Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:11

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, bine ați venit la ‘Jurnal Militar’!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați participat, recent, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia. După cum știm, securitatea spațiului euroatlantic reprezintă o zonă de convergență a obiectivelor strategice ale NATO și ale Uniunii Europene. Care au fost principalele teme de discuție pe care le-ați abordat la întâlnirea cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, domnule secretar general adjunct?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am particiat la invitația Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate comună Josep Borrell şi a preşedinţiei slovene a Consiliului UE. Este o practică uzuală între cele două organizații, între NATO şi UE; de asemenea, invităm înalţi reprezentanţi ai UE la întâlnirile miniștrilor apărării din NATO şi acest lucru se va întâmpla în luna octombrie la reuniunea miniştirilor apărării din statele aliate. Evident, momentul este foarte, foarte complex. Relația între NATO şi UE reprezintă cheia de boltă a securității europene. NATO este și va rămâne cea mai solidă ancoră de securitate pentru statele aliate, este garanția de securitate pe care relația transatlantică ne-o oferă tuturor, dar și inițiativele Uniunii Europene în domeniul de apărare și securitate sunt de salutat atâta vreme cât ele contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor europene şi, evident, nu intră în competiție în niciun fel cu misiunea Alianţei Nord-Atlantice. Am discutat, bineînţeles, şi despre situația creată la nivel regional și internațional după situaţia complicată din Afganistan. Am discutat şi despre alte zone de tensiune și potențial risc. Am avut și o discuție interesantă cu un alt reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rândul său, ne-a prezentat modul în care Organizația Mondială privește zone de mare complexitate care se întind din zona asiatică, în estul Europei, în Marea Neagră, în zona Orientului Mijlociu și în Africa. Deci, este un lanţ de elemente de insecuritate pe multiple planuri; nu în ultimul rând, modul în care Federația Rusă își manifestă agresivitatea și acțiunile, toate geografiile și domeniile care interesează Alianța Nord-Atlantică, ascensiunea Chinei, probleme legate de dimensiunea cibernetică, atacurile hibride, dezinformarea, noile tehnologii, competiția din spațiu – vă dau o listă destul de lungă de subiecte care sunt, evident, de interes pentru miniștrii apărării și, evident, pentru Alianţa Nord-Atlantică.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pornind de la lecțiile învățate în Afganistan, care sunt în acest moment cele mai mari provocări și amenințări în domeniul securității, pentru că ați amintit despre Federația Rusă, imediat s-au repliat și au folosit imagologic această situație din Afganistan într-un fel în care cu siguranță a provocat o luare de poziție din partea NATO, mă gândesc.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Momentul nu este ușor și trebuie să fim onești și pentru aceasta secretarul general Stoltenberg și noi toți la NATO ne apucăm foarte serios de un proces de autoevaluare și pe linie militară, ceea ce comandanții noștri militari fac de fiecare dată când închidem o misiune e datoria profesională a militarilor noștri și o vom face ca de fiecare dată foarte bine. Şi la nivel politic trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în acești ani lungi de investiții, de sacrificiu, o alianță la nivel global cum nu a mai fost cazul până acuma, nu doar țările NATO în jurul Americii, dar și foarte mulți parteneri internaţionali din Ucraina, din Georgia, din Azerbaidjan, din Japonia, din Australia, din Coreea de Sud, deci este un moment în care necesită sinceritate, introspecție și decizii operaționale, pentru că oricum NATO, care a început deja procesul de adaptare, după ocuparea Crimeei ilegală de către Federația Rusă acuma deja șapte ani, vom continua să facem acest lucru în drumul către summitul de la Madrid, unde liderii noștri vor adopta un nou concept strategic și de aceea ceea ce simțim și învățăm din lecțiile din Afganistan, dar nu numai acest lucru, ci tot ce înseamnă evoluții în spațiul de securitate la nivel european, transatlantic și global vor trebui să fie incorporate în acest nou concept strategic și pentru ascultătorii noștri conceptul strategic al NATO este un document de maximă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică, ne afectează pe noi toți, pe români, pe americani, pe canadieni, pe noi toți, sunt miliarde de oameni în țările NATO, pentru că după Tratatul de la Washington, tratatul de întemeiere a Alianței Nord-Atlantice, faimosul articol 5, clauza de securitate mutuală, conceptul strategic este al doilea cel mai important document în ierarhia importanței documentelor care guvernează în momentul în care NATO acționează, reacționează și anticipează riscuri la nivel internațional.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întorcându-ne la întâlnirea de la Ljubljana, concluziile trase acolo au fost unele optimiste în ceea ce privește perspectiva cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cum a fost până acum?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Eu am primit din partea secretarului general Stoltenberg misiunea aceea evident de a-l seconda în tot ceea ce face la conducerea alianței, să acorde o atenție specială la nivel politic relației între NATO și UE. Este o relație fundamentală, pentru că – să vă dau doar o cifră – 90% din populația statelor UE trăiesc de fapt și în state NATO. Vă dau și o altă cifră: 34% din PIB-ul țărilor UE reprezintă practic o treime din PIB-ul tuturor țărilor NATO, iar investițiile de apărare ale UE reprezintă 20% puțin din ceea ce înseamnă ansamblul chetelor de apărare pe care țările non UE le aduc la masa Alianței: America, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Turcia. De aceea, nevoia ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere securitar și militar, să aibă capabilități mai puternice în complementaritate cu acțiunile din cadrul NATO reprezintă un lucru pe care noi îl încurajăm. Acolo unde există un risc și o tentație uneori de a intra într-o oarecare competiție din punct de vedere securitar între NATO și Uniunea Europeană, acolo o spunem foarte clar și foarte deschis, de aceea chiar săptămâna viitoare voi prezida întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, avându-l ca invitat pe cel care conduce serviciul de acțiune externă al UE, ambasadorul Staninov, care ne va prezenta modul în care UE se gândește la busola strategică a UE. Deci  intimitatea strategică, comunitatea de valori, comunitatea de interese și securitatea și geografia comune pe care le avem NATO și Uniunea Europeană ne fac să fim parteneri strategici unici și indispensabili unii pentru ceilalți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați despre acel spirit de competiție între NATO și Uniunea Europeană. Direcția este una către bine sau mai e de lucru?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu, este o relaţie de complementaritate, și, încă o dată, pentru foarte multe decenii Europa a fost foarte confortabil la adăpostul garanţiei de securitate american, care, în continuare, reprezintă principalul garant de securitate, principala putere militară a lumii, principala putere economică a lumii, şi, în mod evident, relația transatlantică, alături de canadieni, rămâne vitală pentru noi, pentru că este o chestiune care nici măcar nu trebuie comentată, este atât evident că securitatea europeană nu poate fi asigurată fară particiarea aliaţilor noştri de dincolo de Ocean. Europa, în această lume în care, iată, după într-un fel iluzia pe care am avut-o cu toții, poate, după terminarea războiului rece, că intrăm într-o perioadă de pace, de colaborare, unipolară chiar, iată că am revenit la o perioadă a competiției între marile puteri; am vorbit de China, am vorbit de Rusia, Europa are nevoie să devină mai puternică, și de aceea atâta vreme cât facem lucrurile în complementaritate orice investiție europeană suplimentară în propriile capacități militare este un lucrul pe care noi îl salutăm și îl încurajăm.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul saptămânii’, la ‘Jurnal militar’, a fost secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Toate școlile din Europa și din Asia Centrală ar trebui să rămână deschise!

Publicat de Andra Radu, 30 august 2021, 15:15

Într-un moment în care milioane de elevi reîncep școala în Regiunea Europeană, unde este dominantă tulpina Delta a SARS-CoV-2, extrem de contagioasă, Biroul Regional al OMS pentru Europa și Biroul Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală îndeamnă ca școlile să rămână deschise în condiții de siguranță, adoptându-se măsurile menite să reducă transmiterea virusului.

Printre aceste măsuri se numără disponibilitatea vaccinului împotriva COVID-19 pentru cadrele didactice și pentru alți angajați din sistemul școlar ca parte a grupurilor țintă în planurile naționale de vaccinare, asigurând totodată vaccinarea categoriilor vulnerabile.

De asemenea, trebuie vaccinați copiii în vârstă de minimum 12 ani care suferă de afecțiuni medicale ce îi expun unui risc crescut de a dezvolta simptome severe în cazul îmbolnăvirii de COVID-19; alte acțiuni importante sunt îmbunătățirea mediului școlar printr-o mai bună ventilare a claselor, clase mai mici acolo unde este posibil, distanțare fizică și testarea regulată a copiilor și a personalului.

„Pandemia a provocat cea mai distructivă perturbare a educației din istorie. Este așadar vital ca școala să continue cu prezență fizică și fără întreruperi în întreaga Regiune Europeană. Acest lucru este extrem de important pentru educația, sănătatea mintală și abilitățile sociale ale copiilor, ca școlile să continue să îi formeze pe copii pentru a deveni membri fericiți și productivi ai societății”, explică dr. Hans Henri P. Kluge, Director Regional al OMS pentru Europa.

„Va trece ceva timp înainte de a putea lăsa în urmă această pandemie, însă educarea copiilor într-un mediu școlar sigur, cu prezență fizică, trebuie să rămână principalul nostru obiectiv, pentru a nu-i priva de șansele pe care le merită pe deplin. Încurajăm toate statele să mențină școlile deschise și îndemnăm toate școlile să adopte măsuri de reducere a riscului de transmitere a COVID-19 și de răspândire a diferitelor tulpini”.

Intensificarea vaccinării pentru a asigura protecție împotriva tulpinii Delta

Extrem de contagioasa tulpină Delta a SARS-CoV-2 provoacă noi îngrijorări și complicații la începerea noului an școlar. Incidența ridicată a COVID-19 la nivel comunitar crește considerabil riscul de transmitere în școli. Prin urmare, trebuie să facem cu toții eforturi pentru a reduce transmiterea virusului.

 Datele arată clar faptul că administrarea schemei complete de vaccinare împotriva COVID-19 reduce semnificativ riscul de boală severă și de deces. Prin urmare, când sunteți invitați să vă vaccinați, vă rugăm să o faceți și să parcurgeți schema completă.

„Vaccinarea constituie cea mai bună metodă de apărare pe care o avem împotriva virusului. Pentru a opri pandemia, trebuie să extindem rapid vaccinarea echitabil în toate țările, inclusiv prin sprijinirea producției de vaccinuri și a distribuirii dozelor în vederea protejării persoanelor celor mai vulnerabile din întreaga lume. Trebuie de asemenea să continuăm să respectăm măsurile de sănătate publică și de distanțare socială care știm că funcționează, cum ar fi testarea, secvențierea, ancheta epidemiologică, izolarea și carantina”, a afirmat dr. Hans Henri P. Kluge.

Siguranța școlilor este responsabilitatea întregii societăți

Milena Maric este profesoară de matematică la un liceu din Belgrad, Serbia, fiind vaccinată cu schema completă împotriva COVID-19. Aceasta a declarat: „Timp de aproape doi ani, cuvintele ‘COVID-19’ și ‘învățământ online’ ne-au marcat viața. După declanșarea pandemiei, sistemul școlar din Serbia s-a adaptat rapid.

Însă elevilor le-a lipsit continuitatea, socializarea, lucrul în echipă, împărtășirea ideilor în timp real, comunicarea fără tehnologie. Știu că singurul mod de a ieși din această situație este să respectăm în continuare măsurile ce previn transmiterea virusului și să vaccinăm toate cadrele didactice”.

Philippe Cori, Director Regional Adjunct în cadrul Biroului Regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală, a afirmat: „Pandemia nu s-a terminat. Trebuie să ne implicăm cu toții pentru a ne asigura că școlile rămân deschise la nivelul Regiunii. Copiii și tinerii nu pot risca un nou an în care le este întrerupt procesul de învățare. Vaccinarea și măsurile de protecție ne pot ajuta să nu revenim la cele mai sumbre zile ale pandemiei, când populația a trebuit să treacă prin măsuri de carantină, iar copiii au avut întreruperi în procesul de învățare.

Copiii sunt victimele tăcute ale pandemiei, iar copiii cei mai marginalizați sunt printre cei mai afectați. Înainte de COVID-19, copiii cei mai vulnerabili din Regiune fie abandonaseră deja școala, fie mergeau la școală, dar nu învățau în același ritm cu colegii lor.

O școală este mult mai mult decât o simplă clădire. Este un loc în care se învață, se stă în siguranță și se joacă, un loc situat în centrul comunităților noastre. Când școala este închisă, copiii pierd șansa de a învăța și de a-și petrece timp cu prietenii lor, putând fi expuși violenței în familie. Pandemia a înrăutățit o situație care era deja inacceptabilă – trebuie să ne asigurăm că școlile se redeschid și că rămân deschise în condiții de siguranță”.

Recomandările experților

Pentru a menține școlile deschise și în siguranță, OMS, UNICEF și UNESCO au adoptat un set de opt recomandări, formulate de experții din cadrul Grupului Consultativ Tehnic (GCT) pentru Regiunea Europeană a OMS, cu privire la școlarizarea pe durata pandemiei de COVID-19.

Acestea se adresează celor 53 de state membre din Regiunea Europeană a OMS, după cum urmează: 

1. Școlile trebuie să fie printre ultimele instituții care se închid și printre primele care se redeschid.
2. Implementarea unei strategii de testare.
3. Asigurarea unor măsuri eficace de reducere a riscurilor.
4. Protejarea bunăstării mintale și sociale a copiilor.
5. Protejarea copiilor celor mai vulnerabili și mai marginalizați.
6. Îmbunătățirea mediului școlar.
7. Implicarea copiilor și a adolescenților în luarea deciziilor.
8. Implementarea unei strategii de vaccinare care să permită copiilor să continue școala.

Dino Parc Râșnov, în top 50 destinații de vizitat în Europa!

Publicat de Andra Radu, 28 august 2021, 13:50

Dino Parc Râșnov este una din cele două destinații din România care au intrat în „Top 50 Bucket List Destinations for Kids & Families in Europe”, alcătuit de FatherMag.com. Prin acest top, publicația a creat primul clasament al destinațiilor din Europa pentru segmentul „copii și familie”.

Dino Parc Râșnov este cel mai mare parc cu dinozauri din sud-estul Europei, care găzduiește pe cele 3,5 ha de pădure peste 100 de dinozauri atestaţi ştiinţific şi reproduşi în mărime naturală.

Dintre cele 250 de destinații din Europa preferate de copii și familii, cum ar fi parcurile de distracții și tematice sau acvatice, plajele, grădinile zoologice și acvariile, muzeele pentru copii și parcurile naționale, FatherMag.com a apelat la recenziile online, pentru a clasifica cele mai bune 50 de destinații de familie din Europa pe baza ratingului și a numărului de voturi.

Dino Parc Râșnov este titrat de creatorii clasamentului ca „unul dintre cele mai distractive parcuri de aventură și muzee în aer liber din Europa”.

„Dacă copiii tăi sunt fascinați de dinozauri, acesta este locul pe care nu trebuie să-l ratezi! Nu vor vorbi despre nimic altceva pe tot parcursul anului, după ce au vizitat Dino Parc Râșnov. Ei pot vedea aproximativ 100 de modele de dinozauri de dimensiuni reale în timp ce fac drumeții prin parc. Imaginați-vă emoția cu care îi vor descoperi! Mai ales când dau peste cel mai mare dinozaur zburător. Dar aventura nu se termină aici!

Există multe locuri de joacă, case în copaci, trasee de aventură, labirintele cu laser și cinematografe de ultimă generație. Crezi că distracția s-a terminat acum? Ei bine, nu s-a terminat! Nu ratați toate zonele interactive de realitate virtuală, dar și vulcanul interactiv în erupție!”, spun reprezentanții publicației.

Este vorba despre vulcanul interactiv și platforma care simulează trei tipuri de cutremure: unul provocat de o erupție vulcanică, unul provocat de o turmă de Seismosauri care aleargă și un cutremur provocat de mișcarea plăcilor tectonice.

De asemenea, în parc mai există 5 dinozauri animatronici care scot sunete terifiante, un cinematograf 9D şi unul 360°, o fereastră interactivă cu realitate augmentată, o peşteră plină de curiozităţi şi replici ale rămăşiţelor de dinozauri, animale preistorice sau insecte, dar şi un terarrium cu reptile vii la etajul 1 al clădirii principale.

Tot la Dino Parc Râşnov sunt expuşi unii dintre cei mai mari dinozauri care au fost descoperiţi până acum în lume: Seismosaurus, gigantul care măsura 45 de metri lungime şi Hatzegopteryx thambema, cel mai mare animal zburător care a existat vreodată, despre care se spune că putea face ocolul Pământului în zbor fără să se oprească.

Începând de anul acesta, parcul îl găzduieşte şi pe cel mai înalt dintre ei, Diplodocus, care se ridică la peste 11 metri deasupra Pământului, o înălţime echivalentă a două girafe puse una peste cealaltă.

Începând din acest an, de pe website-ul www.dinoparc.ro vizitatorii pot achiziţiona bilete de acces digitale şi se pot bucura de reducerile care până acum erau disponibile doar la casele de bilete, la intrarea în parc. Dinoparc.ro poate fi accesat atât de pe desktop sau tabletă, cât şi de pe mobil.

Expoziţiile şi exponatele din cadrul Dino Parc Râşnov au fost realizate în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Universitatea Bucureşti, Institutul Geologic Român, Muzeul Naţional Secuiesc, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi parteneri privaţi autohtoni şi internaţionali.

Începe ultramaratonul „2×2 Race”!

Publicat de Andra Radu, 20 august 2021, 16:52

Aproximativ 300 de concurenţi din România, Ungaria, Spania, Rusia şi Republica Moldova vor lua startul, sâmbătă, la Bâlea Lac (judeţul Sibiu), într-un ultramaraton unic în Europa, „2×2 Race”.

Acesta este singurul ultramaraton care se va desfăşura integral la peste 2.000 de metri altitudine, în Munţii Făgăraş, unde vor atinge cele mai înalte două vârfuri din ţară, Negoiu şi Moldoveanu, informează un comunicat de presă al organizatorilor.

„Cursa de alergare montană „2×2 Race”, singurul ultra-sky maraton din România care atinge cele mai înalte două vârfuri din ţară, Vf. Negoiu şi Vf. Moldoveanu, va avea loc anul acesta în data de 21 august, cu startul din zona Bâlea Lac. (…) „2X2 Race” se desfăşoară integral la peste 2.000 m, ceea ce o face unică în Europa şi una dintre puţinele din lume.

Astfel, ultramaratonul montan cu pornire de la Bâlea Lac este cel mai spectaculos şi solicitant eveniment din calendarul competiţional intern şi este comparabil ca dificultate cu alte curse recunoscute din afara ţării. Organizatorii UTMB (Ultra Trail du Mont Blanc), cea mai importantă competiţie de profil din lume – Chamonix-Mont Blanc, consideră „2X2 Race” drept o cursă de calificare pentru acest ultra-maraton montan”, se arată în comunicatul organizatorilor.

„Faţă de un maraton obişnuit, „2×2 Race” este un ultra-sky maraton, caracteristica lui fiind dată în principal de diferenţa de nivel de pe traseu, în cazul de faţă fiind de 4.200 – 4.500 de metri. Competiţiile de acest tip se desfăşoară pe teren accidentat, de la poteci de pământ prin pădure şi goluri alpine până la creste şi stânci cu grad înalt de dificultate. La „2×2 Race” se aleargă doar în gol alpin şi în proporţie de 80% pe stânci cu grad înalt de dificultate. Vremea este tot timpul dificilă pe munte, astfel că trebuie să ne asigurăm că alergătorii sunt pregătiţi mental şi fizic pentru acest efort”, a declarat Florin Băraş, unul dintre organizatorii competiţiei.

Alergătorii pot alege să participe la unul dintre cele două categorii de concurs – 2X2 şi X2.

Raport: Locuințele din România, printre cele mai ieftine din Europa!

Publicat de Andra Radu, 20 iulie 2021, 14:00

Prețurile apartamentelor noi vândute pe piața din România au crescut cu 3,1% în 2020 față de anul anterior, ajungând la o medie de 1.322 de euro/mp. Astfel, România se află pe locul patru în topul celor 24 de țări analizate în cadrul raportului Deloitte Property Index 2021, în ordinea crescătoare a prețurilor, după Bulgaria, Bosnia-Herțegovina și Portugalia.

În privința gradului de accesibilitate a locuințelor pentru locuitorii fiecărei țări, calculat în funcție de numărul de salarii medii brute anuale necesare pentru cumpărarea unui apartament nou standard (70 mp), România se află la jumătatea clasamentului.

