Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Conducerea MApN în vizită oficială în Polonia și în baza NATO KFOR din Pristina

Publicat de Gabriel Stan, 16 ianuarie 2023, 15:09

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării, Angel Tîlvăr și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, i-au vizitat pe militarii români aflați în Misiunea Forței Multinaționale NATO din Kosovo și în Grupul de Luptă Aliată din Polonia.

Cei doi oficiali români s-au întâlnit la Priștina cu generalul-maior Angelo Michele Ristuccia, comandantul KFOR, cu care au evaluat situația de la granița sârbo-kosovară, în condițiile intensificării tensiunilor interetnice din regiune.

În Baza Militară din Bemowo Piskie, ministrul Tîlvăr și generalul Petrescu au discutat cu ministrul polonez Mariusz Błaszczak despre adaptarea apărării pe flancul estic aliat, potrivit situației de securitate din Europa Centrală și de Est.

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării: Am stabilit împreună să ajutăm la instruirea și pregătirea militarilor noștri pe echipamentele cele mai moderne pe care fiecare țară le are și la care are acces.

Conferință Internațională la Buzău

Publicat de prosavioleta, 28 septembrie 2021, 22:26

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Între 21 și 23 septembrie a avut loc, la Buzău, Conferința Internațională „O nouă Europă Centrală. 100 de ani de la crearea primului sistem defensiv regional”, în organizarea Institutului pentru Studii Poliitce de Apărare și Istorie Militară, Primăriei Buzău, Diviziei 2 Infanterie și Fundației „Mareșal Alexandru Averescu”. Conferința a marcat împlinirea a 100 de ani de la crearea primului sistem regional de alianțe în Europa Centrală, un proces politic și diplomatic amplu, ce a inclus doi piloni centrali: Alianța militară româno-polonă și Mica Înțelegere. Prezentă la eveniment, secretarul de stat în Ministerul Apărării Naționale, Simona Cojocaru, a evidențiat relevanța istorică a momentului 1921 și rolul activ jucat de România în promovarea cooperării și în consolidarea apărării regionale.

BERD – Creşterea în Europa Centrală şi de Est rămâne peste potenţial

Publicat de Camelia Teodosiu, 7 noiembrie 2018, 08:24 / actualizat: 7 noiembrie 2018, 10:17

BERD a spus că creşterea în Europa Centrală şi statele baltice va rămâne peste potenţial în 2018 şi 2019, cu o medie de 4,3% şi respectiv 3,5%.

Cel mai recent raport al băncii privind perspectivele economice regionale afirmă că perspectiva este în general stabilă în economiile din această regiune care se întinde de la Europa Centrală şi de Est, la Asia Centrală şi Nordul Africii.

Redresarea economică rămâne de actualitate în majoritatea ţărilor în care BERD investeşte, dar persistă riscurile create de tensiunile comerciale la nivel global, nivelurile ridicate ale datoriilor corporatiste şi continua instabilitate geopolitică.

BERD se aşteaptă la medii ale creşterii în economiile din zona sa de 3,2% în 2018 şi 2,6% in 2019, după 3,8% în 2017. Predicţiile pentru anul curent şi cel viitor au fost revizuite în scădere faţă de perspectiva din mai cu 0,1% şi respectiv 0,6%, în principal ca urmare a recesiunii turceşti.

„La modul general, creşterea este puternică şi va continua”, a spus economistul-şef al băncii, Serghei Guriev.

Raportul afirmă că oferta de muncitori este în declin în Polonia din cauza îmbătrânirii populaţiei, a scăderii vârstei de pensionare şi a unei participări mai scăzute a femeilor din cauza beneficiilor sociale mai mari. Un factor care contrabalansează această tendinţă în Polonia este creşterea imigraţiei, majoritar din Ucraina şi Asia.

Ascensiunea protecţionismului comercial este un risc direct pentru economiile orientate spre export, în special cele ale Slovaciei şi Ungariei, în vreme ce regiunea sud-est europeană (SEE) prezintă o creştere robustă, cu o redresare modestă în Macedonia şi Serbia, unde se manifestă cele mai puternice ritmuri din ultimii ani. Bulgaria a avut şi ea performanţe bune, la fel ca România, în pofida unor indicii de supraîncălzire. Una peste alta, regiunea SEE are o creştere proiectată de 3,5% în 2018 şi 3,2% în 2019.

