Ştefan Ciochinaru: Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic

Publicat de prosavioleta, 11 noiembrie 2024, 14:41

Cristian Dumitrașcu: Domnule Ciochinaru, bun venit din nou în studioul agenției.
Ştefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu: Vă propun ca înainte să vorbim despre alegerea președintelui american, să vă ocupați un pic de situația internațională, la fel de complicată, așa cum era și în vremea în care noi am făcut interviul anterior. Ce e schimbat? Intrarea Coreei de Nord în conflictul ucrainean.
Ştefan Ciochinaru: Este un act de o extremă gravitate, pentru că de fapt abia acum are loc o internaționalizare a războiului din Ucraina. Interesant este că, de pildă, în revista Foreign Affairs, o revistă extrem de interesantă, acolo se publică pentru prima dată așa-numitele baloane de încercare, care după trei-patru luni de la publicare și ajustările care decurg din reacțiile la articolele publicate, lucrul acela îl vedem, îl regăsim în politici oficiale ale unor guverne și state ale lumii. Ei bine, în Foreign Affairs se scria acum două zile despre faptul că războiul din Ucraina devine prin imixtiunea nord-coreană un război mondial. Poate părea puţin forțat, puțin cam puternic acest titlu, această aserțiune, dar ea este reală, pentru că evident că pasul imediat următor a fost ca guvernul de la Seul, din Coreea de Sud, să spună: în această situație suntem îndreptățiți la două lucruri: unu –  să observăm cu atenție ce se întâmplă cu nord-coreenii pe frontul din Ucraina și doi – să furnizăm armament de ultimă oră armatei ucrainene.
Cristian Dumitrașcu: Ceea ce nu se întâmplase până acum.
Ştefan Ciochinaru: Ceea ce nu se întâmplase până acum. Coreea de Sud era neutră în acest… sigur condamnase invazia, încălcarea dreptului internațional, dar nu se amesteca în acest conflict. Acum are toată îndreptățirea să o facă, pentru că trupele nord-coreene merg acolo și există o declarație oficială în sensul acesta, venită de la Phenian, care spune că militarii nord-coreeni sunt acolo pentru a dobândi experiența necesară combaterii prin luptă a inamicului, deci, cu alte cuvinte, să se antreneze în condiții de război. Președintele Zelenski, ieri dimineață, a anunțat că au avut deja loc primele ciocniri cu acești mercenari, să-i numim așa, nord-coreeni…
Cristian Dumitrașcu: Şi că au apărut primele victime.
Ştefan Ciochinaru: … și aceștia au înregistrat primele victime pe frontul din Ucraina, lucru, repet, deosebit de grav. Este foarte grav, mai ales că vedeți ceea ce se întâmpla până acum în Ucraina – și noi am discutat de-a lungul acestui an de mai multe ori, era într-un fel o tatonare reciprocă pe front, un avans lent al trupelor rusești, care trebuiau să îndeplinească ordinul lui Putin de cucerire completă a Donbasului, pentru că acesta era obiectivul strategic al Moscovei, dar atât, pentru că se aștepta rezultatul alegerilor din America și abia după aceea urma să se vadă ce întâmplă mai departe. Or, faptul că până la alegerile din Statele Unite, până la a vedea ce se întâmplă mai departe, după ce lumea liberă are un nou lider, trupele nord-coreene intervin nemijlocit în conflictul din nou cu Ucraina, e de o gravitate extraordinară, pentru că sigur că din Coreea de Nord venea spre Rusia o mare cantitate de armament și de muniție, sigur că din Iran venea muniție, veneau rachete, veneau drone. Sigur că din China veneau componente electronice pe diverse canale, datorită cărora să nu poată fi acuzată oficial China că alimentează armata rusă, dar lucrul ăsta se întâmpla și era cunoscut, numai că de data vorbim de trupe, de oameni, de soldați. Și asta, repet, creează o situație foarte dificilă, inclusiv dacă va fi să se discute despre un armistiţiu sau o pace, pentru că nu mai sunt implicate doar le două țări. Iată că apare o implicare directă a unei alte țări, de pe alt continent. Și aici vreți, vă rog să-mi dați voie să subliniez un lucru: în ultimii 300 de ani, cred, pe teritoriul Europei n-a luptat nimeni din afara Europei, cu excepția americanilor și canadienilor. Ori acum vorbim de trupe dintr-o țară asiatică, din extremul Orient, care se află pe teritoriul Europei într-un război european.
Cristian Dumitrașcu: De la Ginghis Han încoace probabil că nu s-a mai întâmplat aşa ceva.
Ştefan Ciochinaru: Nu s-a mai întâmplat, ceea ce este de o gravitate extraordinară, ceea ce naște întrebări cu privire la rolul și la puterea Europei și pune într-o altă lumină încercările unor țări europene de a se clădi ca putere de sine stătătoare. Europa trebuie să-și aibă puterea ei militară, puterea ei de descurajare, puterea ei de negociere politică, pentru că, da, Europa este un uriaș economic, dar este un pitic strategic și lucrul acesta ar trebui să se schimbe și ceea ce se întâmplă în Ucraina și imixtiunea aceasta senină a unei țări din Asia în probleme europene ar trebui să ne îngrijoreze, cel puțin.
Cristian Dumitrașcu: De-abia se stabilizase cumva situația din Orientul Mijlociu, a venit declarația ministrului de externe coreean, nord-coreean, care a spus după, cum bine știți, vom merge până la victoria finală împreună cu Federația Rusă în Ucraina. Apare și această poziție despre care vorbeați, până la urmă, intenția legitimă a sud-coreenilor să trimită sau nu trupe în…
Ştefan Ciochinaru: Nu știu dacă trupe, dar specialiști vor trimite.
Cristian Dumitrașcu:… specialiști. Ne întoarcem la președintele Franței, nu mai departe de, să zicem, nu știu cum, jumătate de an în urmă, poate mai bine, vorbea și Macron despre eventuala mobilizare a Europei pentru a apăra cu trupe Ucraina.
Ştefan Ciochinaru: A vorbit-o și cu două zile în urmă la Budapesta.
Cristian Dumitrașcu: Şi la Budapesta, da.
Ştefan Ciochinaru: A spus de fapt același lucru atunci când a arătat că Europa nu-și poate permite ca Rusia să câștige în Ucraina, Europa și că Europa este datoare să facă absolut tot ce poate, să facă şi imposibilul pentru ca Rusia să nu câștige în Ucraina. Pentru că, domnule Dumitrașcu, dacă Rusia câștigă în Ucraina, atunci nu vom mai avea o Uniune Europeană, nu vom mai putea vorbi de o putere europeană, atunci Europa va fi subsumată acestei mari puteri euroasiatice, lucru pe care Putin îl urmărește, a declarat-o. De acea duce un război hibrid la toate nivelurile în Europa.
Cristian Dumitrașcu: Așa de repede se poate întâmpla asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu e nevoie să se întâmple repede. Se întâmplă și pentru faptul că toate țările din Europa Centrală și de Est se vor simți trădate, dacă Ucraina pierde, dacă Ucraina nu are suficient sprijin ca să facă față tăvălugului rusesc, ar fi percepută ca o nouă Ialta. Din nou, Europa Centrală și de Est ar fi sacrificată pentru liniștea și prosperitatea unei părți de Europă îndepărtată în vest, ceea ce nu este acceptabil. În acel moment, pe bună dreptate, țările din partea aceasta a continentului ar zice ‘domnule, dacă asta e situația și dacă suntem atât de ușor abandonați, păi atunci trebuie să ne negociem situația cu această mare putere de tip imperial, această putere agresoare care n-are nicio considerație pentru dreptul internațional și să vedem ce trebuie să facem ca să supraviețuim. Este și motivul pentru care, ați văzut, Orban, Viktor Orban vorbesc, premierul Ungariei strălucea de fericire la reuniunea de zilele trecute de la Budapesta, pentru că în America a câștigat Trump, marele lui prieten, da?, Fundația Heritage, prin care Orban a ținut legătura în permanență cu Trump și cu echipa sa este cea care orchestrează politica americană în momentul de față în jurul lui Trump, deci el se aşteaptă, cum a declarat, după ce a vorbit cu Trump la telefon, să facem lucruri mari împreună. Care ar putea fi lucrurile acestea mari? O Uniune Europeană mai puțin integrată, mai puțin coerentă, mai puțin puternică.
Cristian Dumitrașcu: Că tot ați venit aici cu acțiunea, cum interpretăm viitorul, să zicem, în ultimele șase luni, după ce Donald Trump va fi depus jurământul în ianuarie, nu putem ascunde temerile tuturor europenilor, sau cel puțin ale celor de aici din estul Europei, care au avut precedentul format în primul mandat și care se simt în pericol?

