Suplimentarea bugetului UE cu 4,1 miliarde de euro pentru combaterea pandemiei

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 martie 2020, 22:08 / actualizat: 26 martie 2020, 14:14

Grupul PPE va vota mâine, 26 martie 2020, în plenul Parlamentul European, în procedură de urgență, toate măsurile propuse pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și, în plus, cere mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro în Bugetul Uniunii Europene pentru lupta împotriva pandemiei, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European.

„Noi, Grupul PPE, tocmai am decis să nu depunem niciun amendament la propunerile Comisiei Europene privind combaterea pandemiei de COVID-19 și să susținem votarea lor integrală mâine, în plenul Parlamentului European, în procedură de urgență. Mai mult, am decis să respingem orice amendament venit din partea altor grupuri politice care ar fi necesitat negocieri și ar fi dus la intrarea în vigoare întârziată a măsurilor.

Noi vrem adoptarea urgentă a acestor măsuri pentru ca banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei: pentru sprijinirea sistemelor medicale, achiziția de echipamente de protecție și alte echipamente medicale, achiziția de medicamente, dar și pentru sprijinirea sectoarelor economice vulnerabile și a micilor întreprinzători, tocmai pentru ca oamenii să nu-și piardă locurile de muncă”, a declarat Siegfried Mureșan, după ședința de astăzi a Grupului PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

„Alocarea a 37 de miliarde de euro investiții din fonduri europene și toate celelalte măsuri propuse de Comisia Europeană pentru combaterea epidemiei de COVID-19 sunt foarte utile, de aceea am decis să le votăm astăzi. Dar avem nevoie să facem mai mult de atât.

De aceea, am propus să cerem Uniunii Europene și statelor membre mobilizarea a încă 4,1 miliarde de euro, fonduri noi, pentru a combate mai eficient, în comun, pandemia de Covid-19 și toate efectele sale. Există 4,1 miliarde de euro care ar putea fi mobilizate în anul 2020 prin utilizarea flexibilității pe care o permite bugetul UE. Grupul PPE a acceptat propunerea mea, a devenit poziție oficială a Grupului.

Este clar că împreună putem combate această criză mult mai eficient decât separat. Chiar săptămâna aceasta Comisia Europeană a finalizat o procedură comună de achiziții de echipamente medicale și de protecție medicală tocmai pentru a obține condiții mai avantajoase decât le-ar fi obținut fiecare stat membru separat.

De aceea, pentru a lupta împreună și a ne coordona mai eficient la nivel european resursele, trebuie să punem cât mai multe resurse la comun în această perioadă de criză. Pentru asta am cerut mobilizarea acestor 4,1 miliarde de euro fonduri suplimentare, care nu sunt încă în bugetul Uniunii Europene, dar care ar putea fi mobilizate”, a mai spus deputatul european Siegfried Mureșan.

Background:
Parlamentul European va vota mâine trei propuneri legislative ale Comisiei Europene. Prima propunere se referă la utilizarea a 37 de miliarde de euro din fondurile europene structurale nerambursabile pentru a sprijini statele membre în criza generată de COVID-19. Cea de-a doua măsură se referă la extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate al UE destinat catastrofelor naturale și pentru gestionarea crizelor din domeniul sănătății; suma disponibilă este de 800 de milioane de euro. Cea de-a treia propunere prevede măsuri specifice de protejare a companiilor aeriene; astfel, se suspendă regula care obligă companiile aeriene să folosească cel puțin 80% din timpii aeroportuari alocați pentru a nu pierde acei timpi.

Dacă euro va dispărea, Europa se va prăbuşi

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 iunie 2019, 10:10

Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI. Totul se reduce la euro. Şi Europa nu se confruntă cu cele mai bune momente ale sale.

La mijlocul anului 2010, cancelarul Angela Merkel a spus că „dacă euro se prăbușește, ideea Uniunii Europene va dispărea”. Pentru Merkel, ca și pentru alți demnitari, Europa este un concept economic departe de postulatele așa-numitelor „părinţi ai Europei”, al căror proiect a susținut ideea unei comunități supranaționale fără diviziuni sau lupte sângeroase. Pentru asta, a fost necesar să se mențină principiile solide de solidaritate, libertate și înțelegere între diferitele popoare care au format-o, care doreau să o realizeze cu ajutorul fondurilor structurale pentru a ajuta țările cu probleme.

Deși Churchill a fost primul care a vorbit despre Statele Unite ale Europei, Schuman a promovat viziunea unei Europe unite politic, dar bazată pe responsabilitatea membrilor săi și creând un spațiu de solidaritate comună numit „sufletul Europei”. O idee mai avansată decât acordurile simple bazate pe o economie comună. În realitate, cu dificultățile sale, s-a sugerat revenirea la rădăcinile civilizației iudeo-creștine care sunt ascunse în realitatea europeană.

Totuși, astăzi, totul se reduce la euro. Iar Europa nu trăiește cele mai bune momente ale sale. Departe de a fi esențială în conflictul global care este organizat de Statele Unite și China, UE nu are nimic de spus şi cu nimic de contribuit. Chiar și noua administrație americană, împreună cu președintele ei, ignoră rolul Uniunii Europene și se prezintă la Londra pentru a susţine Brexitul. Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI, al cărei scenariu, pe lângă faptul că va fi globală, se va manifesta cu toată cruzimea sa în Oceanul Indian și în Pacific; adică între Asia de Sud-Est și geopolitica permanentului „arc de criză” al Orientului Mijlociu, cu Iranul și Rusia ocupând spațiile pe care pot sau le vor putea permite.

