Cetățenii UE continuă să aibă o imagine în general pozitivă despre UE, dar solicită reforme

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 iunie 2021, 14:36

Cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului arată că sprijinul pentru UE rămâne ridicat, în pofida pandemiei.

În același timp, mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale.

Un nou sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European și realizat în perioada martie-aprilie 2021 arată impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de COVID-19 asupra vieții personale și a situației financiare a cetățenilor.

Opt din zece respondenți știu ce face UE pentru a combate consecințelor pandemiei, în timp ce cetățenii plasează sănătatea publică, combaterea sărăciei, sprijinirea economiei și a locurilor de muncă, precum și combaterea schimbărilor climatice printre prioritățile lor pentru Parlamentul European.

În general, sondajul arată un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, precum și un consens larg în jurul opiniei că e cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun, la nivelul UE.

Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale resimțit sau preconizat de mai mult de jumătate dintre europeni

La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale.

Beneficiile preconizate pentru sănătate, în urma măsurilor de limitare a mișcării persoanelor, depășesc efectele negative economice percepute

În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților (58% în UE, 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Această opinie este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.

Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara trecută, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea

Europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie și aproape jumătate din toți cetățenii (48% în UE, 41% în România) știu care sunt aceste măsuri. Cu toate acestea, în ciuda acestui nivel ridicat de notorietate, doar 48% dintre cetățenii UE (52% în România) afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, în timp ce 50% (46% în România) spun că nu. În mod similar, doar 44% dintre cetățenii UE (54% în România) sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.

În pofida datelor fluctuante, sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic

În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani. În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.

Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE. Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.

Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE

74% dintre europeni (71% dintre români) doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.
Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).

Parlamentul trebuie să acorde prioritate sănătății publice, dar și combaterii sărăciei și a schimbărilor climatice

Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).

Context

Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).

Raportul complet poate fi consultat aici.

Alegerile europene 2019: un electorat pro-european și tânăr, cu așteptări clare

Publicat de Camelia Teodosiu, 23 iulie 2019, 15:20

Parlamentul European publică primele rezultate ale Eurobarometrului post-electoral

Potrivit sondajului Eurobarometru publicat de Parlamentul European, tinerii cu o mentalitate pro-europeană au votat, la alegerile europene din mai 2019, într-un număr semnificativ mai mare decât în alți ani. Sondajul, realizat în săptămânile după alegeri, în toate cele 28 de state membre ale UE, arată că  aproape 28.000 de cetățeni din întreaga Uniune Europeană au răspuns la întrebări cu privire la participarea lor la alegerile europene și la subiectele care i-au motivat să voteze.

Primele rezultate ale sondajului arată că sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană rămâne la cel mai înalt nivel din 1983 până astăzi: confirmând sondajele pre-electorale, 68% dintre respondenți (+1% față de februarie / martie 2019 ) spun că țara lor a beneficiat în mod pozitiv de statutul de membru al UE.

Vocea mea contează

Un aspect și mai semnificativ pentru legitimitatea democratică a UE este creșterea abruptă a numărului cetățenilor europeni care cred că „vocea lor contează în UE”: 56% dintre respondenți împărtășesc acest punct de vedere, o creștere de 7% începând din martie 2019 și cel mai bun rezultat înregistrat din 2002, anul în care întrebarea a fost adresată prima dată.

„Cetățenii au votat în alegerile europene pe baza unui sprijin foarte puternic pentru UE și cu o convingere mult mai puternică că vocea lor contează în UE”, a spus Președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Per total, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, ceea ce înseamnă cea mai mare participare din 1994 până acum.. Cea mai semnificativă creștere a participării la vot a fost înregistrată în Polonia (+ 20%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+1%) și Ungaria (+14 %).

Participarea tinerilor a crescut cu 50%

Rezultatele sondajului sugerează că alegătorii europeni tineri și și cei care au votat pentru prima dată au fost cei care au influențat pozitiv rata de participare: 42% dintre respondenții între 16/18 și 24 de ani susțin că au votat la alegerile europene, participarea tinerilor crescând astfel cu 50% în comparație cele 28 de procente înregistrate în 2014. La fel de puternică a fost creșterea numărului de participanți la grupa de vârstă de 25-39 ani, în creștere cu 12%, de la 35% la 47%. Prezența tinerilor și a celor care au votat pentru prima dată depășește orice creștere a participării înregistrate pentru alte grupe de vârstă.

Votul sub formă de datorie civică, de exprimare a sprijinului pro-european și pentru că lucrurile se pot schimba

Analizând motivele pentru care oamenii s-au prezentat la vot în 2019, datoria civică este cel mai adesea invocată ca motiv principal de către 52% dintre alegători, o creștere cu 11% față de 2014. Comparativ cu ultimele alegeri europene din 2014, un număr mai mare de cetățeni au votat pentru a-si exprima sprijinul față de UE (25%, o creștere cu 11%) sau pentru că au simțit că pot schimba lucrurile prin vot (18%, o creștere de 6%).

„Parlamentul European și alegerile în sine au devenit parte a vieții democratice normale a cetățenilor. Cu toate acestea, aceste alegeri nu au fost doar o expresie a datoriei civice. Cetățenii au votat pentru că susțin UE, pentru că pot face ca lucrurile să se schimbe prin vot. Parlamentul European trebuie să fie de acum înainte la înălțimea acestor așteptări „, a subliniat David Sassoli.

