Comisia pentru Buget a Parlamentului European taie 70 de milioane de euro din fondurile de preaderare ale Turciei

Publicat de Camelia Teodosiu, 27 septembrie 2018, 14:45

Cu 27 de voturi pentru, 1 împotrivă şi 4 abţineri, membrii Comisiei pentru Buget a Parlamentului European au votat raportul raportorului Sigfried Mureşan (europarlamentar român, reprezentantul şef al PPE), potrivit căruia sunt tăiate alte 70 de milioane de euro din fondurile de preaderare ale Turciei, cum propusese de altfel şi Comisia Europeană.

Europarlamentarii membri ai comisiei au considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile cu privire la îmbunătăţirea statului de drept ce fuseseră stabilite de Parlamentul European în noiembrie anul trecut. Europarlamentarii au luat decizia pe baza raportului anual al Comisiei cu privire la Turcia publicat la data de 17 aprilie 2018 în care se precizează că „Turcia se îndepărtează semnificativ de Uniunea Europeană, în special în domeniul statului de drept şi al drepturilor fundamentale şi prin slăbirea controalelor eficiente şi a echilibrelor în sistemul politic”.

În noiembrie anul trecut, în timpul negocierilor pentru buget, Comisia Europeană şi Consiliul au decis să îngheţe 70 de milioane de euro din fondurile de preaderare pentru Turcia (70 de milioane de euro în credite de angajament şi 35 de milioane în credite de plată) până când Turcia va realiza îmbunătăţiri cuantificabile în domeniul statului de drept, al democraţiei, al drepturilor omului şi al libertăţii presei, îmbunătăţiri care să fie constatate în raportul anual la Comisiei Europene.

Prin urmare, Comisia pentru Buget a Parlamentului European susţine planul de rectificare bugetară în care Comisia propune transferarea celor 70 de milioane de euro destinate iniţial Turciei pentru consolidarea Instrumentului European de Vecinătate prin credite de angajament – pentru susţinerea acţiunilor legate de ruta migraţionistă din Mediterana Centrală şi pentru consolidarea angajamentului UE de a acorda ajutor umanitar către Siria, cu suma de 35 de milioane de euro prin credite bugetare .

Uniunea Europeană pentru cetăţeni (II)

Publicat de Camelia Teodosiu, 20 noiembrie 2017, 10:59

Oricare cetățean al unui stat membru este considerat în mod automat a fi un cetățean al Uniunii Europene. Cetățenii europeni au dreptul la:
• circulație liberă pe teritoriul UE
• a locui, studia, lucra și a face afaceri în alte state membre
• a vota sau a candida la la alegerile europene din statul membru în care locuiește
• a vota sau a candida la la alegerile locale din statul membru în care locuiește
• a înainta petiții către Parlamentul European dacă drepturile le-au fost încălcate
• a înainta plângeri către Mediatorul European dacă au o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE
• a cere asistență de la oricare ambasadă a unui stat membru dacă au dificultăți într-o țară în care România nu are ambasadă
• a accesa documente ale UE, cu anumite restricții
• a se adresa, în scris, Uniunii Europene în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale și a primi răspuns în aceeași limbă
• tratament egal; cetățenii europeni nu trebuie să fie discriminați pe motive de naționalitate.

Membrii Parlamentului European, pe deplin conștienți de rolul pe care îl joacă în păstrarea și promovarea democrației, sunt întotdeauna deschiși să asculte opiniile cetățenilor pentru a le lua în considerare. Din aceste considerente a apărut ghidul pentru cetăţeni – un proiect al Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Uniunea Europeană pentru cetăţeni

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 noiembrie 2017, 08:05 / actualizat: 20 noiembrie 2017, 12:36

Oricare cetățean al unui stat membru este considerat în mod automat a fi un cetățean al Uniunii Europene. Cetățenii europeni au dreptul la:

• circulație liberă pe teritoriul UE
• a locui, studia, lucra și a face afaceri în alte state membre
• a vota sau a candida la la alegerile europene din statul membru în care locuiește
• a vota sau a candida la la alegerile locale din statul membru în care locuiește
• a înainta petiții către Parlamentul European dacă drepturile le-au fost încălcate
• a înainta plângeri către Mediatorul European dacă au o plângere împotriva unei instituții sau unui organism al UE
• a cere asistență de la oricare ambasadă a unui stat membru dacă au dificultăți într-o țară în care România nu are ambasadă
• a accesa documente ale UE, cu anumite restricții
• a se adresa, în scris, Uniunii Europene în oricare dintre cele 24 de limbi oficiale și a primi răspuns în aceeași limbă
• tratament egal; cetățenii europeni nu trebuie să fie discriminați pe motive de naționalitate.

