Roberta Metsola, noua președintă a Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 ianuarie 2022, 14:59

Marți, 18 ianuarie 2022, eurodeputații au ales-o pe Roberta Metsola (PPE, Malta) în funcția de președinte al Parlamentului European până în 2024, cu 458 de voturi în primul tur de scrutin.

Roberta Metsola a câștigat alegerile în primul tur de scrutin, unde a primit o majoritate absolută de 458 voturi din 690 voturi exprimate, dintre trei candidați. La începutul zilei de marți, Kosma Złotowski (ECR, Polonia) și-a retras candidatura.

Roberta Metsola va conduce Parlamentul în a doua jumătate a actualei legislaturi, până la constituirea un nou Parlament în urma alegerilor europene din 2024.

Rezultatele votului:

1. Roberta Metsola(PPE, Malta) 458
2. Alice Bah Kuhnke(Verzi/ALE, Suedia) 101
3. Sira Rego(Stânga, Spania) 57

Totalul voturilor exprimate: 690

Voturi albe sau nule: 74

Majoritatea absolută necesară: 309

Cine este Roberta Metsola

Născută în Malta în 1979, Roberta Metsola este deputată în Parlamentul European din 2013 și va fi cel mai tânăr președinte ales al PE. A fost aleasă prim-vicepreședintă în noiembrie 2020 și a fost președintă în exercițiu a Parlamentului după decesul președintelui Sassoli la 11 ianuarie 2022. Este a treia femeie președintă a Parlamentului European, după Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002).

Adresându-se Parlamentului imediat după ce a fost aleasă, Roberta Metsola a declarat: „Primul lucru pe care aș dori să îl fac în calitate de președinte este să mă gândesc la moștenirea lui David Sassoli: a fost un luptător; a luptat pentru Europa și pentru noi, pentru acest Parlament. Îl voi omagia pe președintele David Sassoli susținând întotdeauna Europa și valorile noastre comune precum democrația, demnitatea, justiția, solidaritatea, egalitatea, statul de drept și drepturile fundamentale”.

„Doresc ca oamenii să recapete un sentiment de convingere și entuziasm pentru proiectul nostru. Dragi europeni, în următorii ani, oameni din întreaga Europă se vor uita către instituția noastră pentru un model de urmat, în timp ce alții vor continua să testeze limitele valorilor noastre democratice și ale principiilor noastre europene. Trebuie să luptăm împotriva discursului anti-UE care se extinde atât de ușor și atât de rapid. Dezinformarea și informațiile eronate, amplificate și mai mult în timpul pandemiei, alimentează cinismul și soluțiile ieftine ale naționalismului, autoritarismului, protecționismului, izolaționismului”, a adăugat aceasta.

Președinta Metsola a mai subliniat că „Europa înseamnă exact contrariul. Este vorba despre modul în care toți ne susținem reciproc, apropiindu-ne unii de alții. Este vorba despre a apăra cu toții principiile părinților fondatori care ne-au condus de la cenușa războiului și a holocaustului la pace, la speranță și la prosperitate. În urmă cu douăzeci și doi de ani, Nicole Fontaine a fost aleasă la douăzeci de ani după Simone Veil. Nu vor mai trece încă două decenii până ca următoarea femeie să se afle aici”, a declarat aceasta.

Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL / PPE), vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, după alegerea Robertei Metsola ca președintă a Parlamentului European, a declarat:

„Roberta Metsola, candidata noastră, a Grupului PPE, tocmai a fost aleasă președintă a Parlamentului European încă din primul tur, cu o largă majoritate: 458 voturi.

Votul de astăzi este o veste foarte bună pentru Europa și pentru România. Roberta cunoaște foarte bine situația din România, este o prietenă a românilor și o apărătoare a statului de drept din țara noastră.

Roberta a fost alături de noi de fiecare dată când am ieșit în stradă pentru apărarea statului de drept: la protestele împotriva Ordonanței 13 de la începutul anului 2017, la protestele din 2018 împotriva modificărilor aduse Codului Penal care afectau grav independența justiției.”