În 27 de state membre, cetățenii au votat în primul rând pentru că au considerat acest lucru o datorie civică. În toate cele 28 de state membre, mai mulți respondenți decât în ​​2014 au votat pentru a-și exprima sprijinul față de UE. Cea mai mare creștere pentru acest motiv s-a înregistrat în Germania (39%, +14%), Irlanda (27%, +15%), Italia (23%, +14%) și Spania (23%, +15%).

Eurobarometrul post-electoral a analizat, de asemenea, problematicile care au adus cetățenii la vot în cadrul recentelor alegeri pentru Parlamentul European. Principalele aspecte care au influențat decizia cetățenilor au fost economia și creșterea economică (44%), schimbările climatice (37%), precum și drepturile omului și democrația (37%). „Modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor” a apărut, de asemenea, în topul motivației cetățenilor (36%). În 16 țări, respondenții s-au referit la economie și creșterea economică drept cel mai important aspect, în timp ce cetățenii din opt țări au ales schimbările climatice drept tematica principală pentru ei.

„Reforma economică, schimbările climatice, viitorul UE și apărarea drepturilor omului: toate acestea sunt chestiuni cheie pentru Parlamentul European. Asupra acestor lucruri ne-am concentrat în ultimii ani și aici vom continua să fim puternici apărători ai așteptărilor cetățenilor noștri „, a spus David Sassoli.

***

Notă pentru jurnaliști:

Sondajul post-electoral al Parlamentului European a fost realizat ca „Eurobarometrul 91.5”. 27.464 de respondenți au fost intervievați față în față de către Kantar din partea Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale UE, provenind din populația în vârstă de peste 15 ani. Întrebările post-electorale au fost filtrate pentru respondenții în vârstă de peste 18 ani (cu excepția Austriei și Maltei, peste 16 ani, și Greciei, peste 17 ani). Interviurile au avut loc în perioada 7-26 iunie 2019.

Un raport complet, precum și toate rezultatele și tabelele vor fi publicate de către Parlamentul European în septembrie 2019.

Creşte încrederea românilor în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 ianuarie 2019, 14:43

Eurobarometru de toamnă 2018: 52% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, față de 43% media europeană

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, publicat la sfârşitul lunii decembrie 2018, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (52%, față de o medie europeană de 43%). Majoritatea europenilor consideră, pentru prima dată, că vocea lor contează în UE. În plus, sprijinul față de Uniunea economică și monetară rămâne puternic și atinge un nou nivel maxim în zona euro.

Rezultate despre România, pe scurt:

• 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană (comparativ cu o medie UE de 42%)
• 51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE (comparativ cu o medie UE de  49%)
• 56% dintre români au o percepție pozitivă asupra situației economiei europene (comparativ cu o medie UE de 49%)
• 48% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii (comparativ cu o medie UE de  44%)

1. Indicatorii politici pozitivi sunt în creștere

Pentru prima dată de când a fost adresată întrebarea, majoritatea europenilor consideră că „vocea lor contează în UE” (49 %, + 4 puncte procentuale față de primăvara anului 2018), în timp ce 47 % susțin contrariul (- 2 față de primăvara anului 2018), iar 4 % (- 2) afirmă că „nu știu”. În 16 state membre ale UE, majoritatea respondenților consideră că vocea lor contează în Uniunea Europeană, scorurile cele mai mari s-au înregistrat în Danemarca (73 %), Suedia (71 %) și Germania (70 %).

43 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE (+ 3 puncte procentuale față de primăvara anului 2018) – cel mai înalt nivel din toamna anului 2009. Peste o treime dintre respondenți au o imagine neutră despre UE (36 %, – 1 față de primăvara anului 2018), în timp ce o cincime au o imagine negativă (20 %, – 1), iar 1 % nu au nicio opinie. De la cel mai recent sondaj Eurobarometru standard din primăvara anului 2018, proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE a crescut în 17 state membre ale UE, cel mai puternic în Suedia (53 %, + 11), Spania (43 %, + 10) și Regatul Unit (43 %, + 9).

Încrederea în UE este stabilă (42 %), rămânând la cel mai înalt nivel înregistrat din toamna anului 2010. Încrederea predomină în 17 state membre ale UE (15 în primăvara anului 2018), cele mai mari niveluri fiind în Lituania (65 %), Danemarca (60 %) și Suedia (59 %). Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naționale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35 % au încredere în parlamentul lor național și în guvernul lor național (+ 1 punct procentual în ambele cazuri față de primăvara anului 2018).

2. Sprijinul pentru cetățenia UE și pentru libera circulație în toate statele membre ale UE

În toate cele 28 de state membre, majoritatea respondenților consideră că sunt cetățeni ai UE: 71 % în întreaga UE (+ 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar la nivel național, nivelul variază de la 89 % în Luxemburg, la 51 % în Bulgaria.

O mare majoritate a respondenților sprijină „libera circulație a cetățenilor UE” (83 %, + 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar în fiecare stat membru al UE, peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie.

3. Se confirmă sprijinul puternic față de moneda euro

La 20 de ani de la introducerea monedei noastre unice, sprijinul în favoarea Uniunii economice și monetare și a monedei euro rămâne la un nivel maxim record, trei sferturi dintre respondenții (75 %, + 1 punct procentual) din zona euro fiind în favoarea monedei unice din UE.

Majoritatea cetățenilor UE consideră că situația economiei europene este „bună” (49 %), un ușor declin față de primăvara anului 2018 (- 1 punct procentual). 38 % dintre respondenți consideră că economia europeană este „nesatisfăcătoare” (+ 1), iar 13 % nu au nicio opinie.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiei naționale (49 %, neschimbat) continuă să depășească opiniile negative (48 %, + 1), dar cu o marjă de un punct. Majoritatea respondenților din 16 state membre ale UE (14 în primăvara anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Malta (95 %) și Luxemburg și Țările de Jos (ambele cu 91 %) sunt țările cu cele mai mari procente. În Danemarca, Germania, Suedia (toate cu 88 %) și Austria (81 %), mai mult de opt din zece respondenți împărtășesc această opinie. Cele mai mici procente sunt observate în Grecia (6 %), Croația (16 %) și Spania și Bulgaria (ambele cu 18 %).

4. Migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, 40 % dintre mențiuni (+ 2 puncte procentuale față de primăvara anului 2018). Este menționată de două ori mai des decât terorismul (20 %), care rămâne a doua cea mai importantă preocupare în pofida unei scăderi puternice (- 9 față de primăvara anului 2018). Situația finanțelor publice ale statelor membre se află pe locul trei (19 %, + 2): ea se numără printre principalele trei preocupări pentru prima dată din toamna anului 2014, depășind preocupările cu privire la situația economică, în prezent pe locul al patrulea (18 %, neschimbat) pentru prima dată începând cu toamna anului 2010. Schimbările climatice reprezintă o preocupare principală pentru 16 % dintre respondenți, înregistrând cea mai mare creștere (+ 5 puncte procentuale) și ajungând pe a cincea poziție.

Deși șomajul este pe poziția a șasea la nivelul UE (13 %, cel mai mic nivel pentru acest indicator din 2010), el rămâne principala preocupare la nivel național (23 %, – 2 puncte procentuale). Acesta este cel mai mic scor din 2007. Creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, + 4) se situează pe locul al doilea împreună cu imigrația (21 %, neschimbat). Este pentru prima oară din toamna anului 2008 când preocupările legate de costul vieții sunt printre cele mai importante două preocupări naționale. Pe locul al patrulea, cu 20 % dintre mențiuni (- 3), sănătatea și securitatea socială se întorc la nivelul observat în toamna anului 2017. Situația economică (15 %, neschimbat) și pensiile (15 %, – 2) ocupă împreună a cincea poziție, puțin peste mediu, climă și aspecte legate de energie (14 %, + 4), care au ajuns la un nou nivel maxim.

Românii votează pentru Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 septembrie 2017, 09:39

54% dintre români consideră că apartenența la UE este un lucru bun. 57% dintre toți europenii împărtășesc aceeași opinie.

Studiul Eurobarometru complet:
http://epfacebook.eu/EB871_complet

Fișele pentru fiecare stat membru în parte:
http://epfacebook.eu/EB871_fise_nationale

Parlamentul European a votat pachetul legislativ privind protecţia datelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 aprilie 2016, 10:30

Noile reglementări vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, statele membre având la dispoziţie un interval de doi ani pentru transpunerea acestora în legislaţia proprie.

Conform datelor celui mai recent Eurobarometru privind protecţia datelor, 57% dintre europeni consideră divulgarea de informații cu caracter personal o chestiune importantă. Doar 15% cred că dețin controlul deplin asupra informațiilor pe care le furnizează online, iar 90% consideră că ar fi cazul ca toate ţările Uniunii să ofere o protecţie identică în acest domeniu.

Reforma normelor europene din domeniu a fost propusă încă din 2012 de Comisia Europeană şi este structurată pe două componente legislative majore: regulamentul general privind protecţia datelor şi directiva privind protecţia datelor în domeniul aplicării legii.

Věra Jourová comisar european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie:

„Ştim cu toţii că noua reglementare privind protecţia generală a datelor va da cetăţenilor capacitatea de a-şi redobândi controlul asupra datelor personale. În acelaşi timp companiile vor fi în măsură să profite la maximum de piaţa digitală unică bazându-se pe reguli clare şi uniforme!

Diferitele instituţii şi firme vor fi obligate să ne informeze într-un limbaj clar şi simplu cu privire la politica lor de confidențialitate, recurgând eventual chiar la pictograme standardizate. Vom avea inclusiv dreptul de a solicita ştergerea datelor noastre cu caracter personal colectate sau publicate pe o rețea socială atunci eram încă minori.

Věra Jourová: „Noua reglementare aduce beneficii cetăţenilor fiindcă oferă informaţii mai inteligibile în privinţa procesării datelor cu caracter personal, există şi dreptul de a şti dacă datele tale au fost accesate cumva din exterior în mod ilegal, se introduc condiţii pentru un transfer mai uşor al datelor între diverşii prestatori de servicii, acest ultim element datorită noului drept de portabilitate a datelor.

Întreprinzătorii vor avea şi ei de câştigat de pe urma acestei reforme, pentru că se va asigura un set unitar de reglementări legale, valabil pentru întreaga Uniune Europeană. Graţie sistemului one stop shop – ghişeu unic, fiecare va avea de a face cu câte o singură autoritate de supraveghere.”

În ceea ce priveşte Directiva privind protecţia datelor în domeniul aplicării legii, aceasta se referă la protecția datelor cu caracter personal prelucrate în scopul prevenirii, investigării, identificării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa siguranței publice şi al prevenirii acestora. Se tinde către un echilibru între dreptul la viață privată și necesitatea ca poliția să nu dezvăluie faptul că datele sunt prelucrate într-o etapă timpurie a unei anchete.

Prevederile pachetului privind protecţia datelor vor intra în vigoare în primăvara anului 2018.

Percepţia asupra calităţii vieţii în oraşele europene | Eurobarometru

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 februarie 2016, 09:30

Sondajul s-a desfăşurat în 83 de oraşe europene din toate statele membre ale UE, dar şi în oraşe din Islanda, Norvegia, Elveţia şi Turcia.