O nouă criză vine asupra euro din zona Italiei, al cărei guvern ignoră recomandările sau „cererile” care vin de la Comisia Europeană pentru a-și echilibra conturile publice. O situație care vorbeşte despre validitatea precară a acordurilor de la Maastricht. Crede cineva că Comisia ar impune sancțiuni Italiei pentru neîndeplinirea postulatelor sale? Dacă da, ar trebui să facă același lucru și cu Franța, pentru a da un exemplu. Și dacă, în cele din urmă, se va decide impunerea de sancțiuni, crede cineva că Italia şi le va asuma? Provocarea dintre Comisie și principalele țări europene, în acest caz Italia, este lansată. Totuşi, Banca Centrală Europeană (BCE), care acționează în afara Comisiei, ar putea lua alte decizii, cum ar fi lansarea unui program de achiziții al Trezoreriei italiene, deși acestea ar trebui aprobate în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES). O situație care ar putea deschide o confruntare între Germania și Franța împotriva Italiei. În orice caz, fie că un astfel de ajutor ar fi fost aprobat sau respins, Uniunea Europeană și euro ar intra într-o criză gravă. De aici şi vocile din Italia care, ca o amenințare, cer revenirea la liră și ieşirea din moneda unică. O criză latentă de mare amploare care, aparent, nu preocupă pe nimeni şi nici Spania.

Se pare că Europa este configurată altfel decât am văzut în ultimele decenii. Cu solidaritatea pierdută, fără „seva” despre care vorbea Schuman, apare posibilitatea reală ca țările de bază (Germania și Olanda, în special) să o apuce într-o altă direcție, lăsând riveranele la Marea Mediterană să meargă pe drumul lor. O Europă, nu cu două viteze, ci, poate, cu trei sau patru. Cu Regatul Unit în afara proiectului european, alături de Statele Unite sau, probabil, de China, cu germanii și olandezii obosiți să îi susțină pe cei care trăiesc în sud, iar cu Estul mai aproape de germani decât de noi, apare îndoiala rezonabilă că Europa, încetul cu încetul, se separă de ceea ce era un proiect comun. În acest caz, moneda euro ar fi redusă pentru a reveni la o uniune pierdută. O situație care ar putea duce la realitatea uimitoare de a vedea apărând din nou guldenul olandez, marca germană sau lira italiană, ca şi lira sterlină, configurând un nou spațiu monetar fără atașamentul față de o Europă unită dincolo de un comerț intern care ar slăbi țările cele mai îndatorate. Și aici, în acest nou scenariu, vor apărea toate slăbiciunile Spaniei, care ar intra într-o criză fără precedent, iar colapsul economic ar duce la prăbușirea ei ca țară. Sperăm că toate acestea nu se vor întâmpla, deși la orizont se pare că se zăreşte un stol lebede negre…

Articol de Eduardo Olier

Italia, România și Austria primesc sprijin de la Comisia Europeană pentru reconstrucția și restaurarea zonelor afectate de vremea nefavorabilă din 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 mai 2019, 13:22

Uniunea Europeană vine în sprijinul Italiei, României și Austriei prin alocarea  sumei de 293,5 milioane de euro pentru susținerea intervențiilor de reconstrucție și restaurare necesare după pagubele provocate de vremea nefavorabilă din 2018.

Italia care a trecut prin una dintre cele mai grave inundații din ultimii ani, revărsările de ape și alunecările de teren provocând pagube masive pe tot cuprinsul țării, va primi 277,2 milioane de euro. De asemenea,  8,2 milioane de euro vor fi destinate României, afectată de inundațiile din vara trecută, iar Austria va primi 8,1 milioane de euro pentru regiunile alpine de la granița cu Italia unde s-au înregistrat mari pagube.

Acești bani sunt donaţi prin Fondul de Solidaritate al UE (FSUE), iar sumele propuse de Comisie pentru alocare vor trebui examinate de Consiliu și de Parlamentul European, foarte probabil, nu înainte de luna septembrie, având în vedere iminența alegerilor europene.

Comisarul european Corina Creţu a prezentat, într-o conferință de presă, propunerea de alocare a fondurilor de solidaritate precizând că imediat ce Parlamentul European și statele membre vor da undă verde, „Comisia va înmâna integral sumele” statelor membre afectate.

Din raportul privind activitatea Fondului de Solidaritate, publicat de Comisia UE odată cu anunțarea alocării sumelor necesare pentru reconstrucția zonelor afectate și remedierea pagubelor, reiese că Italia este principalul beneficiar, primind 1,2 miliarde de euro pentru cutremurele din 2016/2017 din centrul ţării, şi alte 2 miliarde de euro la sfârșitul lui 2014. Sprijinul total acordat de către Fond țărilor UE în perioada 2002-2017 este de 5,2 miliarde de euro, din care jumătate (2,56 miliarde de euro) au fost destinaţi Italiei, devastată de calamităţi naturale.

Documentul evidențiază o „marjă de îmbunătățire” a Fondului din punctul de vedere al rapidităţii, coerenței și eficacităţii deoarece, potrivit raportului, procedura actuală „poate dura ceva timp”. Din acest motiv, Comisia evaluează posibilitatea ca „o dată cu creșterea plăților în avans, finanţările să poată ajunge mai repede la destinatari”.

Eurostat: Datoria publică la nivelul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 aprilie 2019, 14:02

Potrivit ultimelor date Eurostat, datoria publică din Zona Euro s-a situat în medie la 85,1% din PIB faţă de 86,4% în trimestrul al treilea 2018. La nivelul UE, datoria s-a situat la 80% faţă de 81% în trimestrul al treilea.

Cea mai ridicată datorie din UE în trimestrul al patrulea 2018 a fost înregistrată de Grecia 181,1% din PIB ceea ce reprezintă echivalentul a 334,5 miliarde de euro.

Grecia este urmată de Italia (132,2%), Portugalia (121,5%), Cipru (102,5%) şi Belgia (102%).

Cel mai scăzut nivel al datoriei a fost înregistrat de Estonia (8,4%), Luxemburg (21,4%) şi Bulgaria (22,6%).

Conform datelor Eurostat, în trimestrul al treilea al anului 2018, o creştere a datoriei a fost înregistrată doar în România (+ 0,8%), Regatul Unit şi Suedia (+ 0,6%) şi Finlanda (+ 0,1%). Cea mai mare scădere s-a înregistrat în Cipru (-7,6%), Irlanda (-4%), Portugalia şi Belgia (ambele cu -3,3%).