Ştefan Ciochinaru: Alegerea lui Donald Trump a reprezentat o veste foarte bună pentru Budapesta, o veste foarte bună pentru Moscova, o veste foarte proastă pentru Beijing, o veste foarte proastă pentru Bruxelles, pentru Londra. În a doua zi după noaptea alegerilor americane, britanicii s-au întâlnit într-o reuniune de urgență în care au discutat, atenție foarte mare, despre nevoia de a abandona Brexitul, de a se întoarce în Europa, pentru că doar în felul acesta…
Cristian Dumitrașcu: Foarte interesant!
Ştefan Ciochinaru: Ar putea să fie la adăpost de imprevizibilitatea lui Donald Trump. De altfel, presa britanică spune că pentru premierul Starmer este o catastrofă alegerea lui Trump şi pentru Marea Britanie. Așa că, vedeți dumneavoastră, lucrurile sunt foarte delicate. Trump va fi nevoit… Vorbeați de primele șase luni. În primele șase luni, el își face echipa și dă drumul la rezolvarea unor probleme pe care le-a promis. Adică el a promis să rezolve migrația ilegală din Statele Unite, chiar cu prețul deportării a peste 11 milioane de oameni.
Cristian Dumitrașcu: Credeți?
Ştefan Ciochinaru: Nu e vorba de ce cred, este vorba despre ceea ce a promis și va trebui să livreze. Dacă va reuși sau nu depinde și de justiția americană, de de instituțiile americane ș.a.m.d. De asemenea, a promis că în secunda doi îl demite pe procurorul new-yorkez care instrumentează două dosare penale împotriva sa. Cred că la momentul la care noi vorbim, acest procuror deja studiază cum să închidă dosarele, urmăririle penale. De asemenea, el a promis că va rezolva catastrofa economică în care se găsește America și cum va face lucrul acesta? El a și spus. Unu: va reduce taxele, impozitele astfel încât să încurajeze cât mai mult producția. Va încuraja repatrierea unor industrii în Statele Unite ale Americii, care vor fi scutite de taxe și impozite, care taxe și impozite, de fapt, tarife se vor aplica într-un mod care ține de războiul economic, adică pentru produsele europene se va pleca de la 10 și se va ajunge până la 20% tarife de import din Uniunea Europeană, iar pentru produsele chineze până la 60%. Vorbim de 60% creșterea tarifelor. Asta înseamnă războaie economice, adică să nu ne ferim de cuvinte, pentru că ele ne spun care e realitatea. Va face lucrurile acestea, fără îndoială, Trump, dar asta va genera alte probleme. Sigur, se vor crea locuri de muncă. Sigur, economia va accelera în creștere. De altfel, semnalele de pe burse, ați văzut, sunt bune după alegerea lui Trump, au crescut acțiunile, dar va genera probleme sociale foarte mari, pentru că vor fi puțini bani pentru sistemul de sănătate, care oricum este injust și dezechilibrat în America. Vor fi mai puțini bani pentru învățământ, vor fi mai puțini bani pentru programe sociale, de incluziune ș.a.m.d. Or, astea nu se vor vedea imediat, în cele șase luni sau în primul an de care vorbim. Dar în doi ani, în trei ani, ele vor produce rezultate grave și doar o economie foarte performantă ar putea să astupe puțin aceste probleme sociale prin banii mulți care ar veni la oameni. Rămâne de văzut însă dacă va reuși. Proiectul e foarte ambițios, dar ce vreau să spun este că el este obligat să se ocupe de America, ceea ce înseamnă că va avea foarte puțină disponibilitate pentru politica internațională. E posibil ca America să fie prima țară care să se retragă a doua oară din Tratatul de la Paris privind clima. A retras-o Trump o dată, Biden a băgat America la loc în tratat, acum probabil că Trump va scoate din nou Statele Unite din Acordul de la Paris. E posibil. De asemenea, el are o problemă: ca să poată să aibă liniște acasă, el trebuie să închidă două mari probleme externe de războaie calde – Ucraina și Orientul Mijlociu. În Ucraina e clar că va avea loc o negociere cu Moscova şi cu Kievul și va încerca, cum a declarat de altfel Trump, să impună pacea prin forță, prin forța Americii, printr-un ultimatum politic și strategic către cele două state. Ce va presupune asta? Unde… Nu, Trump e un negustor, el e un businessman, el este un tip căruia îi place să negocieze. Ce va negocia, până unde va merge negocierea nu știe nimeni. În momentul de față, apar tot soiul de scenarii.