Cercetarea se axează exclusiv pe calitatea vieţii, arătând cât de satisfăcuţi sunt oamenii în legătură cu diverse aspecte ale vieţii urbane, precum oportunităţile de ocupare a forţei de muncă, prezenţa străinilor, transportul public şi poluarea din oraşele lor.

Studiul evidenţiază domeniile care merită o atenţie deosebită, majoritatea persoanelor considerând că serviciile de sănătate, şomajul şi educaţia reprezintă principalele trei probleme pentru oraşul lor.

Rezultatele arată că, în ansamblu, europenii sunt foarte mulţumiţi cu privire la oraşele în care trăiesc. În toate, cu excepţia a şase, cel puţin 80 % din respondenţi se declară mulţumiţi de viaţa pe care o duc în comunităţi.

Oslo, Zurich, Aalborg, Vilnius şi Belfast înregistrează cel mai înalt nivel de satisfacţie Sentimentul de siguranţă este domeniul care generează mulţumirea de a trăi într-un oraş. Găsirea unui loc de muncă şi locuinţe la preţuri accesibile sunt doi factori percepuţi ca provocări.

Concluziile cercetării mai arată o tendinţă pozitivă în comparaţie cu anii anteriori: de exemplu, în Budapesta şi în Cracovia, numărul celor care au o percepţie pozitivă asupra transportului public din oraşul lor a crescut cu 20 de procente faţă de 2012.
Oraşele din România în care s-a efectuat sondajul au fost Cluj Napoca, Piatra Neamţ şi Bucureşti.

Mihai Roşioru, ataşatul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România: „Principala concluzie pentru România a acestui studio este că marea majoritate a românilor declară că sunt satisfăcuţi să locuiască în aceste trei oraşe. În ceea ce priveşte datele culese, s-au înregistrat evoluţii nesemnificative de-a lungul timpului. Comparativ cu sondajele similare efectuate în anii 2006 şi 2012, în ceea ce priveşte situaţia din Cluj, Piatra Neamţ şi Bucureştiaceasta nici nu s-a îmbunataţit, nici nu s-a înrăutăţit. Repet, vorbim despre percepţia asupra calităţii vieţii, nu despre indicatori care măsoară direct calitatea vieţii, ci percepţia acesteia în rândul locuitorilor din aceste trei oraşe.”

Sondajul ar trebui să ghideze factorii de decizie să urmeze o abordare de ansamblu a dezvoltării urbane durabile.
Reţeaua de dezvoltare urbană este alcătuită din mai mult de 500 de oraşe din întreaga UE responsabile cu implementarea acţiunilor integrate bazate pe strategii finanţate de Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020.
15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de autorităţile oraşului pentru investiţiile în dezvoltarea urbană durabilă.

Oraşele sunt văzute atât sursă cât şi soluţie la provocările economice, de mediu şi sociale de astăzi. Zonele urbane ale Europei sunt acasa pentru mai mult de două treimi din populaţia UE, ele reprezintă aproximativ 80% din consumul de energie şi generează până la 85% din PIB-ul Europei.

Aceste zone urbane sunt motoarele economiei europene şi trebuie să acţioneze ca un catalizator pentru creativitate şi inovare în întreaga Uniune. Prin urmare, politicile urbane au semnificaţie transfrontalieră, motiv pentru care dezvoltarea urbană este esenţială pentru politica regională a UE.

Politica agricolă comună – unul dintre pilonii spațiu european comun

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 12 ianuarie 2016, 6:57

Politica agricolă comună a Uniunii Europene este unul dintre pilonii pe care este așezată ideea unui spațiu european comun veritabil. Domeniul mare al agriculturii este esențial pentru cele 28 de state membre.

Valabilitatea formulării este dată și de alocările semnificative de-a lungul timpului. Acestea au deținut pentru o lungă perioadă unul dintre primele locuri în cadrul finanțării politicilor comunitare. Spre exemplu, în 2013, 40% din bugetul european era rezervat măsurilor europene ce vizau agricultura. În perioada 2014 – 2020, agricultura și programele europene aferente se află sub semnul inovării. În cadrul mai multor întâlniri a fost subliniată nevoia că întregul domeniu, în Uniunea Europeană, trebuie să se adapteze viitoarelor necesități nutriționale. Tot legat de Politica Agricolă Comună, interesant este de văzut în ce măsură ea este percepută, cunoscută la nivel comunitar. În acest sens, un Eurobarometru scoate în evidență faptul că cetățenii europeni sunt tot mai conștienți de importanța acesteia. Câteva reper ne sunt oferite de domnul Paul Matei, coordonator al Centrului de Informare Europe Direct Iași. Așadar, domnule Matei, date, procente care scot în evidență o tendință.

”Conform rezultatelor ultimului Eurobarometru, peste 80% dintre respondenți consideră că această contribuție a Politicii Agricole Comune la stimularea creșterii economice, la creșterea numărului de locuri de muncă, la susținerea rolului fermierilor în lanțul alimentar, o consideră ca fiind importantă și foarte importantă. Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a comentat rezultatele acestui Eurobarometru și a apreciat faptul că circa 70% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană, în deplinătatea ei, își îndeplinește acel rol asumat pentru asigurarea securității alimentare și, mai ales, pentru modul în care Politica Agricolă Comună, contribuie la investiții, la creștere economică și la crearea de locuri de muncă. Acestea sunt o parte din decalogul, cele 10 probleme , 10 lucruri pe care și le-a propus Comisia Juncker. 87% dintre europeni consideră că Uniunea Europeană trebuie să subvenționeze în continuare fermierii pentru implementarea unor practici agricole care să fie prietenoase cu mediul. Mai este ceva de subliniat: rolul pădurilor. 66% conștientizează importanța acestora în absorbția emisiilor de carbon, iar 63%, rolul lor ca habitate naturale pentru specii de plante și animale, respectiv, conservarea biodiversității. Ar trebui să subliniez și faptul că, în continuare, în general, românii sunt peste media europeană în privința aprecierii importanței Politicii Agricole Comune. Ideea principală a acesteia, încă din 1962, ar fi că fermierul trebuie să producă cantități și calitate și să asigure livrarea de produse pe piață, către consumatori, la prețuri decente, pe care să și le permită fiecare cetățean european. Iar dezvoltarea rurală, care este parte integrantă din PAC, trebuie să asigure și fermierului un nivel de trai decent, corespunzător”.