Pentru prima dată, Austria a devenit în 2020 țara cu cele mai scumpe locuințe dintre cele analizate, cu un preț mediu de 4.457 de euro/mp, urmată de Franța, cu 4.421 de euro/mp. Prețuri de peste 4.000 de euro/mp s-au mai înregistrat, anul trecut, și în Germania, Marea Britanie și Israel. La polul opus, cu cele mai mici prețuri pentru locuințele noi tranzacționate, se află Bulgaria, cu o medie de 578 de euro/mp, urmată de Bosnia-Herțegovina, cu 881 de euro/mp.

Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat, în 2020, în Ungaria, unde prețul de tranzacționare pentru apartamentele noi a urcat cu 12,3% față de anul anterior, Olanda și Germania, cu un avans de 10,81% fiecare.

Per total, anul trecut, prețurile locuințelor au crescut în 21 dintre cele 24 de țări analizate. Ieftiniri s-au consemnat în perioada menționată în Norvegia, cu aproape 4%, Bosnia-Herțegovina, cu 1,54%, și Italia, cu 1,24%. România, cu o urcare anuală de 3,1% a prețurilor, se plasează pe locul șase în ordinea crescătoare a scumpirilor.

Raportul analizează și 61 de orașe europene, iar Parisul conduce în topul celor mai scumpe locuințe, cu un preț mediu de 12.917 euro/mp pentru un apartament nou, urmat de Tel Aviv (10.332 euro/mp), Munchen (8.700 de euro/mp) și Londra (7.916 euro/mp). Trei orașe din România sunt incluse în clasament, respectiv Cluj-Napoca (1.800 de euro/mp), București (1.440 de euro/mp) și Timișoara (1.270 de euro/mp).

Parisul conduce și în topul orașelor cu cele mai mari chirii, cu 28,6 euro/mp/lună, urmat de Londra (26,1 euro) și Oslo (24,7 euro).

Pentru a realiza o comparație cât mai relevantă a piețelor analizate, studiul calculează și gradul de accesibilitate a locuințelor pentru locuitorii din țările analizate, în funcție de numărul de salarii medii brute anuale de care este nevoie pentru a achiziționa un apartament nou standard (70 mp).

Un român are nevoie de șapte salarii anuale pentru o astfel de achiziție, ceea ce reprezintă un nivel mediu de accesibilitate. Cel mai greu accesibile locuințe sunt în Serbia, unde este nevoie de 15,2 salarii medii brute anuale pentru o locuință proprie, iar cele mai accesibile sunt în Portugalia, Belgia și Irlanda (3,1 salarii medii anuale).

În schimb, în România sunt cele mai scumpe credite ipotecare, cu o rată medie a dobânzii de 5,3% pe an. La polul opus se află Portugalia, unde dobânzile pentru astfel de împrumuturi fluctuează în jurul a 1% pe an.

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 13 iulie 2021, 11:38

Edi Nicola (realizator rubrică): România a găzduit la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, comandor aviator Gheorghe Bănciulescu, operaţiunea militară Resolute Support Retrograde, care a avut ca scop redislocarea trupelor şi materialelor din Afganistan către Europa pentru ţările membre ale programului „Unităţi multinaţionale de transport strategic”.

În acest sens, grupul de transport aerian strategic din Baza Aeriană Pápa, din Ungaria, a executat un pod aerian între Baza 90 Transport Aerian Otopeni, folosită ca nod, şi alte trei aeroporturi militare din Afganistan – Bagram, Mazar i Sharif, Kabul – pentru redislocarea trupelor, echipamentelor şi materialelor în Europa.

Operaţiunea Resolute Support Retrograde are dublă însemnătate istorică, în primul rând fiind cea mai mare operaţiune de tip pod aerian şi, în al doilea rând, a contribuit la retragerea trupelor şi a materialelor din Afganistan. după 20 de ani de luptă.

Cu detalii, comandorul Gabriel Movileanu, comandantul Grupului de Sprijin al Bazei 90 Transport Aerian Otopeni:

Comandorul Gabriel Movileanu: Pentru această operaţiune, Baza 90 a pus la dispoziţie platformele pentru parcarea aeronavelor C-17 şi a asigurat dirijarea la sol a acestora.

De asemenea, spaţiile de lucru pentru echipele grupului de transport greu de la Pápa, din Ungaria, care au asigurat pregătirea şi executarea misiunilor şi mentenanţa aeronavelor.

Baza 90 a utilizat un nou terminal de pasageri şi materiale, dat în exploatare în cursul acestui an, lucru care a ajutat mult buna desfăşurare a activităţilor.

Edi Nicola (realizator rubrică): Forţele Navale Române au participat în perioada 28 iunie – 10 iulie la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de Forţele Navale ale Statelor Unite ale Americii şi cele ale Ucrainei în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioanele de instrucţie terestre din zona Odesa.

Corveta contraamiral „Horia Macelariu” a plecat din Portul Militar Mangalia şi a luat cap compas Portul Odesa din Ucraina, unde a acostat, alături de alte nave militare străine participante la „Sea Breeze 21”.

Căpitan comandor Gabriel Lungu, comandantul corvetei contraamiral „Horia Macelariu”:

Căpitan comandor Gabriel Lungu: În timpul exerciţiului am executat respingerea ambarcaţiunilor rapide de suprafaţă, reaprovizionare de mare, remorcajul unei nave avariate cu defecţiuni la sistemul de propulsie, respingerea aviaţiei inamice şi căutarea, descoperirea, indentificarea, urmărirea şi atacul submarinului.

Edi Nicola (realizator rubrică): Cea de-a doua navă militară, care a reprezentat Forţele Navale Române la exerciţiul din Ucraina, a fost fregata „Regina Maria”, cu un elicopter IAR-330 Puma Naval, ambarcat la bord.

Fregata a executat o serie de exerciţii în comun cu fregata neerlandeză „Eversten”, după care s-a integrat în gruparea navală permanentă a Alianţei Nord-Atlantice care operează în Marea Neagră şi a participat la exerciţiul „Sea Breeze 21” din Ucraina. Comandor Adrian Gobjilă, comandantul fregatei „Regina Maria”:

Comandor Adrian Gobjilă: „Sea Breeze 21” este cea mai mare participare din istoria exerciţiilor. De asemenea, are o înseamnătate deosebită, pentru că deschiderea s-a suprapus cu Ziua Forţelor Navale Ucrainene, precum şi Ziua Statelor Unite. Reacţia Federaţiei Ruse a fost semnificativă, cu un număr crescut de nave, care au monitorizat acest exerciţiu.

Edi Nicola (realizator rubrică): Contingentul românesc aparţinând Batalionului 288 Apărare Antiaeriană „Milcov”, din Focşani, îşi continuă misiunea în Polonia. Artileriştii vrânceni participă la exerciţii şi activităţi de instruire, alături de militarii americani, polonezi, britanici şi croaţi, în cadrul cărora sunt testate şi validate tehnicile, tacticile şi procedurile exersate pe terenul de instrucţie. Locotenent Mădălina Boboc, ofiţerul de informare şi relaţii publice al detaşamentului:

Locotenent Mădălina Boboc: Timp de două zile, secţiile de tragere au exersat tactici şi proceduri specifice privind deplasarea pe terenuri greu accesibile, au avut posibilitatea de a pune în practică schemele de manevră şi s-au antrenat la îmbunătăţirea baremelor, pentru a fi gata de luptă în cel mai scurt timp.

Toate eforturile şi experienţa dobândintă ne-au ajutat să desfăşurăm un exerciţiu integrat şi sincronizat, astfel încât să ne putem pune în valoare toate capabilităţile de care dispunem.

Edi Nicola (realizator rubrică): Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a efectuat o vizită la Forţa Kosovo, condusă de NATO, unde s-a întâlnit cu comandantul KFOR, generalul-maior Franco Federici.

Personalul din 27 de naţiuni, care au contribuit cu trupe şi directorul echipei NATO de consiliere şi legătură, generalul de brigade Jörg Rüter, Mai multe amănunte în ediţia viitoare a „Jurnalului militar”.

Ziua Mondială a Ciocolatei

Publicat de Andra Radu, 7 iulie 2021, 11:30

Ziua mondială a ciocolatei marchează aniversarea zilei în care se presupune că acest desert a fost consumat în Europa, în 1550, sub formă de băutură de cacao.

În această zi, în întreaga lume, magazinele de bomboane şi furnizorii locali scot la vânzare specialităţile atât de îndrăgite, astfel încât toată lumea să se poată bucura de mult râvnitul desert.

Etimologii identifică originea cuvântului „ciocolată” de la cuvântul aztec „xocoatl”, care se referea la o băutură amară preparată din boabe de cacao. De asemenea, numele latin al arborelui cacao, Theobroma cacao, înseamnă „hrana zeilor”, potrivit site-ului www.chocolate.org.

La început, europenii consumau cacaoa sub formă de băutură şi chiar au încercat să recreeze reţetele aztecilor, cu ardei iute şi alte condimente. Spaniolii credeau despre cacao că are proprietăţi medicinale din cauza gustului amar. Abia la începutul secolului al XVII-lea, europenii au început să adauge miere sau alţi îndulcitori în băutură, istoria ciocolatei schimbându-se cu desăvârşire.

În 1828, invenţia presei de ciocolată a revoluţionat fabricarea acestui produs, acest dispozitiv inovator putând stoarce untul de cacao din boabele de cacao prăjite, lăsând în urmă o pulbere fină de cacao. Pulberea era amestecată cu lichide şi turnată într-o matriţă, unde se producea solidificarea ciocolatei, apărând, astfel, batoanele de ciocolată.

Astăzi, producătorii de ciocolată folosesc în mare parte aceleaşi ingrediente de bază pentru prepararea ei: lichior de ciocolată, praf de cacao, unt de cacao, lapte praf, zahăr, lecitină şi arome sau creme.

Dintre sortimentele de ciocolată amintim: ciocolata naturală fără zahăr (se fabrică folosind doar lichior de ciocolată 100%), ciocolata amăruie sau ciocolata neagră (conţine cel puţin 35% praf de cacao şi nu are printre ingrediente laptele praf), ciocolata cu lapte (este o specialitate de ciocolată obţinută prin combinarea laptelui praf cu praf de cacao.

Ciocolata se serveşte astăzi sub o multitudine de forme: ciocolată caldă sau rece, tabletă solidă, bomboane de ciocolată, torturi, prăjituri, lichior de ciocolată, îngheţată etc, conform www.chocolate.org.

Un studiu al revistei „European Journal of Preventive Cardiology”, arată că un consum de ciocolată cel puţin o dată pe săptămână se corelează cu un risc redus de boli cardiovasculare. Consumul de ciocolată mai mult de o dată pe săptămână a fost asociat cu un risc scăzut cu 8% de boală coronariană.

Este important de menţionat că studiul nu a examinat dacă un anumit tip de ciocolată are beneficii superioare şi dacă există o cantitate de consum ideală, fiind nevoie de studii suplimentare care să stabilească aceşti parametri şi să demonstreze un beneficiu clinic clar.

Cu toate acestea, trebuie ţinut cont de faptul că zahărul, caloriile şi grăsimile din produsele disponibile în comerţ trebuie luate în considerare, în special la diabetici şi la persoanele obeze, scrie https://raportuldegarda.ro/.

Pandemia de COVID-19 îngreunează lupta împotriva violenței de gen!

Publicat de Andra Radu, 8 martie 2021, 16:47

Violenţa de gen continuă să tragă un semnal de alarmă în întreaga Europă. Deşi unele ţări au reuşit să reducă într-o mică măsură numărul cazurilor de acest fel, pandemia de coronavirus îngreunează această luptă.

Multe victime s-au văzut obligate să convieţuiască o perioadă mai îndelungată, ba chiar să se izoleze cu agresorii lor, scrie EFE într-un amplu comentariu, cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, sărbătorită la 8 martie.

Sunt date care arată că Europa trebuie să continue să acţioneze, atât la nivel social, cât şi legislativ, pentru a avansa pe calea egalităţii şi, mai ales, pentru a evita şi alte decese.

Potrivit bilanţului privind violenţa de gen publicat de autorităţile române la 8 martie 2020, 51 de femei au fost ucise de soţi sau parteneri sentimentali în cursul anului 2019.

Parlamentul a aprobat în octombrie un proiect de lege prin care urmărirea penală poate fi declanşată din oficiu în cazurile de violenţă domestică, chiar dacă victima decide să nu prezinte un denunţ.

OMS: Situaţia pandemiei de coronavirus în lume se înrăutăţeşte!

Publicat de Andra Radu, 9 iunie 2020, 16:54

Situaţia legată de răspândirea coronavirusului în Europa se îmbunătăţeşte, însă, per ansamblu, în lume aceasta se înrăutăţeşte, a declarat directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„OMS a primit informaţia privind creşterea până la 7 milioane de cazuri de infectare cu coronavirus în lume şi la circa 400.000 de decese”, a declarat acesta.

„Deşi situaţia în Europa se îmbunătăţeşte, la nivel global aceasta se înrăutăţeşte”, a constatat şeful OMS.

Directorul general al organizaţiei a amintit că, în ultimele 9-10 zile, în lume au fost înregistrate zilnic peste 100.000 de cazuri noi de infectare. Duminică, acest număr a depăşit 136.000 într-o singură zi, 75% dintre cazuri fiind confirmate doar în zece state, în principal din America şi Asia de Sud.

„De asemenea, observăm o creştere a numărului de cazuri COVID-19 şi în unele regiuni din Europa de Est şi în Asia Centrală”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Potrivit afirmaţiilor sale, principala ameninţare în aceste ţări este „autorelaxarea”.

Muzica unește radiourile publice din Europa!

Publicat de Andra Radu, 20 martie 2020, 21:05

Toate posturile Radio România şi celelalte posturi publice de radio din Europa au difuzat simultan, astăzi, piesa „You’ll Never Walk Alone”, cântată de Gerry and The Pacemakers.

„Stai acasă” – asta trebuie să faci în aceste zile. Oriunde te-ai afla, stai acasă şi ascultă radioul! Iar radioul ne uneşte pe toţi într-o singură melodie. Pentru că suntem împreună, chiar dacă păstrăm distanţa!” – este mesajul radiourilor publice din întreaga Europă pentru toți oamenii care sunt îndemnați să rămână în case pentru a se apăra de coronavirus.

Inițiativa a venit din Olanda, de la postul public de radio.

OMS: Europa este epicentrul pandemiei!

Publicat de Andra Radu, 17 martie 2020, 17:48

Organizaţia Mondială a Sănătăţii cere ţărilor europene să ia măsurile cele mai „curajoase”. Responsabilul OMS pentru Europa, a subliniat că Europa este la ora actuală „epicentrul” pandemiei de noul coronavirus, informează France Presse.

„Fiecare ţară, fără excepţie, trebuie să ia măsurile cele mai curajoase pentru a stopa sau încetini ameninţarea virusului”, a afirmat Hans Kluge, şeful secţiunii Europa a instituţiei.

OMS Europa, care acoperă zone de la Atlantic la Pacific, cuprinde 53 de ţări variate ca întindere şi dezvoltare, inclusiv Rusia, Andorra, Germania sau Tadjikistan.

„Avem un mesaj simplu pentru toate ţările: testaţi, testaţi, testaţi!”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus în timpul unei conferinţe de presă la Geneva.

În timp ce s-a recurs la o escaladare rapidă a unor măsuri precum închideri de şcoli sau anulări de evenimente, eforturile sunt insuficiente în privinţa testării, izolării cazurilor noi şi identificării contactelor celor bolnavi, acestea din urmă fiind „coloana vertebrală a răspunsului faţă de COVID-19”, consideră Ghebreyesus.

Statele nu vor fi capabile să combată pandemia dacă nu ştiu cine este infectat şi cine nu este, a argumentat el. „Nu poţi stinge un incendiu dacă eşti legat la ochi’” a adăugat Ghebreyesus.

În lipsa testării, cazurile nu pot fi izolate şi lanţul infectărilor nu poate fi rupt, a mai explicat directorul OMS.

Strategia de îngrădire a bolii, prin identificarea persoanelor infectate şi izolarea lor rapidă, rămâne cea mai bună abordare, aceasta dovedindu-şi eficacitatea în China, Coreea de Sud şi Singapore, insistă Tedros Adhanom Ghebreyesus.

În schimb, el a lăudat spiritul de solidaritate şi faptul că guvernele au alocat finanţări suplimentare pentru combaterea pandemiei.

„Nu este doar finanţarea, ci şi spiritul uman pe care-l vedem, acesta combate virusul şi este mai puternic (…) Am fost foarte încurajat în ultima săptămână de nivelul puternic de solidaritate pe care-l văd”, a conchis directorul

Capitala României, pe locul 38 în topul celor mai ieftine curse cu taxiul de la aeroport!

Publicat de Andra Radu, 31 octombrie 2019, 16:52

Bucureștiul se află pe locul 38 în topul celor mai ieftine curse cu taxiul de la aeroport din 140 de capitale din întreaga lume analizate, iar costul este similar cu cel din alte 9 capitale, printre care Doha, Varșovia sau Tbilisi, conform unei analize realizate de un motor de căutare pentru călătorii.

Cea mai scumpă călătorie din lume este cea din aeroportul Narita, care se află la 71,5 km de centrul oraşului Tokyo şi costă echivalentul a 200 de euro.

În Europa, preţul cel mai mare pentru o călătorie cu taxiul până în centrul oraşului îl plătesc turiştii care zboară către Oslo sau Reykjavik: 100 de euro pentru o cursă de aproximativ 50 km. Doar cu 10 euro mai puţin vor plăti cei care zboară către Londra sau Monaco.

Preţurile cele mai mici se regăsesc în Tashkent, capitala Uzbekistanului şi Tunis. Chişinău, capitala vecină, ocupă ultimul loc în clasamentul celor mai ieftine 10 transferuri din lume, fiind singurul oraş european din acest top dominat de locaţii din Africa.

În ceea ce priveşte transferul de la aeroporturile din România, cel mai mare tarif va fi plătit de călătorii care aterizează pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu de lângă Constanţa, în timp ce Iaşi, Timişoara şi Sibiu sunt destinaţiile către care se ajunge cel mai ieftin de la aeroport.

Analiza se bazează pe date privind 140 de capitale din întreaga lume şi ia în calcul tarifele oficiale ale companiilor de taxi autorizate de aeroporturile care deservesc cel mai mare număr de pasageri din oraşele respective.

Preţurile corespund unei călătorii de la aeroport către centrul oraşului şi au ca sursă site-urile oficiale ale aeroporturilor în luna Octombrie 2019.

Gordon Brown: Un Brexit fără acord poate prăbuşi industria auto britanică peste noapte

Publicat de Camelia Teodosiu, 4 septembrie 2019, 10:35

Fostul premier Gordon Brown spune despre Brexit că situaţia sumbră, de Halloween, propusă de Boris Johnson, ar putea periclita mii de locuri de muncă

Pe măsură ce intrăm în a doua săptămână a celei mai profunde crize constituţionale din istoria recentă, este timpul să ne punem întrebarea care contează cu adevărat – ce anume răspunde cel mai bine nevoilor şi aspiraţiilor poporului britanic – şi este cel mai probabil să ne protejăm locurile de muncă, standardele de trai şi serviciile noastre publice. După cum voi arăta astăzi în vizita mea la o bancă de alimente din Liverpool şi la Vauxhall Cars, la Ellesmere Port, există o linie directă care ne duce de la o ameninţare la adresa Constituţiei noastre, la o ameninţare la adresa angajării şi veniturilor oamenilor.

Într-un sondaj realizat de Hope not Hate, în ultimele zile, 49% dintre britanici – cu doar 16% contra – spun acum că un Brexit fără acord la 31 octombrie este rău pentru Marea Britanie. Şi atunci când oamenii sunt rugaţi să aleagă ce îi îngrijorează cel mai mult la lipsa unui acord, potenţialul colaps al industriei auto britanice este, pentru ei, cea mai stridentă ameninţare previzibilă şi principala lor frică.

Un ameţitor procent de 40% dintre alegători consideră că un Brexit „fără acord” reprezintă un dezastru pentru industria auto. Liniile noastre de producţie auto ar putea pur şi simplu să cedeze peste noapte, pe fondul reţinerilor portuare şi al blocajelor pe autostrăzi. Este un fapt fascinant, aproape năucitor, că fiecare maşină pe care o producem în Marea Britanie are 30.000 de componente – şi 15.000 din aceste piese vin în Marea Britanie din afara Marii Britanii.

În total, 12.000 sau 80% din componentele auto importate în Marea Britanie au provenit din UE, anul trecut. Aşadar, în fiecare zi, suficiente componente pentru a umple 1.100 de camioane ajung în porturile noastre – parte a unui lanţ de aprovizionare globală, unde componentele trec dus-întors între Marea Britanie şi Europa, şi unde chiar şi o întârziere vamală minoră poate fi masiv perturbatoare. Luăm ca exemplu Land Rover Discovery. Piesele cheie – servodirecţia, injectorul de combustibil, blocul motor şi convertorul de cuplu – provin din Germania. Furtunurile sale de răcire şi modulul de control central vin pe mare din Cehia, galeria de evacuare din Ungaria. Sistemul său de protecţie pentru cablaje este din Franţa, iluminarea pe faţă şi amortizoarele sale din Polonia. Unităţile de control electronic vin prin România.

