Liderii din zona euro au decis să ofere Greciei un al treilea împrumut

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iulie 2015, 10:20

Liderii din zona euro au decis să ofere Greciei un al treilea împrumut, în urma summit-ului maraton, care a avut loc la Bruxelles.

Acordul pentru salvarea Greciei, convenit la summit-ul zonei euro, obligă Grecia să aprobe și să aplice, într-un timp record, reforme vitale pe care le-a tot amânat de-a lungul vremii și să accepte mai multă supraveghere din partea creditorilor internaționali.

“Încrederea a fost o problemă-cheie, dar, de asemenea, am lucrat din greu la o serie de măsuri în ceea ce privește reforma, situația fiscală, problemele legate de datorii și necesitățile de finanțare. Am fost de acord în majoritatea cazurilor și am analizat efortul suplimentar pe toate părțile astfel încât Grecia să revină înapoi pe pistă“,

a declarat președintele Eurogrupului, Jeroen Deisalblum care a fost reales în aceasta funcție.

Pierre Moscovici, comisarul european pentru Afaceri economice și financiare, Impozitare și vamală, a declarat că este încântat că va lucra împreună cu președintele Eurogrup încă doi ani și jumătate:

“Este o recunoaștere a muncii, precise, liniștite, inteligente și extrem de eficiente, depuse în special în ultimele luni în acordul cu Grecia și cred că acest acord se datorează mult Eurogrupului și președintelui său.”

Guvernul de la Atena trebuie să decidă asupra schimbărilor legislative urgente, iar după ce acestea vor fi realizate, guvernele statelor din zona euro vor putea mandata instituțiile – Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana și Mecanismul Economic Social – să negocieze cu Grecia un nou memorandum de înțelegere, care să grupeze condițiile unui al treilea program de asistență financiară.

Un împrumut de pânã la 86 miliarde de euro va fi disponibil pentru Grecia in urmatorii trei ani.

Astăzi are loc reuniunea miniștrilor de finanțe din toate cele 28 de state membre, iar pe agendă figurează și situația din Grecia.

Rezultatul referendumului de ieri din Grecia stârnește îngrijorări în UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iulie 2015, 13:30

Franta si Germania au solicitat o reuniune de urgenta a liderilor din zona euro penru a analiza situatia iar presedintele Consiliului european, Donal Tusk a confirmat ca intalnirea va avea loc maine la Bruxelles.

Peste 61 la suta din grecii care s-au prezentat la urne s-au pronuntat impotriva masurilor propuse de autoritatile europene si creditorii internationali.

Comisia europeana a transmis intr-un scurt comunicat ca a luat nota de rezultatul scrutinului si ca respecta decizia poporului grec.

Presedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem a calificat rezultatul votului ca regretabil pentru viitorul Greciei.

Presedintele Comisiei europene, Jean Claude Junker isi va exprima oficial parerea maine in cadrul unei sedinte plenare a Parlamentului european la Strasbourg.

Intre timp astazi urmeaza sa discute situatia intr-o conferinta telefonica cu reprezentantii Consiliului european, Eurogrupului si Bancii central europene.

Si presedintele Parlamentului european, Martin Schulz s-a aratat ingrijorat in privinta consecintelor votului care ne aduce intr-o situatie dificila

“Poporul grec a spus NU. Dar ceilalti 18 membrii ai zonei euro au fost de acord asupra acestor propuneri pe care poporul grec le-a respins. Dar, asta-i democratia in Grecia. Guvernele si parlamentele democaratice din alte tari pot avea alta parere, o viziune diferita. Acum este randul guvernului grec sa faca propuneri care sa poata convinge celelate 18 state membre ale zonei euro si institutiile de la Bruxelles ca este posibil si necesar sa renegociem, dar asta depinde de propunerile Greciei”(schulz)

Miniștrii de finanțe din zona euro au apreciat eforturile Greciei de a plăti datoriile

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 mai 2015, 10:00 / actualizat: 13 mai 2015, 8:59

Miniştrii de finanţe din zona euro au salutat progresele înregistrate în negocierile dintre autorităţile elene şi creditori, însă au insistat asupra faptului că sunt necesare mai multe eforturi’ în vederea ajungerii la un nou acord.