Succesul Programului Prima Casă

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 octombrie 2015, 13:37 / actualizat: 24 octombrie 2015, 21:01

În sfârșit, mai sunt și subiecte de laudă pe bune. Că de cele minunate doar în teorie și de vorbe goale ne-am săturat.

Când vezi câte o măsură care, luată greu, e adevărat, dar până la urmă, cu ”tras-împuns”, reușește să fie implementată, nu poți să nu te uiți un pic mai atent și să subliniezi ingredientele care au dat succesul acesteia. Doar, doar or lua și alții aminte.

Cererea creează oferta. Și cum cereri pentru casă există din belșug, fără a pune la socoteală câți și-ar dori, dar ”n-au neam” cu ce, iată că oameni preocupați au sensibilizat Guvernul să mai ”up-dateze” (tradus: actualizeze) ceva ce dă bine la votanții care vor un acoperiș (al lor, nu al părinților) deasupra capului.

Potrivit celor mai recente date Eurostat, o mare parte din tinerii europeni (30.9%) locuiesc încă cu părinţii lor, chiar şi la vârsta de 30 de ani. În România, 44.1% dintre tinere stau încă în casa părintească. Procentul este mult mai mare în cazul băieţilor, ajungând la 75%. Mai mult decât atât, se pare că fetele din România se mută de acasă în jurul vârstei de 26 de ani, în timp ce băieţii pleacă mult mai târziu, pe la 30 de ani.

Așadar, cu argumente solide, inspirate de studii și rapoarte sociale și/sau politice, s-a schițat planul de acțiune.

S-au emis regulile referitoare la primul Program „Prima Casă”, care au fost incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 și în normele pentru aplicarea acesteia, care au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 717/2009.

Obiectivele acestui program, pe care îl periem și rostogolim din 2009, vizează relații de tip ”win-win”(că bine mai sună pentru unii!), în care fiecare parte implicată are de câștigat. Unii câștigă capital de imagine și încredere, alții un loc de muncă, constructorii iau și ei un ban cinstit, băncile implicate în program – comisioane și rulaj, intermediarii de tot felul câștigă în reputație, iar solicitanții – o ”casa dulce casă”, chiar dacă gustul ratelor este cam acru – amărui.

În luna ianuarie a acestui an, în limita plafonului de 2,5 miliarde de lei stabilit de Guvern, statul acorda garanții pentru creditele contractate de persoanele fizice prin programul „Prima Casă”. De reținut este și că, din 2013, garanțiile pot fi acordate doar în lei.

Sigur că sunt o serie de amănunte și multe condiții, dar cei interesați vor primi lejer aceste informații, mai ales după ce aleg cu ce bancă vor să meargă la drum. Vă recomand să fiți grijulii cu această opțiune.

Și pentru că succesul trebuie întreținut, ca să putem străluci cât mai mult de pe urma acestuia, programul guvernamental a fost modificat prin ordinul nr.1119/2015, emis de Ministerul Finanţelor Publice, publicat în Monitorul Oficial pe 28 septembrie 2015, asta după ce prin martie, a mai apărut OUG nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri.

Noutatea este că cei care au deja o locuinţa achiziţionată prin program o pot înlocui cu alta cu suprafaţă utilă mai mare, dar și de o valoare mai mare, cu  condiţia să vândă locuinţa iniţială şi creditul acordat în cadrul programului să fie lichidat, ambele operaţiuni efectuate cel mai târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe.

Totodată, plafoanele anuale de garantare vor fi gestionate în sistem revolving (credit reînnoibil în mod automat, fără negocieri suplimentare cu banca ce l-a acordat, până la epuizarea unui plafon prestabilit sau până la epuizarea perioadei pentru care a fost acordat), astfel încât se va asigura continuitatea programului.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) a acordat, în primele şase luni ale lui 2015, peste 15.600 de garanţii pentru programul Prima Casă, cu 40% mai multe decât în prima jumătate a anului trecut, ajungând la 1,3 miliarde de lei. Ca să fim sinceri și să nu diminuăm succesul programului guvernamental, de la începutul acestuia și până în prezent, au fost acordate peste 157.000 de garanții, în valoare de peste 13 miliarde de lei, pentru finanțarea achiziționării sau construirii de locuințe în valoare de peste 26 de miliarde de lei.

Asta înseamnă să găsești coridorul și să-l exploatezi până ”iese untul din el”. Așa da, succes, pentru unii! Dar, ar trebui să mai căutăm și alte filoane ca să ridicăm măcar ”nițeluș” nivelul de trai în casele astea. Pentru că, prin analogie cu vorba zilelor noastre – ”Cine are carte, n-are parte”, putem spune că ”Cine are casă, n-are masă”. Dar, în notă optimistă, poate adera la propunerea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru o mai mare implicare a tinerilor în activitățile civice, îndemnându-i, cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului de anul acesta, să devină lideri de marcă ai statelor membre, „motoarele” renaşterii economice, politice şi sociale europene.

