Premierul Boiko Borisov despre reevaluarea punctelor de trecere de-a lungul frontierei de sud a Bulgariei

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 aprilie 2019, 15:43

„Graniţa cu Turcia este apărată bine, acordurile funcționează, dar cu Grecia e o problemă”, a declarat premierul Boiko Borisov, după întâlnirea cu ministrul apărării, Krasimir Karakachanov, cu ministrul de interne, Mladen Marinov, și cu conducerea Poliției de Frontieră, conform unui comunicat transmis de Centrul de presă al Consiliului de Miniștri.

Şedinţa avut loc, în weekend, din cauza presiunii tot mai mari a migranţilor din partea greacă. La Salonic au avut loc ciocniri între poliție și migranți, care s-au organizat prin intermediul rețelei de socializare Facebook după postarea unui mesaj conform căruia frontierele vor fi deschise și oricine va putea să treacă.

„Vă amintiţi cât de grea a fost ruta balcanică, am reuşit să ne descurcăm atunci. Jandarmeria este acolo, armata este pregătită, avem din plin echipamente și oameni, pentru a putea apăra ţara“, a spus Borisov. Potrivit spuselor sale, trebuie să existe disponibilitatea de a se reține refugiați, pentru a nu se dispersa în întreaga țară. Primul-ministru a ordonat o reevaluarea a centrelor, pentru de a lua toate măsurile, ministerele să prezinte în timp util informații cu privire la situație, dacă este necesară consolidarea punctelor de trecere de-a lungul frontierei de sud.

Poziția de ministrului de Interne, Mladen Marinov, este că, în acest moment, nu există semnale că în Bulgaria există organizații ale emigranților, la fel ca în Grecia și Turcia. „Urmărim situația foarte îndeaproape, încă de prima dată când am primit semnale despre o posibilă mișcare a unor grupuri mari de imigranți în Turcia și Grecia. Până în prezent, situația pare sub control în ambele țări“, a menţionat el. „Dar au existat încercări serioase, așa că nu este exclus ca ei să treacă la o altă formă de organizare“, a spus Marinov.

Ministerul Apărării este gata să trimită oamenii necesari, tehnica de transport și echipamentele la frontieră, în caz de nevoie, a asigurat viceprim-ministru și ministru al apărării, Krasimir Karakacanov. „Se crede că posibilitatea de a se întâmplă ceva nu este eliminată. Dar ceea ce am spus prim-ministrului este că Poliția și Armata sunt gata să intervină, cu planurile preliminare de interacțiune trebuie să se reacționeze“, a spus el, adăugând că printre emigranți există oameni care încearcă să organizeze o deplasare spre Europa de Vest.

„Turcia, încă de săptămâna trecută, a luat măsuri foarte seriose, în Grecia, de asemenea, s-a calmat situația. Dar trebuie să ia măsuri. Urmează şi alegeri europene, iar acestea pot fi utilizate pentru obiective politice în Europa. Sarcina noastră este de a nu permite ca grupuri mari de oameni să traverseze teritoriul Bulgariei”, a spus el.

Un raport al Credit Suisse afirmă că acum românii sunt mai bogaţi decât ungurii

Publicat de Camelia Teodosiu, 25 octombrie 2018, 11:31

Pentru prima oară în istoria lor post-comunistă, românii sunt mai bogaţi decât ungurii, conform raportului „2018 Global Wealth” realizat de Credit Suisse [https://www.credit-suisse.com/corporate/en/research/research-institute/global-wealth-report.html].

Averea per cap de adult e estimată la 36.799,50 euro (42.282 dolari) în România, comparativ cu 35.786,43 euro (41.118 dolari) în Ungaria, un salt impresionant pentru România, a cărei bogăţie per capita era în 2000 mai puţin de o treime din cea a vecinului său vestic, Ungaria.

Conform aceluiaşi raport, Regatul Unit are cea mai mare avere per capita în Europa de Vest, cu 242.264,62 lire sterline (314.842 dolari), urmat de Franţa cu 277.012,23 euro (318.339 dolari) şi Germania cu 218.289,87 euro (250.856 dolari).

Articol de Ilia Roubanis

Europa de Sud-Est poate să economisească 4 miliarde de euro pe an dacă are acces la gaz, precum Europa de Vest

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 mai 2018, 14:30

Dacă regiunea Europei de Sud-Est are acces la gaze naturale la preţuri comparabile cu cele din Europa de Vest, se pot economisi circa 4 miliarde de euro pe an din facturile pentru gaze naturale. Asta a spus coordonatorul departamentului pentru legături şi iniţiative regionale din cadrul Direcţiei Generale pentru Energie de pe lângă Comisia Europeană, Katarina Sikov-Magni, în timpul unei întâlniri a preşedinţilor comisiilor pentru energie a parlamentelor naţionale, care a avut loc la Sofia, în cadrul presedinţiei bulgare a Consiliului UE.

Conform afirmaţiilor sale, Europa este în mare măsură dependentă de o sursă de livrare de gaze naturale, ceea ce duce la preţuri mai mari pentru consumatori – cetăţeni şi industrie. O problemă e şi conectivitatea proastă a reţelelor de gaze în Europa.