Eu nu le-aş da o foarte mare credibilitate în acest moment pentru că există și limite până la care poate să meargă negocierea și pe care Donald Trump, în entuziasmul său caracteristic, încă nu le-a descoperit, dar le va descoperi atunci când, vorba lui Putin, în biroul său vor intra niște domni în niște costume impecabile, care îi vor spune: Asta nu se poate, domnule președinte! Rămâne de văzut, deci. Iar în Orientul Mijlociu, în Orientul Mijlociu, vedeți la Ierusalim, Bibi Netanyahu a fost unul dintre cei fericiți pentru alegerea lui Trump. El este un prieten al lui Trump. E clar că se va strânge laţul în jurul Iranului, că vor fi repuse pe tapet Acordurile Abraham, că va fi foarte mult întărită poziția Arabiei Saudite. E foarte posibil ca anul viitor să vedem chiar un acord de pace Arabia Saudită-Israel și probabil să apară chiar un soi de mică piață comună în Orientul Mijlociu. Dar, repet, totul pe încercuirea, îngrădirea Iranului şi pe scoaterea completă din joc a ceea ce înseamnă Hamas, Hezbolah, houthii, adică acei actori proxi ai Iranului.
Cristian Dumitrașcu: La final, pentru astăzi, domnule profesor Ciochinaru, cum ne raportăm noi față de noua situație? Spuneați că una dintre măsuri va fi aceea de a scădea taxele. Se va regăsi asta și în bugetul Armatei Statelor Unite? Pe cale de consecință, noi ar trebui să fim îngrijorați pentru asta?
Ştefan Ciochinaru: Nu, în primul mandat, Trump a mărit bugetul armatei americane și cred că va face același lucru și acum. Nu uitați că în spatele lui s-a aflat Lockheed, nu uitați că în spatele lui s-a aflat Boeing, deci mari producători de armament americani au fost în spatele campaniei electorale a lui Donald Trump. Ei vor fi în continuare acolo. El are o puternică susținere din această zonă. Nu, bugetul armatei americane sunt aproape convins că va fi majorat. Nu uitați cuvintele pe care le-a spus despre noua stea în ascensiune Elon Musk. Și când relata dialogul lui cu Elon Musk și îl întreba pe Elon Musk: Mai poate să facă cineva în America ce faci tu? Nu. Mai poate să facă cineva în lume, ce faci tu? Nu. Foarte bine, atunci te susținem. Trebuie să avem grijă de geniile noastre. Aceasta este optica, deci, dimpotrivă, va băga mai mulți bani în înzestrarea armatei americane, astfel încât superioritatea acesteia să fie incontestabilă. Asta este de așteptat. În ce ne privește pe noi, politica Statelor Unite față de flancul estic, față de ceea ce este, în momentul de față, prima linie de apărare a NATO şi a lumii libere se face în Congres, se face la Casa Albă, dar se face mai ales la Pentagon. Acolo unde nu se joacă nimeni, acolo unde este vorba de forțe militare, de echipamente de sute, mii de miliarde, acolo nu ne jucăm, acolo punem piesele pe tablă ca la șah și gândim cu șapte mutări înainte, cu şapte ani înainte, cu opt ani înainte nu se schimbă lucrurile. Nu aici se vor schimba lucrurile. Noi trebuie să fim atenți, dacă vreți, în această abordare tranzacționistă a lui Donald Trump, să fim atenți la ce se întâmplă în Moldova, la alegerile care vor avea loc anul viitor în Moldova și unde e foarte important cine va face guvernul. Noi trebuie să fim foarte atenți la ce se întâmplă cu forțele iliberale din jurul României, care s-ar putea să simtă un vânt puternic în pânze şi să facă unele gesturi mai puțin fair-play față de colegii europeni. La aceste lucruri trebuie să fim atenți, dar cred că, până la urmă, lecția poloneză e cea mai importantă pentru noi. Până să ne ajute alții, trebuie să vedem cum ne ajutăm singuri și cred că ceea ce ar trebui să facem ar fi să ne pregătim, și să ne pregătim și să ne pregătim 24 de ore din 24, şapte zile din șapte, 12 luni pe an pentru a fi mai puternici, pentru a fi mai rezilienți și pentru a fi, dacă vreţi, mai coezivi, din punct de vedere național.
Cristian Dumitrașcu: Domnule profesor Cochinaru vă mulțumesc mult pentru interviu în această dimineață și vă mai așteptăm!

Ştefan Ciochinaru: Cu multă plăcere!

Ștefan Ciochinaru: Trebuie vegheat cu foarte mare atenție, pentru că proliferarea nucleară este catastrofală pentru existența omenirii

Publicat de Gabriel Stan, 23 septembrie 2024, 15:28

La Interviul săptămânii, doctorul în drept, jurnalistul și profesorul de științe politice Ștefan Ciochinaru face o analiză în acest interviu a situației geopolitice și oferă, ca de obicei, o perspectivă realistă cu privire la evoluția și la impactul conflictelor de azi asupra României și Europei de Est.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Ciochinaru, bună dimineața și bun revenit în studioul Agenției Media …

Ștefan Ciochinaru: Bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ne-am făcut un obicei, așa, într-o ciclicitate adevărată, ca la momente importante, nu știu, la trei luni, la patru luni, poate mai puțin…

Ștefan Ciochinaru: Poate mai mult…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  …poate mai mult, să vorbim despre perspectiva aceasta de ansamblu a geopoliticii, în ceea ce ne privește, mai ales, și cam aici aș vrea să zăbovim cu discuția: conflictele momentului și influența lor asupra României. Dar aș vrea să plecăm, totuși, foarte scurt de la un moment istoric important – septembrie 1939.

Ștefan Ciochinaru: De ce plecați dumneavoastră de la asemenea evenimente triste? Pentru că aproape că această evocare ar fi ca o chemare. Ar trebui să creăm o paralelă între ce s-a întâmplat atunci, la 1 septembrie 1939, și ceea ce se întâmplă astăzi.

Atunci, un agresor nestăvilit, a început Al Doilea Război Mondial. Astăzi avem un agresor din nou nestăvilit. Pentru că, din nou, lumea liberă, lumea democratică, a crezut că agresiunea poate fi oprită prin negocieri, prin discuții diplomatice, prin înțelegeri care să împiedice armele să vorbească. Și, la fel ca în 1939, la fel s-a întâmplat și astăzi. Agresorul n-a fost oprit de gândurile bune, de vorbele bune, de ideile de pace, ci dimpotrivă.