La ora locală 12.00 (13.00 ora Roâniei), noua președintă a PE, Roberta Metsola, a vorbit cu reprezentanții mass-media în sala de conferințe de presă Daphne Caruana Galizia a Parlamentului European de la Strasbourg.

Înregistrarea conferinței de presă poate fi urmărită aici.

Comemorarea președintelui Sassoli: „Lupta sa pentru democrație va continua”

Publicat de Camelia Teodosiu, 17 ianuarie 2022, 18:40 / actualizat: 18 ianuarie 2022, 12:46

Eurodeputații l-au omagiat pe fostul președinte al Parlamentului, David Maria Sassoli, într-o ceremonie care a avut loc luni, 17 ianuarie 2022, în timpul ședinței plenare de la Strasbourg.

La deschiderea ceremoniei, președinta interimară al Parlamentului, Roberta Metsola, a declarat: „Europa a pierdut un lider, democrația a pierdut un campion și cu toții am pierdut un prieten. El a știut întotdeauna cum să transpună valorile în care credea în acțiuni concrete.” Aceasta a subliniat modul în care Sassoli „a luptat pentru ca Parlamentul să rămână activ în cele mai dificile luni ale pandemiei și pentru a ne permite să adoptăm pachete legislative importante de care Europa și cetățenii săi au nevoie.”

„Această adunare îi va onora munca și moștenirea”, a încheiat Metsola.

Fostul prim-ministru și eurodeputat italian Enrico Letta, un prieten apropiat al președintelui Sassoli, a declarat că, pentru David Sassoli, Europa nu a însemnat doar directive, instituții și acronime. Nu. Europa a fost, în primul rând, poporul său, suflul său, inima sa. La fel cum a ținut porțile acestui Parlament deschise, David a încercat să deschidă uși pentru cetățenii de pe întreg continentul nostru.”

„Numitorul comun al tuturor eforturilor sale este clar: Uniunea Europeană este o Uniune a valorilor”, a declarat Letta, adăugând că „lupta lui David pentru democrație, libertate și statul de drept a fost o sursă de inspirație pentru noi toți”. „Îți vom continua activitatea. Luptele tale vor continua să fie luptele noastre. Nu te vom uita niciodată”, a spus el.

„David, (…) ai inspirat în mod natural respect, ceea ce a depășit cu mult granițele funcției tale”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel. Președintele Michel a omagiat personalitatea „caldă, autentică, zâmbitoare” a lui David Sassoli, care a fost, a adăugat acesta, fermă atunci când a fost nevoie. David Sassoli „a fost un lider politic și un european mândru”, a continuat președintele Michel. De asemenea, acesta a omagiat idealurile lui David Sassoli de justiție socială și solidaritate, care s-au aflat în centrul identității sale politice.

Președintele Republicii Franceze și președintele în exercițiu al Consiliului UE, Emmanuel Macron, a salutat „un om de o rară bunătate, ale cărui zâmbet, viziune și idealuri erau suficient de largi cât să cuprindă un continent”. Acesta a subliniat că „inima și ambiția” pe care David Sassoli le-a arătat pe parcursul pandemiei, în decursul căreia a oferit Europei „prietenie și un model demn de urmat” prin acțiunile sale la conducerea Parlamentului. A fost în același timp „un bun organizator și mediator” în hemiciclu, și „a înfruntat idei, niciodată oameni”, a adăugat președintele Macron.

Reprezentanții grupurilor politice

După intervenția președintelui Macron, au luat cuvântul reprezentanții grupurilor politice din PE. Aceștia l-au omagiat pe David Sassoli pentru integritatea, decența și bunătatea sa, întotdeauna gata să găsească compromisuri și să reconcilieze diferențe, iar în același timp capabil să ghideze Parlamentul cu o deosebită putere de anticipare, hotărâre și competență în perioade dificile.

