Programul ERASMUS + reprezintă o șansă deosebită pentru elevii din învățământul profesional și tehnic

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 aprilie 2016, 10:30 / actualizat: 19 aprilie 2016, 9:45

Tinerii care doresc să învețe o meserie pot acumula experiență datorită stagiilor de formare  profesională organizate în alte țări.

Europarlamentarii solicită o mai bună utilizare a fondurilor Erasmus+, consideră că sunt necesare mai multe eforturi pentru a asigura succesul programului. Aceștia sunt de părere că toți tinerii trebuie să aibă acces la aceste burse, pentru că doar așa rata abandonului școlar și implicit a șomajului va scădea.

Ernest Maragall, membru supleant în comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European crede că este nevoie de mai mult decât atât. Pentru o mai bună promovare şi gestionare a programelor de formare a tineriilor în străinătate este nevoie de parteneriate între autorităţile locale şi regionale şi companii, a concluzionat Ernest Maragall:

Suntem încă departe, foarte departe de a atinge obiectivele pe care ni le-am propus în strategia EUROPA 2020. Mi se pare că uneori mergem în direcția opusă sau în altă direcție. Trebuie să îmbunătățim acest program Erasmus +, vrem să susținem educația în Europa, să investim în formarea profesională. Programul Erasmus + are succes, ceea ce este indiscutabil, dar există și anumite neajunsuri, există anumite obstacole.

Mobilitate înseamnă angajabilitate. Dacă am înțelege acest lucru cred că am avansa mult mai bine. Parlamenul European solicită Comisiei Europene și statelor membre să ia măsuri urgențe, să pună în aplicare anumite instrumente, de exemplu să extindă și să îmbunătățească opțiunile de mobilitate.  Se dorește adoptarea unor măsuri suplimentare și totodată complementare cu programele sociale, o alocare adecvată a resurselor financiare pentru a răspunde nevoilor acestei categorii de tineri. Prin urmare, este nevoie de programe adecvate pentru a elimina toate barierele, pornind de la barierele lingvistice.

De asemenea sistemul de învățământ și sistemul de afaceri trebuie să lucreze împreună, pentru a asigura succesul programului Erasmus +.

Erasmus+ nu se adresează doar ucenicilor, ci și studenților, profesorilor și voluntarilor, iar la program participă automat toate statele membre.

În prezent, aproape 6 milioane de tineri din Uniunea Europeană sunt șomeri. Cu toate acestea, 36 % dintre angajatori nu găsesc personal calificat. Tendința ultimilor ani arată că tinerii preferă unitățile de învățământ teoretice, în detrimentul celor profesionale, asta în timp  ce numărul de locuri de muncă care necesită competențe este tot mai mare. Se estimează că, până în 2020, aproape 35% dintre toate locurile de muncă vor necesita un nivel înalt de competențe.

Tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 august 2015, 10:20

Conform sondajului eurobarometru standard din primavara 2015 si publicat la finele lunii iulie, tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, iar încrederea în UE a crescut din luna noiembrie a anului trecut. În plus, cetățenii văd imigrația ca fiind cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în prezent. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Întrebați despre ce îi preocupă mai mult, cetățenii au plasat imigrația pe primul loc în topul subiectelor cel mai des citate în prezent la nivelul Uniunii Europene. Cu 14 puncte procentuale mai mult, reprezentînd 38 % din numărul respondenților, imigrația este în prezent cu mult înaintea situației economice care preocupă 27 % din totalul celor chestionați (în scădere cu 6 puncte procentuale), a șomajului, menționat de 24 % dintre respondenți (cifră în scădere cu 5 puncte procentuale) și a finanțelor publice ale statelor membre care îngrijorează 23 % dintre respodenți, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu sondajul precedent. Care este situația economiei naționale în sondaje? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.