Toate aceste lucruri au fost privite ca niște concesii care l-au determinat să înceapă războiul. Este ceea ce s-a întâmplat și cu Ucraina, este ceea ce se întâmplă și în Orientul Mijlociu. Este ceea ce stă să se întâmple și în Marea Chinei de Sud, acolo unde, tot așa, o serie de țări cer să se respecte regulile internaționale aflate în vigoare. Și unul puternic zice „nu mă interesează regulile voastre”.

Păi, nu sunt ale noastre, sunt ale tuturor; nu, eu nu le recunosc, eu am propriile mele reguli. De ce? Pentru că sunt puternic. Și atunci, în 1939, și astăzi, de fapt e vorba despre înlocuirea forței dreptului cu dreptul forței. Or, dreptul forței n-a dus niciodată ls rezolvarea problemelor existente între țări și popoare, niciodată. Și țările mici, și țările mari au aceleași drepturi.

La fel ca oamenii; sunt oameni puternici, sunt oameni mai slabi, sunt oameni mai bogați, sunt oameni mai săraci, dar în fața justiției toți sunt egali. La fel ar trebui să fie și țările lumii în fața justiției internaționale.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Nu întâmplător am făcut trimitere către 1 septembrie 1939, pentru că începutul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost un accident al istoriei, fără îndoială, ceea ce dumneavoastră ați afirmat și despre acel 24 februarie, în care, din nou, agresorul a atacat lumea liberă. Și argumentele dumneavoastră repetate au fost poate neluate în seamă de auditoriu, dar, încet-încet, par să se confirme.

Nu avea, să zicem, la începutul anului sau chiar anul trecut, nimeni încredere în ceea ce spuneați când spuneați că Ucraina își are destinul ei și că ceea ce se întâmplă acolo este cumva parte dintr-un plan bine stabilit. Se confirmă acum, iată, cu ceea ce se întâmplă destul de recent.

Ștefan Ciochinaru: Vă aduceți aminte că la ultima noastră întâlnire, la începutul acestui an, anticipam că va fi un an greu în Ucraina. Un an frustrant, un an chinuitor, care va semăna mai mult cu un joc de go decât cu un joc de șah, cu deschideri și cu schimbări spectaculoase pe tabla de joc.

Un an de acumulări militare, în care Ucraina a avut de depăşit acea perioadă de peste jumătate de an, şapte luni de zile în care intrase în criză de muniții, de arme, în care nu mai avea practic cu ce să ducă bătălia împotriva agresorului rus.

A fost momentul în care situația, inițiativă militară s-a răsturnat pe front în favoarea Rusiei și toată lumea se aștepta ca anul acesta să fie un an triumfal pentru armatele ruse. Anticipam atunci că nu se va întâmpla acest lucru, că probabil undeva spre sfârșitul verii, începutul toamnei, lucrurile se vor echilibra, pentru că va fi nevoie de timp după embargoul acela de șapte luni de zile, să-l numim așa, embargou, care, știți foarte bine, a fost cauzat de motive de politică internă în Statele Unite și țările europene.

Urma acest an, care e un an electoral, cu mize mult mai mari în politica internă decât cea internațională. Iată că a început toamna.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Judecând după rezultatele de pe front, se pare că ucrainenii s-au mișcat foarte, foarte repede.

Ștefan Ciochinaru: S-au mișcat foarte repede, au reușit să echilibreze situația pe front. Armata rusă încă are o mișcare inerțială în Donbas, nu spectaculoasă, dar există această mișcare inerțială, însă contraatacul din regiunea Kursk, oprirea atacului rusesc, care a fost declanșat ca răspuns la ofensiva ucraineană, iarăși foarte puțin așteptată de unii, normală, zic eu, din punctul nostru de vedere, schimbă datele problemei.

Este din nou o schimbare de paradigmă. Deci, probabil că în următoarele luni vom asista la niște evoluții foarte dure în Ucraina, pentru că ambele părți, dar în special Putin, vor să se pregătească pentru anul 2025, când este posibil în urma alegerilor din Statele Unite și a determinării alegerilor și intrării pe un curs normal în Uniunea Europeană, este de așteptat să crească presiunile pentru discuții de armistițiu, şi, subliniez, de armistițiu – nu poate fi vorba încă despre discuții de pace.

Prima miză va fi oprirea armelor, oprirea focului și după aceea, sigur, în timp să aibă loc și discuții de pace. Deocamdată nu văd cum, deocamdată nu văd cum, pentru că pozițiile sunt ireconciliabile și, ca să sintetizăm, pentru publicul dumneavoastră, e foarte simplu: rușii sunt de acord să facă pace, dar să li se recunoască toate cuceritele teritoriale din Ucraina, iar Ucraina este de acord să facă pace, dar rușii să se retragă din teritoriile ocupate.

Deci, iată poziții ireconciliabile. Dar acestea se vor discuta în cadrul unor negocieri de pace. Războiul însă, armele pot fi oprite printr-un armistițiu, un armistițiu mediat internațional, ceea ce e posibil să aibă loc anul viitor sau, în orice caz, să se facă eforturi în direcția aceasta. De aceea, Putin vrea să definitiveze cucerirea teritorială a Donbasului, pentru că el a declarat Donbasul parte a Rusiei, a Federației Ruse. Dar Donbasul nu este în întregime controlat de ruși, ci doar părți ale Donbasului. Și atunci el, cu orice preț, vrea să termine de cucerit Donbasul astfel încât să pună în ordine actul juridic de anexare a teritoriului cu realitatea de pe teren, în vreme ce, evident, ucrainenii nu au de gând să permită acest lucru. Ba mai mult, au reușit această mișcare genială pe eşichierul militar și anume ocuparea unui larg teritoriu în regiunea Kursk.

Acum probabil că nu foarte multă lume știe că statul ucrainean s-a născut în regiunea Kursk. Acolo a fost și prima capitală a statului ucrainean. Când Uniunea Sovietică a început să-și facă ordine în privirea frontierelor republicilor componente ale Federației Sovietice, Kurskul a fost trecut la Federația Rusă, la Rusia, ceea ce a strânit un val de nemulțumire populară în Ucraina. Era considerat un teritoriu istoric ucrainean. Această nemulțumire a ucrainienilor a durat până când Nikita Sergheevici Hruşciov, care era ucrainean, care cunoștea această stare de spirit din Ucraina, a decis să dea Ucrainei Crimeea.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): A contrabalansat.