Iratxe García Pérez (Spania), președinta grupului social-democrat din care a făcut parte Sassoli, a declarat: „David Sassoli a fost un om bun, angajat, un european pasionat, care a putut purta un dialog dar în același timp a rămas ferm pe principiile sale de libertate, democrație și solidaritate. Cel mai bun omagiu pe care i-l putem aduce este să îi continuăm moștenirea: să construim o Europă socială și o politică privind migrația care pune oamenii în centrul său”.

Aceasta a fost urmată de Manfred Weber (PPE, Germania), Dacian Cioloș (Renew, România), Ska Keller, (Verzi/ALE, Germania), Marco Zanni (ID, Italia), Raffaele Fitto ECR, Italia) și Martin Schirdewan (Stânga, Germania).

Familia președintelui Sassoli a participat la ceremonie, inclusiv soția și copiii săi. Mai multe personalități publice de prim rang, inclusiv aflate în funcții politice înalte în țările și instituțiile UE, au fost, de asemenea, prezente. Printre acestea s-au numărat premierii Italiei, Mario Draghi, Xavier Bettel din Luxemburg, Kyriakos Mitsotakis din Grecia, Andrej Plenković din Croația și Robert Abela din Malta. Au participat, de asemenea, mai mulți reprezentanți ai parlamentelor naționale din UE.

La începutul ceremoniei, în hemiciclu a fost proiectat un scurt material video intitulat „David Maria Sassoli, președintele Parlamentului European”.

Puteți urmări înregistrarea întregii ceremonii aici.

„Dreptul de a se deconecta” trebuie să devină un drept fundamental la nivelul UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 ianuarie 2021, 14:48

• Obiceiul de a fi mereu conectați duce la un risc crescut de depresie, anxietate și epuizare profesională (burnout)
• Viitoarea legislație a Uniunii va defini cerințele minime pentru munca la distanță
• Nu vor exista repercusiuni negative pentru lucrătorii care-și exercită „dreptul de a se deconecta”

PE cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă. Inițiativa legislativă a Parlamentului a fost adoptată cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Eurodeputații consideră că dreptul de a se deconecta este un drept fundamental, care le permite lucrătorilor să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de muncă, fie că e vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme de comunicare digitală. Acest lucru se aplică inclusiv vacanțelor și altor forme de concediu. Statele membre sunt încurajate să ia toate măsurile necesare pentru a le permite lucrătorilor să își exercite acest drept, inclusiv prin acorduri colective între partenerii sociali. Statele trebuie să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor.

Citat

Raportorul Alex Agius Saliba (S&D, Malta) a declarat în urma votului: „Nu putem abandona milioane de lucrători europeni care sunt epuizați de presiunea de a fi mereu disponibili și de ore de lucru prea lungi. Acum este momentul să le stăm alături și să le oferim ceea ce merită: dreptul de a se deconecta. Acest lucru este vital pentru sănătatea noastră mentală și fizică. Este timpul să actualizăm drepturile lucrătorilor astfel încât să corespundă noilor realități ale erei digitale.”

Context

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30%. Se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor. Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor. Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.

Transparența impozitării multinaționalelor: deputații deplâng lipsa de acțiune din partea Consiliului

Publicat de Camelia Teodosiu, 30 octombrie 2019, 13:09

În plen, eurodeputații au îndemnat statele UE să cadă de acord asupra regulilor care să oblige multinaționalele să își dezvăluie public profitul și impozitul plătit în fiecare țară.

O propunere din 2016 a Comisiei Europene privind publicarea informațiilor legate de impozitele plătite în fiecare țară de către întreprinderile mari a înregistrat puține progrese în cadrul Consiliului. Parlamentul și-a dat acordul asupra propriei poziții în iulie 2017 și așteaptă de atunci să înceapă negocierile cu celălalt co-legislator al UE.

Propunerea vizează marile companii multinaționale cu o cifră de afaceri la nivel mondial de cel puțin 750 de milioane de euro. Regulile ar introduce o cerință pentru ca aceste companii să facă publice informații despre cât au câștigat și cât impozit au plătit în fiecare țară UE.