Membrii Parlamentului European, pe deplin conștienți de rolul pe care îl joacă în păstrarea și promovarea democrației, sunt întotdeauna deschiși să asculte opiniile cetățenilor pentru a le lua în considerare. Din aceste considerente a apărut ghidul pentru cetăţeni – un proiect al Biroului de Informare al Parlamentului European în România.

Persoanele cu dizabilități – facilitarea accesului la bunuri și servicii în UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 18 septembrie 2017, 13:40

• 80 mil de oameni sunt afectați de dizabilități în UE
• Noile reguli şi facilităţi să fie aplicabile infrastructurilor adecvate
• Telefoane, distributoare de bilete, servicii bancare – mai accesibile

Aproximativ 80 mil de oameni în UE au un anume tip de dizabilitate. Din cauza îmbătrânirii populației, numărul lor va crește, probabil, la 120 mil până în 2020.

Scopul acestei legi este de a ameliora dificultățile zilnice ale persoanelor cu dizabilități.

Bunuri și servicii cheie, cum ar fi telefoanele, distribuitoarele de bilete și serviciile bancare, trebuie să devină mai accesibile persoanelor cu dizabilități.

”Este important că această directivă include persoanele cu dizabilități și persoanele cu limitări funcționale temporare sau permanente”, cum ar fi bătrânii, femeile însărcinate și persoanele care călătoresc cu bagaje” pentru a asigura beneficii reale și o viață independentă pentru o mare parte a societății”, spune Parlamentul.

Îmbunătățirea vieții de zi cu zi

Deputații au clarificat că această propunere legislativă stabilește cerințe pentru a face mai accesibile anumite bunuri și servicii. Printre acestea se numără:

• distribuitoare de bilete și aparate de check-in
• distribuitoare de numerar şi alte terminale de plăți
• computere și sisteme de operare
• servicii bancare pentru clienţi, inclusiv echipamente pentru cărți electronice
• comerț electronic
• transport, inclusiv transport public urban cum ar fi metrou, tren, tramvai, troleibuz, autobuz și serviciile conexe,
• alte elemente, cum ar fi pagini de internet și servicii oferite pe mobil de presa audio-vizuală și servicii de turism.

Cerințele privin accesibilitatea se vor referi la soluţiile implementării măsurile necesare fără să impună detaliile tehnice care ar îngrădi inovația.

Întreprinderi mici sunt excluse

Propunerea legislativă include clauze care au în vedere ca cerințele să nu creeze ”o povară disproporționată” pe  operatorii economici, de aceea întreprinderile mici (acelea care au mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală și/sau o balanță anuală care împreună nu depășesc 2 milioane de euro) vor fi exceptate din cauza dimensiunii,resurselor și naturii lor.

Ce urmează

Votul prin care a fost aprobat textul modificat dă echipei Parlamentului un mandat pentru a începe negocierile cu Consiliul, care urmează să își stabilească poziția.

”Sunt satisfăcut cu votul de azi din Parlament. Mai mult de 80 milioane de oameni cu dizabilități vor beneficia de acest vot. Raportul final are, desigur, plusuri și minusuri și vom înfrunta negocieri dificile cu Consiliul. Voi face tot ce pot să obțin maximum din aceste negocieri.” Morten Løkkegaard (ALDE, DK)

Platforme online: intimitate, competiție corectă şi lupta cu știrile false

Publicat de Camelia Teodosiu, 16 iunie 2017, 09:00

Saptamana aceasta (12-15 iunie 2017), în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, europarlamentarii au dezbatut şi votat aspecte importante legate platformele online.

Principalele aspecte abordate au avut în vedere:

• Clarificarea responsabilității pentru platformele online;
• Tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
• Măsuri mai puternice împotriva știrilor false și bunurilor, practicilor și conținuturilor online, ilegale.
  