Rezerva de aur a României

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 aprilie 2019, 13:32

Luni, 01.04.2019, Senatul a adoptat, proiectul de lege privind repatrierea rezervei de aur a României şi urmează a fi supus la vot în Camera Deputaților care este for decizional.

Acest proiect, inițiat de liderul PSD Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae, a stârnit controverse şi a ridicat multe semne de întrebare în rândul analiștilor financiari, politicieni și bancheri.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, spunea că, după cel de-al Doilea Război Mondial, rezerva de aur a României a fost ținută la Banca Angliei și că „nici Ceaușescu, nici Dej n-au adus acasă aurul din străinătate. Nicolae Ceaușescu, din 1965 până în anii 1980, a fost preocupat să transfere continuu aur în marile centre financiare”.

Cantitatea de aur a fluctuat însă în perioda imediat de după război (de la 72,4 tone, în 1957, la doar 7,2 tone în 1952) fiindcă aurul a fost folosit la stingerea obligațiilor externe, dar rezerva a fost treptat refăcută, astfel încât în 1965, aurul din străinătate reprezenta 24,7 tone, iar în 1971 – 44,9 tone.

În anii 80 s-au complicat lucrurile din cauza dorinței lui Ceaușescu de a stinge datoria externă, astfel că, potrivit lui Adrian Vasilescu, „în 1986 nu a mai rămas în străinătate niciun gram de aur”, iar în tezaurul din țară mai erau doar puțin peste 42 de tone. „Din dispoziția lui Ceaușescu, BNR a mai cumpărat până în 1989, încă 17,6 tone de aur”, a mai precizat Vasilescu.

Potrivit unei informări recente a Băncii Naționale a României, la 31 martie 2019, rezerva de aur a României se menține la 103,7 tone, iar valoarea acesteia, în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, se ridică la 3,835 miliarde de euro.

În total, rezervele internaționale ale României, care înseamnă atât valutele, cât și aurul, se ridică la aproape 36,4 miliarde de euro.

La Banca Angliei se află circa 60% din rezerva de aur (61 de tone), iar Banca Națională a României plătește 309.000 de lei pentru păstrarea aurului la Londra, potrivit Raportului pe 2017 al BNR, ceea ce echivalează cu aproape 66.000 de euro anual.

Pentru aducerea aurului în România, cea mai sigură cale de transport este cea a aerului – pentru transportul pe mare sau pe roți, durata transportului, dar mai ales riscurile legate de siguranță fiind mult mai mari.

Fiindcă este vorba de o cantitate însemnată de aur, pentru a elimina din riscuri, cel mai probabil transportul s-ar putea face în tranșe mai mici, posibil de circa 10-20 de tone fiecare, pe o perioadă mai îndelungată de timp, au declarat pentru Europa Liberă surse din piața asigurărilor, care au dorit să își păstreze anonimatul.

„Dacă aduci toate cele 56 de tone dintr-o dată, s-ar bloca jumătate din București din cauza măsurilor de securitate aferente acestui transfer de la aeroport până la BNR”, au explicat sursele noastre.

Practic, acest lucru înseamnă asigurarea transportului de la Banca Angliei la aeroport, cu forțe de securitate locale, cu mașini blindate care să protejeze transportul, cu personal care să încarce și să descarce conținutul mașinilor.

Apoi ar urma ca aurul să fie trimis cu o cursă aeriană specială până la București și, în cele din urmă, de la București până la sediul BNR, cu un alt transport securizat. Cel mai probabil, BNR este cea care va plăti asigurarea transportului, cerută de asigurători.

Potrivit surselor Europei Libere, doar polița de asigurare a transportului ar varia între 500.000 și 1,5 milioane de euro, care depinde de mai mulți factori, printre care și modul cum se face transportul sau cine face transportul pe toate cele trei segmente – rutier, de la Banca Angliei la aeroport, apoi aerian – cursa Londra-București și din nou rutier, de la aeroport la Banca Națională.

Dacă luăm în calcul valoarea maximă a poliței de asigurare ar reprezenta 23 de ani de chirie la Banca Angliei.

În plus, la această sumă se adaugă și cheltuielile operaționale, reprezentând costul efectiv al transportului, greu de estimat în acest moment.

La toate acestea ar trebui, ulterior, să se adauge și costul de asigurare al aurului în România, dar și al celui cu oamenii care să aibă grijă de cantitatea de aur.

„Atunci când se ia o astfel de decizie se face o analiză de cost, inclusiv ce se întâmplă în caz de război sau atac terorist (…) Și e un cost în plus pentru statul român, care trebuie să asigure acest bun”, au mai argumentat sursele Europei Libere, atrăgând totodată atenția că, cel mai probabil, în costul anual pe care îl plătește BNR pentru depozitarea aurului la Banca Angliei intră și garanțiile de securitate și asigurare, iar acestea trebuie să fie aceleași și în momentul în care aurul ar urma să fie ținut în România.

Marți, la BNR, are loc ședința Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară, unde ar urma să se dea un aviz și pe problema referitoare la repatrierea rezervei de aur în România.

În prezent, din totalul de 103,7 tone, circa 60% (61 de tone) se află depozitate la Banca Angliei, dar instituția sub tutela căreia se află rezerva este Banca Națională a României.

Potrivit proiectului de lege inițiat de social-democrați, BNR ar urma să aducă în România tot aurul din rezervele aflate în afara țării, cu excepția a 5%. Iar condiția pentru ca cele cinci procente din rezerva de aur să rămână în afara țării este ca aurul să fie investit în scopul obținerii de venituri.

Totuși, specialiștii BNR și cei din lumea finanțelor atrăgeau atenția, încă din momentul în care acest proiect de lege a fost trimis la comisile de specialitate din Senat, că operațiunile cu aur sunt riscante.