De fapt, 40% din totalul materialelor sale sunt importate din Europa continentală şi panoul său de control al încălzirii din Irlanda, o altă parte a UE. După cum a raportat organizaţia europeană de aprovizionare, anul trecut, maşina tipică are componente produse în 15 ţări. Industria noastră auto, care depinde de componentele importate, este cel mai mare angajator-producător al nostru, cu 180.000 de angajaţi care lucrează direct în fabricile de automobile, şi în total 800.000 în lanţul de aprovizionare şi distribuţie şi vânzare cu amănuntul.

Când, în 2014, Consiliul Industriei Auto a întocmit o listă a elementelor lanţului de aprovizionare în care Marea Britanie trebuia să fie mai autosuficientă, au descoperit că ne-am bazat pe importurile străine pentru turnarea motoarelor, cadrul metalic pentru motorul unei maşini, componentele scaunelor, jante din aliaj, iluminat, vopsea, bara de protecţie şi grupuri de instrumente, cele mai multe dintre acestea încă fiind componente ale unei maşini importate din Europa continentală. Însă, dacă avem nevoie de componente din Europa pentru fabricarea maşinilor noastre, trebuie să şi vindem maşinile în Europa, pentru ca fabricile auto britanice să rămână pe linia de plutire. Iar tarifele impuse la piese şi tarifele şi mai mari la vehiculele finite ar putea face cu uşurinţă exporturile noastre necompetitive.

Anul trecut, 80% dintre autoturismele produse în Marea Britanie au fost destinate exportului, iar cele mai multe către ţările UE. De fapt, dintre cele 1,5 milioane de autoturisme fabricate în Marea Britanie, doar 280.000 sunt vândute clienţilor britanici şi astfel, fără vânzările europene, multe locuri de muncă sunt în pericol. Producătorii de maşini japoneze, indiene, coreene şi americane au investit în Marea Britanie nu pentru că piaţa britanică este uriaşă – noi vindem aici doar 200.000 de maşini de producţie britanică – ci pentru că piaţa europeană este uriaşă, în valoare de peste un milion de vânzări de maşini britanice pe an, iar aceşti giganţi auto străini au văzut, până acum, Marea Britanie ca platforma de la care ei vând în Europa, şi orice impas cu continentul îngreunează şansele noastre de a menţine intacte toate fabricile auto.

Din păcate, această ameninţare impusă de Brexit pentru industrie creşte exact în momentul în care miliarde de decizii de investiţii pe termen lung urmează să fie luate – pentru maşini electrice, pentru maşini fără şofer şi pentru maşini non-diesel – locurile de muncă de mâine depind de următoarea generaţie de maşini electrice, fără şofer şi non-diesel fabricate în Marea Britanie. Carlos Tavares, şeful companiei mamă PSA a Vauxhall, a declarat acum că, deşi el ar „prefera” producţia unei noi versiuni a modelului Astra al companiei la uzina Ellesmere Port a Vauxhall, „în cazul în care condiţiile sunt proaste şi nu îl pot face profitabil, atunci trebuie să protejez restul companiei…”.

Într-adevăr, societatea producătorilor şi comercianţilor de autovehicule a ridicat perspectiva „morţii cu o mie de reduceri”.

Situaţia catastrofală de la 31 octombrie este înfăţişată de Boris Johnson şi de Nigel Farage ca o ocazie de a arăta că ne putem susţine singuri şi de a afişa vechiul spirit de la Dunkirk (din bătălia de la Dunkirk, 1940, nr) – înfruntând străinii răi şi perfizi.

În schimb, este o rană autoindusă – cum ar fi să-ţi pui o armă la cap şi să ameninţi că tragi dacă adversarii nu vor să facă ce le ceri. Este cel mai mare act de vătămare de sine, cu economia noastră – companii, produse, oameni – împinsă de pe marginea prăpastiei în recesiune şi falimente. De aceea, mai mulţi britanici decât politicieni văd – şi Boris Johnson trebuie să fie forţat de opinia publică să vadă – că, indiferent dacă ai fost pentru sau împotriva Brexit, catastrofa lipsei unui acord la 31 octombrie trebuie să fie oprită de îndată.

Articol de Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii

Brexit: cum poate fi redus impactul scenariului fără acord

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 august 2019, 12:26

Dacă Marea Britanie va părăsi UE fără un acord, persoanele fizice și întreprinderile din Europa vor fi afectate. UE a adoptat măsuri de atenuare a impactului unei retrageri nereglementate.

UE a pus accentul de nenumărate ori pe faptul că susține o retragere regelmentată a Regatului Unit din Uniune. Aceasta a încheiat un acord de retragere a Regatului Unit pentru a se asigura că va exista în continuare o colaborare cu privire la diverse probleme în avantajul ambelor părți. Cu toate acestea, UE a adoptat măsuri de reducere a impactului unui eventual Brexit fără acord.

Aceste măsuri nu pot oferi avantajele de a face parte din Uniunea Europeană. Sunt doar măsuri temporare și unilaterale. Unele dintre ele cer reciprocitatea Regatului Unit pentru a intra în vigoare.

Soluțiile pe termen lung depind de discuțiile viitoare dintre UE și Marea Britanie.

Iată care sunt măsurile de pregătire a UE pentru un Brexit fără acord:

Vize

Britanicii vor putea intra în Uniunea Europeană fără viză pentru perioade scurte, cu condiția ca același lucru să se aplice cetățenilor europeni care călătoresc în UE.

Aviație

Companiile britanice ar putea oferi servicii în țările UE, cu condiția ca firmele UE să beneficieze de aceleași oportunități în Regatul Unit.

Servicii feroviare

Valabilitatea autorizațiilor de siguranță feroviară ar fi extinsă pentru a asigura continuitatea serviciilor feroviare între Regatul Unit și UE, cu condiția ca Marea Britanie să facă același lucru.

Transport rutier

Transportatorii de marfă și operatorii de autobuz și autocar din Marea Britanie ar putea să ofere servicii între Marea Britanie și UE, cu condiția ca Regatul Unit să ofere acces echivalent pentru companiile din UE.

Securitatea socială

Cetățenii UE din Marea Britanie și cetățenii Regatului Unit din UE ar trebui să păstreze beneficiile protecției sociale dobândite înainte de retragere.

Erasmus +

Elevii și profesorii din Marea Britanie ar fi capabili să-și finalizeze studiile în străinătate în cadrul programului Erasmus +.

Procesul de pace în Irlanda de Nord

Finanțarea pentru programele bilaterale de pace în Irlanda de Nord va continua cel puțin până în 2020 pentru a contribui la susținerea procesului de pace și de reconciliere început prin acordul din Vinerea Mare (n.r. Acordul de la Belfast, semnat  la 10 aprilie 1998).

Pescuit

În cazul în care Regatul Unit este de acord cu reciprocitatea deplină a accesului la apele pentru pescuit, o procedură simplă este pusă în vigoare pentru ca întreprinderile să obțină autorizația de pescuit cu ușurință. Schimbul de cote va fi permis până la finalizarea acestor măsuri la data de 31 decembrie.

În cazul în care Regatul Unit nu este de acord, firmele din UE cărora li se va interzice accesul la apele Regatului Unit ar putea fi eligibile pentru despăgubiri din partea fondului european pentru pescuit și afaceri maritime.

Apărare

Întreprinderile din UE vor putea să exporte în continuare către Marea Britanie anumite articole folosite în scopuri civile și militare.

În unele domenii nu există măsuri speciale. 

În multe domenii nu există măsuri speciale puse la punct ce ar intra în vigoare în cazul unui Brexit fără acord. Acest lucru ar putea aduce costuri suplimentare și necesitatea de a completa anumite documente, de aceea ar fi o idee bună să verificați care este situația la autoritățile relevante din țara sau regiunea dumneavoastră.

Permisul de conducere

Permisele de conducere emise de către o țară europeană sunt recunoscute în mod automat de către alte state membre. În momentul în care Marea Britanie va părăsi UE, acest lucru nu se va mai aplica permiselor britanice. Europenii care doresc să conducă în Marea Britanie vor trebui să verifice validitatea permisului lor la autoritățile din Regatul Unit. Și britanicii vor trebui să facă același lucru în fiecare stat membru în care doresc să conducă. Permisele de conducere internaționale sunt valabile în Marea Britanie și în UE.

Animale de companie

Pașaportul european pentru animalele de companie, care permite ca acestea să călătorească cu proprietarul în altă țară din UE, nu va mai fi valabil în Marea Britanie. Este posibil ca mai multe documente să fie necesare atunci când vă luați animalul de companie spre sau din Marea Britanie.

Tratament medical

În conformitate cu normele UE, persoanele ce dețin cardul european de asigurări sociale de sănătate (EHIC) beneficiază de acces la asistență medicală în timpul șederii temporare într-un alt stat membru. Aceste reguli nu se vor mai aplica în Regatul Unit. Europenii ce călătoresc din UE către Marea Britanie, precum și britanicii care vizitează țările UE ar trebui să verifice dacă asigurarea lor acoperă costurile de tratament medical în străinătate. În caz contrar, călătorii ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a-și procura o asigurare privată de călătorie.

Pentru informații suplimentare despre călătoriile spre și din Marea Britanie, consultați acest site al Comisiei Europene.

Rolul Parlamentului

Toate aceste măsuri pot intra în vigoare numai cu aprobarea Parlamentului European.

Orice acord dintre UE și Marea Britanie, inclusiv acordul de retragere, precum și orice acord cu privire la relațiile viitoare dintre cele două părți trebuie să fie aprobat de către Parlament înainte de a intra în vigoare.

Următorii pași

Niciuna dintre aceste măsuri temporare nu poate înlocui acordurile efective. Numai după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea, pot fi revizuite relațiile viitoare între UE și Regatul Unit, ca țară terţă, care ar putea dori să încheie anumite acorduri pentru a se asigura că pot continua să colaboreze în probleme legate de comerț, securitate, migrație sau apărare. Declarația politică atașată acordului de retragere va oferi un cadru general privind modul în care ar putea arăta relațiile dintre UE și Marea Britanie, în cazul în care aceasta va fi ratificată de Regatul Unit.

Suprataxe pentru băuturile răcoritoare cu un conținut ridicat de zahăr!

Publicat de Andra Radu, 5 august 2019, 12:01

Ministerul Sănătății propune introducerea unei suprataxe pentru băuturile răcoritoare cu un conținut ridicat de zahăr și îndulcitori.

Autoritățile susțin că în Uniunea Europeană, mai mult de jumătate din populația adultă este în prezent supraponderală.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, consideră că introducerea unei astfel de măsuri va determina populația să adopte un stil de viață sănătos:

”Suntem pe locul 3 în Europa în ceea ce privește obezitatea infantilă. Suntem pe locul 1  în Europa în ceea ce privește consumul de băuturi carbogazoase cu un conținut mare de zahăr. În țările unde această taxare a fost aplicată, firmele și-au redus, conștient, cantitatea de zahăr din băuturile răcoritoare, astfel încât au ajuns la un nivel care nu necesită taxare. În funcție de conținutul de zahăr, băuturile care conțin până la 5 g de zahăr/litru nu vor fi taxate, cele care conțin între 5 și 8 g de zahăr/litru am propus un tarif de 0,8 lei/litru, iar cele care au peste 8 g de zahăr/litru – un tarif de 1 leu/litru.”

De cealaltă parte, reprezentantul Asociației Naționale a Băuturilor Răcoritoare, Alin Vișan, consideră taxa discriminatorie.

El spune că nu se poate lupta împotriva obezității printr-o taxare a unui segment care reprezintă 3% din aportul caloric zilnic al unui adult:

”Acest produs se poate schimba ușor cu alte produse care conțin zahăr. Nu putem face legătura directă între o posibilă reducere al unui consum de băuturi răcoritoare și posibila reducere a aportului total de zahăr al unui adult.”

Propunerea de taxare a băuturilor cu zahăr și îndulcitori va fi prezentată săptămâna aceasta în ședința de Guvern, iar dacă va fi aprobată va intra în vigoare în luna septembrie.

Dacă euro va dispărea, Europa se va prăbuşi

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 iunie 2019, 10:10

Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI. Totul se reduce la euro. Şi Europa nu se confruntă cu cele mai bune momente ale sale.

La mijlocul anului 2010, cancelarul Angela Merkel a spus că „dacă euro se prăbușește, ideea Uniunii Europene va dispărea”. Pentru Merkel, ca și pentru alți demnitari, Europa este un concept economic departe de postulatele așa-numitelor „părinţi ai Europei”, al căror proiect a susținut ideea unei comunități supranaționale fără diviziuni sau lupte sângeroase. Pentru asta, a fost necesar să se mențină principiile solide de solidaritate, libertate și înțelegere între diferitele popoare care au format-o, care doreau să o realizeze cu ajutorul fondurilor structurale pentru a ajuta țările cu probleme.

Deși Churchill a fost primul care a vorbit despre Statele Unite ale Europei, Schuman a promovat viziunea unei Europe unite politic, dar bazată pe responsabilitatea membrilor săi și creând un spațiu de solidaritate comună numit „sufletul Europei”. O idee mai avansată decât acordurile simple bazate pe o economie comună. În realitate, cu dificultățile sale, s-a sugerat revenirea la rădăcinile civilizației iudeo-creștine care sunt ascunse în realitatea europeană.

Totuși, astăzi, totul se reduce la euro. Iar Europa nu trăiește cele mai bune momente ale sale. Departe de a fi esențială în conflictul global care este organizat de Statele Unite și China, UE nu are nimic de spus şi cu nimic de contribuit. Chiar și noua administrație americană, împreună cu președintele ei, ignoră rolul Uniunii Europene și se prezintă la Londra pentru a susţine Brexitul. Bruxelles-ul nu încetează să fie pentru Statele Unite altceva decât o mașină de funcţionari care nu au nimic de spus în procesul de devenire a noii ordini mondiale a secolului XXI, al cărei scenariu, pe lângă faptul că va fi globală, se va manifesta cu toată cruzimea sa în Oceanul Indian și în Pacific; adică între Asia de Sud-Est și geopolitica permanentului „arc de criză” al Orientului Mijlociu, cu Iranul și Rusia ocupând spațiile pe care pot sau le vor putea permite.

O nouă criză vine asupra euro din zona Italiei, al cărei guvern ignoră recomandările sau „cererile” care vin de la Comisia Europeană pentru a-și echilibra conturile publice. O situație care vorbeşte despre validitatea precară a acordurilor de la Maastricht. Crede cineva că Comisia ar impune sancțiuni Italiei pentru neîndeplinirea postulatelor sale? Dacă da, ar trebui să facă același lucru și cu Franța, pentru a da un exemplu. Și dacă, în cele din urmă, se va decide impunerea de sancțiuni, crede cineva că Italia şi le va asuma? Provocarea dintre Comisie și principalele țări europene, în acest caz Italia, este lansată. Totuşi, Banca Centrală Europeană (BCE), care acționează în afara Comisiei, ar putea lua alte decizii, cum ar fi lansarea unui program de achiziții al Trezoreriei italiene, deși acestea ar trebui aprobate în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES). O situație care ar putea deschide o confruntare între Germania și Franța împotriva Italiei. În orice caz, fie că un astfel de ajutor ar fi fost aprobat sau respins, Uniunea Europeană și euro ar intra într-o criză gravă. De aici şi vocile din Italia care, ca o amenințare, cer revenirea la liră și ieşirea din moneda unică. O criză latentă de mare amploare care, aparent, nu preocupă pe nimeni şi nici Spania.

Se pare că Europa este configurată altfel decât am văzut în ultimele decenii. Cu solidaritatea pierdută, fără „seva” despre care vorbea Schuman, apare posibilitatea reală ca țările de bază (Germania și Olanda, în special) să o apuce într-o altă direcție, lăsând riveranele la Marea Mediterană să meargă pe drumul lor. O Europă, nu cu două viteze, ci, poate, cu trei sau patru. Cu Regatul Unit în afara proiectului european, alături de Statele Unite sau, probabil, de China, cu germanii și olandezii obosiți să îi susțină pe cei care trăiesc în sud, iar cu Estul mai aproape de germani decât de noi, apare îndoiala rezonabilă că Europa, încetul cu încetul, se separă de ceea ce era un proiect comun. În acest caz, moneda euro ar fi redusă pentru a reveni la o uniune pierdută. O situație care ar putea duce la realitatea uimitoare de a vedea apărând din nou guldenul olandez, marca germană sau lira italiană, ca şi lira sterlină, configurând un nou spațiu monetar fără atașamentul față de o Europă unită dincolo de un comerț intern care ar slăbi țările cele mai îndatorate. Și aici, în acest nou scenariu, vor apărea toate slăbiciunile Spaniei, care ar intra într-o criză fără precedent, iar colapsul economic ar duce la prăbușirea ei ca țară. Sperăm că toate acestea nu se vor întâmpla, deși la orizont se pare că se zăreşte un stol lebede negre…

Articol de Eduardo Olier

10 moduri în care Parlamentul European ne-a îmbunătățit viața de zi cu zi

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 mai 2019, 12:17

În timp ce alegerile europene din 25 mai se apropie, puteți verifica ce a făcut Parlamentul European în ultimii cinci ani pentru a vă îmbunătăți viața de zi cu zi.

Apeluri telefonice mai ieftine

Regulile UE, Roam Like Home, ce au intrat în vigoare începând cu luna iunie 2017, au eliminat taxele de roaming. Europenii au posibilitatea de a apela, trimite texte sms și utiliza internetul mobil la același preț ca acasă. Noua lege limitează apelurile către o altă țară UE la 19 cenți/minut începând cu 15 mai 2019, făcând accesibil contactul cu cei dragi în alte state membre UE pentru toată lumea.

Mai multe opțiuni atunci când faceți cumpărături online

Consumatorii au acces mai larg și mai ușor la produse, rezervări de hoteluri, închirieri de mașini, bilete la festivaluri de muzică din alte state UE și multe altele, în conformitate cu noile norme care abordează „blocarea geografică” nejustificată, intrate în vigoare în întreaga UE din decembrie 2018.

Mai puțin plastic în mări și râuri

Începând cu anul 2015, când Parlamentul European a aprobat noi reguli pentru reducerea utilizării pungilor de plastic ușoare, 72% dintre europeni spun că le utilizează mai puțin. Un alt pas important în ceea ce privește combaterea poluării cu materiale plastice a avut loc în martie 2019, când Parlamentul a aprobat o nouă lege care interzice o gamă de articole de plastic de unică folosință, inclusiv farfuriile, tacâmurile și paiele.

Protecție sporită online

Regulile privind confidențialitatea şi protecția datelor au intrat în vigoare în mai 2018 și oferă cetățenilor europeni mai mult control asupra modului în care sunt utilizate datele lor personale. Parlamentul a actualizat, de asemenea, normele UE privind drepturile de autor în mediul digital.

Drepturi sporite pentru lucrători

În aprilie 2019, Parlamentul a adoptat noi măsuri pentru a reconcilia viața profesională și viața de familie. Părinții ar trebui să aibă cel puțin 10 zile de concediu de paternitate în timp ce îngrijitorii ar trebui să poată lua cinci zile lucrătoare de concediu pe an pentru a se ocupa de rudele foarte bolnave. Parlamentul a introdus, de asemenea, drepturi minime pentru lucrătorii temporari, ce lucrează pe bază de vouchere sau lucrătorii pe platforme, precum Deliveroo sau Uber.

O planetă sănătoasă pentru generațiile viitoare

Într-un vot istoric, în 2016, Parlamentul a aprobat acordul de la Paris, un acord de referință pentru combaterea schimbărilor climatice. Deputații europeni au lucrat de atunci la o serie de măsuri pentru reducerea emisiilor de carbon și stimularea utilizării surselor regenerabile de energie.

Mai multe oportunități de studiu sau de formare în străinătate

Pentru a permite mai multor europeni să beneficieze de programul educațional și de formare emblematic al UE, în martie 2019, deputații europeni au solicitat ca finanțarea programului Erasmus+ să se tripleze în perioada 2021-2027.

Stimularea creșterii economice

Aprobat de Parlament în decembrie 2018, acordul comercial UE-Japonia este cel mai mare acord comercial bilateral negociat vreodată de Uniune. Alte acorduri comerciale aprobate de Parlament în ultimii ani includ Canada și Singapore.

O Europă mai sigură

Pentru a combate terorismul și alte forme grave de criminalitate, în 2016 Parlamentul European a sprijinit norme care să oblige companiile aeriene să dea autorităților datele pasagerilor pentru toate zborurile către UE și viceversa. În cursul anului următor, deputații europeni au aprobat noi norme la nivelul UE privind lupta împotriva luptătorilor străini și a teroriștilor singuratici. Parlamentul a eliminat, de asemenea, lacunele din legile privind armele din UE și a aprobat norme pentru combaterea finanțării terorismului.