Economiile Europei de Est şi cele din Caucaz (EEC) rămân în curs de redresare, în pofida unor indicii de moderare a creşterii. Regiunea EEC are o creştere prognozată de 3,1% în 2018 şi 3,2% în 2019, cât timp nu se va produce o intensificare a tensiunilor geopolitice şi politice şi situaţia economică regională va rămâne pozitivă.

Potrivit raportului, aprobarea şi implementarea unui nou acord standby între Ucraina şi FMI ar ajuta această ţară să facă faţă nevoilor de finanţare externă pe termen scurt şi să menţină o stabilitate macroeconomică pe tot cuprinsul ciclului electoral de anul viitor.

Banca se aşteaptă ca economia ucraineană să crească cu 3,5% în 2018 şi cu 3,0% în 2019, în condiţiile în care tranşele mari de refinanţare a datoriei externe aşteptate în 2018-2019 constituie un risc de scădere a perspectivei.

Balcanii şi influenţa lor

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 mai 2018, 13:52

Istoria are un mod ciudat de a muta regiunile teoretic uitate de la marginea geopoliticii în centrul evoluţiilor internaţionale. Balcanii, de la dizolvarea Iugoslaviei încoace au fost o preocupare neplăcută pentru europeni şi o sarcină asumată de nevoie pentru SUA. Bulgaria şi puţin mai la nord, România au intrat în UE şi reprezintă, practic, ţări cu o viteză diferită din cauza mecanismului de monitorizare a lor. În paralel, în întreaga regiune, din Albania şi Kosovo până în FRI Macedonia şi Serbia, Occidentul s-a ocupat, practic, doar de o gestionare a conflictelor „îngheţate”, fără vreo dorinţă deosebită de a schimba status quo-ul. În vremea asta, încet, dar sigur, prezenţa rusească a revenit în Balcani, iar la fel de notabilă este şi infiltrarea Turciei într-o regiune pe care Ankara o percepe – în sens larg  – drept o regiune culturală extinsă a sa, din motive istorice. În paralel, expansiunea comercială a Chinei a transformat Balcanii dintr-un semn de întrebare într-o „zona sensibilă” a Europei Centrale, într-un canal care va lega Marea Egee şi portul Pireu cu Dunărea şi restul Europei. În această regiune însă, în special în Albania, crima organizată este activitatea cea mai profitabilă, iar Bosnia-Herţegovina este un stat disfuncţional care nu poate ţine sub control terorismul latent din ţară.

În fapt, europenii au înţeles că trebuie să existe imediat o politică europeană. Datele sunt clare, însă politicile divergente. Una dintre cele mai interesante atitudini este cea a Vienei care – într-o relativă, chiar dacă nu mereu evidentă, coordonare cu Budapesta – percepe regiunea drept o regiune istorică pentru interesele sale. O atitudine care prin natura lucrurilor creşte şi importanţa Serbiei drept coloană vertebrală a regiunii. Pe bună dreptate, aşadar, diferendele bilaterale ale Grecia cu Albania şi mai ales cu FRI Macedonia intră, prin natura lucrurilor, într-un mare joc de redistribuire a zonelor de influenţă în Balcani. Grecia se află, aşadar, încă o dată la răscruce, de data aceasta de partea celor puternici. Dacă nu-şi va juca bine cărţile, va depinde dacă va avea sau nu influenţă în Balcani sau dacă îi va lăsa pe alţii să „măture tot” într-o regiune a intereselor sale vitale.

CALCULE ŞI CONDIŢII PRIVIND NOUL BUGET AL UNIUNII EUROPENE

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 mai 2018, 11:00 / actualizat: 11 mai 2018, 7:42

Ar trebui Uniunea Europeană să-și sancționeze membrii iliberali? (editorial)

Este o chestiune de evidentă iritare și îngrijorare pentru membrii mai vechi ai UE faptul că unii dintre membrii mai nou din Europa Centrală sfidează flagrant valorile democratice occidentale pe care teoretic și le asumaseră odată cu aderarea. Și cu atât mai mult e iritant faptul că Polonia și Ungaria, cele două state care violează cel mai vizibil normele, sunt printre cei mai importanți destinatari ai subvențiilor Uniunii.