Ștefan Ciochinaru: La schimb cu Kurskul, de fapt despre asta era vorba. Hai, uite sigur am luat Kurskul noi, Rusia, luați voi Crimeea și în felul acesta facem o pace între popoarele frățești.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și s-a încurcat și mai tare.

Ștefan Ciochinaru: E, acum, practic Putin a încălcat această înțelegere între popoarele frățești, a ocupat Crimeea și Ucraina a răspuns genial ocupând Kurskul, astfel încât atunci când vor avea loc discuții între cele două părți să spună: domnule, hotărâți-vă, vreți Crimeea, atunci păstrăm Kurskul?

Vreți Kruskul, că spuneți că e pământ rusesc, păi dați-ne Crimeea înapoi. Şi ca lucrurile să fie foarte încurcate a venit și domnul Erdoğan care a spus: tătarii a avut foarte mult de suferit în Uniunea Sovietică și Crimeea aparține Ucrainei și trebuie retrocedată de domnul Putin Ucrainei.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă invit să mutăm azimutul, cum se spune în armată, către Orientul Mijlociu, dar nu înainte de a spune ceea ce dumneavoastră ați afirmat de multe ori la emisiune, că, de fapt, noi suntem într-un al patrulea război mondial și, cu această schimbare de paradigmă, este o epocă high-tech, de fapt, în lumea războiului.

Vedem cum, acum câteva zile, Ucraina a reușit să dea o lovitură cu dronele într-un mare depozit de armament lângă Moscova…

Ștefan Ciochinaru: La mare distanță de front…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): …la mare distanță de front și, ducându-ne către Orientul Mijlociu, geniala mutare a israelienilor, mutare… măsură, atac high-tech, spuneam din deja celebra infestare a pagerelor.

Ștefan Ciochinaru: Da, trebuie să recunosc că a fost o mișcare spectaculoasă. Noi așteptam să se întâmple ceva. De ce? Așteptam să se întâmple ceva încă de când, cu două săptămâni în urmă, un înalt responsabil israelian a spus: Hamasul e terminat din punct de vedere militar, ne-am terminat treaba în Gaza, vom trece la etapa următoare.

Și evident că toată lumea s-a întrebat ce înțeleg ei prin etapa următoare. Nu au fost puțini observatorii care au spus: domnule, etapa următoare nu poate fi decât una singură – Hezbollah. De ce? Știm foarte bine că Hamasul, Hezbollah, mișcarea Houthi din Yemen sunt de fapt proxy-uri, sunt grupări înarmate structurate, înzestrate, orchestrate de Iran și finanțate de Iran. Deci, odată ce am rezolvat problema cea mai acută, cea cu Hamas care era înăuntrul țării mele, da, ce urma?

Păi, urma îndepărtarea amenințării permanente pe care o reprezintă Hezbollah pentru statul Israel. De ce? Pentru că Hezbollah este locat în Liban. Atenție, n-are de-a face cu statul libanez. Israelul nu atacă statul libanez…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Deși e pe teritoriul lui.

Ștefan Ciochinaru: Da, așa cum altădată OEP-ul palestinian s-a aflat în Beirut, s-a aflat pe teritoriul libanez, și atunci au trebuit să se ducă după ei până în inima Beirutului, da? Ei, la fel se întâmplă astăzi cu Hezbollahul.

Și a fost limpede că următoarea mișcare va fi împotriva Hezbollahului. Pentru că, odată îndepărtate aceste două amenințări care sunt limitrofe, sunt acolo, lângă pielea, lângă epiderma Israelului, nu mai rămâne decât povestea cu Iranul, care se poate gestiona cu totul altfel. Pentru că una este, ați văzut, să plece un bombardament dinspre Iran spre Israel.

Ai timp de reacție și de contramăsuri, și altceva e să plece rachetele din Liban către Israel. Nu mai ai timp de nimic.

Și dacă ei trimit 2.000 de rachete odată, te-au copleșit, orice scut ai avea. Deci este inevitabil, Israel, dacă e un stat serios, dacă oamenii aceia gândesc foarte serios la problema existenței lor, este inevitabil să se îndrepte împotriva Hezbollahului. Și, atunci, toți am fost foarte interesați să vedem cum se va întâmpla acest lucru.

Nimeni nu s-a așteptat la ceea ce a urmat, nimeni nu s-a așteptat la acest /salt/ disruptiv din punct de vedere tehnologic, și eu sunt convins că sunt pregătiți și alți pași. Au fost primele măsuri, pentru că aceste măsuri au lovit, atenție foarte mare, în toți cei care erau pe lanțul de comandă Hezbollah.

Acele pagere nu le avea fiecare membru al Hezbollahului, ci numai conducătorii de celule, de detașamente. Ei primeau prin pagere diverse ordine și ei își activau după aceea celulele. Or, cei care au fost afectați de aceste explozii sunt comandanții…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Capii.

Ștefan Ciochinaru: …lanțul de comandă. La fel s-a întâmplat cu stațiile de emisie-recepție, walkie-talkie – da? – care au sărit în aer a doua zi. Acum, în momentul de față, toată lumea e înnebunită că nimeni nu știe…

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ce mai sare în aer.

Ștefan Ciochinaru: …ce mai sare în aer, ce o să mai sară în aer, ce o să se mai întâmple? E o degringoladă totală. Armata libaneză a început de ieri să-și demonteze toate instalațiile de telecomunicații și să le verifice, pentru că nu știu ce se poate găsi înăuntru.

Informațiile pe care le-am primit spre dimineață au fost că același lucru se întâmplă și în alte armate din Orientul Mijlociu. Toată lumea a trecut acum la verificarea echipamentelor, încercând să vadă dacă ele sunt, ca să zic așa, cu ghilimele de rigoare, infestate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Le-a dat un pic de treabă.

Ștefan Ciochinaru: Le-a dat un pic de treabă. Dar, cum spuneați mai devreme, acesta este un alt episod al confruntării globale între democrație și iliberalism și autoritarismul liiberal și, în unele cazuri, fundamentalist. Rămâne de văzut.

Putin a dat acum verde să se semneze un tratat strategic cu Iranul. Repet, strategic. Ceea ce pentru toată lumea e ușor de înțeles că aici este vorba de armată.

Există o îngrijorare foarte puternică în momentul de față ca în cadrul schimburilor dintre Rusia și Iran să nu aibă loc și un transfer de planuri, de cunoaștere, de proiecte nucleare, de armă nucleară, ceea ce, sigur, poate să vină din Rusia, dar poate să vină la fel de bine și din Coreea de Nord.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Își închipuie cineva că nu se întâmplă asta?