Reducerea facturilor de energie

Consumatorii europeni se pot aștepta să economisească în medie până la 500 de euro pe an la facturile de energie, datorită simplificării etichetării energetice ale aparatelor electrocasnice, aprobată de deputații europeni în 2017.

Alegerile europene vor avea loc în perioada 23-26 mai. Votul dvs. poate contribui la dezvoltarea viitorului Europei și poate influența modul în care Parlamentul ia decizii care vă afectează viața de zi cu zi.

Se îmbunătățesc drepturile lucrătorilor și condițiile de muncă în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 mai 2019, 10:37

UE a pus în aplicare un set de reguli pentru a consolida protecția socială. Acestea includ cerințe minime privind condițiile de muncă, cum ar fi timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, drepturile lucrătorilor la informare cu privire la aspectele importante ale angajării și detașarea lucrătorilor. Acestea reprezintă temelia politicilor sociale ale Europei.

Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) sunt implicați în elaborarea politicilor europene sociale și de ocupare a forței de muncă prin intermediul așa-numitului „dialog social”. Comisia se consultă cu partenerii sociali înainte de a lua măsuri în domeniul politicii sociale. Ulterior, partenerii sociali pot decide să negocieze un acord între ei.

Drepturile lucrătorilor și noile forme de muncă

UE a introdus standarde minime comune privind orele de lucru. Legislația europeană în domeniul timpului de lucru stabilește drepturi individuale pentru toți lucrătorii, cu un maxim de 48 de ore de muncă pe săptămână, concediu anual plătit de cel puțin 4 săptămâni pe an, perioade de odihnă și norme privind munca pe timp de noapte, munca în schimburi și modelele de muncă.

De-a lungul anilor, Europa a asistat la schimbări semnificative pe piața muncii, inclusiv digitalizarea și dezvoltarea de noi tehnologii, creșterea flexibilității și fragmentarea muncii. Aceste evoluții au generat noi forme de muncă, cu o creștere a posturilor temporare și a locurilor de muncă nestandardizate.

Pentru a proteja toți lucrătorii din UE și pentru a îmbunătăți drepturile acestora, Parlamentul a adoptat în 2019 noi norme care introduc drepturi minime în condițiilor de lucru. Legislația stabilește măsuri de protecție cum ar fi limitarea duratei perioadei de probă la șase luni, introducerea formării obligatorii gratuite și interzicerea contractelor restrictive. De asemenea, regulile impun ca toți angajații să primească informații cheie cu privire la responsabilitățile lor într-o săptămână de la începerea activității.

UE dorește, de asemenea, ca lucrătorii să fie implicați în procesul decizional al politicii sociale europene și a stabilit un cadru general privind dreptul lucrătorilor la informare, consultare și participare.

Normele UE impun ca, în cazul concedierilor în masă, angajatorul să negocieze cu reprezentanții lucrătorilor.

La nivel transnațional, angajații sunt reprezentați de comitetele europene de întreprindere. Prin intermediul acestor organisme, lucrătorii sunt informați și consultați de către conducere cu privire la orice decizie semnificativă la nivelul UE ce le-ar putea afecta condițiile de muncă.

Mobilitatea lucrătorilor în cadrul UE

Normele UE privind coordonarea sistemelor de protecție socială ale statelor membre garantează libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE în vederea studiilor sau muncii, fără ca aceștia să-și piardă, parțial sau în totalitate, drepturile de securitate socială. Legislația UE reglementează concediul de boală, concediul de maternitate/paternitate, familia, șomajul și alte avantaje similare ce se află în curs de revizuire.

Decizia de a crea o nouă agenție a UE, Autoritatea Europeană a Muncii, care va fi complet operațională până în 2023, a fost adoptată în 2019 pentru a asista statele membre și Comisia Europeană să pună în aplicare și să asigure respectarea legislației UE în domeniul mobilității forței de muncă și de coordonare socială a sistemelor de securitate.

Angajații pot fi trimiși de către companiile lor la un alt stat membru cu titlu temporar, pentru a îndeplini anumite sarcini. În 2018, normele UE privind detașarea lucrătorilor au fost revizuite pentru a asigura egalitatea de remunerare pentru aceeași muncă în același loc.

Pentru a combate șomajul și a armoniza oferta și cererea de pe piața muncii în Europa, Parlamentul a aprobat, în 2016, o nouă lege pentru revizuirea rețelei europene de ocupare a forței de muncă (EURES) cu o bază de date la nivelul european ce ar face legătura automat între profilele din CV-uri și ofertele de muncă.

Sănătatea și securitatea lucrătorilor

Uniunea Europeană adoptă o legislație în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, care să completeze și să sprijine activitățile statelor membre.

Directiva europeană privind siguranța și sănătatea la locul de muncă stabilește principiile generale referitoare la cerințele minime de sănătate și siguranță. Acestea se aplică în aproape toate sectoarele activității publice și private și definește obligațiile pentru angajatori și angajați.

În plus, există norme specifice privind expunerea la substanțe periculoase, anumite grupuri de lucrători (femeile însărcinate sau tinerii), sarcini specifice (manipularea manuală a încărcăturilor) și locurile de muncă (navele de pescuit).

Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de substanțele cancerigene sau mutagene la locul de muncă, de exemplu, este actualizată periodic stabilind limite de expunere pentru anumite substanțe.

Statele membre pot stabili standarde mai stricte în momentul transpunerii directivelor UE în legislația națională.

Cu o forță de muncă mai în vârstă și o vârstă de pensionare mai târzie, riscul de dezvoltare a problemelor de sănătate a crescut. În 2018, Parlamentul European a adoptat un raport ce propune măsuri care să faciliteze întoarcerea oamenilor la locul de muncă după un concediu medical de lungă durată și pentru a include persoanele cu boli cronice și cu dizabilități în forța de muncă.

Promovarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată și egalitatea de gen

Parlamentul European a fost întotdeauna un apărător puternic al egalității dintre femei și bărbați și promovează egalitatea de gen în toate activitățile sale.

Pentru a oferi mai multe șanse egale femeilor și bărbaților și pentru a încuraja o mai bună împărțire a responsabilităților de îngrijire, Parlamentul a adoptat, în 2019, un set de norme care să permită părinților și lucrătorilor să aibă grijă de rudele cu condiții medicale grave pentru a-și echilibra munca și viața privată.

Directiva stabilește un concediu de paternitate de cel puțin 10 zile, un concediu parental de cel puțin 4 luni pentru fiecare părinte (dintre care 2 luni nu sunt transferabile) și 5 zile pe an de concediu plătit pentru îngrijitori.

Drepturile de maternitate sunt definite în directiva privind lucrătoarele gravide, stabilind o perioadă minimă pentru concediul de maternitate de 14 săptămâni, cu 2 săptămâni de concediu obligatoriu înainte și/sau după naștere.

Parlamentul, de asemenea, încurajează în mod continuu eliminarea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați, reducerea decalajul de pensii și insistă asupra combaterii hărțuirii morale și sexuale.

Ziua Mondială a Astmului

Publicat de Andra Radu, 7 mai 2019, 11:05

Anual, în prima zi de marţi a lunii mai este marcată Ziua Mondială a Astmului. Organizată pentru prima dată în 1998, Ziua Mondială a Astmului este un eveniment anual marcat de către Iniţiativa Globală pentru Astm în colaborare cu grupurile pentru îngrijirea sănătăţii şi cu educatori specializaţi în problemele astmului. În lume, peste 300 de milioane de oameni suferă de această afecţiune a căilor respiratorii.

În această zi, la nivel mondial, acestei boli sunt publicate o serie de materiale, care evidenţiază factorii vinovaţi de îmbolnăviri, cum ar fi poluarea şi, în principal, cele 300 de tipuri de compuşi organici volatili conţinuţi în vopselele, cleiurile şi mochetele din clădirile în care trăim.

Degradarea calităţii aerului din interiorul spaţiilor închise ne influenţează cu atât mai mult sănătatea, cu cât, în prezent, am ajuns să ne petrecem 90% din timp în casă, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă.

Pentru a permite combaterea acestor efecte, până la o eventuală schimbare a normelor din domeniul construcţiilor, nu trebuie să ezităm să utilizăm vechile „reţete”, cum ar fi aerisirea zilnică a locuinţei.

Astmul este o boală a căilor respiratorii, care provoacă crize repetate de respiraţie şuierătoare, însoţite de senzaţia de apăsare în piept şi de tuse. Pentru ca o persoană să facă astm, trebuie să fie întruniţi doi factori – o sensibilitate genetică şi întâlnirea cu un element declanşator în mediul înconjurător.

Specialiştii consideră că numărul cazurilor a crescut de trei ori în ultimii cinci ani. Din păcate, foarte mulţi bolnavi nu au posibilitatea să-şi cumpere medicamentele necesare tratamentului.

Peste 80% din decesele cauzate de astm au loc în ţările cu venituri mici şi cu venituri medii.

Medicaţia poate controla astmul. Evitarea fenomenelor declanşatoare de astm poate reduce, de asemenea, severitatea astmului. Gestionarea adecvată a astmului poate permite oamenilor să se bucure de o bună calitate a vieţii.

În Europa, 30 de milioane de persoane suferă din cauza astmului. Prevalenţa este în continuă creştere, mai ales în rândul copiilor, iar, în ultimii ani, numărul bolnavilor s-a dublat.

Juncker redactează o foaie de parcurs pentru succesorul lui

Publicat de Camelia Teodosiu, 2 mai 2019, 11:35

Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.

Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.

E un program  pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.

Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.

“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.

Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.

Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă  a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.

Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.

La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.

Autor: Isabelle Marchais

Conferința „Choose your future: În ce Europă vrei să trăiești?”

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 aprilie 2019, 11:28 / actualizat: 24 aprilie 2019, 13:06

Conferința „Choose your future: În ce Europă vrei să trăiești?” a încheiat aseară, în capitală, seria de evenimente „EU’re here to stay”, organizate de Biroul Parlamentului European din România în șase orașe: Iași, Cluj Napoca, Oradea, Brașov, Craiova și București.

Ca și în celelalte orașe, cei prezenţi au putut afla mai multe detalii despre campania de promovare a importanței participării la alegerile europene din 26 mai, #DeDataAstaVotez și despre feluri în care putem decide cum va fi #ViitorulEuropei. O campanie pentru toți cei care înțeleg că Uniunea Europeană are istoria și experiența unui puternic vector economic și politic, cu o declarație de mare impact – Eu’re Here To Stay.

Invitați la eveniment, Cornel Amariei, Paula Herlo, Andrei Tudor și Tedy Necula au vorbit despre dorința de a trăi într-o lume mai bună, o Românie mai bună, o Europă mai bună, despre cum putem lupta pentru valorile în care credem… Și au făcut-o într-un mod personal, creativ, cu multă inspirație venită din suflet.

Cornel Amariei – „Românii sunt incredibil de creativi.”

În vârstă de 24 de ani, a fost inclus în ediţia din 2018 a topului celor mai remarcabili tineri din lume, fiind primul român care primeşte această distincţie. Forbes USA spune despre el că este unul dintre cei mai influenţi 30 de tineri din Europa, si a fost inclus într-un alt club select: 100 de tineri vizionari care ar putea contura un viitor mai bun pentru omenire. De profesie inginer, Cornel este cunoscut pentru inventarea dispozitivului Lumen, un sistem de asistență pentru persoanele cu deficiențe de vedere care le ajută să-și regăsească percepția vizuală.

Paula Herlo – Ne motivează să spunem ”România, te iubesc!”

Producător și corespondent senior al emisiunii “România, te iubesc!”, care oferă în fiecare duminică anchete jurnalistice excepționale privind aspecte critice ale societății românești. Lucrează la Știrile ProTV din 1998 și este unul dintre cei mai apreciați jurnaliști, implicându-se în numeroase proiecte si cauze care au dus la salvarea de vieți omenești. Devotamentul cu care a realizat și coordonat campania „Tu știi ce mai face copilul tău?” i-a adus în anul 2008, la New York, mult-râvnitul premiu Emmy la categoria Outstanding News.

Andrei Tudor – ”un copil face performanță din plăcere, nu împins de la spate.”

La doar 10 ani, Andrei este pasionat de robotică și știință și a participat deja la numeroase competiții naționale și internaționale cu invenția sa: o nouă modalitate de identificare a pietonilor și bicicliștilor în situații de vizibilitate scăzută. Își construiește și își programează singur roboții cu care participă în competiții, iar idolii săi sunt Nikola Tesla și Elon Musk.

Tedy Necula – ”Pe drumuri șerpuite, învățăm mai bine să facem alegeri.”

La 30 de ani, Tedy este un regizor recunoscut la nivel internațional. Povestea sa de viață este însă mai captivantă decât oricare dintre peliculele pe care le-a creat până acum. Este un învingător în ciuda tuturor greutăților: a rămas orfan de mamă de la vârsta de 5 ani si suferă de la naștere de o formă de paralizie care îi afectează mâinile și picioarele. Cu toate acestea, a trecut peste greutăți, și-a învins condiția și a devenit unul dintre cei mai cunoscuți povestitori ale tainelor cinematografiei.

Tedy a urcat pe scenă și, recitând poezia  Simetrie, a lui Marin Sorescu, a intrat în rolul mentorului care este de părere că ”noi alegem ce vrem să vedem”:

Mergeam așa,
Când deodată în fața mea,
S-au desfăcut doua drumuri :
Unul la dreapta,
Și altul la stânga,
După toate regulile simetriei.

Am stat,
Am făcut ochii mici,
Mi-am țuguiat buzele,
Am tușit,
Și-am luat-o pe cel din dreapta
(Exact cel care nu trebuia,
După cum s-a dovedit după aceea).

Am mers pe el cum am mers,
De prisos să mai dau amănunte.
Și după aceea în fața mea s-au căscat două
Prăpăstii :
Una la dreapta 
Alta la stanga. 
M-am aruncat în cea din stânga,
Fără măcar să clipesc, fără măcar să-mi fac vânt,
Grămada cu mine în cea din stânga,
Care, vai, nu era cea căptușită cu puf!
Târâș, m-am urnit mai departe.
M-am târât ce m-am târât,
Și deodată în fața mea
S-au deschis larg două drumuri.
„V-arăt eu vouă !” – mi-am zis – 
Și-am apucat-o tot pe cel din stânga,
În vrăjmășie.
Greșit, foarte greșit, cel din dreapta era
Adevăratul, adevăratul, marele drum, cică.
Și la prima răscruce
M-am dăruit cu toata ființa
Celui din dreapta. Tot așa,
Celălalt trebuia acum, celălalt…
Acum merindea îmi e pe sfârșite,
Toiagul din mână mi-a-mbătrânit,
Nu mai dau din el muguri,
Să stau la umbra lor
Când m-apucă disperarea.
Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
Scârțâie și mârâie împotrivă-mi,
C-am ținut-o tot într-o greșeala…

Și iată în fața mea iar se cască
Două ceruri :
Unul în dreapta.
Altul la stânga.

O scurtă istorie a ceaiului

Publicat de Andra Radu, 19 aprilie 2019, 10:33

Fără lichide, omul nu poate supravieţui mai mult de câteva zile. O ceașcă cu ceai delicioasă și relaxantă este binevenită oricând.

Povestea ceaiului se întinde pe o lungă durată de timp, acesta ajungând să se numească băutura regală.

Ceaiul are o importanță mare pentru civilizațiile asiatice și din acest motiv legendele nu lipsesc.

Una dintre ele susține că Împăratul Shennong a descoperit ceaiul în momentul în care acesta stătea la umbra unui copac și bea dintr-un bol cu apă fierbinte. Deodată îi cad din copac două frunze în bol și văzând acesta că apa prinde culoare, curiozitatea îl face să guste. Spre surprinderea lui, apa căpătase un gust revigorant și aromat.

Sursa foto: Andra Radu

O altă legendă spune că fondatorul școlii budiste, Zen, a adormit în fața unui zid după ce a meditat timp de nouă ani. Acest lucru l-a înfuriat și și-a taăat ploapele. Acestea au prins rădăcini și au crescut în tufe de ceai.

Sfârșitul secolului 16 aduce mențiuni care atestă că ceaiul ajunge în Europa, mai precis în Portugalia, însă, olandezii sunt primii care încep importarea acestuia.

La curtea engleză, ceaiul a fost introdus la mijlocul secolului 17 de către prințesa Ecaterina de Braganza în momentul căsătoriei sale cu prințul moștenitor Carol al 2-lea. Din acel moment, ceaiul a devenit un element principal în viața britanicilor până în ziua de azi.

Prelucrarea acestuia are mai multe etape:

1. Veștejirea
2. Rularea
3. Oxidarea( fermentația)
4. Stoparea oxidării
5. Sortarea
6. Modelarea
7. Finisarea
8. Uscarea
9. Învechirea

Sursa foto: Andra Radu

Metoda tradițională este cea manuală însă, mai nou, se folosesc mașinării speciale pentru fiecare etapă. Procedura este una simplă dar trebuie controlată cu atenție pentru a se obține savoarea potrivită.

Avem mai multe tipuri de ceai principalele fiind ceaiul alb, verde, oolong, negru, pu-erh. De asemenea, beneficiile lui sunt multe: îmbunătățește metabolismul, sistemul cardiovascular, nervos, osos, imunitar, ajută la prevenirea diabetului și cancerului.

Prepararea și servirea acestuia se face după mai multe metode:

1. Metoda chinezească
2. Metoda japoneză
3. Metoda marocană
4. Metoda englezească
5. Metoda rusească

Cantitatea de ceai pe care o putem bea într-o zi nu trebuie să depășească 1 litru, iar în cazul celor energizante putem bea cel mult trei căni.

Sursa foto: Andra Radu

În România, ceaiul se bea în cantități mici comparativ cu alte țări din Europa.

Britanicii consumă în medie 2 kg de ceai pe an, românii doar 70 de grame, iar campioni sunt turcii care într-un an consumă peste 3 kg de ceai.

Ceaiul este o băutură importantă a culturii lumii și dacă la început se servea la evenimente sociale, la curtea regală, acum se servește în fiecare zi dacă vrei.

Valéry Giscard d’Estaing despre alegerile europene şi interminabilul Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 aprilie 2019, 10:32 / actualizat: 16 aprilie 2019, 16:49

În coloanele ziarului “Le Parisien”, fostul șef de stat estimează că alegerile nu sunt destinate să “rezolve un anumit număr de probleme”

Deși intervențiile sale sunt din ce în ce mai rare, când este vorba de Europa, Valéry Giscard d’Estaing nu ezită să ia cuvântul. La 93 de ani, fostul președinte al Republicii, militant istoric pentru o Europa puternică, acordă un lung interviu ziarului “Le Parisien” înaintea alegerilor europene. Înainte de a vorbi despre negocierile furtunoase legate de Brexit sau criza vestelor galbene, pentru fostul președinte se pune problema înainte de toate să clarifice natura scrutinului din 26 mai. Căci după părerea lui, opinia publică se înșală. “Media descriu alegerile europene ca pe un eveniment politic de natură să rezolve un anumit număr de probleme. Din păcate, nu este cazul, explică el. Dacă se promit mari schimbări pe care Parlamentul European nu are puterea să le facă, va exista o decepție. Ne imaginăm că alegerea Parlamentului European este un act politic fondator, în vreme ce este vorba de un organism a cărui singură putere este de a fi asociat la procesul legislativ european și să exercite un control politic”.

Atmosfera foarte politizată întreținută de aproape toată lumea, în frunte cu partidele și candidații în jurul scrutinului, nu i se pare că merge în direcția corectă: “Aceste alegeri produc o agitație inutilă! Trebuie să fim limpezi: nu este vorba nici de un referendum, nici de o alegere constituantă. Sper că se va reveni la lucruri mai normale; dacă nu, vor exista decepții”.

”Europa trebuie să fie continentul păcii”

Cel care acceptă că “cea mai mare miză colectivă astăzi este venirea unei populații străine în Europa, cu migrația venind de pe continentul african și din Orientul Mijlociu” și insistă pe întărirea necesară a frontierelor spațiului Schengen, revendică, așa cum a făcut întotdeauna, o Europa confederală puternică, în special în termeni de fiscalitate. “Până la urmă, insistă el, “impozitele de stat ar trebui să fie aceleași în toate țările membre și ar trebui un calendar pentru a ajunge la acest rezultat. Ar fi urmarea logică a traiectoriei deschise de succesul monedei comune”, unul din apărătorii fervenți ai căreia a fost Valéry Giscard d’Estaing.