Deloc surprinzător atunci, cum scria în acest ziar și Steven Erlanger, că brațul executiv al UE, Comisia Europeană, a început să discute condiționarea subvențiilor din bugetul pe următorii șapte ani (începând cu 2021) de statutul justiției statelor membre. Ideea este aceea că, prin concentrarea pe independența justiției ca precondiție pentru o gestionare adecvată a fondurilor, se va evita impresia că Bruxelles-ul își impune valorile sale unor state independente.

Este un concept tentant. Finanțarea europeană este importantă pentru țările Europei Centrale. Reprezintă 61% din cheltuielile pe infrastructură din Polonia și 55% în Ungaria; creșterea economică alimentată de UE a fost un factor major care a determinat popularitatea premierului ungar Viktor Orban.

Dar nu este o idee foarte bună. Sancțiunile financiare au un istoric neconvingător în ce privește modificarea comportamentelor unor regimuri. Rusia se află sub sancțiuni tot mai stricte încă din martie 2014, dar Vladimir Putin nu și-a schimbat comportamentul câtuși de puțin.

Și oricum, când vor fi prezentate sancțiunile, ele vor încuraja opinia multora din țările fostului bloc sovietic cum că ei ar fi cetățeni de clasa a doua în UE. Jaroslaw Kaczynski al Poloniei și dl Orban al Ungariei își fac amândoi capital politic pe baza acuzațiilor că istoria, identitatea și valorile tradiționale ale țărilor lor s-ar afla sub atacul unui Occident liberal, desfrânat, care crede că le știe pe toate – și, mai specific, sub atacul unei birocrații anonime de la Bruxelles. Nu există nici un dubiu că ei se vor folosi de orice sancțiuni drept dovadă suplimentară în acest sens și pretext de a-și consolida propriul regim. Orice tentativă de a determina care sisteme judiciare sunt inadecvate se va transforma rapid într-o păruială politică pe tema standardelor și definițiilor diferite.

Nimic din toate acestea nu înseamnă că liderii din Europa Centrală sau de oriunde sunt liberi să se comporte după bunul lor plac. UE este obligată, și are tot dreptul, să le ceară tuturor statelor sale membre să adere la standardele ei democratice, indiferent ce istorie au în spate.

Însă acest lucru trebuie realizat prin convingerea cetățenilor noilor state membre că drepturile, demnitatea și statutul lor de cetățeni europeni în toată puterea cuvântului sunt călcate în picioare atunci când demagogii populiști le restricționează libertățile ori statul de drept. Mecanismul deja existent al UE pentru pedepsirea țărilor care se îndepărtează prea mult de restul blocului poate că este lipsit de colți autentici, însă votul din noiembrie al Parlamentului European pentru declanșarea procedurii împotriva Poloniei a oferit sprijin opozanților politicilor iliberale ale dlui Kaczynski. Blocul european a avut de asemenea un oarecare succes și cu mecanismul de cooperare și verificare instituit pentru a monitoriza și ajuta eforturile Bulgariei și României de a se lupta cu corupția lor endemică. Astfel de eforturi trebuie să fie extinse și consolidate.

Transferul avuției de la bogați la săraci în interiorul Uniunii nu a fost niciodată conceput drept o pomană, ori răsplată, ci ca o cale de a ridica nivelul economic al noilor membri, spre beneficiul întregului bloc. Stabilirea unor condiții politice pentru acordarea subvențiilor ar risca să realizeze fix opusul – încetinirea dezvoltării, alienarea populației, consolidarea puterii conducătorilor populiști și adâncirea fisurilor deja existente în cadrul Uniunii.

Transgaz va primi o finanțare de aproximativ 180 de milioane de euro de la UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 ianuarie 2016, 10:20

Transgaz va primi aproximativ 180 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru construirea gazoductului ce va lega Bulgaria-România-Ungaria-Austria…

Statele membre UE au aprobat propunerea Comisiei Europene de a investi 217 milioane de euro într-o serie de 15 proiecte transeuropene din domeniul infrastructurii energetice.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța comisiei Europene la bucurești.

