia va publica un studiu privind impactul programului Erasmus asupra angajabilităţii.”

Uniunea Europeană oferă finanţare substanţială pentru proiecte de mediu inovatoare

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iulie 2014, 12:00 / actualizat: 14 iulie 2014, 15:13

Uniunea Europeană oferă finanţare substanţială pentru proiecte de mediu inovatoare, cu emisii reduse de carbon. Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

La începutul acestei săptămâni Comisia Europeană a anunțat acordarea unei finanțări în valoare de 1 miliard de euro pentru susținerea a 19 proiecte menite să combată schimbările climatice.

Banii vor fi oferiţi prin așa numitul program NER 300, care este cel mai mare program din lume ce vizează finanţarea proiectelor inovatoare de producere a energiei prin dezvoltarea noilor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon.

NER 300 se numeşte astfel pentru că face referire la certificatele de emisii de carbon din Rezerva pentru instalaţiile nou intrate fiind o prescurtare a cuvintelor englezeşti „new entrants’ reserve” şi este finanţat din vânzarea a 300 de milioane de astfel de certificate.

Acest program se derulează în cadrul a două apeluri de proiecte, unul ce se finanțează din vânzarea a 200 de milioane de certificate de emisie, iar celălalt din diferența de 100 de milioane, finanțarea NER300 fiind eliberată către beneficiari anual, pe baza cantității de „energie verde” produsă.

Proiectele finanțate pot fi din diverse domenii, precum bioenergie, energie solară concentrată, energie fotovoltaică, geotermală, eoliană, oceanică, hidroelectrică, managementul surselor regenerabile distribuite, oferindu-se sprijin financiar pentru pentru cel mult trei proiecte din fiecare stat membru, într-o limită de 50 % din costurile relevante, pentru fiecare proiect.

Prin costuri relevante se înţelege investiţia suplimentară necesară pentru implementarea unei tehnologii inovatoare de energie regenerabilă (SER) sau pentru proiecte privind captarea și stocarea carbonului (CSC), din care se scade valoarea actuală netă a beneficiilor din exploatare şi a costurilor de funcționare ce apar prin aplicarea tehnologiei.

La începutul acestei săptămâni, la al doilea apel al programului NER 300 Comisia Europeană a decis alocarea a 1 miliard € de finanțare pentru 19 proiecte destinate creşterii producţiei de energii verzi.

România nu are niciun proiect finanţat prin acest program, toate cele 19 proiecte câştigătoare provenind din alte 12 ţări membre ale UE.

Potrivit Comisiei Europene, aceste proiecte au rolul de a creşte producția de energie din surse regenerabile în UE cu aproape 8 terawați oră (TWh) şi vor capta 1,8 milioane tone CO2 pe an, echivalentul scoaterii de pe drumuri a unui milion de autoturisme.

Comisarul european însărcinat cu schimbările climatice, Connie Hedegaard, a afirmat că aceste proiecte vor ajuta la protejarea mediului și vor face Europa mai puțin dependentă de energie, iar pe de altă parte, vor permite strângerea unor investiții suplimentare ceea ce va duce la crearea de noi locuri de muncă:

Şi în fond despre asta este vorba în legătură cu aceste proiecte inovatoare: ele pot crea locuri de muncă, există un mare potenţial în acest sens în ceea ce am prezentat astăzi, ele vor ajuta Europa la oprirea creşterilor facturilor la energie şi desigur vor contribui substanţial la scăderea emisiilor de carbon.

Deci cred că este o zi foarte bună pentru politicile europene de mediu, dar în acelaşi timp şi pentru perspectivele de securitate energetică a Europei.

Merită reţinut că programul NER 300 reprezintă o componentă-cheie a strategiei UE privind combaterea schimbărilor climatice şi că statele europene au obligaţia ca, până în 2030, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40%, până la nivelul din anul 1990.

10 mai Ziua Europeană a Curăţeniei!

Publicat de DSRNetworkAdmin, 16 mai 2014, 12:05 / actualizat: 28 mai 2014, 3:02

Minivacanţa de săptămâna trecută s-a tradus şi printr-o solicitare maximă a spaţiilor verzi limitrofe oraşelor, a zonelor turistice uşor accesibile. Cu atât mai oportună ne poate părea recenta iniţiativă de a declara 10 mai Ziua Europeană a Curăţeniei! Prin ce se traduce aceasta? Detalii ne oferă Papp-Zakor András de la Radio România Cluj, în rubrica Local, regional, european:

Transcript:

Zi de zi cantităţi uriaşe de deşeuri ajung unde nu ar trebui: pe străzi, în zonele verzi, în apele şi în pădurile Europei. Milioane de cetăţeni se mobilizează, participând – după posibilităţi – regulat sau măcar ocazional la acţiuni voluntare de curăţenie. Let’s Clean Up Europe – Pentru o Europă mai curată este o iniţiativă menită să stimuleze şi mai mult acest tip de acţiuni, de a creşte gradul de conştientizare privind amploarea problemei pe care o reprezintă deşeurile şi de a-i încuraja pe cei care vor să contribuie activ la îmbunătăţirea situaţiei.
Domnul Janez Potočnik, comisar european pe probleme de mediu adresa îndemnul: „Este o iniţiativă concretă, prin urmare haideţi să ne punem cizmele şi mănuşile! Cu toţii dorim să locuim în cartiere curate, aşadar împreună să facem curăţenie în Europa!”
Evenimente legate de Ziua Europeană a Curăţeniei se vor derula în 15 state membre ale Uniunii, precum şi în Andorra, Bosnia şi Herţegovina, Norvegia, Serbia şi Turcia.
Comisia Europeană promovează evenimentul, însă acţiunile concrete din fiecare ţară vor avea un caracter independent, local şi cetăţenesc, coordonarea făcându-se la nivel naţional.
România participă şi ea la activităţile legate de Ziua Europeană a Curăţeniei, campania de promovare şi acţiunile de curăţenie fiind corelate de Asociaţia Planeta Verde.

