Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

Daniel Pop: Ne aflăm într-un moment critic pentru securitatea noastră și pentru pacea și stabilitatea internațională. Suntem martori la cea mai mare transformare și adaptare a Alianței de la Războiul Rece până în prezent

Publicat de Gabriel Stan, 8 mai 2023, 14:35 / actualizat: 8 mai 2023, 15:41

La „Subiectul Săptămânii” invitații lui Radu Dobrițoiu de la „Euroatlantica” de joi, 4 mai au fost generalul de brigadă Daniel Pop, șeful Direcției instruire și doctrină din Statul Major al Apărării și profesorul universitar și jurnalistul Val Vâlcu.

Subiectul a fost axat pe exerciții militare desfășurate de NATO, Swift Response, Anaconda, Aurora și Defender Europe 2023, exerciții ample prin care sunt simulate manevre adaptate la actuala situație generată de invadarea Ucrainei către Federația Rusă.

V-am pregătit un fragment din interviul live de joi seara din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități.

Radu Dobrițoiu (realizator): De ce are Alianța nevoie de exerciții cu mii de militari și zeci de blindate și aeronave?

Val Vâlcu: Simplu spus, pentru patru direcții: descurajare, pregătire, demonstrație economică și testarea momentului. Nu toate armele au fost folosite pe câmpul de luptă, n-au fost demonstrate capabilitățile lor.

De asemenea, capătă o experiență, e important ca spirit de corp, camaraderie, cunoașterea personală între militarii din România, Polonia, SUA, care, într-o situație pe care nu ne-o dorim, vor lupta în aceeași linie, se vor apăra reciproc pe câmpul de luptă.

Radu Dobrițoiu (realizator): Domnule general Daniel Pop, o societate puternică este puțin probabil să fie atacată de către dușmani dacă este pregătită de luptă. Care este rolul exercițiilor militare desfășurate de NATO, aplicații la care participă și Armata României?

Daniel Pop: Este clar că ne aflăm într-un moment critic pentru securitatea noastră și pentru pacea și stabilitate internațională, asta fără doar și poate. Cred că suntem martori la cea mai mare transformare și adaptare a Alianței de la Războiul Rece încoace.

Acest concept de descurajare și apărare este cred că cea mai potrivită măsură, iar una dintre liniile de efort pentru punerea în practică a acestui concept constă tocmai în aceste exerciții pe care Alianța le desfășoară într-un concept de 360 de grade, dar în special în flancul estic.

În primul rând este vorba de coeziune, este ceea ce Alianța își propune să demonstreze prin procesele de proiectare, planificarea executarea și evaluarea acestor exerciţii. În al 2-lea rând, de descurajarea oricărui potențial adversar, având o abordare unitară din partea tuturor membrilor Alianței, prin implementarea unui ritm al activităților așa cum ați menționat dvs. în deschiderea emisiunii, foarte susținut în toate zonele geografice ale Alianței, în toate domeniile operaționale și funcționale, că vorbim de spațiul terestru, maritim, aerian, în cyber, operații speciale sau de susținere. În felul acesta generăm o permanentă și robustă prezenţă credibilă, cu alte cuvinte, suntem activi și vigilenţi.

În al 3-lea rând, ceea ce am încercat noi, Armata Română, mereu este să ne pregătim personalul și structurile pentru a genera acele pachete de care vorbește toată lumea, de forțe necesare pentru un răspuns coerent, întrunit, decisiv, nu numai la amenințările actuale din mediul de securitate, ci chiar şi în sprijinul populației și autorităților locale, pentru că parte din exercițiile pe care dumneavoastră le-ați menționat în deschidere, au și rolul de răspuns la criză sau de sprijin a populației civile.

Cuvântul cheie pentru toate acestea este interoperabilitate și când vorbim de acest lucru, vorbim pe toate palierele ei: tehnic, procedural, uman – şi aicia mă refer la pregătire și terminologie comună, și informațională.

Radu Dobrițoiu (realizator): Domnule Val Vâlcu, vorbim despre mii de militari implicați în simulări, manevre aliate. Aceste aplicații militare de anvergură programate de NATO pot descuraja Federația Rusă?