Ștefan Ciochinaru: O întrebare foarte bună. Pot să răspund oficial sau pot să răspund personal. Și personal am să vă spun că sunt convins că nimeni nu-și imaginează că asta nu se întâmplă.

O exprimăm ca îngrijorare, dar cu siguranță se întâmplă, și de aceea trebuie vegheat cu foarte mare atenție, pentru că proliferarea nucleară este catastrofală pentru viitorul omenirii, pentru existența omenirii.

Nu e vorba aici de un stat sau altul care sau că nu are armă nucleară, ci de faptul că, în momentul în care proliferează, cu fiecare proliferare, riscul pentru umanitate crește.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Ciochinaru, apropiindu-ne de final, ce mesaj aveți pentru publicul din România față de felul în care noi ar trebui să ne raportăm situației alianțelor la care România este parte?

Ștefan Ciochinaru: Da, am înțeles. Facem parte din această mare tabără a democrației de tip liberală. Această lume liberă, cum mai este numită, din care am tânjit atâta amar de ani să facem și noi parte, se află acum într-o confruntare globală cu forțe nedemocratice.

Noi trebuie să înțelegem că, indiferent că ne place sau nu, ne găsim în această tabără democrată și că interesul nostru, și ca indivizi, și ca popor, și ca stat, este ca tabăra în care ne găsim să câștige această confruntare.

Dacă tabăra în care ne găsim pierde confruntarea, atunci fiecare dintre noi, și statul, țara și poporul, și fiecare individ, fiecare român în parte are de pierdut, și va pierde în calitatea vieții lui, va pierde în libertatea lui, în drepturile pe care le are. Deci trebuie să conștientizăm acest lucru.

Da, vine o perioadă electorală, e normală în democrații, e normal ca oamenii să se ducă să-și exprime simpatiile, opțiunile, să-și exercite votul în mod liber. Îi îndemn însă pe toți românii să se gândească cu mare atenție și să vadă unde este democrația, unde este libertatea, unde este prosperitatea și unde este doar amăgirea. Și între realitate și Fata Morgana eu sper că fiecare român va alege realitatea și va alege mai binele lui și al patriei noastre.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):  Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm.

Ștefan Ciochinaru: Cu mult drag. Toate cele bune!

Olanda trimite avioane de vânătoare F 35 în Polonia pentru antrenamente și misiuni NATO

Publicat de Gabriel Stan, 30 ianuarie 2023, 15:39

Adrian Gîtman (realizator rubricā): Olanda va trimite opt avioane de vânătoare F 35 în Polonia pentru antrenamente și misiuni NATO de poliție aeriană.

Patru aeronave vor asigura în lunile februarie și martie paza spațiului aerian al NATO deasupra Europei de Est, iar alte patru vor participa la un program aliat de instruire.

Aceste antrenamente cresc gradul de pregătire al NATO pe flancul estic și încurajează cooperarea între diferite țări membre ale Alianței, a precizat Ministerul olandez al Apărării.

Olanda și-a intensificat sprijinul pentru Ucraina și intenționează să se alăture Statelor Unite ale Americii și Germaniei pentru a trimite un sistem de apărare antirachetă Patriot la Kiev, a declarat premierul olandez Mark Rutte.

Conducerea MApN în vizită oficială în Polonia și în baza NATO KFOR din Pristina

Publicat de Gabriel Stan, 16 ianuarie 2023, 15:09

Adrian Gâtman (realizator rubrică): Ministrul apărării, Angel Tîlvăr și șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, i-au vizitat pe militarii români aflați în Misiunea Forței Multinaționale NATO din Kosovo și în Grupul de Luptă Aliată din Polonia.

Cei doi oficiali români s-au întâlnit la Priștina cu generalul-maior Angelo Michele Ristuccia, comandantul KFOR, cu care au evaluat situația de la granița sârbo-kosovară, în condițiile intensificării tensiunilor interetnice din regiune.

În Baza Militară din Bemowo Piskie, ministrul Tîlvăr și generalul Petrescu au discutat cu ministrul polonez Mariusz Błaszczak despre adaptarea apărării pe flancul estic aliat, potrivit situației de securitate din Europa Centrală și de Est.

Angel Tîlvăr, ministrul Apărării: Am stabilit împreună să ajutăm la instruirea și pregătirea militarilor noștri pe echipamentele cele mai moderne pe care fiecare țară le are și la care are acces.

Sărăcia infantilă a crescut în Europa de Est și Asia Centrală!

Publicat de Andra Radu, 20 octombrie 2022, 16:11

Războiul din Ucraina și creșterea inflației au împins în sărăcie alte patru milioane de copii din Europa de Est și Asia Centrală, înregistrându-se o creștere de 19% față de 2021, potrivit unui nou studiu al UNICEF.

Conform studiului The impact of the war in Ukraine and subsequent economic downturn on child poverty in eastern Europe and Central Asia [Impactul războiului din Ucraina și al recesiunii economice provocate de acesta asupra sărăciei în rândul copiilor din Europa de Est și Asia Centrală] – care include date din 22 de țări din regiune – copiii resimt cel mai mult povara crizei economice cauzate de războiul din Ucraina. Deși constituie 25% din populație, copiii reprezintă aproape 40% din cele 10,4 milioane de persoane care au ajuns în sărăcie în acest an.

Federația Rusă are aproape trei sferturi din creșterea totală a numărului de copii care trăiesc în sărăcie din cauza războiului din Ucraina și a crizei costului vieții din întreaga regiune, în condițiile în care alte 2,8 milioane de copii trăiesc acum în gospodării aflate sub pragul sărăciei. Conform studiului, pe locul doi se situează Ucraina, cu o jumătate de milion de copii care au ajuns să trăiască în sărăcie, fiind urmată de România, cu alți 110.000 de copii.

„Pe lângă ororile evidente ale războiului – uciderea și mutilarea copiilor, strămutarea în masă – consecințele economice ale războiului din Ucraina au un impact devastator asupra copiilor din Europa de Est și Asia Centrală. Copiii din întreaga regiune sunt afectați de consecințele acestui război teribil. Dacă nu oferim acum sprijin acestor copii și familii, creșterea accentuată a sărăciei infantile va duce aproape sigur la pierderi de vieți, la pierderi în educație și la un viitor pierdut”, a declarat directorul regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală Afshan Khan.

Consecințele sărăciei infantile nu afectează doar familiile aflate în dificultate financiară. Potrivit studiului, această creștere bruscă ar putea duce la decesul a altor 4.500 de copii înainte de împlinirea vârstei de un an, iar pierderile din educație ar putea însemna că alți 117.000 de copii vor abandona școala numai în acest an.