După cum explica anterior, pentru Europa Liberă, analistul financiar Dragoș Cabat, băncile centrale nu au ca scop să facă profit din aceste rezerve internaționale, care includ, nu doar aurul, ci și valute precum euro, dolari, lire sterline sau alte monede: „ele sunt o garanție a faptului că banca centrală și țara respectivă au niște sume cu care să își poată garanta obligațiile de plată pe care le are față de alte țări, iar, în felul acesta, partenerii săi au încredere că acest aur chiar există”.

Creşte încrederea românilor în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 ianuarie 2019, 14:43

Eurobarometru de toamnă 2018: 52% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, față de 43% media europeană

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, publicat la sfârşitul lunii decembrie 2018, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (52%, față de o medie europeană de 43%). Majoritatea europenilor consideră, pentru prima dată, că vocea lor contează în UE. În plus, sprijinul față de Uniunea economică și monetară rămâne puternic și atinge un nou nivel maxim în zona euro.

Rezultate despre România, pe scurt:

• 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană (comparativ cu o medie UE de 42%)
• 51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE (comparativ cu o medie UE de  49%)
• 56% dintre români au o percepție pozitivă asupra situației economiei europene (comparativ cu o medie UE de 49%)
• 48% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii (comparativ cu o medie UE de  44%)

1. Indicatorii politici pozitivi sunt în creștere

Pentru prima dată de când a fost adresată întrebarea, majoritatea europenilor consideră că „vocea lor contează în UE” (49 %, + 4 puncte procentuale față de primăvara anului 2018), în timp ce 47 % susțin contrariul (- 2 față de primăvara anului 2018), iar 4 % (- 2) afirmă că „nu știu”. În 16 state membre ale UE, majoritatea respondenților consideră că vocea lor contează în Uniunea Europeană, scorurile cele mai mari s-au înregistrat în Danemarca (73 %), Suedia (71 %) și Germania (70 %).

43 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE (+ 3 puncte procentuale față de primăvara anului 2018) – cel mai înalt nivel din toamna anului 2009. Peste o treime dintre respondenți au o imagine neutră despre UE (36 %, – 1 față de primăvara anului 2018), în timp ce o cincime au o imagine negativă (20 %, – 1), iar 1 % nu au nicio opinie. De la cel mai recent sondaj Eurobarometru standard din primăvara anului 2018, proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE a crescut în 17 state membre ale UE, cel mai puternic în Suedia (53 %, + 11), Spania (43 %, + 10) și Regatul Unit (43 %, + 9).

Încrederea în UE este stabilă (42 %), rămânând la cel mai înalt nivel înregistrat din toamna anului 2010. Încrederea predomină în 17 state membre ale UE (15 în primăvara anului 2018), cele mai mari niveluri fiind în Lituania (65 %), Danemarca (60 %) și Suedia (59 %). Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naționale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35 % au încredere în parlamentul lor național și în guvernul lor național (+ 1 punct procentual în ambele cazuri față de primăvara anului 2018).

2. Sprijinul pentru cetățenia UE și pentru libera circulație în toate statele membre ale UE

În toate cele 28 de state membre, majoritatea respondenților consideră că sunt cetățeni ai UE: 71 % în întreaga UE (+ 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar la nivel național, nivelul variază de la 89 % în Luxemburg, la 51 % în Bulgaria.

O mare majoritate a respondenților sprijină „libera circulație a cetățenilor UE” (83 %, + 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar în fiecare stat membru al UE, peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie.

3. Se confirmă sprijinul puternic față de moneda euro

La 20 de ani de la introducerea monedei noastre unice, sprijinul în favoarea Uniunii economice și monetare și a monedei euro rămâne la un nivel maxim record, trei sferturi dintre respondenții (75 %, + 1 punct procentual) din zona euro fiind în favoarea monedei unice din UE.

Majoritatea cetățenilor UE consideră că situația economiei europene este „bună” (49 %), un ușor declin față de primăvara anului 2018 (- 1 punct procentual). 38 % dintre respondenți consideră că economia europeană este „nesatisfăcătoare” (+ 1), iar 13 % nu au nicio opinie.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiei naționale (49 %, neschimbat) continuă să depășească opiniile negative (48 %, + 1), dar cu o marjă de un punct. Majoritatea respondenților din 16 state membre ale UE (14 în primăvara anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Malta (95 %) și Luxemburg și Țările de Jos (ambele cu 91 %) sunt țările cu cele mai mari procente. În Danemarca, Germania, Suedia (toate cu 88 %) și Austria (81 %), mai mult de opt din zece respondenți împărtășesc această opinie. Cele mai mici procente sunt observate în Grecia (6 %), Croația (16 %) și Spania și Bulgaria (ambele cu 18 %).

4. Migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, 40 % dintre mențiuni (+ 2 puncte procentuale față de primăvara anului 2018). Este menționată de două ori mai des decât terorismul (20 %), care rămâne a doua cea mai importantă preocupare în pofida unei scăderi puternice (- 9 față de primăvara anului 2018). Situația finanțelor publice ale statelor membre se află pe locul trei (19 %, + 2): ea se numără printre principalele trei preocupări pentru prima dată din toamna anului 2014, depășind preocupările cu privire la situația economică, în prezent pe locul al patrulea (18 %, neschimbat) pentru prima dată începând cu toamna anului 2010. Schimbările climatice reprezintă o preocupare principală pentru 16 % dintre respondenți, înregistrând cea mai mare creștere (+ 5 puncte procentuale) și ajungând pe a cincea poziție.

Deși șomajul este pe poziția a șasea la nivelul UE (13 %, cel mai mic nivel pentru acest indicator din 2010), el rămâne principala preocupare la nivel național (23 %, – 2 puncte procentuale). Acesta este cel mai mic scor din 2007. Creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, + 4) se situează pe locul al doilea împreună cu imigrația (21 %, neschimbat). Este pentru prima oară din toamna anului 2008 când preocupările legate de costul vieții sunt printre cele mai importante două preocupări naționale. Pe locul al patrulea, cu 20 % dintre mențiuni (- 3), sănătatea și securitatea socială se întorc la nivelul observat în toamna anului 2017. Situația economică (15 %, neschimbat) și pensiile (15 %, – 2) ocupă împreună a cincea poziție, puțin peste mediu, climă și aspecte legate de energie (14 %, + 4), care au ajuns la un nou nivel maxim.