UE a adoptat deja legi care obligă companiile să furnizeze astfel de informații autorităților fiscale naționale, însă eurodeputații susțin că publicarea informațiilor ar stimula transparența și ar descuraja companiile să transfere profiturile pe care le-au obținut în întreaga lume către regimuri cu impozite mici în încercarea de a evita impozitarea echitabilă.

În cadrul unei dezbateri în plen, pe 22 octombrie, eurodeputații au insistat că publicul are dreptul să știe mai multe despre impozitarea multinaționalelor. Evelyn Regner (S&D, Germania) a declarat: „De multe ori, aceste companii foarte mari nu plătesc impozit cât ar trebui, creează sisteme fictive, astfel încât să-și poată reduce sarcina fiscală. Companiile au datoria față de cetățeni să spună clar unde și cât au plătit impozit.”

„Este o modalitate de a clarifica evitarea plății impozitelor”, a declarat Othmar Karas (PPE, Austria). Dumnealui a subliniat faptul că UE a introdus raportări publice în fiecare țară, iar acest lucru a avut succes. „De ce să nu continuăm cu multinaționalele? Ce încercăm să ascundem?”, a întrebat dumnealui.

Alți deputați au susținut că lipsa de transparență a modului în care își plătesc impozitele multinaționalele afectează firmele mici. „Această [propunere] nu este benefică numai pentru autoritățile fiscale, ci și pentru întreprinderile locale, multe dintre ele IMM-uri, care concurează acasă împotriva unor astfel de companii, însă nu au avantajul de a-și putea plăti cheltuielile fiscale în mai multe jurisdicții”, a spus Ondřej Kovařík (Renew Europe, Cehia).

Cu toate acestea, statelor membre le-a fost greu să se pună de acord asupra unei poziții. Ministrul finlandez pentru afacerile europene, Tytti Tuppurainen, care a vorbit în numele actualei președinții a Consiliului UE, i-a asigurat pe eurodeputați că lucrările au avansat și că sunt prevăzute în continuare mai multe ședințe, dar a adăugat că „în Consiliu, vom avea probabil nevoie de mai mult timp pentru a ne clarifica poziţia”.

Consiliul pune la îndoială baza legală a propunerii Comisiei, care este justificarea acțiunii UE și ar avea un impact asupra modului în care ar fi luată decizia. Comisia a clasificat-o ca pe o problemă de piață unică, lucru care ar impune Parlamentului și Consiliului să convină asupra textului în cadrul procedurii legislative obișnuite, în timp ce serviciul juridic al Consiliului susține că este vorba de domeniul impozitării, în acest caz decizia necesitând unanimitate în Consiliu, în timp ce Parlamentul ar fi doar consultat.

Deputații europeni au criticat eșecul Consiliului în a acționa. Sven Giegold (Verzi/ALE, Germania) a spus: „Faptul că există paradisuri fiscale în care sfârșesc banii pentru impozite este de neînțeles pentru mulți europeni… De trei ani există o propunere în ceea ce privește transparența. Guvernele stau în calea impozitării corecte și a concurenței loiale.”

Parlamentul a vota30t o rezoluție în acest sens pe 24 octombrie.

Constituirea oficială a noului Parlament European

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 iulie 2019, 16:56

Cea de-a noua legislatură a Parlamentului European a fost constituită oficial astăzi la Strasbourg la ora 10.00 de către Președintele în exercițiu, Antonio Tajani.

Noul Parlament European s-a constituit astăzi la Strasbourg, în urma alegerilor directe din cele 28 de state membre ce au avut loc între 23 si 26 mai și la care au participat 51% dintre alegători. 61% dintre eurodeputați sunt la primul mandat, cea mai mare proporție de până acum, și 40% sunt femei, un procent mai mare în comparație cu 2014 (37%).