„Aceste proiecte de infrastructură energetică, inclusive unul din România. Vor fi puse în aplicare în 12 state membre UE și Turcia. Ele vor beneficia de o finanțare totală de aproximativ 217 de milioane de euro în cadrul Mecanismului de interconectare a Europei.”.

Cea mai mare sumă, 179 milioane de euro, urmează să fie acordată Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA.

Banii vor fi folositi pentru lucrări de execuţie pe teritoriul României la sistemul naţional de transport a gazelor naturale în vederea dezvoltării unei conducte care va conecta Bulgaria, România, Ungaria și Austria.

Executivul comunitar precizează că interconectorul care va lega reţelele de gaze naturale din Bulgaria, România, Ungaria şi Austria reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pieţei gazelor naturale din Uniunea Europeană deoarece va permite ca gazele naturale din regiunea caspică şi din alte posibile surse, inclusiv, să ajungă în Europa Centrală.

Mihai Roșioru, ofițer de presă Reprezentanța Comisiei Europene la București despre importanța acestui proiect.

„În opinia Comisiei europene, această conexiune este esențială deoarece va permite aprovizionarea pieței europene cu gaze naturale, inclusiv gaz natural lichefiat, din regiunea caspică. De remarcat că acest buget de 180 de milioane de euro alocat Trangaz reprezintă peste 80 % din suma totală alocată pentru cele 15 proiecte finanțate.”

Din cele 15 proiecte selectate pentru finanţare, 9 sunt în sectorul gazelor naturale care vor beneficia de un ajutor financiar de 207 milioane de euro şi 6 în sectorul energiei electrice pentru care se vor aloca 10 milioane de euro.

De asemenea, 13 proiecte vizează finanţarea unor studii, precum studii de impact asupra mediului şi două lucrări de construcţie .

Această finanţare va ajuta la asigurarea livrărilor şi va integra pe deplin piaţa energetică europeană prin conectarea reţelelor din întreaga Europă, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Cańete.

Oficialul de la Bruxelles a mai precizat ca trebuie continuată modernizarea reţelelor energetice pentru a aduce orice ţară în continuare izolată în piaţa energetică europeană.

În total, pentru perioada 2014-2020, a fost alocată pentru infrastructura energetică trans-europeană peste 5miliarde de euro.

Pentru a putea beneficia de finanţare, o propunere trebuie să aibă legătură cu un proiect inclus pe lista ‘proiectelor de interes comun’.

În prezent, există 195 de proiecte de infrastructură energetică iar lista este revizuită odată la doi ani.

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 aprilie 2015, 06:30

O nouă confruntare între Uniunea Europeană și Rusia, de data aceasta legată de felul în care compania Gazprom își tratează clienții din spațiul comunitar. Acesta este un alt episod ce urmează divergențelor cu consecințele în vigoare legate de conflictul din Ucraina și de modul în care Moscova a găsit de cuviință să-și reprezinte interesele geopolitice. Un material realizat de Horia Daraban de la Radio România Iași.

Istoria comunicării obiecțiunilor Comisiei Europene înaintată concernului rus duce inclusiv în 2012 când executivul comunitar făcea cunoscută începerea unei investigații asupra a ceea ce face Gazprom în legătură cu posibile încălcări ale regulilor concurenţei. În esență se făcea referire la contractele şi acţiunile Gazprom din opt state din Europa Centrală şi de Est, tocmai acelea care depindeau în cea mai mare măsură de combustibilul rusesc; printre aceste țări, 2 vecini ai României: Ungaria și Bulgaria, dar și Estonia, Cehia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia.
Alegerile europarlamentare, formarea unei nor echipe de comisari europeni au dus la amânarea comunicării a concluziilor. Astfel că, în această lună, aprilie, comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager, a anunțat că a fost formulată oficial la adresa Gazprom o comunicare privind obiecțiunile în care Comisia Europeană susține că anumite practici comerciale ale companiei rusești pe piețele gazelor din Europa Centrală și de Est constituie o folosire abuză a poziției sale dominante pe piață și încalcă astfel normele antitrust ale UE.
Sunt trei paliere vizate: Gazprom ar impune restricții teritoriale în cadrul acordurilor de aprovizionare încheiate cu angrosiști și cu anumiți clienți industriali; de aici, o politică de prețuri neloială în cinci state membre din cele opt (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). Nu în ultimul rând, este posibil ca Gazprom să profite de poziția sa dominantă pe piață prin condiționarea furnizării de gaze către Bulgaria și Polonia de obținerea unor angajamente de altă natură din partea angrosiștilor în ceea ce privește infrastructura de transport al gazelor.
Comisarul UE responsabil cu politica în domeniul concurenței, dna Margrethe Vestager