Cu cât o familie este mai săracă, cu atât este mai mare ponderea din venitul său pe care o alocă nevoilor de bază, cum ar fi hrana și combustibilul. Potrivit studiului, atunci când costul bunurilor de bază crește vertiginos, scad fondurile disponibile pentru satisfacerea altor nevoi, precum servicii medicale și educație. Din cauza crizei costului vieții, cei mai săraci copii au un acces și mai limitat la serviciile esențiale și sunt mai expuși riscului de violență, exploatare și abuz.

În cazul multora, sărăcia resimțită în copilărie îi urmărește toată viața. Studiul arată că unu din trei copii care s-au născut și au trăit în sărăcie va continua să trăiască în sărăcie ca adult, creându-se astfel un ciclu intergenerațional al greutăților și lipsurilor.

Provocările cu care se confruntă familiile care trăiesc în sărăcie sau sunt la limita sărăciei se adâncesc atunci când guvernele reduc cheltuielile publice, măresc impozitele pe consum sau pun în aplicare măsuri de austeritate în efortul de a stimula economia pe termen scurt, deoarece acest lucru reduce accesul și calitatea serviciilor de sprijin de care depind familiile.

Studiul stabilește un cadru pentru reducerea numărului de copii care trăiesc în sărăcie și pentru prevenirea creșterii numărului de familii care se confruntă cu greutăți financiare:

• Acordarea de ajutoare financiare universale pentru copii și asigurarea unui venit minim.
• Extinderea beneficiilor de asistență socială pentru a ajuta toate familiile cu copii aflați în dificultate, inclusiv refugiații.
• Protejarea cheltuielilor sociale, în special a celor dedicate copiilor și familiilor celor mai vulnerabile.
• Protejarea și sprijinirea acordării de servicii de sănătate, nutriție și asistență socială mamelor însărcinate, copiilor sub un an și preșcolarilor.
• Reglementarea prețurilor la produsele alimentare de bază pentru familii.

UNICEF a încheiat recent un parteneriat cu Comisia Europeană și cu mai multe state membre ale UE în vederea implementării în fază pilot a inițiativei UE „Garanția pentru copii” menite să reducă impactul sărăciei asupra copiilor și să le ofere posibilitatea de a avea o viață prosperă la maturitate. Având în vedere că, în prezent, tot mai mulți copii și din ce în ce mai multe familii ajung în pragul sărăciei, se impune adoptarea unui răspuns consistent la nivelul întregii regiuni.

„Măsurile de austeritate vor afecta cel mai mult copiii – împingând și mai mulți copii în sărăciei și îngreunând viața familiilor aflate deja în dificultate. Trebuie să protejăm și să extindem sprijinul social acordat familiilor vulnerabile înainte ca situația să se înrăutățească”, a declarat Khan.

Întrevederea ministrului apărării naționale, Vasile Dîncu, cu ministrul forțelor armate din Republica Franceză, Florence Parly

Publicat de Gabriel Stan, 1 februarie 2022, 14:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit joi, la Bucureşti, cu ministrul forțelor armate din Republica Franceză, Florence Parly.

Discuțiile s-au axat, în principal, pe aprofundarea relațiilor militare dintre cele două țări în cadrul Parteneriatului Strategic și s-au analizat misiunile NATO și ale Uniunii Europene, precum și situația de securitate în Europa de Est.

Ministrul Vasile Dîncu și-a exprimat încrederea în finalizarea contractului prin care constructorul francez Naval Group urmează să furnizeze patru corvete statului român și a apreciat răspunsul ferm al Alianței Nord-Atlantice privitor la situația de la granița Ucrainei cu Federația Rusă.

Vasile Dîncu: Provocările cu care se confruntă astăzi lumea democratică nu pot fi depăşite decât prin solidaritate, unitate şi coeziune între toate statele care împărtăşesc aceste valori. Suntem preocupaţi de recentele evoluţii din regiune, şi sperăm că vor prevala dialogul şi înţelegerea între părţi.

Evoluţiile în planul securităţii au confirmat unitatea aliată, recentul Consiliu NATO-Rusia, unde aliaţii s-au exprimat pe o singură voce faţă de solicitările Federaţiei Ruse, fiind un exemplu.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Florence Parly a reafirmat disponibilitatea părții franceze de a contribui la securitatea statelor europene și aliate, prin misiune de prezență înaintată, inclusiv în România.

Florence Parly: O comisie de experți din ministerul meu sosește astăzi în România, pentru a analiza condițiile acestei posibile dislocări. O asemenea schimbare se înacdrează perfect în continuitatea angajamentului nostru actual.

Forțele noastre aeriene zboară de-a lungul țărmurilor voastre și marina franceză dislocă periodic nave pentru a participa la exerciții cu Marina Militară Română. În aceste timpuri dificile, Franța va fi alături de România. Franța își asumă responsabilitățile, cum a făcut-o întotdeauna. Franța nu își abandonează aliații și prietenii.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul oficialului francez în România a mai cuprins întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Alexandru Grumaz: “Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite sunt la cel mai jos nivel de când au fost stabilite, în pragul de a închide ambasadele din cele două state…”

Publicat de Gabriel Stan, 28 octombrie 2021, 12:12

Cristian Dumitrașcu (realizator): Subiectul săptămânii a fost fără îndoială vizita secretarului american al apărării, Lloyd Austin. La telefon se află în direct cu noi analiştii militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor.

Aş începe cu dumneavoastră, domnule Radu Tudor. Declarația șefului Pentagonului a fost un răspuns chiar la întrebarea pe care dumneavoastră i-ați adresat-o în cadrul conferinței de ieri.

Radu Tudor (analist militar): E adevarat, e un privilegiu să poți adresa o întrebare șefului Pentagonului, care nu vine atât de des la București; şi reconfirmarea angajamentului american pentru apărarea teritoriului și populației României în interiorul Alianței Nord-Atlantice, odată cu protejarea teritoriilor și populațiilor tuturor statelor membre NATO, este cel mai bun mesaj pe care îl puteam primi. Să nu uităm că se vorbește în mod nejustificat de o dezangajare a Statelor Unite în Europa de Est…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Aşa este!

Radu Tudor (analist militar): Nimic mai fals! În România se află cea mai importantă investiție militară americană de la terminarea Războiului Rece. Elementele scutului…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Baza de la Deveselu, sigur.