Cel mai tânăr eurodeputat este Kira Marie Peter-Hansen din Danemarca (21 ani), iar cel mai în vârstă este Silvio Berlusconi din Italia (82 ani).

Noul Parlament este alcătuit din șapte grupuri parlamentare, cu unul mai puțin decât în legislatura anterioară. Toți eurodeputații care nu s-au alăturat unui grup politic fac parte din categoria „neafiliați”, însă se pot hotărî în orice moment să adere la un grup sau să formeze un grup nou. Începând cu 2009, Regulamentul de procedură prevede ca dintr-un grup politic să facă parte minim 25 de eurodeputați din cel puțin șapte state membre.

După constituirea noului Parlament, mâine dimineața  eurodeputații își vor alege Președintele, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Articolul 14 din Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că ședința în cadrul căreia este ales noul Președinte al Parlamentului European va fi prezidată de președintele aflat la sfârșit de mandate – Antonio Tajani.

Conform articolului 15, candidații la această funcție pot fi propuși fie de un grup politic, fie de minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit).

Termenul limită pentru depunerea candidaturilor pentru funcția de Președinte este stabilit pentru ora 22.00 în aceeași zi (23.00 ora României).

Candidații vor avea posibilitatea de a face scurte declarații (maximum 5 minute) înainte de începerea alegerilor.

Alegerile au loc prin vot secret (conform articolului 15 din Regulamentul de procedură). Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate, adică 50% plus unul (articolul 16). Voturile albe sau cele anulate nu intră în calculul majorității.

Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții. Un al treilea tur de scrutin poate fi organizat în aceleași condiții, dacă este necesar. Dacă nu există un câștigător nici după al treilea tur, primii doi candidați cu cele mai bune scoruri în runda a treia intră în al patrulea tur de scrutin, cel care obține cele mai multe voturi câștigând alegerile.

Președinte nou-ales al Parlamentului își preia imediat atribuțiile și poate să țină un discurs inaugural înainte de a prezida alegerea vicepreședinților și a chestorilor.

Procentul deputaților nou-veniţi în Parlamentul European

Publicat de Camelia Teodosiu, 3 iunie 2019, 14:57

Când Parlamentul European se va reîntâlni, la 2 iulie, veți vedea multe fețe noi. De fapt, 63% dintre viitorii deputați europeni vor fi nou-veniți, în timp ce doar 37% dintre deputații europeni au fost realeși. Acum cinci ani, proporţia a fost 50-50.

Din rândul marilor state ale UE, cei mai de succes în păstrarea birourilor au fost germanii, deoarece „doar” 52% dintre aceştia au fost înlocuiți. La polul opus se află francezii cu 73% și românii cu 75% eurodeputaţi noi.

Vor exista, de asemenea, la nivelul UE, legiuitori noi – din Italia (62%), Polonia (63%), Spania (69%) și din grupurile naționale britanice (70%).

Aceasta înseamnă că mare parte din „memoria instituțională” a Parlamentului European va fi pierdută, adică mulți dintre deputații europeni, care sunt raportori şi care au dobândit expertiză sau au jucat roluri principale, vor fi înlocuiți. Părțile interesate vor avea acum multe de făcut pentru a identifica aliați noi.

Parlamentul European aprobă reforma dreptului de autor

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 septembrie 2018, 15:31

Această reformă îi opune pe artişti şi pe editorii de presă giganţilor digitalului

Eurodeputaţii au votat miercuri pentru o foarte sensibilă reformă a drepturilor de autor, obiect al unei bătălii fără precedent între artişti şi editorii de presă de o parte şi giganţii digitalului de cealaltă parte.

Reuniţi în plen la Strasbourg, ei au aprobat o nouă versiune a textului respins pe 5 iulie, care creează un nou „drept vecin” pentru editorii de presă.

Acest vot deschide astfel calea negocierilor cu Consiliul UE (reprezentând cele 28 de state membre, care au ajuns deja la un compromis pe 25 mai) şi Comisia Europeană, pentru a se înţelege asupra unui text definitiv.