Mihaela Papazu, director executiv al asociaţiei:
„Let’s Clean Up Europe este la prima ediţie nu doar în România ci în toate ţările din Europa şi ţările înscrise în cadrul acestei campanii. În România, Ziua Europeană a Curăţeniei va fi marcată de către echipele de voluntari ce
s-au înscris în cadrul acestei campanii europene. Astfel mai multe echipe de voluntari din toată ţara şi-au ales anumite zone pe care doresc să le ecologizeze. Nu există o hartă sau locuri prestabilite în care pot să meargă, fiecare şi-a ales locaţia dorită: un parc, o zonă dintr-o pădure sau chiar zona de picnic care lor le place din punctul de vedere al peisajului, dar nu şi din punct de vedere al curăţeniei … Bineînţeles că vom avea şi noi o echipă care va merge într-o anumită zonă şi va face ecologizarea zonei respective.”
Dar oare ce impact pot avea astfel de acţiuni concentrate într-o singură zi din cele 365 ale anului?
Mihaela Papazu:
„Pe termen scurt impactul probabil nu va fi foarte mare, dar sperăm ca pe termen lung acest impact să crească, astfel să crească şi numărul de voluntari implicaţi în campanii de protejare a mediului înconjurător, campanii de ecologizare.”
Comisia Europeană pune un mare accent pe sensibilizarea opiniei publice, schimbarea atitudinii legate de producerea şi administrarea deşeurilor. Prevenirea generării respectiv gestionarea acestora este una din priorităţile Comisiei pentru acest an, urmând ca în vară să fie revizuite inclusiv obiectivele referitoare la reciclare şi la gropile de gunoi.

Comisia Europeană a publicat pentru prima data un tablou de bord al UE in domeniul transporturilor

Publicat de DSRNetworkAdmin, 5 mai 2014, 08:52 / actualizat: 28 mai 2014, 3:08

Acesta grupeaza rezultatele statelor membre in 22 de categorii si ofera o imagine de ansamblu a performantelor si a lipsurilor din domeniu, la nivelul intregii Europe. Dezvolta acesta tema Dana Sterghiuli de la Radio Constanta, in rubrica Local-Regional-European, EuranetPLus.

Local-Regional-European

Publicat de DSRNetworkAdmin, 5 mai 2014, 08:52

Tablou de bord privind transporturile in UE Comisia Europeană a publicat pentru prima data un tablou de bord al UE in domeniul transporturilor.

Acesta grupeaza rezultatele statelor membre in 22 de categorii si ofera o imagine de ansamblu a performantelor si a lipsurilor din domeniu, la nivelul intregii Europe.

Dezvolta acesta tema Dana Sterghiuli de la Radio Constanta, in rubrica Local-Regional-European, EuranetPLus.

Siguranța la locul de muncă în atentia Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 30 aprilie 2014, 13:11 / actualizat: 28 mai 2014, 7:54

Siguranta si sanatatea la locul de munca, restructurarea, echilibrul dintre viata profesionala si cea privata au fost cateva dintre temele abordate in cadrul atelierelor organizate cu ocazia unui eveniment consumat recent la Bruxelles.

Dialogurile vin pe fondul provocarilor in acest domeniu ce apar in Uniunea Europeana. Horia Daraban de la Radio Iasi semneaza secventa Local, Regional, European

Siguranta si sanatatea la locul de munca – in atentia Uniunii Europene

Publicat de Monica Slavici, 30 aprilie 2014, 13:11 / actualizat: 30 mai 2014, 16:17

Siguranta si sanatatea la locul de munca, restructurarea, echilibrul dintre viata profesionala si cea privata au fost cateva dintre temele abordate in cadrul atelierelor organizate cu ocazia unui eveniment consumat recent la Bruxelles.

Dialogurile vin pe fondul provocarilor in acest domeniu ce apar in Uniunea Europeana. Horia Daraban de la Radio Iasi semneaza secventa Local, regional, European, rubrica Euranet Plus.

Local-Regional-European

Publicat de DSRNetworkAdmin, 8 aprilie 2014, 12:55

Comisia Europeană a aprobat la inceputul acestei luni, pentru Romania, harta privind acordarea de ajutoare de stat Comisia Europeana a aprobat la inceputul acestei luni, pentru Romania, harta privind acordarea de ajutoare de stat pentru dezvoltare regionala in perioada 2014-2020.

Este vorba despre regiunile ce pot beneficia de ajutoare regionale pentru investitii, acordate de autoritatile romane. Documentul stabileste nivelurile maxime ale ajutoarelor ce pot fi acordate intreprinderilor din regiunile eligibile. Harta va fi valabila pentru perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2020. Cu detalii vine astazi Claudia Ruse de la bucuresti Fm in rubrica Euranet Plus.