Nu se pune problema unei armate comune a Uniunii Europene, cum intenționează Emmanuel Macron. “Europa trebuie să fie un continent al păcii”, anunță Valéry Giscard d’Estaing. “Ea a fost, din păcate, continental războiului în precedentele două secole. Este o eroare să vrei să faci din ea astăzi continentul unui alt război. Trebuie să evităm să-i dăm Europei o siluetă războinică. Dacă vorbim despre război, ajungem inevitabil să vorbim despre război nuclear. Or, în confederația europeană, după plecarea Marii Britanii, Franța va fi singura țară care să posede armament nuclear și nu este dispusă să-l împartă. Ideea unei armate europene, de tip clasic, nu este realistă”. Dacă susține candidatura Germaniei în Consiliul de Securitate al ONU, nu se pune problema să împartă locul Franței transformându-l în loc european.

”Articolul 50, eu l-am redactat”

Întrebat, ca fiecare intervievat de aproape șase luni, despre criza Vestelor galbene, fostul președinte al Republicii relativizează lucrurile. În opinia lui, e o criză internă care “arată o insatisfacție, care există, care nu trebuie tratată cu dispreț”. El continuă: “Vestele galbene au sentimentul că sunt victime ale unei nedreptăți individuale pe care ar vrea s-o vadă corectată. Acest lucru nu se poate face decât în cadrul unei remanieri foarte largi a cheltuielii publice”.

Cât despre interminabila ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, Giscard este departe de a fi surprins. “Englezii n-au făcut niciodată parte cu adevărat din Europa”, relativizează el. “Ei vor să trăiască independent de UE, totdeauna a fost așa”. “De altfel, articolul 50 eu l-am redactat”, continuă el referindu-se la articolul care permite unei țări să iasă din UE. “Pentru că la vremea aceea, la începutul anilor 2000, a fost o campanie a presei americane care spunea că UE este o închisoare: poți să intri în ea, dar nu poți ieși. Mi-am spus că trebuie, într-adevăr, să prevedem o posibilitate de ieșire în condiții legale, diplomatice. De unde articolul 50 pe care l-am redactat cu mâna mea”.

LA LIBRE BELGIQUE: Cum intenționează China și Europa să facă front comun în fața lui Donald Trump

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 martie 2019, 10:44

Franța, Germania şi Comisia Europeană au revendicat marți un parteneriat mai echilibrat între China şi Europa, bazat pe “încredere” și “reciprocitate” și au pledat pentru un multilateralism “reînnoit”, în lipsa Statelor Unite, care se izolează din ce în ce mai mult.

În timpul unui mini-summit inedit și fără să pomenească numele lui Donald Trump, Xi Jinping, Emmanuel Macron, Angela Merkel și Jean-Claude Juncker au avertizat împotriva “tensiunilor comerciale” într-un context de ofensivă din toate direcțiile a președintelui american, în special împotriva importurilor chinezești.

“Fricțiunile internaționale continuă să crească și sunt din ce în ce mai marcate de înfruntările geopolitice”, și-a exprimat îngrijorarea Xi Jinping după reuniunea din sala de festivități a Palatului Elysée.

Emmanuel Macron a avut inițiativa acestei întâlniri în patru, care a durat ceva mai mult de o oră la Palatul Elysée, pentru a prezența un front european unit față de China.

UE se simte într-adevăr prinsă în clește între Donald Trump și abordarea sa contractuală a relațiilor internaționale, pe de o parte, și expansiunea chineză, inclusă în proiectul “noilor drumuri ale mătăsii” și investițiile masive cam peste tot în lume și în special în Europa, precum în Italia, ultima țară care s-a lăsat sedusă.

“Alegerea evidenței și a rațiunii în secolul XXI este într-un parteneriat eurochinez puternic, definit pe baze clare, exigente și ambițioase”, a declarat luni președintele francez la finalul unei întâlniri cu omologul sau chinez, sosit cu câteva ore mai derveme la Paris.

“Avem divergenţe (…) Nimeni dintre noi noi nu este naiv”, a subliniat el din nou marți,  îndemnând China să “respecte unitatea Uniunii Europene”, când Beijingul  este bănuit că mizează pe divizarea țărilor europene prin politica să de investiții.  “Cooperarea aduce mai mult decât confruntarea” a insistat el.

”Neîncredere”

Xi Jinping i-a răspuns, printr-un apel, să depășească “neîncrederea”. “Desigur, există puncte de dezacord, competiție, dar este competiție pozitivă (…). Suntem pe cale să avansăm împreună”, a spus el. Președintele chinez nu a anunțat totuși măsuri concrete pentru a-i liniști pe europeni, în special privind “noile drumuri ale mătăsii”.

Este “un proiect foarte important” și “noi, europenii, vrem să jucăm un rol”, dar “acest lucru trebuie să ducă la reciprocitate și avem oarecare dificultăți s-o găsim”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

“Aș vrea ca întreprinderile europene să găsească același grad de deschidere ca și întreprinderile chinezești în Europa. Total.”, a subliniat șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va prezida viitorul summit UE-China de pe 9 aprilie de la Bruxelles.

Cei patru lideri au subliniat, în schimb, convergențele dintre ei privind necesitatea unei “modernizări” a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), arbitrul schimburilor internaționale, a cărei utilitate este contestată de Casa Albă.

De la venirea la putere a lui Donald Trump, lui Xi Jinping îi place să se prezinte ca un actor clasic din concertul națiunilor. Liderul comunist a fost chiar aplaudat la Forumul de la Davos în 2016 de lumea bună a liberalismului economic mondial.

China a investit cel puțin 145 de miliarde de euro în Europa din 2010, dar tendința este de încetinire, în momentul în care mai multe state înăspresc măsurile privind achizițiile de la gigantul asiatic.

”Impuls” pentru climă

Vizita dlui. Xi la Paris a fost marcată, luni, de o serie de acorduri şi contracte comerciale, dintre care cel mai important a fost o mega-comandă de 300 de avioane Airbus A320 și 10 A350 – făcută prin intermediul întreprinderii de stat chinezești CASC (China Aviation Supplies Holding Company) în valoare de 35 de miliarde de dolari preț de catalog.

Într-o declarație comună publicată la finalul întâlnirii, Emmanuel Macron și Xi Jinping au promis de asemenea să apere “un rol de impuls și mobilizare” împortiva încălzirii climatice și să acționeze împreună “pentru o trezire mondială în fața erodării biodiversității”. Ei s-au angajat să lupte “împotriva criminalității de mediu, în special a braconajului și traficului cu specii ale faunei și florei ameninţate de extincție”, ca și împotriva poluării cu plastic.

China urmează să găzduiască o conferinţă ONU despre biodiversitate care trebuie să marcheze o etapă importantă pentru protecția mediului.

În încheierea vizitei sale, dl. Xi va fi primit din nou, împreună cu soția, de cuplul Macron, la mijlocul după-amiezii la Palatul Elysée. Președintele francez a anunțat luni că va merge din nou în China până la sfârșitul anului, după o primă vizită în ianuarie 2018.

THE TIMES: Europa ex-comunistă nu ar trebui să ne îngrijoreze

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 martie 2019, 11:36

Cel ce caută turbulenţi excentrici îi găseşte în Vest şi Sud, nu în Est

Cei nouă şefi de stat şi personalul lor avuseseră o dimineaţă marcată de certuri şi un prânz greu. Eu mă ocupam cu furnizarea distracţiei, discutând modalităţile de apărare a societăţilor deschise în faţa ameninţării „războiului hibrid”: melanjul Kremlinului de bani, propagandă, subversiune şi alte năzbâtii. Preşedinţii Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Republicii Cehe, Slovaciei, Ungariei, României şi Bulgariei, întruniţi în cochetul oraş slovac Kosice, au avut reacţii diverse.

Căci, în pofida captivităţii lor comune în Imperiul Sovietic, regiunea pe care cândva o numeam „Europa Estică” nu este un monolit. Chiar şi la 30 de ani de la prăbuşirea comunismului, outsiderii sunt înclinaţi spre o etichetare leneşă, care plasează tot ce se află la est de vechea Cortină de Fier în aceeaşi categorie înapoiată, excentrică şi îngrijorătoare.

Să admitem că acest stereotip nu este complet neîntemeiat. Preşedintele Áder al Ungariei a evidenţiat nu ingerinţa Kremlinului, ci pericolele minorităţilor influente cu susţinători bogaţi. Aceasta este o referire codificată la George Soros, miliardarul filantrop care a sprijinit cauzele bune liberale pe tot cuprinsul regiunii dar este ţinta unei campanii a urii lansate de guvern în Ungaria. Preşedintele Zeman al Republicii Cehe, a cărui aparenţă sinistră contrastează cu obiceiurile lui joviale, apreciază o dispută de calitate. El i-a criticat pe omologii lui pentru atlantismul lor, spunând că istoria arată că minciunile şi răutăţile reale vin de la CIA.

Cum se schimbă vremurile şi oamenii! L-am întâlnit pentru prima dată pe dl Zeman în Cehoslovacia comunistă, când a fost demis dintr-o funcţie academică de prestigiu pentru opiniile lui reformatoare. Acum promovează strângerea relaţiilor cu Rusia şi China. Premierul Ungariei, Viktor Orban, era un tânăr disident liberal bine dispus pe atunci. Acum, el conduce un guvern autoritar, amical cu Putin, care contrariază alte partide conservatoare europene.

Dar aceste personalităţi sunt extreme. Realitatea este că publicul se opune josniciei anti-occidentale, pro-Kremlin şi intoleranţei şi xenofobiei care i se asociază. Central- şi est-europenilor le place demnitatea, legalitatea şi deschiderea pe care le-au câştigat din 1989. Ei consideră NATO şi UE garanţi ai libertăţii lor.

Exemplifică dispoziţia optimistă preşedintele Kaljulaid al Estoniei. O femeie fără fasoane de 49 de ani, ea a alergat recent la maratonul din New York împreună cu bodyguarzii ei care gâfâiau în spatele ei. Ea promovează start-up-urile şi administraţia digitalizată a ţării ei, ca şi eforturile sale de a dezvolta încrederea şi aptitudinile de conducere ale fetelor din patrie. Aceasta a atras interesul Melaniei şi Ivankăi Trump, dând Estoniei o linie de acces utilă la Casa Albă. Dna Kaljulaid a făcut deplasări în Africa şi zona Caraibelor, primind sprijin pentru candidatura ţării sale la un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Ca victimă a imperialismului, Estonia se înţelege bine cu alte foste colonii.

O altă personalitate marcantă este Laura Codruţa Kovesi, de 45 de ani. Ea a fost procuror general al României, prima femeie şi cea mai tânără persoană care a ocupat acest post. Apoi a condus direcţia anticorupţie a ţării, care este cea mai credibilă instituţie din această ţară. Când succesul ei a ajuns prea mare, politicienii au revocat-o. Acum este candidat de frunte în procesul de selecţie a şefului noului birou al procuraturii publice a UE, în pofida obiecţiilor (de o vehemenţă revelatoare) ale propriului ei guvern.

O a treia femeie care merită să fie urmărită este cea care ar putea deveni noul preşedinte al Slovaciei, Zuzana Caputova, avocat care conduce în sondajele dinaintea alegerilor de luna asta.

Aceste femei cu greutate captivează imaginaţia publică şi distrug stereotipurile occidentale. Dacă politica ar putea lua exemplu de la ele! În alegerile parlamentare şi procesul decizional guvernamental, interesele de afaceri, tensiunile regionale şi alţi factori mânjesc imaginea. Politicienii consacraţi din regiune au renumele deseori justificat de complezenţă şi corupţie. Este uşor de văzut de ce alegătorii simt nevoia de nou, chiar dacă de afară acesta pare dezgustător. Liderii autoritari, escrocii şi populiştii o duc bine mai puţin din cauză că mesajul lor rezonează, decât din cauza slabei concurenţe din partea curentului central.

Dar lecţia generală este că vechea împărţire Est-Vest din Europa devine irelevantă. Dacă vreţi un real semn de democraţie în pericol uitaţi-vă la Italia, unde de curând s-a aflat că Liga, partidul din care provine vicepremierul, Matteo Salvini, a primit finanţare direct de la Rusia. Vestele Galbene agresive din Franţa au puţine echivalente în Estul fost comunist.

Nici nevroza Marii Britanii pe tema Europei nu este de înţeles. Multe ţări au dispute cu Bruxelles-ul. Nimeni nu reacţionează cum au făcut britanicii. Între timp, viaţa merge mai departe fără ei. Discuţiile preşedinţilor s-au concentrat asupra securităţii energetice, a gazoductelor ruseşti relevante şi a Afganistanului: ei se tem că SUA vrea să-şi părăsească aliaţii. S-a discutat mult despre „mobilitatea armatei”: programul NATO-UE de a crea condiţiile pentru deplasarea mai lină şi accelerată a militarilor şi echipamentelor.

La întrunirea de joia trecută din estul Slovaciei, preşedinţii m-au întrebat într-adevăr de Brexit, dar aşa cum fac neamurile care întreabă de o rudă dragă lovită de demenţă. Ei sunt mai îngrijoraţi de ignoranţa politicienilor noştri. Gavin Williamson, secretarul apărării, a gafat luna trecută când s-a referit la programul militar britanic de apărare a „Lituaniei” (voia să spună Estonia). Jeremy Hunt, secretarul de Externe, a descris Slovenia (fostă republică iugoslavă) ca un fost „stat vasal sovietic”. Probabil vorbea despre Slovacia.

La întoarcere din Kosice, am avut o senzaţie ciudată: plecam din partea dinamică şi interesantă a Europei şi mă îndreptam spre periferia ei capricioasă dar întunecată.

Autor: Edward Lucas

Alegeri europene: Macron va publica un articol în cele 28 de țări ale Uniunii

Publicat de Camelia Teodosiu, 5 martie 2019, 08:45

Potrivit “Le Figaro”, Macron va lansa marți campania LREM pentru alegerile europene, cu un text publicat în mai multe ziare europene

Emmanuel Macron întră în campanie pentru Europa. Presedintele Republicii a făcut tot timpul din proiectul european calul lui de bătaie. La apropierea alegerilor europene, de la sfârșitul lunii mai, el se pregătește să urce pe metereze pentru a apăra visul european pe care îl are în minte de la venirea sa la Palatul Élysée, în mai 2017. Astfel, scrie “Le Figaro”, Emmanuel Macron pregătește un articol care va fi publicat marți, 5 martie, în ziarele din cele 28 de țări ale Uniunii Europene.

“Șeful statului nu vrea să le vorbească numai francezilor. El vrea să se adreseze tuturor cetățenilor europeni”, explică pentru cotidian un apropiat al președintelui. Palatul prezidențial lucrează la acest articol  de mai multe săptămâni, foarte în secret. Publicarea textului ar trebui de altfel să marcheze adevărata lansare a campaniei partidului prezidențial în vederea scrutinului din 26 mai din care va rezulta un nou Parlament European. Unii ard deja de nerăbdare și privesc textul ca pe un “generic… un fel de anunț” al campaniei LREM.

O sursă din anturajul președintelui nu a confirmat Agenției France-Presse publicarea unui asemenea text, anunțând totuși pentru începutul săptămânii viitoare ceea ce va fi “luarea de cuvânt cea mai puternică” a lui Emmanuel Macron despre Europa, de peste un an. Intervenția șefului statului se va înscrie “în continuarea discursului de la Sorbona” din toamna lui 2017, a declarat această sursă pentru AFP.

Guvernul a primit consemnul să fie foarte discret deocamdată despre Europa. Doar de la mijlocul săptămânii viitoare se vor putea exprima și alătura pozițiilor șefului statului. Poziții împotriva curentului ale valului naționalist și populist reprezentat în special de noua stea a unei părți a Europei, Matteo Salvini, vicepremierul italian. De altfel, Emmanuel Macron va fi duminică seară, la o ora de maximă audiență, invitatul canalului italian Rai 1.  Un interviu în timpul căruia problema europeană va fi abordată pe larg.

O contrapondere la argumentația Brexit

Căci miza este importantă: “Suntem într-un moment crucial al istoriei Europei. Asistăm în prezent la dezintegrarea sa. Ea este în pericol. Ideea este deci să se spună că e urgent să fie regândită, căci avem nevoie de ea”, explică pentru “Le Figaro” o sursă apropiată. “Președintele vrea să tragă un semnal de alarmă” în scopul trezirii conștiințelor și să ducă la reconstruirea unui adevărat “proiect comun”.

Emmanuel Macron își rafinează argumentația care ar trebui, în parte, să se sprijine pe teama de Brexit, negocierile pentru care au fost totdeauna dificile și nu au dus deocamdată la un acord clar și acceptat de toate părțile interesate. Șeful statului vrea să opună retoricii naționaliste și izolationiste a Brexit viziunea sa și voința pentru o “Europă care protejează” și un “suveranism pozitiv, fiind împărtășit”. Dincolo de argumentație, rămâne de văzut ce echipă va conduce proiectul european al șefului statului. Potrivit BFM TV, ministrul sănătății, Agnès Buzyn, ar putea juca un rol primordial în campania LREM.

Proiectul Nord Stream 2 într-un cadru european

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 februarie 2019, 12:14

„Președinția română a primit, vineri (n.r. 8 febr 2019)  în cadrul reuniunii Comitetului Reprezentanților Permanenți al UE (Coreper), mandatul de a începe negocierile privind modificarea Directivei UE privind gazele”, se arată în declarația Președinției Române a Consiliului UE.

Consiliul țărilor UE a ajuns, după aproximativ un an de discuții, la o poziție comună privind amendamentele la Directiva UE privind gazele și este gata să înceapă negocierile cu Parlamentul European pentru a găsi o versiune comună a acestui proiect de lege, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2017.

Particularitatea acestor amendamente este că ele pot influența funcționarea gazoductului North Stream-1, deja existent, precum și finalizarea lucrărilor gazoductului North Stream-2.

În noaptea dintre joi și vineri, în cadrul reuniunii ambasadorilor UE de la Bucureşti, francezii și germanii au ajuns la un compromis, susţinut de România care deține președinția Consiliului UE, şi aprobat de toţi ambasadorii, cu excepția Bulgariei.

Dacă Germania ar fi fost în minoritate la Bucureşti, întregul proiect Nord Stream 2 ar fi pus în discuţie, chiar dacă nivelul la care s-a ajuns cu lucrările (370 km din 1.225) nu ar mai permite întreruperea proiectului.

Franţa, cu centralele sale nucleare, depinde mai puţin decât Germania de importul de gaze,  în parteneriat cu Gazprom pentru Nord Stream 2 fiind şi societatea Engie, împreună cu companiile germane Uniper şi Wintershall, cu austriaca Omv şi cu anglo-saxona Shell.

Iniţial, Berlinul se opusese noii directive UE, dar după ce Franţa a ameninţat să se folosească de greutatea sa pentru a determina adoptarea ei, a fost de acord cu un compromis prin care oficialităţile din structurile germane de reglementare vor superviza proiecte ca Nord Stream 2, dar autorităţile de reglementare UE vor avea ultimul cuvânt, conform biroului lui Macron.

În linii mari, această directivă introduce o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte tarifele şi impune celor ce gestionează infrasctructurile să permită accesul unor terţe societăţi chiar şi în proiectele offshore. De asemenea, directiva impune separarea activităţilor între furnizorii de gaze şi proprietarii de conducte şi cere societăţilor din țări terțe să aplice normele pieţei unice. Compromisul franco-german le confirmă, dar încredinţează supervizarea Germaniei, şi nu Comisiei, astfel încât Berlinul rămâne negociatorul de referinţă pentru Rusia şi pentru Gazprom, proprietarul gazului şi gazoductului (cu un monopol în Rusia, la export). Modificările convenite limitează domeniul de aplicare a directivei pe ”teritoriul şi apele teritoriale ale statului membru în care se află prima interconectare” între linia de transmisie a gazului provenit din străinătate şi reţeaua europeană. Prin urmare, atribuie Germaniei responsabilitatea de a aplica textul legal, considerând apele traversate anterior de Nord Stream 2 ca fiind ape internaţionale.

Conducta ruso-germană este construită pe sub Marea Baltică pentru a livra gaze direct în Germania spre a fi distribuite în continuare în întreaga Europă, sporind capacitatea acestei rute dincolo de cantitatea de combustibil care curge prin prima conductă Nord Stream.

Ţări est-europene precum Polonia şi Ucraina s-au împotrivit vehement proiectului din cauză că le-ar ocoli teritoriile.

SUA, în sine un mare producător de gaze, a calificat conducta drept o formă de control rusesc asupra Germaniei şi o ameninţare la adresa securităţii energetice europene. De asemenea, a sugerat că firmele implicate în proiectul de gazoduct ar putea fi vulnerabile la sancţiunile care îi sunt impuse Rusiei în sfera energetică.

Experţii spun că după finalizarea noilor reglementări compania rusească Gazprom va fi supusă reglementărilor UE privitor la gazoduct şi nu va putea fi unicul operator al acestuia. Aceasta va însemna mai degrabă o taxare a preţurilor pieţei la gaze, decât acorduri stabilite chiar de Gazprom şi probabil că va duce la o funcţionare mai scumpă a gazoductului la modul general, spune Gustav Gressel, colaborator senior la European Council on Foreign Relations de la Berlin.