Val Vâlcu: Da, fără discuție. S-a văzut că e un colos cu picioare de lut. Armata Roșie nu are tehnologie, zecile, sutele de iahturi pe care miliardarii ruşi le defilează prin Mediterana sunt mai puține nave de luptă, mai puține rachete, mai puțină tehnologie modernă și în felul ăsta oligarhii au săpat devreme la capacitatea armatei ruse de atac şi vedem, de asemenea, că generalii, strategii ruși au eșuat în Ucraina începând din primele zile ale invaziei, când n-au reușit să ocupe Kievul, au fugit de pe aeroportul pe care încercau să-l cucerească, până la acea manevră ciudată, cu o coloană de tancuri extrem de vulnerabilă, care s-a blocat zile în șir în primele luni ale atacului.

Radu Dobrițoiu (realizator): Domnule general Daniel Pop, Armata României participă cu sute de militari la exercițiile NATO. Vă rog să ne aduceți informații despre prezența trupelor românești în cadrul acestor manevre de exercițiu ale Alianței.

Daniel Pop: Da, aşa este. Planul de pregătire este bogat pentru acest an și are un ritm susținut. El este în ton cu nevoile de instruire ale Armatei Române în momentul de față.

Pentru 2022 vorbeam de un număr de 106 exerciții multinaționale, dintre care 45 în România și 61 în afara granițelor țării. Iată că suntem la mai puțin de mijlocul anului și deja ne apropiem de un număr de 38 de exerciții pe care Armata Română le-a executat.

Cred că ar trebui să menționăm aici și exercițiul Forțelor Navale Române, care a avut loc în luna martie, unde vreau să spun că militarii au coagulat în jurul lor 2.600 de militari, între care 800 din 12 state aliate, un număr impensionant pentru această categorie de forțe și, după cum vedeți, amenințările la Marea Neagră sunt în creștere, iar Marea Neagră rămâne un punct fierbinte pe harta lumii.

Mai mult decât atât, vreau să vă spun că centrul de greutate al acestei perioade este, așa cum ați spus dumneavoastră Anaconda. Este un exercițiu de apărare desășurat pe teritoriul Poloniei, de tip joint interinstituțional și multinațional, unde Armata Română are a doua contribuție ca mărime a efectivelor participante la acest eveniment. Vorbim de peste 426 de militari cu 57 de vehicule și trei aeronave Puma.

Element de noutate, aș spune eu, un marș de aproape 1.000 de kilometri, care a început din Craiova și se termină tocmai în poligonul Forțelor Armate Poloneze.

Radu Dobrițoiu (realizator): Invitați au fost profesorul universitar Val Vâlcu, jurnalist și editorialist la DC News, și generalul de brigadă Daniel Pop, șeful Direcției instruire și doctrină din Statul Major al Apărării.

Flancul estic al NATO și consolidare prin exerciții multinaționale

Publicat de Gabriel Stan, 18 mai 2021, 12:09 / actualizat: 18 mai 2021, 18:33

În ziua de 13 mai, joi seara, am dezbătut o temă foarte interesantă la ”Euroatlantica”: flancul estic al NATO, consolidare prin exerciții multinaționale, în care invitați prin telefon au fost generalul maior Dorin Ioniță, comandantul Comandamentului forțelor întrunite și generalul de brigadă Constantin Spânu, șeful Direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării Naționale.

Vă invit să ascultați în minutele următoare un fragment din interviul realizat în direct aici, la Radio România Actualități, joi seara.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general Ioniță, la prima vedere foarte multe voci și au spus că da, este o joacă, este un exercițiu, războiul este departe, știţi dumneavoastră care este retorica. Pe de altă parte, dumneavoastră și structura pe care o conduceți sunteți planificatorii acestor exerciții.

Nu e deloc simplu, nu e vorba doar despre deplasări în teren, despre scenarii şi despre strategii este vorba până și despre combustibilul consumat în astfel de acțiuni. Cât de complicată este viața dumneavoastră acum în mijlocul exercițiilor?

General Maior Dorin Ioniță: Viața noastră este pe cât de complicată, pe atât de frumoas[. Suntem martorii unor exacerbări a tensiunilor regionale la frontiera de est a alianței nord-atlantice și armata României se găsește activ în acest tablou.

Cum o facem? O facem prin a ne instrui pentru misiunile care ne sunt destinate și anume misiunea de apărare, iar Dacia 21 reprezintă un exercițiu de tip integrat, planificat de Statul Major al Apărării și condus de Comandamentul forțelor întrunite, comandament care reprezintă structura cu responsabilitățile de nivel operativ.