Socialiştii bulgari nu vor adoptarea monedei euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 iulie 2018, 12:23

Liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Cornelia Ninova, a propus ca partidul să discute revizuirea deciziei Congresului BSP cu privire la intrarea Bulgariei în zona euro şi adoptarea monedei euro. Ea a făcut acest anunţ la prezentarea proiectului ‘Viziune pentru Bulgaria”, la Palatul Naţional al Culturii de la Sofia. Propun să deschidem această discuţie, în pofida deciziei Congresului, iar dacă ajungem la o decizie mai raţională, mai benefică şi mai importantă pentru popor şi interesul naţional, nimic nu ne împiedică să o revizuim”, a spus Ninova. „Îl rog pe Serghei Stanişev să nu se supere, pentru că acesta a fost raportul său la Congres; noi împărtăşim toate acestea, dar e bine să ne gândim”, i s-a adresat Ninova liderului Partidului Socialiştilor Europene, Serghei Stanişev. Conform spuselor sale, viaţa şi condiţiile s-au schimbat şi BSP trebuie să aibă în vedere aceste schimbări. „Haideţi să avem discuţia despre Bulgaria, despre economia bulgară, despre preţuri, despre nivelul de trai. Să nu ne grăbim. Să amânăm acum discuţia zilnică despre euro, despre primirea în zona euro. Urmează să avem discuţii foarte compromiţătoare”, a spus Ninova. Ea a declarat că există şi experţi străini care au avertizat Bulgaria să nu intre în zona euro.

În ceea ce priveşte proiectul „Viziune pentru Bulgaria”, Ninova a declarat că această propunere este sfârşitul fugii statului de atribuţiile sale, revenirea la sectoarele strategice –  cum ar fi productivitatea, agricultura, energia, sănătatea, învăţământul, sistemele sociale, ştiinţa şi cultura, schimbarea regulilor convenite între clasa politică şi interesele economice pentru furt. „Sănătatea bulgarilor e pe primul loc în faţă interesului privat. Ştiinţa face Bulgaria să meargă înainte.Toate acestea cu un singur scop – o viaţă mai bună pentru bulgari şi rezolvarea problemelor legate de catastrofa demografică, o politică externă care să aibă în vedere interesul naţional al Bulgariei”, a menţionat Ninova.

Moneda naţională a atins cea mai slabă cotație în raport cu euro

Publicat de adinaiftime, 29 decembrie 2017, 18:23

Moneda naţională a atins vineri cea mai slabă cotaţie în raport cu euro, cursul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,6597 lei pentru un euro, în creştere cu 0,90 bani (0,19%) în comparaţie cu valoarea din şedinţa precedentă, de 4,6507 lei pentru un euro.

Cotaţia record anterioară a fost înregistrată pe data de 21 noiembrie 2017, când BNR a anunţat un curs de schimb de 4,6551 lei/euro.

Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în faţa dolarului american, cursul fiind stabilit de BNR la 3.8915 lei, mai mic cu 0,80 de bani (-0,21%), în comparaţie cu şedinţa precedentă, când un dolar american valora 3,8995 de lei.

Francul elveţian a fost cotat la 3,9900 de lei, în creştere cu 1,49 bani (0,37%), comparativ cu valoarea de 3,9751 lei, stabilit în şedinţa precedentă.

Gramul de aur s-a scumpit, vineri, cu 28,81 de bani (0,17%), până la 162,3147 lei, de la 162,0266 lei, cât se stabilise joi.

Bitcoin se depreciază

Publicat de adinaiftime, 23 decembrie 2017, 10:00

Moneda virtuală bitcoin încheie săptămâna cu un declin semnificativ. A pierdut o treime din valoare, în ultimele şase zile şi este cotată acum la mai puţin de 14 mii de dolari pe pieţele asiatice. Cea mai abruptă scădere s-a înregistrat la Tokyo unde a coborât de la 15800 de dolari la 13200 în câteva ore. Analiştii economici, citaţi de agenţiile de presă, apreciază că această evoluţie confirmă că moneda virtuală nu este decât o bulă speculativă. Bitcoin atinsese duminica trecută un nivel record de aproape 20 de mii de dolari. Spre deosebire de monedele clasice precum dolarul sau euro, acest mijloc de plată nu este emis de o bancă centrală ci este creat de computere care utilizează algoritmi complicaţi, mari consumatori de putere de calcul.

Euro, la un nou nivel maxim

Publicat de adinaiftime, 22 noiembrie 2017, 08:00

Banca Naționala a României (BNR) a cotat, marți, 21 noiembrie, un euro la 4,6551 de lei/unitate, cu 0,18% mai mult față de sedința de luni. Dolarul american creste și el, fiind cotat de BNR la 3,9650 de lei/unitate, cu 0,60% mai mult față de prima zi a săptămânii.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat că problema mare a României este la balanța comercială, în care importurile depășesc exporturile.

Euro continuă să crească

Publicat de adinaiftime, 13 noiembrie 2017, 20:30

Euro a urcat la un nou maxim al ultimilor ani, cotaţia oficială afişată astăzi, luni, 13 noiembrie, la ora 13.00, de Banca Naţională a României fiind de 4,64 lei, după ce a depăşit oficial pragul de 4,6 lei la mijlocul săptămânii trecute.

Acest nivel nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din iulie 2012.

Deprecierea monedei naţionale peste acest prag a venit săptămâna trecută, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală.

Moneda națională, la cea mai slabă cotație din ultimii 5 ani. BNR a anunțat un curs de 4,6198 lei/euro

Publicat de adinaiftime, 8 noiembrie 2017, 23:49

Moneda națională s-a depreciat astăzi în raport cu euro și a ajuns la cea mai slabă cotație din ultimii cinci ani, cursul anunțat de Banca Națională a României (BNR) fiind stabilit la 4,6198 lei, cu 2,30 de bani (0,5%) mai mult în comparație cu valoarea din ședința precedentă, de 4,5968 lei pentru un euro.