„Gazprom va trebui să administreze conducta într-o manieră mult mai comercială şi vor rămâne mult mai puţini bani care să poată fi deturnaţi spre buzunare private ale regimului sau spre alte părţi ale statului rus”, a spus el.

Noul gazoduct se construiește în paralel cu gazoductul North Stream-1, iar oficialităţile de la Moscova au declarat, în repetate rânduri, că acest proiect este unul exclusiv economic şi nu un instrument de influență politică.

Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 noiembrie 2018, 14:52

În  Aula Facultăţtii de Drept, a Universităţii din Bucureşti, a avut loc, ieri după amiază, cel mai amplu eveniment dedicat tinerilor; una dintre cele mai bine organizate aciuni ale Biroului de Legătură al Parlamentului European în România a avut ca temă – Tinerii în dialog cu Parlamentul European. Planul nostru pentru Europa.
Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şi liderii grupurilor politice ale PE au răspuns, cu mult entuziasm, întrebărilor adresate de tinerii prezenţi la eveniment şi au prezentat viziunea lor despre viitorul unei Europe care poate deveni mai puternică, dacă tânăra generaţie va respecta valorile democraţiei autentice.

Întrebările şi îngrijorările tinerilor au fost axate, în principal, pe aspecte privind capacitatea  României de a  prelua şi gestiona Preşedinţia Consiliului UE, fenomenul corupţiei, aderarea României la Spaţiul Schengen, consecinţe ale Brexit-ului.

Iată, pe scurt, câteva din răspunsurile oferite de Antonio Tajani:

„Pentru mine, România este pregătită să aibă Preşedinţia Consiliului UE la începutul lui 2019. Corupţia e o problemă nu doar în România. Parlamentul European a aprobat o rezoluţie privind situaţia din România, nu împotriva ţării, nu împotriva românilor, ci privind strict situaţia politică din România. Se adoptă rezoluţii similare în legătură cu multe alte ţări. Corupţia e unul dintre puncte”.

Oficialul european a precizat că fenomenul corupţiei nu o problemă doar a Guvernului, ci şi a cetăţenilor în sensul că este o chestiune de educaţie, culturală.

„Trebuie să facem eforturi şi nu doar România trebuie să facă eforturi împotriva corupţiei. Acesta este un lucru foarte important de spus. Trebuie să colaborăm. Nu e doar o problemă a Guvernului. Este şi o problemă a cetăţenilor. De asemenea e o problemă de educaţie. Corupţia este şi o chestiune culturală. Trebuie să colaborăm cu toţii împotriva acestui fenomen. În multe ţări europene sunt fraude cu fonduri europene. Trebuie să verificăm peste tot situaţia şi să încercăm să oprim acest fenomen”, a conchis preşedintele PE.

Într-o conferinţă de presă, cu împreună premierul român, social-democrata Viorica Dăncilă, Tajani a declarat: „Cred că este momentul să accelerăm aderarea României la spaţiul Schengen, pentru a ne garanta mai bine graniţele şi securitatea”. Această declaraţie a fost susţinută şi în cadrul întâlnirii cu reprezentanţi ai tinerilor prezenţi în  Aula Facultăţtii de Drept.

În ceea ce priveşte încălcarea drepturilor românilor aflaţi în Marea Britanie, ca urmare a fenomenului Brexit, Preşedintele Parlamentului European a precizat:

„Am discutat despre Brexit, am discutat despre priorităţile Parlamentului European, priorităţi care trebuie luate în considerare şi să fie menţionate în acest acord. E vorba despre drepturile cetăţenilor europeni din Marea Britanie, 3,6 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, de asemenea, sunt importante drepturile cetăţenilor britanici de pe teritoriul UE. Trebuie menţinute, de asemenea, angajamentele luate de Marea Britanie pentru Cadrul financiar 2013-2020 şi un al treilea punct-frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlandeză. Trebuie garantată pacea, trebuie garantată respectarea acordului din Vinerea Mare, binecunoscutul acord, însă această frontieră trebuie să fie flexibilă (…). Trebuie evitată intrarea unor produse care să facă o concurenţă neloială agriculturii şi industriei noastre agroalimentare (…). Cu toţii avem încredere în negociatorul Barnier şi sperăm să se ajungă la un acord pozitiv. Parlamentul European va trebui să aibă ultimul cuvânt de spus, însă vom colabora strâns cu preşedinţia română şi cu Comisia Europeană, pentru a putea proteja interesele cetăţenilor europeni”.

Reamintim că Parlamentul European a adoptat, pe 13 noiembrie, proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Textul rezoluţiei semnalează îngrijorarea PE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare, avertizând că există riscul subminării independenţei justiţiei şi a acţiunilor anticorupţie, în contextual în care România va prelua, în ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni.

Documentul, publicat pe site-ul PE, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi combaterea corupţiei.

Emmanuel Macron avertizează împotriva unei reveniri a Europei în anul 1930

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 noiembrie 2018, 11:00

Într-un interviu acordat publicaţiei „Ouest France”, şeful statului francez pledează pentru o Uniune Europeană mai „suverană şi mai multilaterală”.

Făcând apel la „o rezistenţă”, Emmanuel Macron a spus că a fost „frapat” de asemănarea dintre situaţia actuală din Europa şi cea din perioada interbelică, într-un interviu publicat miercuri seara, în „Ouest-France”.

„Într-o Europă care este divizată de temeri, repliere naţionalistă, consecinţele crizei economice, vedem, aproape în mod metodic cum se re-articulează tot ce a punctat viaţa Europei de la Primul Război Mondial până la criza din 1929, declară preşedintele Republicii. „Trebuie să aveţi acest lucru în minte, să fiţi lucizi, să ştiţi cum să îi rezistaţi”, aducând „vigoare democratică şi republicană”.

Şeful statului se pregăteşte să sărbătorească o sută de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial, vizitând câmpurile de luptă din Marele Est şi Hauts-de-France timp de o săptămână, începând de duminică. Apoi va avea loc ceremonia din 11 noiembrie de la Arcul de Triumf în prezenţa a peste o sută de lideri din întreaga lume, urmată de primul Forum al Păcii în La Villette.

În timpul acestor întâlniri, Emmanuel Macron asigură că nu „vrea doar să privească Istoria”. „Vreau să trimit un omagiu şi să încerc să înţeleg lecţiile acestei Istorii. Este un mesaj de celebrare, comemorare memorie şi pentru viitor. Promovând, cu această ocazie, o Europă „mai suverană şi mai multilaterală” . „Europa se confruntă cu un risc: acea de a fi dezmembrată de lepra naţionalistă şi să fie răsturnată de puteri externe. Şi, prin urmare, să-şi piardă suveranitatea. Adică să aibă o securitate care să depindă de alegerile americane şi de schimbările sale, să aibă o Chină tot mai prezentă în infrastructurile esenţiale, o Rusie care, uneori, este tentată de manipulare, mari interese finaciare şi de pieţe care, câteodată, depăşesc locul pe care îl pot ocupa statele”, avertizează Macron.

Moscovici: „UE poate face implozie din cauza lui Salvini, Le Pen şi Orban”

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 octombrie 2018, 07:52

„Uniunea Europeană poate face implozie sau poate fi destabilizată de către liderii de extremă dreaptă”.

Într-un interviu acordat publicaţiei Le Monde, comisarul UE pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici, i-a atacat din nou pe populişti. Joi, după ce a catalogat guvernul italian ca fiind ”xenofob şi eurosceptic”, comisarul european a divulgat numele politicienilor care ar putea destabiliza Bruxelles-ul la viitoarele alegerile europene: „Matteo Salvini, Marine Le Pen sau Viktor Orban”. După care a atacat din nou guvernul Conte: ” Cei doi viceprim-miniştri italieni (Salvini şi Di Maio, n.r.) sunt fiii inegalităţilor şi diferenţelor, care în nici un caz nu le justifică excesele”.

Chiar dacă afirmă că „nu e momentul să tergiversăm sau să dăm înapoi” pentru a salva Europa, în interviul acordat ziarului Le Monde, Moscovici anunţă că nu va candida la alegerile europene din 2019. Cu toate acestea, nu ezită să critice Partidul Socialist European  (PES) vinovat, în opinia sa, de faptul că „nu realizează provocarea existenţială cu care se confruntă Europa”. „Pentru prima dată în istoria sa, existenţa Europei este ameninţată: poate face implozie sau poate fi destabilizată de către liderii de extrema dreaptă, Matteo Salvini, Marine Le Pen sau Viktor Orban”. Motiv pentru care lansează un apel la toate celelalte forţe politice pentru a opri partidele populiste: „Într-un astfel de moment trebuie să promovăm unitatea unei Europe mai puternice, şi mai integrată. Nu este momentul potrivit pentru a da înapoi sau a tergiversa”.

”Nu ne putem uita la Jean-Luc Melenchon, care are accente naţionaliste şi contestă tratatele europene şi la amicii mei socialişti şi progresişti precum Antonio Costa (premierul portughez), Pedro Sanchez (premierul spaniol) sau Alexis Tsipras (premierul elen) – susţine Moscovici – nu este nici aceeaşi stângă şi nici aceeaşi Europă”.  Potrivit Comisarului European pentru afaceri economice, Partidul Socialist European nu şi-a clarificat încă poziţia: „Este într-adevăr un partid puternic pro-european sau este un partid euro-ezitant?”, întreabă tendenţios Moscovici.

Tensiunile cu Statele Unite fac Bruxellesul mai puţin optimist în ce priveşte economia zonei euro

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 iulie 2018, 11:13

Comisia Europeană a scăzut prognoza sa de creştere economică pentru 2018

Tensiunile comerciale dintre Europa şi Statele Unite ar urma să afecteze economia zonei euro în acest an, a avertizat joi, 12 iulie, Comisia Europeană cu ocazia publicării prognozei de vară. Executivul european a scăzut astfel prognoza sa de creştere, mizând pe un progres de 2,1% pe ansamblul ţărilor din zona euro, şi nu pe 2,3% , aşa cum apreciase pe 3 mai, la evaluarea de primăvară.

În schimb, pentru 2019, Comisia Europeană şî-a menţinut prognoza la 2% – aelaşi procent ca în mai. „Prevedem o creştere continuă în 2018 şi 2019, deşi o nouă escaladare a măsurilor protecţioniste constituie un risc clar de scădere”, a comentat comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, citat într-un comunicat.

„Războaiele comerciale nu au câştigători, fac numai pagube”, a avertizat el, aşa cum o făcuse şi în ultimele săptămâni, după anunţarea de către preşedintele american, Donald Trump, a impunerii de taxe vamale pe oţelul şi aluminiul european. Uniunea Europeană a răspuns acestor măsuri impunând, la rândul său, taxe vamale suplimentare pe o serie de produse americane.

Comisia Europeană a subliniat, de asemenea, „incertitudinile politice din unele ţări membre ale UE”, care constituie un risc pentru creşterea economică a zonei. Ea scoate în evidenţă nu doar pericolele care pot apărea din cauza negocierilor dificile privind ieşirea Regatului Unit din Uniune, programat pentru sfârşitul lui martie 2019, dar şi situaţia politică din Italia.

Germania şi Franţa, principalele două economii ale zoneri euro, ar pierde din dinamism în acest an şi în anul următor. Creşterea Germaniei s-ar încetini la 1,9% în 2018 şi în 2019, în vreme ce Comisia proiecta până acum 2,3 şi respectiv 2,1%. Cea a Franţei ar fi de 1,7% în 2018 şi în 2019, în loc de 2% şi respectiv 1,8%.

Media 2020, ediţia a patra – noi orizonturi pentru comunicarea dintre Asia şi Europa în domeniul difuzorilor radio şi televiziune

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 iulie 2018, 15:01

Ce ne aşteaptă din punctul de vedere al evoluţiei digitale, pe măsură ce ne apropiem de anul 2020? Media digitala se dezvoltă aşa cum s-a estimat până în momentul de faţă? Ce strategii s-au dovedit a fi de succes şi care au eşuat? Acestea sunt temele celei de-a patra ediţii a conferinţei Media 2020, organizată de Radio România şi Asia-Pacific Broadcasting Union (ABU) la Astana, capitala Kazahstanului. Ediţia din acest an este găzduită de Kazmedia – postul public de radio şi televiziune din republica aflată în centrul Asiei.

Astăzi, în deschiderea conferinţei, Georgică Severin, Preşedinte Director General al Radio România, a menţionat: „Media 2020 şi-a dorit şi efectiv a reuşit să deschidă noi orizonturi pentru comunicarea dintre Asia şi Europa în domeniul difuzorilor radio şi televiziune. Radio România este unul dintre cele mai vechi posturi publice de radio din Europa, sărbătorind anul acesta 90 de ani de continuitate şi oferind conţinut profesional şi imparţial ascultătorilor noştri”.

„Suntem bucuroşi să avem acest parteneriat cu Radio România şi, prin intermediul Radio România, cu întreaga Europa. Media 2020 este deja un brand în lumea media, radiouri şi televiziuni de pe mai multe continente venind la acest eveniment pentru a îşi aduce contribuţia, dar şi pentru a beneficia de experienţa colegilor”, a declarat pentru Radio România dr. Javad Mottaghi, Secretar General al ABU.

Media 2020 reprezintă o punte de legătură esenţială între Europa şi zona Asia-Pacific, facilitând schimbul de informaţii, atât de important în secolul XXI, între diferitele organisme de radio, televiziune dar şi cooperarea şi adaptarea unor strategii comune.

Organizat pentru prima data în anul 2015 la iniţiativa Radio România, evenimentul a reprezentat o premieră absolută: ABU a organizat prima reuniune în afara spaţiului geografic Asia-Pacific, oferind astfel reprezentanţilor celor mai importante corporaţii media de pe patru continente posibilitatea să participe la un dialog de anvergură dintre organizaţiile mass-media din Asia şi Europa.

Conferinţa se bucură de o largă participare din partea celor mai semnificative organisme media din Europa şi Asia, în acest an posturi din peste 40 de ţări fiind prezente, împreună cu reprezentanţi ai Conducerii ABU şi ai EBU – Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune.

Răspunsurile prudente ale lui Merkel pentru Macron

Publicat de Camelia Teodosiu, 6 iunie 2018, 13:01 / actualizat: 7 iunie 2018, 14:53

Pe 3 iunie, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, cancelarul a spus în sfarşit ce crede despre propunerile şefului statului francez

În sfârşit! După luni de speranţe dezamăgite, amânări neînţelese şi imprecaţii inutile, Angela Merkel a sfârşit prin a da, duminică, 3 iunie, răspuns la propunerile lui Emmanuel Macron pentru a întări Europa, formulate în discursul lui de la Sorbona din septembrie 2017. Cei care credeau că, dacă Merkel întârzie atât de mult o face pentru a-şi plasa mai bine ambiţiile pentru Europa la înălţimea celor ale partenerului său francez sunt dezamăgiţi. Nu va exista o mare reprezentare germană. Fidelă reputaţiei sale, Merkel face ca Merkel: ea avansează, dar cu paşi mici.

Era aşteptată la Aix-la-Chapelle, unde acceptase să vorbească cu ocazia înmânării premiului Charlemagne, decernat în acest an dlui Macron, în mai: ea ar fi putut rosti un discurs istoric, dar el a fost se o platitudine dezolantă, în faţa unui preşedinte care presa Germania să-şi abandoneze „fetişismul” bugetar. Preşedintelui francez îi place discursul oral, de preferinţă într-un cadru teatral; cancelarul preferă confortul scrisului. Până la urmă, ea a ales un lung interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung ca să precizeze poziţia Germaniei în mai multe probleme esenţiale, cu trei săptămâni înaintea unui consiliu european foarte aşteptat.

Fără o „uniune a datoriei”

Evident, răspunsul ei privind reforma zonei euro va fi considerat cel mai dezamăgitor la Paris. Avansul dnei Merkel este minim, într-un context, este adevărat, umbrit de situaţia din Italia: ea este în favoarea transformării Mecanismului European de Stabilitate (MES) în Fondul Monetar European (FME), care să poată să vină în ajutorul ţărilor aflate în dificultate economică, dar care să poată de asemenea studia restructurarea datoriei acestor ţări – o reţetă căreia Franţa i se opune. Dna Merkel se pronunţă şi pentru un buget de investiţii al zonei euro, dar cu o valoare mult mai mică decât cea dorită de dl Macron. Grijulie să nu-şi supere partenerii politici, ea repetă refuzul de a crea o „uniune a datoriei”.

Cancelarul avansează în chestiunea migraţiei: ea susţine ideea unei agenţii europene a migraţiei şi pledează pentru armonizarea dreptului de azil. Ea recunoaşte că sistemul cotelor obligatorii de refugiaţi pentru statele membre a fost un eşec şi propune un „sistem flexibil” de împărţire a responsabilităţilor.

În problema apărării şi securităţii evoluează Angela Merkel cel mai mult în sensul dorit de Emmanuel Macron. Ea susţine iniţiativa de intervenţie europeană lansată de Franţa şi subscrie la necesitatea de a crea o „cultură strategică” comună. Acest lucru va lua timp, dar este un semnal politic binevenit, la fel ca şi propunerea unui Consiliu european de securitate la ONU, ţinând cont de tradiţionalele reticenţe germane în acest domeniu.

Contextul internaţional şi provocările aduse de predinţia Trump pledează pentru progrese mai decisive, dar Angela Merkel, legată prin contractul ei de coaliţie, este de felul ei prudentă.

Înaintea acestui al patrulea mandat care se dovedeşte mai dificil decât precedentele, cancelarul nu a făcut până cum decât două schimbări de direcţie îndrăzneţe: cea a tranziţiei energetice şi cea a primirii masive de refugiaţi în 2015. Cele două viraje au fost foarte controversate. Vizibil, cancelarul preferă de acum înainte s-o ia pe căi mai sigure. Dar această prudenţă nu mai este la înălţimea mizei.

Apropierea Turciei de Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 februarie 2018, 12:07

Eforturile Turciei pentru apropierea de Europa

Vizitele efectuate de preşedintele Erdoğan în Franţa, apoi la Vatican şi Italia au reprezentat ultimele verigi ale lanţului acestor demersuri.

Guvernul turc şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau pentru punerea în aplicare a acordului privind ridicarea obligativităţii vizelor şi a transmis Comisiei Europene textul celor 72 de articole…

Pentru a fi discutate diversele probleme privind aderarea Turciei la UE, luna viitoare (26 martie), în oraşul Varna din Bulgaria, ţară care deţine preşedinţia rotativă a UE, va fi organizat un summit Turcia-UE, la care va participa şi Erdoğan…

Aceste evoluţii demonstrează dorinţa Turciei de a se orienta din nou către Europa, după tensionarea relaţiilor Turciei cu o serie de ţări europene în ultima perioadă (mai ales anul trecut).

Atitudinea Vaticanului

Scopul vizitei preşedintelui la Vatican a fost aceea de a reflecta atitudinea lumii catolice şi chiar a întregii lumi creştine faţă de poziţia Turciei privind Ierusalimul şi alte probleme internaţionale. Fără îndoială întâlnirea cu Papa a fost o mişcare de PR, adică de a înştiinţa opinia publică.

În ceea ce priveşte campania lansată de Erdoğan împotriva deciziei preşedintelui SUA, Donald Trump, de a recunoaşte oraşul sfânt Ierusalim drept capitală a Israelului, faptul că a primit un sprijin semnificativ din partea Papei este un rezultat important.

Dar Vaticanul este de părere că statutul Ierusalimului nu trebuie schimbat unilateral şi nu în sensul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Palestinei. Iar numeroase ţări europene – chiar şi Rusia – au anunţat că sunt de acord ca statutul final al Ierusalimului să fie stabilit prin negocieri…

Aşteptările Italiei

În ceea ce priveşte obiectivul vizitei în Italia, această ţară este o importantă ţară membră a UE cu care Turcia a avut întotdeauna relaţii bune.

În general Roma a privit cu ochi buni aderarea Turciei la UE: Italia este un partener valoros al Ankarei (volumul schimburilor comerciale este în valoare de 20 miliarde de dolari, iar 1400 de companii italiene îşi desfăşoară activitatea în Turcia).

În cadrul întâlnirilor de la Roma a fost creată o bază pentru paşii ce vor fi făcuţi pentru realizarea unor noi proiecte comune în domeniul apărării, noi oportunităţi de investiţii şi cooperare în diverse alte domenii economice.

Şi Italia, aşa cum s-a întâmplat şi luna trecută cu ocazia vizitei la Paris, a manifestat sensibilitate şi avut o atitudine critică faţă de situaţia politică din Turcia.