Dacia 2021 este un exercițiu național, care asigură platformă sau de placa de bază pentru componenta NATO a exercițiilor din acest an, și anume Defender 21, dar şi placa de bază și mediul în care se desfăşoară exercițiul forţelor partenerilor noştri strategici americani din Europa, vorbim despre exercițiul Defender 21.

Acest tip de exercițiu cu elemente reale se desfășoară cu o participare multinațională, sunt 17 țări, după un scenariu fictiv pe întreg teritoriul național, o sumă de 20 de exerciții în 16 locații.

Sunt exerciții cu caracter întrunit, sunt desfășurate ciclic, o dată la doi ani, iar noi de la o etapă la alta Comandamentul forțelor întrunite împreună cu partenerii strategici şi cu cei ai alianţei, dar mai ales cu componentele operaționale ale categoriilor de forțe – vorbim de forțele terestre, aeriene, navale, forțele speciale, Comandamentul comunicațiilor apărării cibernetice – toți împreună stabilim forțele destinate instruirii, dar mai ales noi obiective de instruit.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general Ioniţă, spuneaţi că aveţi o viaţă care, chiar dacă este complicată, este frumoasă, pentru că știți foarte bine ce aveți de făcut. Lucrurile acum, iată, se materializează, ceea ce ați planificat, poate de un an de zile încoace, se întâmplă chiar acum.

Vă rog să îmi permiteți să îl întreb pe generalul Spânu despre comunicarea acestui efort extraordinar pe care dumneavoastră îl faceți pentru ca lucrurile să se desfășoare așa cum v-aţi planificat, pentru că știm cu toții este un „război” paralel și ăsta este unul informațional, există un efort vizibil de la est ca să coreleze acest exercițiu multinațional de mare anvergură din România, să îl coreleze cu ceea ce s-a întâmplat un pic mai devreme la granița Ucrainei. Şi aici sigur că da, face parte din spectrul despre care noi am mai vorbit, despre fake news. Domnule general Spânu?

General Constantin Spînu: Da, este o întrebare foarte bună și mulțumesc că puneți problema în acest fel. Aş dori să îl completez pe domnul general maior Ioniţă și să subliniez ceea ce spuneam mai devreme.

Ceea ce se întâmplă acum, această serie de exerciții, foarte inspirată figura de stil cu Dacia LIVEX 21 cu o placă de bază pe care sunt conectați mai mulți piloni, pilonul NATO şi pilonul multinaţional sub conducerea forţelor americane.

Deci, aceste exerciții au ajuns  în această fază după o etapă de aproape un an de zile de planificare. Vorbim despre o organizare transparentă și predictibilă, la fel cum face alianța în tot ceea ce face. România este angajată alături de aliaţi în eforturile de asigurare a unui climat de securitate şi stabilitate.

Noi pe flancul estic suntem angrenaţi împreună cu celălalt pilon de stabilitate cu care construim un arc de stabilitate de la Marea Baltică la Marea Neagră, vorbesc de Polonia, deci, suntem angrenaţi în întărirea şi consolidarea flancului estic din punct de vedere defensiv.

Tot ceea ce face Alianţa Nord-Atlantică, tot ceeace face România, tot cee ace fac aliaţii care sunt, iată, angrenaţi şi în acest exerciţiu, în această serie de exerciţii, anunţată în mod transparent de atâta vreme şi planificată cu predictibilitate de mai bine de un an de zile, se referă la caracterul defensiv. Şi este evident că în acest areal se ciocnesc şi narativele.

De aceea mi se pare foarte importantă întrebarea dumneavoastră. Nu cred că am putea să punem în antiteză…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sau să corelăm cumva, da.

General Constantin Spînu: Vorbim în cazul Alianţei Nord-Atlantice de acțiuni anunţate, previzibile, predictibile, defensive.

Nu ştiu dacă ele pot fi puse într-o relație de cauzalitate cu ceea ce se întâmplă în regiunea extinsă a Mării Negre şi ştim foarte bine la ce ne referim.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am să îi mulţumesc domnului generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice.

Finalul vă aparține, domnule general Dorin Ioniță. Dumneavoastră, ca profesionist, ca planificator, sunteți mulțumit? Ne daţi un mesaj de siguranță?

General Maior Dorin Ioniță: Un mesaj de siguranță că planificarea se confirmă, că ceea ce la nivel strategic, cooperativ și tactic se regăsește cu valori și cu rezultate foarte bune în câmpul de instruire.