„Interconectările de gaze existente se folosesc, însă nu la capacitate maximă. Capacitatea lor poate fi majorată şi noi avem discuţii intense cu vecinii noştri din statele din Africa de Nord, pentru a putea să extindem studiile privind zăcămintele şi transportul de gaze naturale”, a declarat Sikov Magni. Conform spuselor sale, realizarea interconectorului de gaze între Bulgaria şi Grecia, legătura între Bulgaria şi Serbia, precum şi coridorul BRUA care se construieşte în prezent, care leagă Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, sunt de o mare importanţă pentru obţinerea diversificării de surse în regiune. Ea a adăugat că prin realizarea tuturor proeictelor pentru un acces mai bun de gaze naturale în regiune vor ajuta pentru atingerea obiectivelor Europei de Vest.

Radio Bucureşti FM: Absolvent de Stanford şi Harvard demistifică procesul de aplicaţie la universităţi de prestigiu

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 octombrie 2017, 14:31

Câţi tineri din România nu au visat să studieze la universităţi de renume mondial, dar s-au lăsat descurajaţi fie de complexitatea procesului de admitere, fie de situaţia financiară precară? În emisiunea de astăzi, brăileanul Stoica Cristinel Popa ne descrie principalele părţi ale unei aplicaţii pentru studii universitare sau post-universitare la universităţi din Statele Unite ale Americii şi Europa de Vest.

Stoica Cristinel Popa este politolog, activist ONG şi preşedintele Asociaţiei Euroteens din Brăila. A fost bursier și este absolvent a trei universități americane: Stanford University (B.A.), Harvard University (M.P.P.) și University of Texas în Austin (M.A.), unde a fost şi asistent universitar. Are 29 de ani și, după opt ani de studii în Statele Unite ale Americii, s-a întors în 2015 în România pentru a forma generațiile tinere, prin intermediul mediului academic şi al sectorului ONG. Cu burse şi alte finanţări, a urmat programe internaţionale de instruire, cercetare şi voluntariat, în 26 de ţări, pe cinci continente: Europa, Asia, Africa, America de Nord şi America de Sud.

Vorbeşte fluent două limbi străine și a publicat trei cărţi academice. Bursele sale, obţinute pe parcursul carierei, însumează peste jumătate de milion de dolari. Printre distincţiile pe care le-a primit se numără absolvirea „cu onoruri“ a licenţei la Stanford University, alegerea ca „cel mai probabil să fie un viitor preşedinte al ţării sale“ de către colegii de la Harvard University şi „Premiul de Excelenţă pentru Studenţii Angajaţi“, oferit de către Departamentul de Resurse Umane de la University of Texas. Astăzi este asistent doctorand la Universitatea „Dunărea de Jos“, din Galați, unde predă seminarii în diverse științe sociale și își face doctoratul în istorie.

Cristi ne-a explicat care sunt principalele părţi ale unei aplicaţii pentru studii la universităţi de prestigiu din lume.  Dacă sunteţi interesaţi de povestea invitatului nostru, dar si sa aflaţi  informaţii utile pentru obţinerea unor burse de studii, ascultaţi această ediţie a emisiunii România de nota 10, difuzată on-air, în acest weekend, pe posturile Reţelei Studiourilor Regionale!

Realizator Camelia Teodosiu

Ţările UE din est se plâng de o calitate mai proastă a alimentelor

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 octombrie 2017, 09:54

Publicaţia germană DIE ZEIT semnalează iniţiativele comune, a nouă state membre UE, din Europa de Est, împotriva standardelor de calitate diferenţiate pentru produsele alimentare importate.
Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, Bulgaria, România şi Lituania se consideră dezavantajate de firmele internaţionale. Statele reproşează concernelor că vând în Europa de Est mărfuri de calitate mai slabă, în schimbul unor preţuri mai mari.
După cum a afirmat la Bratislava ministrul slovac al agriculturii, Gabriela Matecna, „în UE nu este permisă existenţa unor cetăţeni de categoria a doua”. Conform acesteia, rezultatele testelor au stabilit că există mai puțină carne, mai puțin conținut natural și mai mulți aditivi artificiali în produsele cu același nume furnizate membrilor mai noi ai UE în aproape toate cazurile.
„Prin urmare, vom mări presiunea exercitată atât asupra producătorilor cât și a instituțiilor europene pentru a pune capăt unor asemenea practici. Aceste discuții reprezintă constituirea Coaliției Contra Dublei Calități”, a declarat Matecna.
La Bratislava a avut loc o întâlnire a miniştrilor agriculturii şi a experţilor în alimentaţie din nouă state, care are drept scop compararea rezultatelor în urma unor teste realizate de fiecare dintre ele şi, respectiv, consfătuirea privind stabilirea paşilor următori în această chestiune.

Alimentele cu dublă calitate privesc o treime dintre statele UE – oficial slovac

„Putem declara că dubla calitate a standardelor alimentare privește acum până la o treime dintre țările europene. De asemenea, și lituanienii au descoperit că până la 70% din hrana pe care au testat-o e de o calitate diferită comparativ cu același produs din Europa de Vest, 50% dintre ele având diferențe semnificative. Dubla calitate a standardelor alimentare este un fenomen pe care încercăm să-l stârpim în UE, deoarece avem un singur consumator, deci vrem o singură calitate”, a subliniat Gabriela Matecna.

Ca urmare, în capitala Slovaciei va avea loc la 13 octombrie un summit cu titlul „Calitatea produselor – egală pentru toţi”. La întâlnire urmează să participe şi comisarul UE pentru protecţia consumatorilor Vera Jourová şi reprezentanţi ai Parlamentului European.

Lunile trecute câteva state est-europene au reclamat în repetate rânduri că primesc produse de alimentare de calitate mai slabă. Testele comparative efectuate în mai multe ţări urmează să constituie o bază pentru justificarea acestor acuzaţii.