Presa italiană a alocat spaţii largi acestei vizite şi a publicat comentarii şi articole critice, dure, cu privire la respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în Turcia. De asemenea, s-a anunţat că în discuţiile purtate în spatele uşilor închise oficialii italieni au adus în actualitate aceste probleme şi au subliniat ce aşteptări au din partea Turciei.

În loc „să nu dorești să asculţi” această opinie, pe care o împărtăşeşte şi o ţară ca Italia, care manifestă apropiere faţă de Turcia, opinie destul de răspândită în întreaga Europă, ar fi mai bine să o iei în serios şi să o analizezi, pentru că pare a fi condiţia pentru a înainta către obiectivul apropierii de Europa.

Comentariu de Sami Kohen

Joc de iarnă despre capitalele europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 29 decembrie 2017, 15:56

Cât de bine cunoști Europa? Înainte ca iarna să se încheie, acceptă provocarea Parlamentului European care te provoacă la joc pentru a afla câte capitale recunoști.
Cum funcționează?
Apasă pe imagine ca să începi jocul.
Îți va apărea o fotografie cu iarna pe uliță. Nu chiar pe uliță, dar vei vedea o imagine cu un oraș european pe timp de iarnă. Poți recunoaște despre ce oraș e vorba?
Care sunt paşii:

• Iți va fi prezentată o imagine a unei capitale europene
• Identifică orașul pe care îl reprezintă
• Ai doar trei încercări pentru fiecare fotografie
• Succes!

Sfârșitul visului european pentru imigranţi

Publicat de Camelia Teodosiu, 12 decembrie 2017, 15:39

Suferința are o limită. După ce au fost ruinați de mafii, abandonați în deșert, loviți cu bâtele, torturați cu arsuri și vânduți ca sclavi, mulți imigranți subsaharieni au înțeles că visul Europei este, în cel mai bun caz, un coșmar de moarte într-o barcă sub formă de sicriu. Din acest motiv, au început să se înscrie ca voluntari în programul de repatriere al Uniunii Africane care în următoarele șase săptămâni va evacua din Libia 20.000 de imigranți africani. Nigeria a acceptat deja revenirea a 3.000 dintre cetățenii săi și așteaptă alții 3.000. ONU le-a cerut celorlalte țări aceeași colaborare. Visul s-a destrămat.

EL PAIS: Spre Europa, pe apele periculoase ale Mării Negre

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 octombrie 2017, 12:58

Cu întărirea patrulelor în Marea Mediterană şi a controalelor pe ruta balcanică, traficanţii de persoane explorează riscantul traseu dinspre Turcia spre România

Bunica Sama nu are chef să se ridice. Petrece cea mai mare parte a zilei pe o saltea aşezată pe podeaua camerei din centrul de refugiaţi din Galaţi, România. Cadrul gol al patului se sprijină de perete. Nu-i place să prea sus, spune ea strângând din umeri. Camera, pe care o împarte cu doi dintre fiii săi, soţiile lor şi patru nepoţi, miroase a aer închis. Singurele decoraţiuni de pe pereţi sunt cele cu interzicerea fumatului, un televizor şi un aparat de aer condiţionat, ornat cu două autocolante cu steagul UE, ce stau mărturie că a fost plătit cu fonduri UE. Ei trăiesc aici de când au sosit în România, la începutul lunii septembrie, după o călătorie complicată pe Marea Neagră, venind din Turcia. Au părăsit satul lor din Irak, de lângă Kirkuk, pentru a ajunge în Europa. Acum, bunica Sama se plânge că sunt blocaţi în acest oraş din Delta Dunării (250.000 de locuitori), la aproximativ patru ore cu trenul din capitala Bucureşti. „Am vrut să plecăm de mult timp, din cauza războiului, dar nu aveam cu ce să plătim călătoria. Ideea era să ajungem în Germania, unde este un alt fiu al meu. Acum suntem în România”, se plânge de femeia cu faţa rotundă, care îşi acoperă părul cu un batic albastru, asortat cu puloverul ei în stil marinar. În timpul traversării a văzut ceva teribil.

De la începutul crizei migraţiei, în 2015, România nu a fost între destinaţiile sutelor de mii de refugiaţi şi imigranţi care au aspirat să ajungă în Germania sau în nordul Europei. A doua cea mai săracă ţară din UE – după Bulgaria – ea a fost, dimpotrivă, un generator tradiţional de migranţi în statele bogate din UE. Nici nu era considerată un loc de tranzit.

Cea mai mare dintre ţările balcanice (20 de milioane de locuitori), ea este membră a Uniunii din 2007, dar nu face parte din spaţiul Schengen de liberă circulaţie; în plus, graniţele sale cu Ungaria, care este în Schengen, sunt mult mai ostile decât alte rute. Acest lucru şi poziţia sa pro-europeană au ţinut guvernul român mai la distanţă de poziţiile severe anti-imigraţie împărtăşite de vecinii săi estici. În acest an, totuşi, odată cu consolidarea patrulelor la ţărmurile Mării Egee şi pe coastele Libiei, cu gardurile ridicate de unguri şi controlul traseului balcanic, România a devenit o alternativă pentru a se ajunge în Europa. Mai ales pe mare, din Turcia. În 2017, 800 de persoane au fost depistate pe această rută, aproape toate în august şi septembrie, potrivit autorităţilor române. Majoritatea sunt familii cu copii din Irak şi Siria, dar şi pakistanezi şi iranieni.

Este încă devreme să vorbim despre o rută consolidată, spune Mircea Mocanu, de la biroul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) din România, care crede că traficanţii „explorează” căi alternative de intrare în UE, din Est. Traseul a fost folosit şi înainte, dar puţin. În acest fel, 430 de persoane au fost interceptate în 2014, 68 în 2015 şi doar una în ultimul an, potrivit datelor OIM. Traversarea Mării Negre – pe care grecii vechi o numeau marea neospitalieră – este mult mai riscantă decât Marea Mediterană, potrivit experţilor. Este, de asemenea, un traseu mai lung şi mai scump. Dacă pleci din Turcia spre una dintre insulele greceşti, poate dura aproximativ cinci ore; călătoria spre porturile Constanţa, Mangalia sau Midia poate dura între 24 şi 48 de ore, în funcţie de barcă şi de starea apelor. Iar mafiile folosesc bărci mici, care nu străbat uşor aceste ape.

„Nu e numită Marea Neagră pentru culoarea sa, ci din cauza periculozităţii şi imprevizibilităţii ei”, spune Fabian Bădilă, de la Garda de Coastă din România. Bădilă avertizează că, odată cu venirea frigului, marea devine şi mai riscantă. În septembrie, cel puţin 36 de persoane au murit în două naufragii şi de atunci nu s-au mai prea depistat ambarcaţiuni. În barca cu care a traversat bunica Sama un om a murit. „Marea a fost foarte puternică şi el a căzut peste bord. Am continuat călătoria rugându-mă, am crezut că vom muri cu toţii”, spunea ea cu ajutorul unui traducător de arabă. Mecanicul Tarek Mohammad, soţia sa, Aya, şi cei patru copii mici au sosit, de asemenea, în România, pe Marea Neagră. Ei au plătit 12.000 de dolari (mai mult de 10.000 de euro). S-au îmbarcat la Amsara (aproximativ şase ore cu maşina de la Istanbul), pe un pescador mic, cu alte 70 de persoane. „Era o barcă veche, cu cel mult 30 de locuri. Am trăit o frică teribilă”, spune Tarek, de 43 de ani. Când erau deja de o zi întreagă la bord, vlăguiţi de valurile puternice şi de stres, au aflat că destinaţia lor era România. „Începuserăm să vedem că totul era foarte ciudat, dura prea mult timp, şi abia atunci ne-a spus totul căpitanul, un turc”, spune Tarek. Familia sa şi mulţi alţii credeau că vor ajunge în Grecia. „Plăteşti şi te iau, dar ei nu-ţi dau detalii. Este o mare minciună”, mărturiseşte mecanicul. A durat 32 de ore pentru a fi salvaţi de o patrulă a Poliţiei de Frontieră din România. Au ajuns pe pământ european la 6 august, iar acum locuiesc în centrul de refugiaţi de la marginea oraşului Galaţi, cu o capacitate de 170 de persoane, unul dintre cele şase care există în ţară, care a primit 728 de refugiaţi din cei 4.165 pe care a convenit cu UE să îi primească din Italia şi Grecia. Complex cu edificii cenuşii, în cel mai pur stil comunist, care, în acea vreme, găzduia sediul central şi birourile poliţiei vamale, este unul dintre locurile în care sunt aduşi cei care intră în ţară în mod ilegal, pe mare.

În curtea cu iarbă, Yara şi Hakim, în vârstă de şapte şi doi ani, se joacă micuţii lui Mohamed. Soţia sa, cu ochi căprui, machiaţi cu negru, povesteşte că nu numai războiul şi ISIS i-au alungat din Kirkuk, ci şi unele „probleme familiale”. Ea este de origine arabă, iar el, kurd, iar căsătoria mixtă a fost mereu supusă presiunilor şi ostilităţii. „În cele din urmă, pentru un lucru sau altul, trebuia să plecăm”, spune Aya, care în Irak stătea acasă, având grijă de copii. Neastâmpăraţii Yara şi Hakim şi fraţii lor Vanesl şi Vahel, de 12 şi 9 ani, merg la şcoala din centrul de refugiaţi. Acolo, împreună cu ceilalţi, aproape 70 de copii (13 au sosit pe traseul Mării Negre), iau lecţii de limba română, se joacă şi colorează. Părinţii lor au cerut azil, dar încă nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Autorităţile române le oferă solicitanţilor de azil 3,5 euro pe zi pentru alimente şi alte cheltuieli personale, plus 117 de euro pe lună (pentru maximum 12 luni), explică Paul Burghele, director centrului din Galaţi. Tot atâta primesc şi Chnar Kret şi familia lui. Ea are 38 de ani şi zâmbeşte larg. În timp ce aranjează copiii într-una dintre bucătăriile comunitare, povesteşte că a venit cu soţul ei, Obel Rasul, şi trei dintre copiii lor. „A trebuit să îl lăsăm pe cel mai în vârstă, de 17 ani, în Irak. Nu aveam bani pentru toţi”, spune ea agitată. Pentru călătoria cu barca au plătit 10.000 de euro. Pentru fiica mijlocie, de şase ani, care are probleme neurologice, nu au plătit, spune ea. Chnar, o gospodină, spune că este mulţumită la Galaţi. Speranţa lor este că li se va acorda azil şi că soţul ei, care în Erbil era şofer de taxi, îşi va găsi un loc de muncă: „Vrem să rămânem aici. Nu avem familie în Europa şi am călătorit deja destul”.

Extrema dreapă în Europa

Publicat de Camelia Teodosiu, 28 septembrie 2017, 07:28

După avansul istoric la alegerile legislative germane al AfD, care s-a impus
ca a treia forţă politică a ţării, publicaţia belgiană LE VIF face o panoramă a principalelor partide de extrema dreapta în Uniunea Europeană:

Germania

Formaţiune populistă antimigranţi, care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania a luat 12,6% din voturi. Mişcarea, care poate spera la aproape 90 de deputaţi, este primul partid al dreptei dure care îşi face intrarea în Bundestag din 1945.

Franţa

După o campanie axată pe ieşirea din zona euro, restabilirea frontierelor şi imigraţie, candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, s-a calificat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale în mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6 milioane de voturi, 21,3%).
Ea a fost apoi înfrântă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din sufragii. La legislativele care au urmat, FN nu a reuşit să formeze un grup în Adunarea Naţională, având 8 deputaţi.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a iniţiat o „reconstruire” a partidului, părăsit de mâna ei dreaptă, Florian Philippot.

Olanda

Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders a devenit în martie a doua forţă din Parlamentul olandez, după Liberali, cu 20 de mandate din 150.
Mişcarea, creată în 2006, este ostracizată de celelalte formaţiuni politice. Negocierile pentru constituirea unui guvern de coaliţie sunt în continuare în impas.

Bulgaria

Ajunşi pe locul al treilea la legislativele din martie 2017 în cadrul unei coaliţii „Patrioţii uniţi”, nationaliştii bulgari şi-au făcut intrarea în mai în guvern, unde au obţinut două posturi de vicepremier, două ministere, ca şi mai multe posturi de ministru adjunct. Ostili minorităţii turce şi romilor, imigranţilor şi homosexualilor, „Patrioţii uniţi” se declară totuşi pro-UE şi pro-NATO.

Austria

Calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, a eşuat în a deveni primul preşedinte de extremă dreapta dintr-un stat din UE.
Cu câteva săptămâni înaintea legislativelor anticipate din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria), care are în prezent 38 de deputaţi, este creditat în sondaje cu locul al doilea sau al treilea. Dacă şi-a pus în surdină vocile cele mai eurosceptice după Brexit, partidul şi-a reluat sloganurile deschis xenofobe la apropierea scrutinului.

Italia

Liga Nordului, veche mişcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro şi anti-migranţi. La începutul lui decembrie 2016, a militat cu succes pentru „NU” la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, ducând la căderea guvernului lui Matteo Renzi.
Având dificultăţi să se implanteze în sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaţilor la legislativele din 2013.

Slovacia

Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranţi pentru a-şi face intrarea în Parlament, cu 14 locuri din 150.

Grecia

Zorii Aurii (AD) şi-a întărit, datorită crizei migratorii, locul de al treilea partid al ţării, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% şi 18 deputaţi. De atunci, un deputat a defectat.
AD a respins calificarea de neonazist şi se vrea „o mişcare naţionalistă” apărătoare a „rasei albe”. Toţi şefii săi sunt judecaţi din aprilie 2015 pentru apartenenţă la o grupare criminală.

Suedia

Democraţii din Suedia (SD) au realizat un succes istoric în septembrie 2014 devenind a treia forţă a ţării (13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Creat în 1998, acest partid naţionalist şi anti-imigraţie, ale cărui rădăcini se hrănesc din mişcarea neo-nazistă, a luat distanţă față de grupusculele rasiste şi violente, foarte active în anii 1990.

Belgia

Vlaams Belang, care susţine independenţa Flandrei, ocupă din iunie 2014 trei din cele 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor. În netă scădere, şi-a văzut electoratul acaparat de partidul naţionalist Noua Alianţă Flamandă (N-VA).

Ungaria

Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forţă din Parlament, cu 24 de deputaţi. În contextul liniei dure anti-imigraţie şi autoritare a prim-ministrului conservator Viktor Orban, partidul şi-a dat la o parte sloganurile violent rasiste şi antisemite de la începuturile sale pentru a se concentra pe corupţie, sănătate, educaţie.

Căldură sufocantă în sudul Europei

Publicat de adinaiftime, 24 iunie 2017, 18:30

Sudul Europei se confruntă cu o căldură sufocantă. La Roma a fost raţionalizată folosirea apei în grădini, piscine şi spălătorii auto, iar pagubele din agricultură, după două săptămâni de secetă în Italia se ridică la aproape 1 miliard de euro. În Spania s-au declanşat mai multe incendii de vegetaţie şi aproximativ 100 de hectare au ars în preajma Barcelonei, unde mai multe familii au fost evacuate. Cu detalii corepondentul Radio România, AnaMaria Damian:
Pentru a evita tragedii precum cea din Portugalia, unde au decedat peste 60 de persoane, victime ale unui mare incendiu, Guvernul de la Madrid a lansat o campanie de sensibilizarea populaţiei în această perioadă cu temperaturi extrteme. Dispozitivul de bază pentru intervenţii în caz de incendii cuprinde, între altele, 70 de elicoptere şi avioane dotate cu mijloace specifice. Valul de căldură din aceste zile a crescut vânzările de ventilatoare şi aparate de aer condiţioant cu aproape zece procente. În aceste zile, în majoritatea regiunilor, încă din prima parte a zilei, termometrele înregistrează peste 30 de grade, iar obişnuita plimbare de seară poate ava loc abia după ora 22:00, când temperaturile scad sub 30 de grade. Vestea bună este că duminică un curent de aer atlantic va provoca o schimbare importantă de timp, cu os cădere de 8 până la 10 grade Celsius. Specialiştii spun că se ajunge la valorile fireşti pentru această perioadăa anului, cu precipitaţii în toată peninsula.

Emmanuel Macron: EUROPA trebuie să câștige lupta pentru libertate și democrație

Publicat de adinaiftime, 22 iunie 2017, 21:00

Cu o zi înainte de primul său summit european, președintele francez Emmanuel Macron și-a reafirmat miercuri încrederea într-o Europă capabilă să transforme lumea, în cadrul căreia Franța ar urma să fie un motor, relatează AFP, citată de Agerpres.

În opinia sa, în fața amplificării extremismelor și regimurilor totalitare și a agravării inegalităților în lume, Europa este cea care trebuie „să câștige bătălia” pentru „libertate și democrație (…), să asigure justiția socială și să protejeze planeta noastră prin intermediul climei”.

Franța poate avea „o capacitate motrice”, dar numai dacă se reformează mai întâi, a precizat el într-un interviu pentru opt publicații europene.

Crizele din lume „sunt parțial rezultatul inegalităților profunde produse de ordinea mondială și al terorismului islamist, iar aceste dezechilibre se adaugă la cel al climei”, a spus el.

„Vom câștiga această luptă în care Europa are responsabilitatea sa”, deoarece este „singurul loc din lume unde libertățile individuale, spiritul democrației și justiția socială merg împreună”, a adăugat Macron.

„Putem să petrecem în continuare nopți întregi să ne întrebăm despre locul în care se va afla o viitoare agenție europeană sau modul în care va fi cheltuit un buget sau altul. Ne vom plasa însă în afara istoriei. Eu nu am făcut această alegere. Și nici (cancelarul german) Angela Merkel”, a mai afirmat președintele francez.

El a criticat „unii lideri europeni care întorc spatele Europei”, având „o abordare cinică asupra Uniunii, care ar urma să servească la oferirea de credite, fără ca ei să respecte valorile”.

„Europa nu este un supermarket. Europa este un destin comun”, a subliniat el.

„Țările europene care nu respectă regulile trebuie să-și asume toate consecințele politice”, a insistat el, precizând că nu va face niciun ”compromis” în privința „solidarității și valorilor democratice”.

La fel ca predecesorul său François Hollande, el vrea ca, la fiecare summit, să aibă ”poziții comune” cu Germania, pentru că altfel „Europa se va bâlbâi”.

El a mai spus că își dorește „o Europă care protejează”, printr-o „adevărată politică de apărare și de securitate comună”, o reformă a apărării frontierelor, a politicii migratorii și a sistemului de azil, precum și o cooperare sporită împotriva terorismului.

Ca ”etapă următoare”, el vrea ”o integrare mai puternică” a țărilor din zona euro, cu un buget și o ”guvernanță democratică”.

Interviul a fost publicat în Le Figaro (Franța), Le Soir (Belgia), The Guardian (Marea Britanie), El Pais (Spania), Süddeutsche Zeitung (Germania), Corriere della Serra (Italia), Le Temps (Elveția) și Gazeta Wyborcza (Polonia).

Liderii din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri la Bruxelles pentru Consiliul European.

In urma cu doar 3 ani intre Europa si Iran nu exista nicio comunicare

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 octombrie 2016, 10:30 / actualizat: 27 octombrie 2016, 13:10

In urma cu doar 3 ani intre Europa si Iran nu exista nicio comunicare. Iranul era un stat izolat. Multi il suspectau ca dezvolta programe de inarmare nucleara. Teheranul emitea afirmatii ostile la adresa Israelului si a altor state. Iar situatia drepturilor omului si a democratiei era abominabila.

Intre timp, anul trecut, s-a semnat acordul nuclear, un moment istoric si o victorie importanta a diplomatiei europene. Semnarea acordului a insemnat revenirea Iranului in comunitatea internationala, un pas urias spre pace si stabilitate intr-o zona macinata de conflicte.

Parlamentul european a adoptat ieri o rezolutie prin care defineste strategia relatiilor cu Iranul: cresterea schimburilor comerciale, sprijin in vederea detensionarii relatiilor dintre Iran si Arabia Saudita si demersuri in vederea convingerii autoritatilor iraniene sa renunte la pedeapsa cu moartea.

Uniunea va coopera de asemenea cu Iranul pentru combaterea terorismului si a migratiei.

Fenomenul migratiei este si motivul vizitei, a doua de anul acesta, a comisarului european pentru ajutor umanitar, Christos Stylianides in Iran

“Acesta este motivul pentru care, in calitate de comisar european pentru ajutor umanitar, sunt mandru ca pot contribui la aceste eforturi intrucat Iranul si Uniunea Europeana impartasesc aceleasi obligatii morale de a asista persoanele cele mai vulnerabile pe teritoriul lor, vizita mea aici m-a convins inca o data ca trebuie sa sustinem si sa dezvoltam aceasta contributie”

Comisia propune norme moderne ale UE privind drepturile de autor, care să stimuleze dezvoltarea și difuzarea culturii europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 septembrie 2016, 10:30

Astăzi, aproape jumătate dintre utilizatorii de internet din Europa ascultă muzică, vizionează seriale de televiziune și filme sau utilizează jocuri online.