Au fost 438 de voturi pentru reformă, 226 împotrivă şi 39 de abţineri.

Deșeurile menajere: mai multă reciclare, mai puțină depozitare

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 aprilie 2018, 08:15 / actualizat: 23 aprilie 2018, 8:22

Eurodeputaţii au adoptat miercuri, 18 aprilie, o nouă legislaţie ce stabileşte ţinte mai ambiţioase pentru reciclarea deşeurilor în statele membre UE. Conform textului adoptat, până în 2025, cel puțin 55% din deşeurile municipale (din gospodării și de la companii) trebuie reciclate. Ţinta va creşte la 60% până în 2030 și la 65% până în 2035. Un procent de 65% din ambalaje va trebui să fie reciclat până în 2025 şi de 70% până în 2030. Ţinte separate sunt specificate pentru diferite ambalaje, cum ar fi hârtia, cartonul, plasticul, sticla, metalul și lemnul.

Liderii europeni s-au reunit pentru a dezbate aspecte privind primul buget post-Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 martie 2018, 13:50

Pierderea contribuției britanice, după 2020, îi pune pe cei 27 în fața unor decizii importante, care trebuie tranșate în lunile următoare

Pentru prima dată, liderii europeni s-au întâlnit, vineri, 23 februarie, pentru a dezbate în 27 despre bugetul UE după 2020 și plecarea Regatului Unit, așteptând propunerile oficiale ale Comisiei în mai.

Șefii de stat au analizat şi modul de desemnare a succesorului lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei, o miză care divide.

După ce a făcut față unor provocări inedite în ultimii ani, în materie de securitate internă sau de primire a migranților, UE este gata să se doteze cu mijloacele financiare pentru a răspunde acestora cu ocazia viitorului său cadru financiar plurianual (CFP).

Dar se pune problema finanțării acestor noi măsuri în situația în care bugetul UE va pierde unul din principalii contributori, Regatul Unit, adică circa 10 miliarde de euro pe an, potrivit Consiliului European, instanța care regrupează statele membre.

Pentru acest buget post 2020 (CFP actual este valabil șapte ani: din 2014 până în 2020), ideea Comisiei este de a decide prioritățile, apoi, în consecință, de a ajusta bugetul.

Alegeri strategice

Trebuie făcute alegeri, a avertizat deja Bruxellesul. Cea mai mare parte a bugetului UE, circa 70%, este pentru moment consacrată pilonilor istorici ai Uniunii: politica de coeziune, urmărind să permită regiunilor celor mai sărace să-și reducă rămânerile în urmă, și politică agricolă comună (PAC). “Există țări care nu vor să plătească mai mult și care nu vor să primească mai puțin”, a rezumat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Potrivit înaltului oficial european, majoritatea statelor membre este de acord să susțină ideea unei creșteri a contribuției lor, dar “cele care sunt sceptice sau împotrivă sunt foarte hotărâte”.

Cei 27 și-au prezentat prioritățile în așteptarea propunerilor executivului european, care vor fi discutate la începutul lui mai.

Plecarea Regatului Unit produce o dezbatere în cadrul UE privind viitorul ei și cei 27 au programat deja să se întâlnească în mai 2019 la Sibiu (România), pentru a-și pregăti viitoarea “agendă strategică” pentru perioada 2019-2024.  Acest summit se va ține chiar înaintea alegerii unui nou Parlament European și formarea unei noi Comisii, al cărei președinte, succesorul emblematicului Jean-Claude Juncker, va fi numit de Consiliu cu aprobarea eurodeputaților.

Mai mulți eurodeputați cer Israelului să plătească infrastructurile distruse din teritoriile ocupate susţinute financiar de UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 decembrie 2017, 14:04

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a primit vineri la micul dejun un comunicat publicat în ziarul „Haaretz” în care 56 de eurodeputați se adresează liderului și îi arată o factură în valoare de 1,2 milioane de euro, cât estimează că au costat infrastructurile europene destinate palestinienilor ce au fost distruse de armata israeliană în teritoriile ocupate.