Nu luați în seamă accentele pișcătoare ale scrisului meu, ci doar criticile și proiecțiile constructive și, mai ales, numărul semnificativ, menționat și la începutul articolului, de tineri europeni care continuă să se încăpățâneze să nu aibă un loc de muncă (săracii de ei!).

Pornind chiar de la raportul Eurostat, din care reiese că un procent semnificativ de tineri europeni, cu vârste cuprinse între 25-29 de ani locuiesc încă cu părinţii sau nu au un loc de muncă, îngroşând astfel rândurile şomerilor, nu trebuie decât să ne concentrăm pe propunerea unui alt model, un super program pentru crearea de locuri de muncă care vă asigur că va avea și mai mare succes. Pe principiul economiei de piață, dacă există cerere, trebuie să apară și oferta. Dar, poate, fără plata în rate sau integral.

Autor: Camelia Teodosiu

Tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2015, 10:20

Conform sondajului eurobarometru standard din primavara 2015 si publicat la finele lunii iulie, tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, iar încrederea în UE a crescut din luna noiembrie a anului trecut. În plus, cetățenii văd imigrația ca fiind cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în prezent. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Întrebați despre ce îi preocupă mai mult, cetățenii au plasat imigrația pe primul loc în topul subiectelor cel mai des citate în prezent la nivelul Uniunii Europene. Cu 14 puncte procentuale mai mult, reprezentînd 38 % din numărul respondenților, imigrația este în prezent cu mult înaintea situației economice care preocupă 27 % din totalul celor chestionați (în scădere cu 6 puncte procentuale), a șomajului, menționat de 24 % dintre respondenți (cifră în scădere cu 5 puncte procentuale) și a finanțelor publice ale statelor membre care îngrijorează 23 % dintre respodenți, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu sondajul precedent. Care este situația economiei naționale în sondaje? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.

38% dintre europeni consideră că este „foarte bună”, în timp ce doar 18% dintre români consideră că e bună. 59% dintre europeni consideră că este „foarte rea” (situația economiei naționale) față de români care în proporție de 79% spun că economia națională este într-o situație foarte rea. In schimb, în ceea ce privește evoluția în următoarele 12 luni, românii sunt mai pozitivi decît media europeană. 30% dintre români așteaptă o îmbunătățire, față de media europeană de doar 26%. Șomajul este cea mai mare problemă națională identificată de europeni, în proporție de 42%, față de răspunsul românilor care se situează la 26%.

Ce se poate spune despre felul în care este percepută Uniunea Europeană?

Imaginea Uniunii Europene continuă să se îmbunătățească. Nivelul de încredere a crescut de la 39 % în luna noiembrie a anului trecut la 41 % în mai 2015. Increderea românilor în instituțiile europene se menține la un nivel foarte ridicat, cu un procent de 68%.

Strategia Europa 2020 presupune un set de obiective, programe, vizate a fi atinse pînă în 2020. Cum apreciază românii obiectivele strategiei 2020? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.

60% dintre români consideră că obiectivul de a crește eficiența energetica cu 20% pînă în anul 2020 este corect. 66% dintre romani considera ca este realist obiectivul de crestere cu 20% a aportului energiilor renenerabile în necesarul total de energie al Uniunii. Putem spune că, la modul general, mai mult de jumătate dintre români consideră că aceste obiective sînt niște obiective realiste; fiecare dintre ele.

Referitor la obiectivul de a reduce pînă în 2020 cu un sfert numărul europenilor care trăiesc sub limita de sărăcie, 60% dintre români consideră că este un obiectiv realist față de media europeană de 45%.

A avut loc cel de-al 5-lea Forum European de Protecţie Civilă

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 mai 2015, 07:00

Săptămîna trecută a avut loc la Bruxelles cel de-al 5-lea Forum European de Protecţie Civilă.

Peste 900 de experţi de pe-ntregul continent au participat la dezbaterile având ca temă modalităţile de pregătire şi reacţie comună la calamităţile naturale sau cauzate de om.

Detalii aflăm de la Papp-Zakor András, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Forumul European de Protecţie Civilă este un eveniment bianual. Tema centrală a ediţiei actuale a fost sintetizată în două cuvinte cheie: „parteneriat şi inovare”.

Organizatorii s-au folosit de ocazie inclusiv pentru a publica rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru referitor la protecţia civilă. Conform acestuia aproape 90% din cetăţenii Uniunii sunt în favoarea unei politici comune în acest domeniu, având în vedere caracterul transfrontalier al atât de multor dezastre şi calamităţi. Aproape acelaşi procent s-a declarat în favoarea principiului ca UE să acorde ajutor oricărei ţări din lume lovite de un dezastru.

Cetăţenii Europei sunt de acord în privinţa necesităţii coordinării acţiunilor UE în ceea ce priveşte dezastrele, considerând că această modalitate este mai eficientă decât acţiunile individuale ale oricărei dintre ţări. Consecinţele deazastrelor afectează în mod frecvent mai multe ţări în acelaşi timp. Suntem hotărâţi să conlucrăm în continuare pentru a ne pune la punct prevenţia şi a ne perfecţiona pregătirea

spunea comisarul UE pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Christos Stylianides.

Un aport deosebit în elaborea noilor procedee de minimizare a riscurilor şi de limitare a consecinţelor îl au cercetarea şi inovarea, puncte forte ale Uniunii Europene.

Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă:

Coordonarea eficientă şi planificarea prevenţiei, a intervenţiei în cazul dezastrelor este responsabilitatea fiecăruia. Dar este în mod clar responsabilitatea acelor naţiuni, care sunt cele mai bine echipate, care pot lucra efectiv pentru reducerea riscurilor, care pot orienta şi salva în caz de nevoie! Un anume grad de risc va exista întotdeauna. Acest grad poate fi chiar ridicat câteodata. Dar la nivelul Uniunii Europene, la nivel internaţional trebuie să punem la punct metode şi căi practice de coordonare a cercetării în domeniul reducerii riscurilor, a prevenirii dezastrelor.

Europa are deja contribuţii majore în acest domeniu, a ţinut să accentueze comisarul Carlos Moedas, care a dat ca exemplu programul Copernicus şi sistemul de avertizare timpurie în caz de cutremur EU REAKT.

Programul Copernicus, ochii Europei aţintiti asupra Pământului evoluează la ora actuală de la un program de cercetare spre unul activ pe teren. Sistemul său de Management al Urgenţelor a fost activat de cutremurul devastator din Nepal, furnizând hărţi de referinţă echipelor internaţionale de salvare chiar a doua zi!

Un exemplu interesant este şi proiectul EU REAKT, al cărui sistem permite localizarea în doar 2 minute a oricărei activităţi seismice, zonele în care seismul s-a resimţit, unde s-au putut înregistra pagube, în care ar putea fi nevoie de ajutor.

Mecanismul UE de protecţie civilă – cadrul comun de răspuns coordonat la urgenţe – a stat la baza a peste 200 de acţiuni europene de ajutorare din 2001 şi până-n prezent, inclusiv după recentul seism din Nepal.

Comisia Europeanã a adoptat un plan esențial pentru asigurarea securitãții și combaterii terorismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 mai 2015, 09:15

Agenda europeanã de securitate 2015-2020 urmãrește adaptarea strategiilor interne privind asigurarea securitãții și stabilește prioritãțile și acțiunile în lupta împotriva terorismului, crimei organizate și criminalitãții informatice.

Informatii suplimentare despre acset program ne ofera Claudia Ruse de la Bucuresti FM în rubrica Euranet Plus de astazi.

Parlamentul European a dezbãtut o strategie propusã de cãtre executivul comunitar privind o mai bunã coordonare a statelor membre în lupta împotriva terorismului si a criminalitãtii cibernetice în Europa.

Recentele atacuri teroriste îndreptate împotriva populației și a valorilor Europei au fost coordonate la nivel transfrontalier, ceea ce arată că trebuie să exista cooperare si colaborare pentru a face față acestor amenințări, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.

Pe agendă europeanã de securitate 2015-2020 figurează instrumentele și măsurile concrete la care se va recurge în aceste activități comune în vederea garantării securității și în vederea combaterii, într-un mod mai eficace, a cele mai urgente amenințări: prevenirea terorismului combaterea radicalizarii, criminalității organizate si informatice.

Succesul depinde de eficacitatea cooperării dintre instituțiile și agențiile UE, pe de o parte, și statele membre și autoritățile naționale, de cealaltă parte. Aceste instrumente vor putea fi mai bine utilizate datorită strategiei, întrucât ea va permite un schimb de informații îmbunătățit și o cooperare sporită.

Responsabilitatea pentru asigurarea securității interne revine în primul rând statelor membre, dar provocările transfrontaliere pun la încercare capacitatea diverselor țări de a acționa în mod individual și necesită sprijinul UE pentru crearea unui climat de încredere și pentru facilitarea cooperării, a schimbului de informații și a acțiunilor comune

Problema principalã care ridicã anumite temeri din partea statelor membre este crearea unui centru european împotriva terorismului, a cãrui activitate sã nu se substituie prerogativelor serviciilor naționale de informații din Uniunea Europeanã.

Acest centru european împotriva terorismului ar urma, potrivit Strategiei, sã funcționeze ca un departament special în cadrul Europol.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a precizat că nu se pune problema creãrii unor noi instituții sau transformarea lor ci se ara in vedere cooperare între serviciile de informaþii din statele membre ale Uniunii Europene.

Oficialul european a explicat că la nivelul Comisiei Europeane se știe că pentru statele membre, chestiunile care țin de securitatea lor reprezintã o prerogativã a suveranitãții lor naționale.

În opinia lui Timmermans, scopurile unui astfel de centru ar fi mai degrabã schimbul de informații vital pentru problematici care afecteazã interesul comun. Frans Timmermans:

Propunerea Comisiei este aceea de a întãri colaborarea între statele membre, de a se asigura cã serviciile de informații de la nivel național colaboreazã și fac un schimb substanțial de informații între ele. Intenția executivului comunitar este aceea de a lupta mai eficient împotriva fundamentalismului și a jihadismului și trebuie create cât mai multe mijloace de a rezolva diverse probleme care țin de securitatea noastrã comunã: criminalitatea informaticã, terorismul, rețelele de crimã organizatã, toate acestea fiind legate între ele, cu consecințe asupra întregii Europe.

Conform unui sondaj Eurobarometru realizat de curând, cetățenii sunt tot mai preocupați de siguranța lor: proporția persoanelor care consideră că terorismul este principala provocare la adresa securității în UE a ajuns la 50 %.

Raportul asupra egalităţii între sexe în Uniunea Europeană

Publicat de Monica Slavici, 6 martie 2015, 11:15

Cu puţin înainte de 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, Comisia Europeană a ţinut să sublinieze, din nou, că este hotărâtă, prin acţiunile şi deciziile luate, să elimine inegalităţile dintre bărbaţi şi femei.
Acestea încă există şi au fost relevate de un nou Eurobarometru publicat ieri.