Radu Tudor (analist militar): Da, elementele scutului antirachetă, care este în momentul de față sub comanda NATO a însemnat o investiţie de un mliard de dolari în România, nici mai mult, nici mai puțin.

Se derulează alte proiecte sub egida EDA – European Defense Initiative, un proiect de 7 miliarde de dolari aprobat de Congresul american, în România se investesc 300 de milioane de dolari în bazele de la Câmpia Turzii şi Kogălniceanu.

Şi cred că această vizită esențială demonstrează că angajamentul Statelor Unite este deplin în NATO, este subliniată din nou esenţa Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite și avem nevoie de asigurări ferme în contextul în care noi suntem aici pe flancul de est, simțim cel mai puternic vântul rece care vine de fiecare dată de la Moscova și cred că România este într-un moment fast al istoriei sale militare și de securitate, cred că lucrul acesta ar trebui marcat, prin atâtea nevoi, frustrări și supărări pe care le avem în alte domenii, dar măcar din această perspectivă e pace, e securitate în România, şi nu e puțin lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Susţineţi că este un mment fast și este opinia dumneavoastră de jurnalist și analist militar.

Am să trec la domnul Alexandru Grumaz, ca fiind cunoscător al organizației militare în general, dar și a celei americane în special, ați fost, ca militar de carieră, unul din interior, ca să spun așa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declarațiile oficiale are un caracter normal credeți, dar şi a celei americane în special. Aţi fost, ca militar de carieră, un om din interior, ca să spun aşa.

Ce însemnătate are vizita lui Austin, dincolo de declaraţiile oficiale? Are un caracter normal, credeţi, al unei vizite care face parte dintr-un turneu premergător reuniunii de la Bruxelles ori este și altceva la mijloc?

Alexandru Grumaz (analist militar):  Nu, am să vă spun exact ceea ce a declarat Austin. El şi-a caracterizat opririle planificate în Georgia, Ucraina și în România ca un efort de a liniști și de a recunoaște munca pe care fiecare națiune a dedicat-o misiunilor NATO, în special în Afganistan.

Georgia şi Ucraina, ştim foarte bine, nu sunt membre NATO, dar au participat la misiunea afgană. Călătoria i-a fost, de asemenea, un răspuns, cum a spus şi Radu Tudor, un răspuns inconfundabil la intensificarea agresiunii ruse în regiune.

De fapt vreau să spun că vedem o realinierea acțiunilor americane în flancul estic. Nuland merge la Moscova, a avut două zile întâlniri la Moscova cu reprezentanți din cercul interior al puterii, ai lui Putin, dar și cu reprezentanți de la Departamentul de Stat.

De fapt, vizita lui Nuland acolo, ca şi vizita lui Austin, sunt două elemente extrem de importante. Vizita lui Nuland este urmare a discuţiei de la Geneva dintre Vladimir Putin și președintele Biden. Deci au discutat despre armamente, au discutat despre diplomație.

Relațiile diplomatice dintre Rusia și Statele Unite, atenție, sunt la cel mai jos nivel de când aceste relații au fost stabilite, sunt în pragul de a închide ambasadele din cele două state pentru că nu mai primesc vize diplomații care sunt în statele respective de la Departamentul de Stat și de la Ministerul de Externe.

Şi mai e un lucru, la Varşovia a avut loc Warsaw Security Forum, o chestie extraordinar de importantă cu participarea generalului David Petraeus şi a tuturor miniștrilor din flancul estic.

Acolo s-a discutat despre creșterea numărului de militari americani în flancul estic. Dar Petraeus a spus un lucru foarte interesant, şi cu permisiunea dvs cu asta închei, am să citez: „Există un spectru aici, privind retragerea SUA din Afganistan, care va bântui relaţia SUA – Uniunea Europeană şi celelate relaţii ale noastre din întreaga lume”.

Deci o viziune asupra faptului că momentul Afganistanului are implicații în ceea ce se întâmplă astăzi. De fapt, unul din punctele de la Bruxelles ale discuţiei miniştrilor Apărării este Afganistanul şi modul în care ne putem apăra de o reacție a teroriștilor care îşi vor baza structurile de comandă în Afganistan.

Cluj-Napoca – gazda primului Institut internaţional organizat de Rotary în Europa de Est

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 octombrie 2017, 12:37

Rotary International este una dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale care asigură servicii umanitare în întreaga lume, organizează pentru prima data de la înfiinţarea organizaţiei în 1905, o asemenea reuniune în Europa de Est.

Cluj-Napoca va fi gazda Institutului internaţional, iar acest lucru se datorează atât faptului că, după 78 de ani, România are din nou un director în Boardul mondial, dl. Corneliu Dincă, cât şi realizărilor obţinute de ţara noastră prin cluburile autohtone Rotary care au transformat România într-un campion regional al dezvoltării rotariene, bazate pe o recunoscută implicare comunitară, în special socială.

Institutul internaţional este un format creat cu scopul de a promova programele Rotary şi de a servi drept mediu de cunoastere, comunicare, sprijin, cooperare şi înţelegere între membrii Rotary International si nu numai.

La evenimentul de la Cluj-Napoca, care va avea loc în perioada 3-5 noiembrie 2017, va participa preşedintele Rotary International, Ian Riseley, împreună cu rotarieni din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Slovenia, Macedonia, Croaţia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Kosovo, Cipru, Egipt, Bahrain, Emiratele Arabe, Iordania, Israel, Palestina, Liban, Armenia, Georgia, Turcia, Ucraina, Belarus şi, bineînţeles, România.

Vineri, 3 noiembrie 2017, Ian Riseley va planta, în mod simbolic, un copac în Parcul Central din Cluj-Napoca.
Ian Riseley, Rotary International: „Suntem o organizaţie bazată pe membrii săi, pe serviciile depuse de aceştia în folosul comunităţii din care fac parte, structurată în cluburi, atât la nivel local, cât şi regional şi internaşional. Suntem membri ai comunităţii, oameni de afaceri din toate profesiile, din toate ţările lumii. Fiecare din cei 1.2 milioane de membri are un set unic de ţeluri, idealuri, experienţe acumulate priorităţi, însuşindu-şi în felul său propriu principiile rotariene. Rotary este prezent în viaţa comunităţilor de 112 ani, aşa că, de-a lungul timpului s-a schimbat, a crescut, s-a maturizat şi s-a adaptat la nevoile oamenilor în serviciul cărora s-a aflat. La bază am rămas, cu siguranţă la fel: o organizaţie a unor oameni care îşi doresc – şi, prin Rotary, au posibilitatea – să întreprindă acţiuni pentru comunitatea din care fac parte”.