Pentru adaptarea legislației la noua realitate digitală, Comisia Europeană a prezentat noi propuneri privind drepturilor de autor, care urmăresc creșterea diversității culturale în Europa și a conținutului disponibil online.

Membru Team Europe România, Ileana Gugoașă: ”Drepturile de autor în mediul online au fost considerate de Comisia Europeană ca o principală preocupare, în vederea introducerii acestei piețe digitale unice, iar protejarea drepturilor de autor în mediul online a devenit o preocupare importantă în cadrul acestui demers.”

Realizator: Ce înseamnă această protejare a drepturilor de autor?

Ileana Gugoașă: ”O armonizare a legislației europene. De multe ori, drepturile de autor erau protejate în statele membre, dar atunci când un autor dorea să-și expună opera într-un mediu online care traversa granițele, era de multe ori posibil ca cineva să-i pirateze opera, fără să respecte o legislație care nu exista sau, mai bine spus, nu era corelată cu legislațiile europene. Această Directivă, pe care președintele Junker a prezentat-o la Starea Europei din 2016, a specificat clar că legislațiile trebuie armonizate, trebuie să existe o Directivă Europeană care să dea un cadru mai ferm, coerent pentru o responsabilitate juridică transnațională.  Adică, să existe niște organisme la nivelul UE care să poată să certifice faptul că acest drept de autor este valabil oriunde în Europa dacă el este obținut în țara din care face parte autorul respectiv.”

Realizator: Pentru consumatorii din România, ce înseamnă aceste propuneri?

Ileana Gugoașă: ”Oferă un acces mult mai larg cetățeanului la orice mediu virtual, fie că este vorba de o carte științifică, de o literatură beletristică, de o cercetare cu o baza de date mult mai mare pe care o ai la dispoziție într-un stat membru, oricine poate beneficia de aceste informații, bineînțeles, plătind nu neapărat un preț, ci mai bine zis, respectând anumite reguli. Iar consumatorul român, să spunem că în acest moment, este un consumator foarte bine avizat, având în vedere că România, din punct de vedere al accesului la Internet, stă printre locurile fruntașe în Europa: o bandă largă de acces și conexiuni foarte bune în majoritatea orașelor din România.”

Pentru a îmbunătăți accesul la bogatul patrimoniu cultural al Europei, noua Directivă privind drepturile de autor va ajuta muzeele, arhivele și alte instituții să pună în mediul digital  operele care au ieșit din circuitul comercial, cum ar fi cărțile sau filmele protejate prin drepturi de autor, dar care nu mai sunt disponibile publicului.

Negocierea Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Canada a fost finalizată

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 septembrie 2016, 10:30

Ideea Acordului Economic şi Comercial Cuprinzător dintre Uniunea Europeană şi Canada se bazează pe concluziile unui studiu comun intitulat Evaluarea costurilor şi beneficiilor unui parteneriat economic UE-Canada mai strâns, realizat în octombrie 2008. Negocierile privind tratatul au fost lansate în luna mai, anul următor.

Elementele cheie ale acordului sunt printre altele: eliminarea reciprocă a taxelor vamale atât la produsele industriale cât şi la cele agricole, înlăturarea barierelor juridice din calea investiţiilor, aducerea la numitor comun a reglementărilor privind proprietatea intelectuală şi nu în ultimul rând, un mecanism de soluţionare a disputelor dintre părţi.

Artis Pabriks, europarlamentar leton, Partidul Popular European, raportor CETA:

„În ceea ce priveşte aspectele legate de sistemul de valori, trebuie să vă reamintesc faptul că poate cea mai apropiată de noi din acest punct de vedere este tocmai Canada! Acest lucru este valabil atât pentru experienţa noastră prealabilă din domeniul economiei cât şi cea politică şi a cooperării în general cu statele din afara continentului European. Dacă vom încheia acest atât de ambiţios şi modern tratat comercial, europenii vor putea economisi până la 12 miliarde de euro cu caracter imediat! Pentru Canada suntem al doilea partener comercial ca ordin de mărime. După ratificarea şi aplicarea acestui tratat, noi, europenii vom avea condiţii mult mai bune de a face comerţ cu Canada pe teritoriu canadian decât vecinii lor imediaţi, Statele Unite!”

Deşi nu ţine strict de problematica reglementată prin tratat, cu ocazia dezbaterii din Comisia pentru comerţ internaţional a Parlamentului European, vicepreşedintele acesteia, deputatul Iuliu Winkler a ridicat o problemă politică sensibilă pentru România şi Bulgaria: cea a persistenţei obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestor două ţări, care călătoresc în Canada. Cu ocazia reuniunii ministeriale care a avut loc în 11 iulie la Bruxelles, guvernul canadian s-a angajat să prezinte un calendar al eliminării obligativităţii vizelor la începutul toamnei. Ne aflăm în perioada menţionată, au fost demarate pregătirile pentru summitul UE-Canada planificat pentru 27-28 octombrie, ocazie cât se poate de oportună pentru soluţionarea problematicii vizelor – spune Iuliu Winkler.

„Este o problemă atât bilaterală, între guvernele Bulgariei şi a României, respectiv cel canadian, dar este şi o problemă europeană, pentru că există o politică comună în materie de vize a Uniunii Europene. Această politică comună este în momentul actual nerespectată, existând o diferenţă între cele 26 de state membre pe de o parte, al căror cetăţeni se bucură de libertatea călătoriei fără vize, şi cele două state, România şi Bulgaria, care nu au obţinut încă această libertate.”

Pentru a intra în vigoare, acordul europeano-canadian trebuie ratificat atât de Parlamentul European, cât şi de parlamentele naţionale ale celor 28 de ţări membre ale UE

Comisia Europeană dorește să evidențieze rolul patrimoniului cultural al Europei

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 septembrie 2016, 10:30

Comisia a înaintat Parlamentului European și Consiliului o propunere pentru desemnarea anului 2018 ca An european al patrimoniului cultural. Astfel, Comisia dorește să evidențieze rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea unui sentiment comun de istorie și identitate.

Comisia consideră că patrimoniul cultural merită un An european în 2018. Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, a declarat: „Patrimoniul nostru cultural este mai mult decât memoria trecutului nostru, este cheia viitorului nostru.” Europarlamentarul Mircea Diaconu, autor al unui raport intitulat ”Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” susține proiectul declarării anului 2018 ca An European al Patrimoniului Cultural.

Acest subiect mi se pare esențial cu atât mai mult cu cât crizele care vin peste Europa de câțiva ani încoace, vedeți bine, sunt crize de identitate, de omogenitate, ei, exact asta îți dă cultura și patrimoniu în orice caz. Cine suntem? De unde venim? Astea sunt întrebări la care trebuie să ne răspundem pentru că vin peste noi valuri de altceva și nu știm să le gestionăm după cum vedeți foarte bine. Ori măcar din acest punct de vedere, reperele culturale sunt de identitate fundamentală și pentru națiuni în sine și pentru Europa în întregul său. Apoi e vorba despre un alt mod de gândi exploatarea, folosirea bunurilor patrimoniale culturale. Asta înseamnă intrarea lor în circuit, integrarea lor în viața de zi cu zi, exploatarea, folosirea maximă și memoria colectivă a națiunilor și pur și simplu concret, concret. Pe de altă parte, România are un bagaj uriaș patrimonial, nefolosit, uitat, negestionat, neadministrat. E un moment în care pe un val european pe subiectul ăsta, un fel de fuziune europeană – pentru că se vor activa toate aceste subiecte, patrimoniile europene – pe acest val, sper să ajungă și România să se trezească oarecum, să accelereze subiectul că altfel totul se lasă la o parte. Se fac bugete anuale în România pe tot felul de priorități numai culturale nu.

La nivel european, cunoaștem unii cultura națională a celorlalți?

Nu, exact despre asta e vorba! Cunoașterea reciprocă a culturii a istoriei națiunilor noastre este fundamentală mai ales că niciuna dintre țările europene nu, cum să spun eu, nu s-a format singură pur și simplu, ca-ntr-o ladă închisă, știți, eu, limba mea, țara mea, pământul meu. Europa a fost ca un creuzet în istorie și atunci rezultatul de astăzi ne aparține aproape tuturor. De aceea și există această entitate, și trebuie să existe din ce în ce mai mult, iar efortul unora de a ultra-naționaliza, eu, eu și numai eu, este o prostie, este un faliment.

Patrimoniul cultural joacă un puternic rol economic. Peste 300 000 de oameni sunt angajați direct în sectorul patrimoniului cultural european și aproape 8 milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate indirect de patrimoniul cultural, de exemplu în sectorul turistic și în cel al construcțiilor, în servicii auxiliare precum transportul, serviciile de interpretariat, întreținere și securitate. Anul patrimoniului cultural va promova conservarea patrimoniului cultural ca element-cheie al politicilor externe ale UE, căutând modalități de reacție față de distrugerea cu caracter penal a patrimoniului cultural în zonele de conflict și față de traficul ilegal cu vestigii culturale.

Dumitru Fărcaş – un virtuoz al muzicii populare româneşti

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2016, 05:30

Într-o zi de florar (16), era anul 1938, a văzut lumina zilei, în comuna Groşi-Maramureş, cel ce avea să dea instrumentului popular, taragotul, sunetele harului divin. „Noi avem în tradiţie instrumentele de lemn şi i-am dat taragotului personalitate cu trăirile interioare, cu dăruirea, cu sufletul meu”. Sunt mărturisiri ale celui ce a făcut să răsune tăriile cerului prin sunetele taragotului purtător de dor românesc. Maramureşan prin origine, trăind peste 40 de ani la Cluj, unde a plecat „cu câţiva bănuţi într-o desagă” pentru a învăţa la Liceul de muzică din inima Ardealului, va urma cursurile Academiei de muzică „Gh. Dima”, fiind licenţiat în oboi. Solist instrumentist şi dirijor al tarafului Ansamblului „Mărţişorul” al Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca din 1962, Dumitru Fărcaş va participa la peste 100 de concerte în turnee organizate în Europa, S.U.A., Australia, Africa, Asia. „Cel mai aproape de mine  mă simt când ajung la Ţebea, la Alba, la Sarmisegetusa, pe la căminele culturale, unde umblam uneori cu Nichita Stănescu şi Tudor Gheorghe” – declara maestrul într-un interviu, în 1994, lui Ion Parhon. Cofondator al Fundaţiei culturale româno-americane, membru la Fundaţiei ETHNOS, cetăţean de onoare al oraşelor Phenian, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, membru  al Uniunii Artiştilor Muzicieni din Elveţia „SUISSA” şi laureat al Institutului Smithsonian – Washington DC, Dumitru Fărcaş va fi deţinătorul trofeelor de aur (Discul de Aur al Academiei Franceze „Charles Cros”, Colierul de Aur, Medalia de Aur pentru cel mai bun şef de orchestră) de la Dijon, Franţa. Profesor universitar doctor al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, Dumitru Fărcaş va fi înnobilat cu cea mai înaltă distincţie a unei instituţii universitare: Doctor Honoris Causa.

Numit pe bună dreptate Voievod al taragotului, Dumitru Fărcaş va uimi lumea prin repertoriul bogat alcătuit din doine, balade, cântece şi dansuri, culese din Maramureş, dar şi de pe alte meleaguri ale Transilvaniei şi ale Banatului.

„În mâinile lui Dumitru Fărcaş, taragotul exersează o putere magică şi o forţă sugestivă ce trece de la magie la mister” – definea prezenţa sa muzicală elveţianul Marcel Cellier.

Impresionat de sunetele venite parcă din Înalt ale taragotului lui Dumitru Fărcaş, Fănuş Neagu îi creiona profilul muzical: „Dumitru Fărcaş multiplică la nesfârşit mândria Ardealului, împărţind-o, plin de dragoste, întregii ţări”:

Cel mai sugestiv însă se caracterizează însuşi maestrul Dumitru Fărcaş: „Înainte de a cunoaşte instrumentul, i-am receptat timbrul, care îmi exprimă sufletul. Îmbinările sale de sunet sunt ale tulnicului, trâmbiţei şi buciumului. Nu e nici corn, nici clarinet, nici oboi etc., ci din toate câte ceva pe deasupra. Poetul Nichita Stănescu a inventat, în ce mă priveşte, cuvântul „a taragota” şi spunea că „Dacă Bach a fost un got, Fărcaş este un taragot” (în interviul acordat lui Augustin Cosmuţa, 1988).

Dumitru Fărcaş despre taragot: “Noi suntem singura ţară în lume unde muzica populară se cântă cu taragotul”.

“Taragotul exprimă toate stările sufleteşti: de la melancolie la extaz; are blândeţe, dar şi stridenţe. Este un instrument pastoral, cu timbru adânc, apropiat de vocea umană, ce slujeşte bine repertoriului Maramureşului şi al Ţării Moţilor”.

“Vreau să las cât mai multe glasuri acestui instrument, pentru veşnicie”.

Dumitru Fărcaş – un nume de rezonanţă unică într-o Galerie a interpreţilor de muzică populară la Radio România Regional, o rubrică realizată şi prezentată de Gabriela Rusu-Păsărin

Suita din Ţara Moţilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Hora oilor – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Mărunţelul din Groşi – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune
Horea lui Pintea – Sursa: Fonoteca Societăţii Române de Radiodifuziune

Fondul european pentru investiții strategice se prelungește după succesul din primul an

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iunie 2016, 10:30

Zeci de proiecte europene  au beneficiat de aproximativ 100 de miliarde de euro in aceasta perioadă.

Noile proiecte din inițiativa Planul de investiții pentru Europa sunt în domenii strategice precum cercetarea și dezvoltarea, eficiența energetică și tehnologiile digitale, ele desfășurându-se în prezent în 26 de state membre.

Banca Europeană de Investiții a aprobat  opt noi proiecte, cu o finanțare totală de 9,3 miliarde de euro.

Numărul total al proiectelor sprijinite prin Fondul european pentru investiții strategice ajunge  astfel la 64.

La mai puțin de un an de la lansarea Planului de investiții pentru Europa, acesta a generat deja investiții de peste 100 de miliarde de euro în întreaga Uniune Europeană.

Este vorba despre  o treime din investițiile totale prevăzute, în valoare totală de 315 miliarde de Euro,  pentru o perioadă de trei ani.

Noile proiecte din inițiativa Planul de investiții pentru Europa sunt în domenii strategice precum cercetarea și dezvoltarea, eficiența energetică și tehnologiile digitale, ele desfășurându-se în prezent în 26 de state membre.

Se pune accent pe sprijinirea acelor investiții care răspund nevoilor pe termen lung ale economiei și care sporesc competitivitatea dar si  celor  care ameliorează capacitatea de producție și infrastructura Europei, cu un accent special pe construirea unei piețe unice mai interconectate.

Asta în condiţiile în care din cauza crizei economice și financiare mondiale, nivelul investițiilor a scăzut în UE.

De aceea sunt necesare eforturi colective și coordonate la nivel european pentru a inversa această tendință descendentă și a relansa economia în toate statele membre, sustin oficialii europeni.

Potrivit acestora, sunt disponibile fonduri suficiente, însă acestea trebuie să fie mobilizate peste tot în UE pentru a stimula investițiile.

La optsprezece luni de la lansarea Planului de investiții pentru Europa și la un an de la instituirea Fondului european pentru investiții strategice, Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că acestea functioneză bine în pofida așteptărilor celor mai pesimiști.

Acesta a mai precizat că fondul european pentru investiții strategice creează locuri de muncă și stimulează investițiile în economia reală în fiecare zi și de aceea a propus prelungirea lui după 2018.

s-a lansat oficial un alt element al planului de investiții, Portalul european pentru proiecte de investiții (PEPI), o platformă online care reunește promotori europeni de proiecte și investitori din UE și din afara ei.

Portalul va spori vizibilitatea proiectelor din întreaga Europă în care merită investit. Solicitarea de creare a unei astfel de platforme a venit din partea investitorilor, iar Comisia a dat curs acestei solicitări.

Jyrki Katainen, vicepreședintele responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate a declarat că Planul de investiţii funcționează bine  dar că este nevoie de a  îmbunătăți calitatea acestor servicii ..

„Noi planificam  sa  utilizam  modelul  fondului pentru investitii strategice  pentru a îmbunătăți investițiile în țările terțe.

Avem în vedere stabilirea planului de investiții externe în scopul utilizării  uşor  mod diferit al ajutorului nostru actual de dezvoltare si de a-l  extinde pentru promovarea investițiilor private în aceste țările.

Acest lucru ar putea fi un instrument suplimentar pentru a stabiliza situația în țările vulnerabile.”

Fondul european pentru investiții strategice este elementul central al Planului de investiții al Comisiei. Gestionat de Grupul BEI, fondul este pe cale să își atingă obiectivul de a mobiliza investiții suplimentare în economia reală de cel puțin 315 miliarde EUR până la jumătatea anului 2018.

Proiectul gazoductului Nord Stream-2 îi îngrijorează pe membrii PE

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30

Proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, îi îngrijorează pe membrii PE, precum şi unele state membre din Europa de Est.

Care a fost declaraţia Comisiei în plenul Parlamentului European, privind impactul proiectului NordStreem 2 asupra pieţei gazului din Europa centrală şi de est, aflăm de la Ioana Bruşten, Bucureşti FM.

Comisia Europeană vrea să reducă dependenţa blocului comunitar de Rusia, ţară care asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina.

Opt guverne europene, printre care și Guvernul României, au adresat o scrisoare în 7 martie preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care susţin că proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinţe geopolitice potenţial destabilizatoare.

Comisarul pentru energie si combaterea schimbărilor climatice, Miquel Arias Canete, a declarat la începutul săptămânii, în PE:

Comisia a sprijinit enorm statele membre din Europa centrală şi de est în ceea ce priveşte interconectivitatea lor. S-au construit noi terminale de gaze naturale lichefiate,  în Lituania şi Polonia; un altul important este proiectat pentru Croaţia.

Acum încercăm să analizăm efectele  proiectului Nord Streem 2 asupra competiţiei în Europa centrală şi de est. Am pus în aplicare în mare parte, cel de-al treilea pachet de energie la nivel european şi trebuie să ne asigurăm că nici un operator de pe piaţă nu va deţine un monopol,în detrimentul consumatorilor.

Ucraina rămâne un partener de tranzit foarte important pentru UE. Este în interesul statelor din Europa centrală şi de est conservarea coridorului ucrainian.

Comisarul Canete a adăugat în final că trebuie găsite soluţii cuprinzătoare şi bine echilibrate în benefi ciul tuturor statelor mebre, dar şi al vecinilor lor.

Deja Gazprom trimite gaze naturale Germaniei, prin gazoductul Nord Stream, iar Nord Stream II va dubla capacitatea acelei conducte la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.

Comisia Europeană este gata să lărgească discuţiile trilaterale pentru negocierea unui nou acord de tranzit Rusia-Ucraina, deoarece actualul acord se încheie în 2019.

Primari ai marilor orașe din Europa entuziasmați să afle câștigătorul titlului de Capitală Europeană a Inovării

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 aprilie 2016, 10:40

Primari ai marilor orașe din Europa, dar și arhitecți care au imaginat proiecte capabile să dezvolte aglomerările urbane au așteptat, entuziasmați, să afle câștigătorul titlului de Capitală Europeană a Inovării.

Acesta a fost dezvăluit vineri, 8 aprilie, într-o ceremonie desfășurată la sediul Comitetului Regiunilor din Bruxelles.

Pentru doi ani de acum încolo, Amsterdam este capitala inovării, acest oraș fiind ales, în cadrul unei competiții strânse cu alte 8 orașe, de un juriu  format din experți independenți.

Proiectul prezentat de capitala Olandei a fost preferat datorită viziunii holistice a inovării privind patru domenii ale vieții urbane: guvernarea, economia, incluziunea socială și calitatea vieții.

Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, știință și inovare, cel care a înmânat premiul câștigătorilor, consideră inovarea cea mai importantă soluție pentru dezvoltare:

“Inovarea este singura cale de a îmbunătăți viața locuitorilor; este singura modalitate prin care poți ridica nivelul calității, prin care poți crea noi companii care vor aduce noi locuri de muncă, iar acestea vor fi mai bune pentru oameni. Deci inovarea este calea prin care, de fapt, obții dezvoltarea, locuri de muncă și, în final, o Europă mai bună!”

Premiul Capitala Europeană a Inovării include suma de 950 000 euro, bani ce vor fi folosiți de Amsterdam pentru a intensifica și a extinde acțiunile în  acest domeniu.

Alte două orașe, Torino și Paris, s-au clasat pe podium, urmând să primească premii în valoare de 100 000, respectiv 50 000 de euro.