Este pentru prima oară când mai mulți eurodeputați i se adresează lui Netanyahu prin intermediul unui anunț cu aceste caracteristici. Textul menționează că Israelul „a demolat în mod deliberat” aproximativ 400 de structuri construite de țările europene, inclusiv „locuințe, școli, grădinițe, terenuri de joacă pentru copii, instalații de apă și cisterne, sisteme de furnizare a electricității, refugii pentru animale”.

Daune provocate familiilor

Întâmplător, luni, Netanyahu merge la Bruxelles și se va întâlni cu miniștrii de externe ai celor 27 de state membre. Netanyahu a fost invitat de Lituania, fără înștiințarea responsabilei pentru politică externă a UE, Federica Mogherini, care, la rândul ei, l-a invitat, anul care vine, pe președintele palestinian, Mahmoud Abbas.

„Această factură acoperă doar contribuția UE la structurile umanitare, nu costul său complet. Și nu acoperă nici daunele provocate familiilor palestiniene strămutate, nici daunele aduse speranţelor unui viitor în pace”, mai scriu eurodeputații în anunț.

Uniunea Europeană pentru cetăţeni (II)

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 noiembrie 2017, 10:59

Oricare cetățean al unui stat membru este considerat în mod automat a fi un cetățean al Uniunii Europene. Cetățenii europeni au dreptul la:
• circulație liberă pe teritoriul UE
• a locui, studia, lucra și a face afaceri în alte state membre
• a vota sau a candida la la alegerile europene din statul membru în care locuiește
• a vota sau a candida la la alegerile locale din statul membru în care locuiește
• a înainta petiții către Parlamentul European dacă drepturile le-au fost încălcate
• a înainta plângeri către Mediatorul European dacă au o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE
• a cere asistență de la oricare ambasadă a unui stat membru dacă au dificultăți într-o țară în care România nu are ambasadă
• a accesa documente ale UE, cu anumite restricții
• a se adresa, în scris, Uniunii Europene în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale și a primi răspuns în aceeași limbă
• tratament egal; cetățenii europeni nu trebuie să fie discriminați pe motive de naționalitate.

Membrii Parlamentului European, pe deplin conștienți de rolul pe care îl joacă în păstrarea și promovarea democrației, sunt întotdeauna deschiși să asculte opiniile cetățenilor pentru a le lua în considerare. Din aceste considerente a apărut ghidul pentru cetăţeni – un proiect al Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Uniunea Europeană pentru cetăţeni

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 noiembrie 2017, 08:05 / actualizat: 20 noiembrie 2017, 12:36

Oricare cetățean al unui stat membru este considerat în mod automat a fi un cetățean al Uniunii Europene. Cetățenii europeni au dreptul la:

• circulație liberă pe teritoriul UE
• a locui, studia, lucra și a face afaceri în alte state membre
• a vota sau a candida la la alegerile europene din statul membru în care locuiește
• a vota sau a candida la la alegerile locale din statul membru în care locuiește
• a înainta petiții către Parlamentul European dacă drepturile le-au fost încălcate
• a înainta plângeri către Mediatorul European dacă au o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE
• a cere asistență de la oricare ambasadă a unui stat membru dacă au dificultăți într-o țară în care România nu are ambasadă
• a accesa documente ale UE, cu anumite restricții
• a se adresa, în scris, Uniunii Europene în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale și a primi răspuns în aceeași limbă
• tratament egal; cetățenii europeni nu trebuie să fie discriminați pe motive de naționalitate.

Membrii Parlamentului European, pe deplin conștienți de rolul pe care îl joacă în păstrarea și promovarea democrației, sunt întotdeauna deschiși să asculte opiniile cetățenilor pentru a le lua în considerare. Din aceste considerente a apărut ghidul pentru cetăţeni – un proiect al Biroului de Informare al Parlamentului European în România.