  

  

Platformele online sporesc alegerile consumatorilor, dar legislația actuală trebuie actualizată pentru era digitală, spun deputații în textul nelegislativ adoptat joi.

Pentru a crește protecția consumatorilor și intimității, valorificând, totodată, pe deplin potențialul platformelor online, deputații cer Comisiei Europene:

• să analizeze posibilele erori și abuzuri ale algoritmilor care pot duce la discriminare, practici incorecte sau încălcări ale intimității;
• să ofere sprijin platformelor online pentru a respecta regulile de responsabilitate și răspundere;
• să creeze posibilitatea unui tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
• să definească și să clarifice și mai mult procedurile de notificare și de ștergere pentru coţinutul şi bunurile ilegale;
• să analizeze dacă nu cumva este nevoie de legislație suplimentară pentru a limita diseminarea și distribuirea de conținut fals.
  

  Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg

  

  Henna VIRKKUNEN in plenary session Week 24 2017 in Strasbourg

Platformele online ar trebui, la rândul lor, să ia deja măsuri pentru a asigura protecția intimității utilizatorilor și informarea corectă, şi anume:

•    să lupte cu conținutul ilegal prin măsuri regulatorii sau auto-regulatorii (de ex. să identifice pe cei care încalcă în mod repetat regulile, să modereze conținutul nepotrivit sau ilegal pe paginile de net)
•    să combată diseminarea de ştiri false prin crearea unor instrumente prin care utilizatorii să atenționeze asupra dezinformării, astfel încât utilizatorii să știe că respectivul conținut este fals;
•    să asigure anonimatul atunci când datele personale sunt prelucrate de terțe părți;
•    să ofere clienților termeni și condiții clare, complete și corecte, prezentate într-un mod simplu, fără terminologie complexă.

Declaraţii raportori:

Henna Virkkunen (PPE, FI): “Trebuie să promovăm creșterea platformelor online în Europa și să întărim capacitatea platformelor europene de a intra în competiția globală. Tratamente egale, un cadru potrivit pentru inovație, și o infrastructură pentru viitor sunt prioritare, împreună cu încrederea utilizatorilor.”

Philippe Juvin (PPE, FR): “Prin acest text am dorit să abordăm întrebările esențiale referitoare la economia platformelor online: definirea lor, cine răspunde, taxe, practici incorecte și nevoia de a ne adapta legislația la lumea online. UE trebuie să dezvolte o strategie globală și o viziune ambițioasă. Trebuie să avem lideri europeni capabili să se măsoare cu giganții americani și asiatici.”

Sursa: Biroul de Informare al Parlamentului European în România

Strasbourg, 13-16 martie – Sesiunea plenară a Parlamentului European

Publicat de Camelia Teodosiu, 13 martie 2017, 17:55 / actualizat: 17 martie 2017, 12:56

În perioada 13-16 martie,la Strasbourg, Parlamentul European se află în sesiune plenară, pe agenda de lucru a europarlamentarilor fiind o serie de teme de mare interes pentru viitorul Uniunii Europene.

Cel mai important subiect aflat în dezbatere este așa-numita „Declarație de la Roma”.  Documentul va fi prezentat la finele lunii martie, cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma, când s-au pus bazele Uniunii Europene.

De asemenea, deputații trec în revistă și rezultatele Consiliului European de la sfârșitul săptămânii trecute. La dezbaterea de miercuri participă și președintele Consiliului Donald Tusk alături de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker. Ședința plenară este un moment important pentru premierul italian Paolo Gentiloni de a se adresa parlamentului pentru prima dată, de la preluarea mandatului președinției Uniunii Europene.

Pe agenda sesiunii sunt și două teme la care raportori sunt deputați români, ambele programate tot pentru miercuri. Una este propunerea legislativă de stopare a finanțării grupurilor armate prin comerțul cu minerale rare din zone de conflict susținută de europarlamentarul Iuliu Winkler. Cea de-a doua temă este suținută de Siegfried Mureșan și are în vedere orientările pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018. Europarlamentarul este primul român desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual.

Ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg a început, luni, cu dezbaterea privind drepturile acționarilor în companiie europene. Deputații propun prevederi care să permită acționarilor implicarea în politica salarială a directorilor companiilor, fiind astfel implicați în performanța și interesele pe termen lung ale firmelor.