38% dintre europeni consideră că este „foarte bună”, în timp ce doar 18% dintre români consideră că e bună. 59% dintre europeni consideră că este „foarte rea” (situația economiei naționale) față de români care în proporție de 79% spun că economia națională este într-o situație foarte rea. In schimb, în ceea ce privește evoluția în următoarele 12 luni, românii sunt mai pozitivi decît media europeană. 30% dintre români așteaptă o îmbunătățire, față de media europeană de doar 26%. Șomajul este cea mai mare problemă națională identificată de europeni, în proporție de 42%, față de răspunsul românilor care se situează la 26%.

Ce se poate spune despre felul în care este percepută Uniunea Europeană?

Imaginea Uniunii Europene continuă să se îmbunătățească. Nivelul de încredere a crescut de la 39 % în luna noiembrie a anului trecut la 41 % în mai 2015. Increderea românilor în instituțiile europene se menține la un nivel foarte ridicat, cu un procent de 68%.

Strategia Europa 2020 presupune un set de obiective, programe, vizate a fi atinse pînă în 2020. Cum apreciază românii obiectivele strategiei 2020? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.

60% dintre români consideră că obiectivul de a crește eficiența energetica cu 20% pînă în anul 2020 este corect. 66% dintre romani considera ca este realist obiectivul de crestere cu 20% a aportului energiilor renenerabile în necesarul total de energie al Uniunii. Putem spune că, la modul general, mai mult de jumătate dintre români consideră că aceste obiective sînt niște obiective realiste; fiecare dintre ele.

Referitor la obiectivul de a reduce pînă în 2020 cu un sfert numărul europenilor care trăiesc sub limita de sărăcie, 60% dintre români consideră că este un obiectiv realist față de media europeană de 45%.

Agenda Digitală pentru Europa, una dintre cele șapte inițiative-pilot ale Strategiei Europa 2020

Publicat de Monica Slavici, 19 noiembrie 2014, 12:21

Agenda Digitală pentru Europa  are ca scop definirea rolului motor esențial pe care utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) va trebui să-l joace în realizarea obiectivelor Europei pentru 2020

Discutăm despre Agenda Digitală cu dl dr ing Gabriel Vlăduţ, vicepreşedintele Comisiei Naţionale pentru Cercetare şi Inovare:

Care este obiectivul acestei Agende şi ce se doreşte?
Obiectivul acestei Agende, după cum bine aţi spus, inclusă în toate strategiile europene, inclusiv în cea a inovării, este de a facilita un acces cât mai amplu la noile tehnologii informatice, la Internet, la broadband, la programe, tools-uri, în suportul cetăţenilor pentru a le facilita o serie de servicii, prin tehnici de internet, servicii care, pe de o parte să le uşureze viaţa, să reducă timpul de acces, să reducă timpii de aşteptare, pe de altă parte să adauge noi valenţe serviciilor de care pot beneficia.
Întotdeauna când am o discuţie cu dvs îmi place să insist asupra aspectului care ţine de aplicabilitatea tutror acestor lucruri în viaţa oamenilor. Ce va însemna pentru mine, ca cetăţean european, această Agendă Digitală si această „mai bună calitate a vieţii”?
Mai bine dăm câteva exemple. Agendă Digitală este facilitată prin programe de finanţare specifică printre care Horizon 2020, deci este una din componente, nu singura, dar de o valoare foarte mare. Ce se poate realiza? Este bine cunoscut pentru un turist că având un telefon inteligent cînd ajunge în alte oraşe poate să ia o multitudine de informaţii, cu hărţi digitale şi cu servicii de transport, care se suprapun pe acele hărţi.
Pe de altă parte tot ceea ce înseamnă plătirea prin mijloace electronice, taxe şi impozite, sunt facilităţi ale Agendei Digitale.
O Agendă Digitală care va avea, probabil, acelaşi impact revoluţionar pe care l-a avut dezvoltarea reţelelor electrice şi de transport cu un secol în urmă.