Raportul asupra egalităţii între sexe în Uniunea Europeană a arătat că persistă diferenţele de salariu, pentru fiecare oră de muncă, femeile primind, în medie, cu peste 16% mai puţin decât bărbaţii.
Chiar dacă 60% dintre absolvenţii de facultate sunt femei, ele nu ocupă posturi corespunzătoare pregătirii, iar reprezentarea femeilor în funcţii de conducere este încă mică.
Rata violenţei se menţine crescută, o treime dintre femeile din Europa fiind victime ale violenţei fizice şi sexuale.
În aceste condiţii, conform celui mai nou Eurobarometru publicat ieri, 76% dintre cetăţenii europeni consideră eliminarea inegalităţilor dintre sexe prioritară pentru Uniune.
Principalele măsuri luate deja includ recomandări specifice adresate fiecărei ţări membre împreună cu posibilitatea folosirii Fondului de Investiţii European pentru creşterea ratei de angajare a femeilor şi pentru educaţie timpurie.
Iar Comisia Europeană va continua să acţioneze pentru eliminarea inegalităţilor.
Vĕra Jourová, comisar responsabil pentru Justiţie, Consum şi Egalitate de gen:
“ Este păcat să pierdem talente de care avem atâta nevoie pe piaţa muncii. Doar cu femeile şi cu talentul lor Europa va fi competitivă economic la nivel mondial. Şcolile şi universităţile au rol cheie în promovarea egalităţii de gen.”

Astăzi în Bucureşti Biroul de Informare al Parlamentului European în România organizează dezbaterea „Prin educație către performanță” în care se va analiza evoluția egalității de gen în educație și pe piața muncii.

Comisarul pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, a prezentat ieri cel mai recent Eurobarometru, pentru a marca începutul Anului European al Dezvoltării

Publicat de Monica Slavici, 13 ianuarie 2015, 09:36

Uniunea Europeană, în acest moment, este cel mai mare furnizor de ajutor în lume, dar trebuie să devină și cel mai performant.

Cetățenii europeni sunt deschiși în această privință, după cum arată datele eurobarometrului prezentate de comisarul Mimica:
” 85% dintre ei consideră că este important să ajuți oamenii din țările în curs de dezvoltare, cu 2% mai mulți decât în 2013. De asemenea, 67% din respondenți cred este bine ca acest ajutor să crească- în ciuda situației economice dificile. Oamenii sunt gata să contribuie și personal la dezvoltarea cooperării-unul din doi europeni ar fi dispus să plătească mai mult pentru produse provenind din țări în curs de dezvoltare, pentru a le susține creșterea. Voluntariatul este, pentru 75% dintre europeni, o altă modalitate prin care se poate sprijini reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare.
Aproape trei sferturi dintre cei chestionați consideră că furnizarea de ajutor celor care au nevoie de sprijin este și în beneficiul Europei, având o influență pozitivă asupra cetățenilor săi, și contribuind la crearea unei lumi mai pașnice și mai corecte.”
Comisarul Mimica a adăugat că cetățenii europeni au toate motivele să fie mândri de politica internațională de dezvoltare.Anul European al Dezvoltării, pentru prima oară, se concentrează asupra a ceea ce se întâmplă în afara Uniunii Europene, nu în interiorul său.Iar cele trei provocări majore pentru viitorul țărilor în curs de dezvoltare, identificate de cetățenii Europei care au răspuns la întrebările Eurobarometrului sunt: sănătatea, pacea și securitatea și educația.

La începutul acestei săptămâni a fost publicat Eurobarometrul pe tema atitudinii cetățenilor europeni în privința protecției mediului

Publicat de Monica Slavici, 10 septembrie 2014, 09:20

Au participat la sondaj 28.000 de cetățeni din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

95% dintre repondenți au afirmat că protecția mediului este foarte importanta pentru ei și că se poate face mai mult în acest domeniu. Rezultatele relevă și că sunt necesare, în opinia cetățenilor, amenzi serioase pentru cei responsabili de infracțiunile de mediu.
Pentru 60% dintre românii participanți la sondaj, una dintre principalele probleme o reprezintă poluarea aerului, iar 80% dintre ei cred că Uniunea Europeană ar trebui să poată verifica dacă legislația în domeniu este aplicată corect în țara noastră. Deasemenea, ei cred că ar trebui alocate mai multe fonduri europene pentru activitățile de protecție a mediului.
Față de anteriorul Eurobarometru, de acum 3 ani, mai mulți cetățeni ( 75% dintre cei chestionați) au declarat că sunt gata să cumpere produse ecologice, chiar dacă acestea sunt ceva mai costisitoare.
Cea mai mare parte a europenilor (85%) consideră că pot juca un rol în protejarea mediului prin separarea deșeurilor pentru reciclare, reducerea consumului de energie, reducerea consumului de apă și prin utilizarea mijloacelor de transport în comun.
In ceea ce privește reciclarea, comisarul de mediu, Janetz Potocnik, declara la inceputul lunii iulie:

” Cum va trebui să arătăm până în 2030 – să reușim să reciclăm 70% din deșeurile municipale și 80% din deșeurile produse de ambalaje, în funcție de materialele specifice.Iar până în 2025 să interzicem lanfiling deșeurilor reciclabile și a celor biodegradabile.”

In legătură cu rezultatele Eurobarometrului, Janetz Potocnik a apreciat că: faptul că protecția mediului se bucură de un sprijin atât de puternic, pe o scară atât de largă, chiar și într-o perioadă dificilă, este un aspect pozitiv.