O cotație similară pentru moneda națională a fost consemnată pe data de 26 iulie 2012, când Banca Națională a României a anunțat un curs de schimb de 4,6205 de lei pentru un euro.

Moneda națională s-a depreciat miercuri și în fața dolarului american, cotația fiind stabilită de BNR la 3,9810 lei, mai mult cu 0,64 bani (0,16%) în comparație cu ședința precedentă, când un dolar american valora 3,9746 lei.

Francul elvețian a fost cotat la 3,9869 lei, în creștere cu 1,27 bani (0,32%), comparativ cu valoarea de 3,9742 lei, stabilit în ședința precedentă.

Gramul de aur s-a scumpit, astăzi, cu 81,79 de bani (0,5%), până la 163,9971 lei, de la 163,1792 lei, cât se stabilise ieri.

Conducătorii României şi Croaţiei vor o Europă cu o singură viteză

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 octombrie 2017, 09:31

Preşedinţii României şi Croaţiei au cerut să se pună capăt neînţelegerilor apărute la nivelul Uniunii Europene ca urmare a reluării discuţiilor privind aderarea la spaţiul Schengen.

Unii membri mai noi ai UE sunt nemulţumiţi că nu se bucură de aceleaşi beneficii ca membrii mai vechi. Multe state est-europene nu folosesc moneda euro. Klaus Iohannis a declarat că el şi preşedintele croat, Kolinda Grabar-Kitarovic, au convenit luni asupra „unei eliminări a neînţelegerilor dintre diverse state, ceea ce este foarte important”, a declarat el.

În urma discuţiilor cu Iohannis, Grabar-Kitarovic a declarat că se opune „unei Europe cu două viteze”. Ea a mai afirmat că România şi vecina ei Bulgaria merită să fie şi membre ale spaţiului Schengen şi că, fiind în UE din 2007, nu ar mai trebui să fie supuse unui mecanism care le verifică dacă implementează reforme.

Euro pentru toate statele din Uniunea Europeană?

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 octombrie 2017, 13:00

Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.

Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.

Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.

Este pregătită România pro europeană pentru moneda euro?

Publicat de Camelia Teodosiu, 31 august 2017, 11:11

Când va avea România euro? este întrebarea apărută în publicaţia maghiară NAPI GAZDASÁG

„România nu a fixat oficial o dată pentru introducerea euro” – a declarat marţi Liviu Dragnea, preşedintele PSD. Liderul principalului partid de guvernământ a precizat că, înaintea fixării termenului, este nevoie de o analiză complexă.

În opinia lui Dragnea, introducerea euro constituie o dorinţă firească, dar realizarea acesteia nu este un lucru uşor. „Nu este vorba de un joc şi nu putem fixa termene (…) fără o analiză temeinică” – a menţionat politicianul. A adăugat că nu are cunoştinţă dacă guvernul a iniţiat negocieri cu instituţiile abilitate, cu privire la stablirea datei oficiale.

Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat săptămana trecută unui cotidian polonez că în 2002 România va putea adera la zona euro, din momentul în care începe să crească venitul cetăţenilor cei mai săraci din ţară. România îndeplineşte de pe acum toate cerinţele UE, dar guvernul se teme că introducerea monedei europene ar avea un efect nefavorabil asupra venitului celor mai săraci, al pensionarilor.

De asemena, şi publicaţia THE NEW YORK TIMES anunţă că partidul de guvernare din România nu a luat o decizie în privința monedei euro, după ce Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a declarat că guvernul nu a făcut o „analiză serioasă” privind substituirea leului cu euro, care este utilizat în prezent de 19 state UE.

Dragnea a declarat că, înainte de a se lua o decizie, trebuie realizat un studiu cu participarea Băncii Centrale, a Guvernului și a Parlamentului.

România are una dintre economiile UE cu cea mai rapidă creștere. Anul acesta e așteptată o creștere de 5%, mai mult decât dublul ratei prognozate pentru zona euro.

În ciuda acestei creșteri, România rămâne unul dintre cei mai săraci membri ai blocului european format din 28 de țări.

Până acum România a menţionat anii 2012 şi 2019 drept date posibile pentru introducerea euro, dar acestea au fost rând pe rând amânate, după ce s-a apreciat că o posibilă aderare pripită ar fi riscantă.

Surse:

RADOR  http://www.napi.hu/nemzetkozi_gazdasag/mikor_lesz_euro_romaniaban.646393.html (Autor: Péter Szász)

https://www.nytimes.com/aponline/2017/08/29/world/europe/ap-eu-romania-euro.html

Economia mondială are un progres moderat

Publicat de adinaiftime, 24 iulie 2017, 18:00

Fondul Monetar Internaţional a declarat că economia mondială înregistrează un progres stagnanţ pe măsură ce se reface după criza financiară izbucnită cu aproape un deceniu în urmă.

FMI a crescut previziunile sale referitoare la creşterea economică în mai multe state din zona euro, în timp ce a scăzut previziunile pentru Statele Unite.

Prognoza porneşte de la creşterea economică mondială din acest an, 3,5 %, şi stabileşte o creştere de 8 % în 2018.

Chiar dacă acest lucru ar însemna o performanţă faţă de anul anterior, FMI a subliniat că creşterea se înscrie în continuare sub media înregistrată înaintea izbucnirii crizei financiare, relatează BBC.

Leul, la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani

Publicat de adinaiftime, 16 iunie 2017, 08:00

Pe fondul celor mai recente evoluţii politice, moneda naţională încheie săptămâna cu deprecieri faţă de principalele valute, în contrast cu tendinţa altor monede din regiune.

Banca Naţională a României a anunţat un curs de 4 lei şi 58 de bani pentru un euro, ceea ce reprezintă cel mai slab curs din august 2012, când un euro a fost cotat la 4 lei şi 64 de bani.