Ceea ce susținem în declarația de opoziție este că Gazprom a adoptat o strategie pentru a accessa piața unică a UE, prin aplicarea de restricții teritoriale în contractele sale. Gazprom și-a folosit poziția dominantă în aprovizionarea cu gaze pentru a obține angajamente independente în ceea ce privește infrastructura de gaze. Mai exact, au fost găsite dovezi ale acestui comportament în Polonia cu privire la conducta Yamal și în Bulgaria în ceea ce privește Southstream. În cinci țări, uneori, au fost prețuri mult mai mari decât în alte state, cu până la 40%. Suntem deschiși la mai multe variante. O soluție poate fi găsită într-o manieră de negociere, dar, desigur, sunt posibile alte soluții.

De celaltă parte, potrivit agențiilor de presă, Gazprom a respins acuzaţiile privind practicile anticoncurenţiale şi se aşteaptă ca problema să fie rezolvată prin discuţii între UE şi Guvernul de la Moscova. Gazprom are la dispoziţie 12 săptămâni pentru a răspunde plângerilor UE. Dacă UE consideră vinovată compania rusă, ea ar putea fi amendată cu până la 10% din veniturile anuale globale.

România, în grupul la nivel înalt privind aprovizionarea cu gaze naturale

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 februarie 2015, 11:47

România şi alte 8 state membre ale UE fac parte din grupul la nivel înalt care se ocupă de interconectarea în domeniul gazelor naturale în Europa Centrală și de Sud-Est. Grupul are ca obiectiv asigurarea aprovizionării din cel puțin trei surse diferite a statelor din regiune. Principalele activităţi se referă la setarea prioritățillor pentru a avea infrastructura necesară și pentru a spori securitatea în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale.

Prima reuniune de lucru a grupului la nivel înalt a avut loc de curând, la Sofia. Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea energiei, Maroš Šefčovič.

”Azi, am stabilit componenţa grupului la nivel înalt privind aprovizionarea cu gaze, un grup care funcţionează pe doua direcţii: una politică şi una tehnică, de expertiză. Avem si sub-grupuri care lucrează pe zone distincte, e vorba de Europa Centrală şi de Sud- Est şi zona Adriatică. Fiecare stat membru din aceste regiuni va avea asigurată aprovizionarea cu gaze naturale din cel puțin trei surse diferite. Am făcut, de asemenea, şi un inventar al proiectelor de infrastructură ce au fost deja propuse şi care vor fi de asemenea co- finanţate din fonduri europene.”

Discuțiile s-au axat pe aspectele interne și externe ale situației din zonă în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze, astfel înât să fie posibile interconectarea regională şi folosirea optimă a infrastructurii existente acum.

Maroš Šefčovič: ”Am decis ca experţii noştri să înceapă să lucreze imediat astfel încât să poată pregăti până la urmatoarea noastră discuţie la nivel politic un plan de acţiune, pe care să- l discutăm până în luna Iunie. Am venit aici, la Sofia, pentru ca vream sa arătăm solidaritate Bulgariei, vream sa arătăm ca Uniunea Europeană e aici să ajute şi împreună cu partenerii din regiune suntem aici pentru a găsi soluţii bune privind securitatea aprovizionării cu energie în Europa de sud-est şi o mai bună interconectare cu Europa Centrală. Vrem integrarea întregii pieţe europene a energiei, pentru că acesta este obiectivul nostru pe următorii 5 ani, să avem o Uniune a Energiei benefică pentru fiecare stat membru.”

După această reuniune a grupului la nivel înalt, experţii vor face analize pentru a determina ce lipseşte şi ce bariere există în funcţionarea pieţei la nivel european. Grupul de lucru va adopta, până la începutul verii, un plan de acțiune cu monitorizare permanentă, astfel încât piaţa să nu mai fie fragmentată şi să poată fi prevenite crizele în aprovizionarea cu gaze naturale