Grecia mai are la dispoziţie maximum o lună pentru a-şi convinge partenerii că se poate încheia un nou acord de asistenţă financiară fără a exista posibilitatea ca statul elen să intre în incapacitate de plată. În joc sunt 7,2 miliarde de euro, fără de care Grecia nu şi-ar mai permite, din vară, să facă parte din zona euro.

Președintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, a apreciat că relațiile dintre Grecia și creditorii săi sunt constructive:

“Recunoaștem că negocierile au avansat, sunt mult mai eficiente, mai constructive, însă este nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la un acord global, iar Eurogroup-ul salută angajamentul Greciei de a accelera negocierile. Noi vom monitoriza situația și suntem gata să ne întâlnim cât mai curând cu putință. Sunt convins că vor face ceea ce trebuie și vor depune efort pentru a se încheia un acord la timp.”       

Comisarul european pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, a salutat „noul spirit”, dar și progresul realizat în ultimul timp și a constatat că a existat o „apropiere de poziții pe anumite probleme”, dar reforma pieței forței de muncă sau a pensiilor sunt încă domenii unde trebuie să se lucreze.

Grecia şi-a plătit ieri, cu o zi înainte de scadenţă, tranşa de 750 de milioane de euro pe care o datora Fondului Monetar Internaţional. Rambursarea a atenuat îngrijorările creditorilor europeni privind capacitatea de plată a statului elen.

Proiectele de buget ale statelor membre din zona euro au fost evaluate la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 decembrie 2014, 09:45

S-a ajuns la un acord în ceea ce priveşte bugetul pe 2015 al ţărilor din Uniunea Europeană. Nivelul cheltuielilor a fost stabilit la 141 miliarde de euro, mai mic faţă de solicitările iniţiale. Pentru a a reduce deficitele au fost diminuate toate bugetele. Datorită acestor modificări, deficitul publicîn zona euroeste așteptat săscadăde la 2,6% din Produsul Intern Brut până la 2,4% în2015.

Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.
Ne-am dat seama că trebuie să rezolvăm problema şomajului care este foarte ridicat, îmbătrânirea populaţiei şi crearea de locuri de muncă. Suntem cu toţii conştienţi că avem nevoie de consolidare fiscală diferenţiată în conformitate cu regulile noastre şi a reformelor structurale pentru a stimula creşterea economică.

Cinci ţări, Germania, Irlanda, Luxemburg, Ţările de Jos şi Slovacia, au prezentat proiecte de buget care sunt în conformitate cu pactul de stabilitate şi creştere, pact care este menit să asigure disciplina bugetară a statelor membre pentru a evita apariţia deficitelor excesive.

Planurile bugetare ale Estoniei, Letoniei, Finlandei şi Sloveniei sunt în mare parte în conformitate cu pactul, însă 7 state membre au încălcat regulile bugetare: Malta, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Portugalia şi Spania. Ţările ale căror planuri bugetare nu nerespectă normele ar trebui să ia, în timp util, măsuri suplimentare.

Eurogroupul va evalua în luna martie progresele în baza evaluărilor de monitorizare din partea Comisiei Europene, care a anunţat că va reexamina situaţia de Franţa, Italia şi Belgia.
Pe agenda Eurogroupului s-a mai aflat şi situaţia din Grecia, ţară care înregistrează primele progrese din punct de vedere economic.

Preşedintele Eurogroup, Jeroen DIJSSELBLOEM.

Autorităţile elene au făcut progrese în ceea ce priveşte bugetul pe 2015, însă nu suficiente pentru a încheia reexaminarea înainte de sfârşitul anului.

Având în vedere aceste evoluţii, Eurogroupul ar fi dispus să aprobe o eventuală cerere a Greciei privind prelungirea cu încă două luni a programului de salvare din Fondul European de Stabilitate Financiară, program convenit cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. O astfel de prelungire ar da posibilitatea Greciei să încheie a cincea evaluare la începutul anului 2015, respectiv să primească încă 1,8 miliarde de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară.

Grecia a primit în vara acestui an un miliard de euro din Fondul European de Stabilitate Financiară şi asta după ce autorităţile de la Atena au adoptat anumite reforme pentru redresarea economiei şi reducerea cheltuielilor publice.