Un dolar a fost cotat la 4 lei şi 10 bani, o liră sterlină la 5 lei şi 21 de bani, iar francul elveţian la 4 lei şi 21 de bani.

Brexit: UE cere Londrei achitarea facturii în euro

Publicat de Mihaela Costache, 25 aprilie 2017, 10:00

Uniunea Europeană va solicita Londrei să-și achite factura de divorț de blocul comunitar în euro, reiese dintr-un document al Bruxellesului, consultat de France Presse.

Toate obligațiile ar urma să fie calculate în moneda europeană, chiar dacă, pentru moment, nu a fost stabilită oficial suma pe care Marea Britanie o va datora după Brexit, scrie rfi.ro.

În documentul ce pregătește negocierile viitoare se precizează, din nou, că o ieșire ordonată a Marii Britanii din Uniune se poate face numai dacă Londra își va achita toate obligațiile financiare asumate înainte de retragerea din blocul comunitar. Sunt incluse și finanțările unor instituții precum Banca Centrală Europeană sau Banca Europeană de Investiții, impuse de tratatele comunitare.

Factura de divorț ar urma așadar să fie plătită în euro, pentru a fi evitate orice fluctuații ale cursului lirei sterline. Cel puțin asta solicită Bruxellesul, care nu a oficializat însă costul total. Ar putea fi vorba de o sumă ce ar depăși 60 de miliarde, au transmis surse apropiate negocierilor. De partea sa, Londra nu ar fi dispusă să plătească mai mult de 20. Documentul citat de France Presse prevede și că plățile vor putea fi eșalonate, pe parcursul mai multor ani.

În paralel, analize făcute de economiști, citate de presa internațională, scot la iveală tot mai multe riscuri la adresa economiei britanice, post Brexit. Reuters relatează că Londra riscă taxe vamale de 22% pentru importurile de alimente din Uniunea Europeană, dacă premierul May nu va ajunge la un acord punctual cu Bruxellesul, în cei doi ani de negocieri. La acesta moment, Marea Britanie importă în jur de 80% din alimente din spațiul comunitar.

Sursa – rfi.ro

Premieră mondială la Cluj Napoca: tranzacţie imobiliară cu monedă virtuală

Publicat de Mihaela Costache, 8 martie 2017, 15:30

La Cluj-Napoca a avut loc  prima tranzacţie imobiliară din lume cu o monedă virtuală numită Ilcoin.

Cumpărătorii au plătit pentru două apartamente în Floreşti, 40 la sută în monedă virtuală iar restul de 60 la sută, în euro. Potrivit legislaţiei actuale, „banii fictivi” sunt consideraţi produse fără TVA, tranzacţia fiind astfel scutită de taxe pentru suma plătită cu moneda virtuală. Atât vâzătorul cât şi cumpărătorii spun că avantajele au fost taxele bancare mici şi viteza cu care au reuşit să tranzacţioneze imobilele.

După Bitcoin, apare o nouă monedă virtuală: Ilcoin. Cei care doresc să cumpere astfel de monede trebuie să se logheze pe o platformă, să investească o sumă de bani , iar valoarea poate fluctua, adică să crească sau să scadă, în funcţie de produsele cumpărate. Pe site-ul de produse se încarcă de la vinuri, sejururi, până la apartamente.

Atât cel care cumpără ceva cât şi cel care vinde, trebuie să îşi facă un cont pe platformă, bineînţeles să aibă euro şi moneda pe platforma respectivă şi apoi se face schimbul. Unul dintre cele mai mari avantaje este că persoana respectivă a cumpărat această monedă când preţul era mult mai mic decât astăzi, astăzi  preţul este mai mare, clar pentru el este un avantaj. (Okos Levente, deţinător de monedă digitală)

Genea Mureşan a fost contabilă o viaţă întreagă, aşa că a învăţat repede mecanismul. A investit câteva mii de euro în moneda virtuală, a aşteaptat să crească valoarea ei şi apoi a căutat un apartament pe internet şi a cumpărat. Pentru un apartament de 30 de metri pătraţi, cumpărătorul a dat 8.000 de monede, ceea ce a însemnat 40 la sută din trazacţie, iar restul de 60 la sută a trebuit să îl achite în euro.

Moneda respectivă am obţinut-o cu o cantitate de bani mult mai mică, deci cam 2.000 de euro, chiar mai mult a rezultat de 2 mii de euro decât a trebuit să contribui aici. Valoarea a crescut. Practic, pot spune că moneda m-a costat foarte puţin. (Genea Mureşean,  cumpărătoul unui apartament cu monedă virtuală)

Dorel Oltean a cumpărat şi el un apartament la Floreşti. Bărbatul a investit căteva mii de euro şi spune că, după ce a găsit contructorul care a dorit să îi vândă apartamentul cu moneda virtuală, a închetat tranzacţia.

Un director de bancă din Germania spunea că în maxim 10 ani nu vor mai exista bani fizici. Astfel am ajuns să achiziţionăm produse şi servicii cu astfel de monede. Este un risc? Orice afacere are şi un risc. (Dorel Oltean, cumpărătorul unui partament cu monedă virtuală)

Constructorul care a vândut cele două apartamente spune că moneda virtuală aparţine viitorului şi pe viitor chiar va dori să vândă apartamente 100 sută prin această metodă.

Am văzut că sunt potenţiali cumpăratori cu această monedă, potenţiali cumpărători de apartamente care deţin această monedă şi am decis să fac această vânzare, parţial în monedă, parţial în euro. Procedurile sunt greoaie dacă vorbim de tranzacţiile în monedă virtuală? Nu sunt greoaie, ne-am consultat cu finaţişti, cu avocaţi, jurişti şi nu sunt greoaie. (Aurel Ignat, administratorul unei societăţi de construcţii)

Deşi există şi dezavantaje şi unul dintre ele ar fi că ar putea scădea valoarea lor, monedele virtuale nu pot fi manipulate sau falsificate ca și banii pe care îi folosim. Acestea vor dispărea doar dacă va dispărea internetul dar acest lucru este puţin probabil, mai ales că societatea a devenit dependentă de internet.

Tiberiu Szasz – Radio Cluj

Preţul aurului, în scădere, după anunţarea acordului cu Grecia

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 19:30

Cotaţia aurului a scăzut, luni, cu aproape un procent, iar dolarul s-a apreciat în raport cu moneda euro, după ce liderii zonei euro au ajuns la un acord în privinţa Greciei, la care se adaugă semnalele potrivit cărora Rezerva Federală americană este pe cale să majoreze dobânda de referinţă în acest an, transmite Reuters.

Pe piaţa spot din Londra, în jurul orei 9:54 GMT, uncia de aur era cotată la 1.155,54 dolari, cu 0,7% sub valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente. De asemenea, pe piaţa din SUA, uncia de aur cu livrare în luna august a scăzut cu 0,3%, până la 1.154 dolari.

În mod tradiţional, aurul este considerat ca o investiţie alternativă în perioade de incertitudine financiară şi economică. Cu toate acestea, criza din Grecia nu a dus la o creştere a achiziţiilor de aur, motivul fiind nivelul robust al dolarului american şi perspectiva unei majorări de dobândă de către Banca centrală a SUA, care ar creşte costurile pentru cei care deţin aur.

‘Aurul este în continuare influenţat de situaţia dobânzii de referinţă din SUA. Suntem la un nivel de 50/50 pentru o majorare de dobândă în luna septembrie şi o alta în decembrie şi acesta este o parte din motivul pentru care ne aşteptăm ca aurul să scadă spre 1.100 de dolari uncia în trimestrul patru’, a declarat analistul Deutsche Bank, Michael Lewis.

Preşedintele Rezervei Federale a SUA, Janet Yellen, a sugerat, vineri, că Banca centrală a SUA este pe cale să majoreze dobânda de politică monetară în cursul acestui an.

Alinierea practicilor naţionale din sectorul bancar

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 august 2014, 10:20

De la introducerea bancnotelor şi monedelor euro în anul 2002, consumatorii au avut posibilitatea de a efectua plăţi în numerar pe tot cuprinsul zonei euro utilizând un singur portofel şi o singură monedă. Odată parcursă această etapă, a sosit acum momentul în care consumatorii vor putea efectua plăţi fără numerar pe tot cuprinsul zonei euro, dintr-un singur cont, în aceleaşi condiţii de bază, indiferent de localizarea acestora.

Această zonă unică de plăţi în euro (SEPA) a devenit realitate în momentul în care toate plăţile în euro din zona euro vor fi considerate plăţi naţionale şi diferenţierea actuală dintre plăţile naţionale şi cele transfrontaliere va dispărea. Aceasta presupune nu numai alinierea practicilor naţionale din sectorul bancar, dar şi modificarea comportamentului consumatorilor în toate statele membre ale zonei euro. Aceste modificări trebuie să conducă spre o piaţă mai integrată a

plăţilor, care va aduce cu sine avantaje economice substanţiale. SEPA nu numai că va introduce mai multe servicii comparabile, dar va stimula, de asemenea, concurenţa şi inovaţia

Jonathan Todd, purtător de cuvânt al CE :

S-a creat o  adevărată  zonă unică de plăți de mică valoare în Euro, de transfer debite directe între statele membre, la fel de simple precum tranzacțiile interne. Sunt complet operaționale începând cu 1 august și vor fi extinse din zona euro în zona non euro începând cu data de 13 septembrie 2016.

SEPA oferă mari facilități în ceea ce privește plata în Euro pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri și în același timp va crește competitivitatea în domeniul bancar.

Va fi elaborat și un memo despre cum această zonă unică de plăți in Euro va funcționa care urmează să fie publicat

Proiectul SEPA este coordonat de European Retail Payments Board Plăţilo. Comisia Europeană a avut pe lângă rolul de catalizator și responsabilități legislative în acest proiect. La nivel naţional, proiectul de implementare a SEPA este coordonat de Asociaţia Română a Băncilor care şi-a asumat şi rolul de autoritate de guvernanţă a schemelor naţionale de plată de tip SEPA RON.

În privinţa SEPA, BNR şi-a asumat următoarele atribuţii:

•          îndrumarea şi cultivarea aşteptărilor beneficiarilor din România cu privire la SEPA;

•          conlucrarea cu administraţia publică pentru ca aceasta să se regăsească printre primii utilizatori ai produselor SEPA în România;

•          colaborarea cu utilizatorii, în general, pentru ca aşteptările acestora să fie aduse la cunoştinţa Comitetului Naţional SEPA;

•          monitorizarea progreselor realizate la nivel naţional în implementarea (în engleză ERPB) este realizat de sectorul bancar european sub conducerea Consiliului European al SEPAă.

Lituania a primit undă verde pentru aderarea la zona euro în 2015

Publicat de Stefania Grigore, 25 iulie 2014, 09:00

În urmă cu două zile miniştrii europeni ai afacerilor europene reuniţi la Bruxelles au acordat ultima aprobare pentru aderarea Lituaniei la zona euro la 1 ianuarie 2015.

România nu îndeplineşte încă toate criteriile pentru aderarea la zona euro.

Publicat de Alina Dragomir, 5 iunie 2014, 10:12

Este conclizia raportului de convergenţă publicat ieri de Comisia Europeană. Raportul evaluează stadiul de pregătire pentru opt state membre în vederea adoptării monedei unice de la 1 ianuarie 2015 şi constată că progresele realizate de acestea sunt inegale. Lituania este singura ţară care îndeplineşte criteriile de convergenţă. România a îndeplinit cerinţele referitoare la finanţele publice şi nivelul dobânzilor pe termen lung, dar nu şi pe cele privind stabilitatea preţurilor şi rata de schimb. Potrivit Tratatul Uniunii Europene, la fiecare doi ani sau la solicitarea unui stat membru care doreşte să adere la zona euro, Comisia Europeană analizează îndeplinirea condiţiilor necesare pentru adoptarea monedei unice.