Forumul Agențiilor Europene a prezentat două studii referitoare la activitățile desfășurate de Agenții

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 ianuarie 2017, 12:30

Un studiu analizează relația cost-eficiență a Agențiilor și cum se pot reduce cheltuielile din totalul taxelor. Al doilea studiu analizează contribuția Agențiilor la Agenda 2020.

Raporturile prezentate au survenit în urma unor chestionări referitoare la eficiența acestor agenții, eficiență pusă sub semnul întrebării în special de eurosceptici.

Studiul realizat demonstrează că agențiile au o contribuție vastă la dezvoltarea economică și politică a Uniunii Europene. Antonio Campinos, director executiv al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, președintele rețelei Agențiilor Europene.

Astăzi, cele 45 de Agenții joacă un rol important în miezul sistemului de organizare al Uniunii Europene. Agențiile se ocupă de toate aspectele spectrului politicilor europene și sunt parte din modalitățile de aplicare ale directivelor Comisiei. Agențiile sunt prezente în 35 de orașe, în 24 de țări membre, și sunt interfața familiară pentru cetățeni și firme prin serviciile pe care le oferă. Mesajul nostru către instituții este că Agențiile cunosc bine realitatea politică în context european. În fapt, multe dintre aceste Agenții sunt în prima linie în confruntarea acestor realități. Priviți-ne ca pe o plus valoare. Noi existăm pentru face din problemele dumneavoastră o prioritate. Utilizați rețeaua Agențiilor ca pe un partener prețios și faceți-ne parteneri în rezolvarea acestor probleme care ar putea avea un impact și asupra noastră.

Conform raportului realizat, Agențiile costă pentru fiecare cetățean european 1 euro și 23 de cenți. În total, Agențiile dispun de un buget de 3,3 miliarde de euro ceea ce înseamnă mai puțin de 0,8% din bugetul anual al Uniunii. Economiile pe care le generează aceste agenții sunt semnificative. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.

O evaluare realizată la solicitarea Parlamentului European arată că statele membre ar fi trebuit să cheltuiască 150 până la 200 de milioane de euro pentru a-și însuși și aplica obiectivele realizate în prezent de Agenții. O concluzie similară se deduce din costul pe care l-ar plăti mediul privat. Dacă cele 7 Agenții care furnizează servicii pieței europene interne ar trebui să fie înlocuite de firme private, industriile europene ar plăti o sumă ce ar putea ajunge până la 1 miliard de euro. Aceeași concluzie se revelează și în susținerea priorităților politice. Agențiile europene joacă un rol important în viața de zi cu zi a cetățenilor: în controlul și prevenția bolilor, securitate și apărare, educație și știință, stabilitatea sistemelor financiare, transport și tehnologia informației. În concluzie, raportul arată că este semnificativ mai eficient din punct de vedere al costului să execuți o misiune o dată decât să o multiplici de 28 de ori la nivel național.

Mai este loc de îmbunătățire consideră viitorul președinte al rețelei care va prelua conducerea din luna martie a acestui an. Uniunea Europeană are 45 de agenții dar nici un master plan referitor la specificul din sfera politică ori termenul de la care se aplică ori renunță la acesta a spus Bernhard Url, viitorul președinte al rețelei de agenții.

Dreptul de a circula liber în spațiul comunitar, reper esențial în definirea UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 noiembrie 2016, 11:58

Dreptul de a circula liber în spațiul comunitar, acces neîngrădit la piața muncii din Uniunea Europeană, acestea sunt repere esențiale în definirea Uniunii Europene.

Pe lângă acestea, evident, se încearcă armonizarea serviciilor în spațiului european tocmai pentru a face mai face facilă implementarea, spre exemplu, a comerțului online transfrontalier. Un alt aspect este cel al accesului cetățenilor europeni la serviciile medicale din alte state membre decât cel de proveniență.

Directiva 24 din 2011 a Parlamentului European și a Consiliului European  clarifică drepturile pacienților în îngrijirea medicală transfrontalieră.

Ei bine, au trecut ceva ani de la elaborarea actului legislativ, în al cărui text s-a precizat că executivul comunitar are și rolul  de a monitoriza și de a elabora rapoarte cu privire respectarea articolelor documentului. Din 2013, statele membre și-au armonizat legislațiile naționale, dar și partea administrativă pentru a răspunde solicitărilor venite.

De altfel, recent, Bruxellesul a publicat date legate de punerea în aplicare a acestei directive. În acest sens, la Euranet Plus, elemente de actualitate sunt oferite de domnul inginer Paul Matei, coordonator al Centrului de informare Europe Direct de la Iași.

Așadar, la 5 ani de la adoptarea directivei,  date care arată cât de ușor pacienții pot apela la asistența medicală transfrontalieră.

Trebuie să subliniez un fapt: dacă un cetățean are dreptul la tratament în țara de origine, are dreptul de același tratament în oricare stat membru. În plus, are dreptul de a beneficia  de rambursare în cazul în care primește tratamentul în altă țară decât cea de origine. casa Națională de Asigurări de Sănătate plătește în două moduri; ori plătește direct clinicii în care a primit tratament cetățeanul român, ori accesează o rambursare. Practic, nivelul de rambursare poate ajunge până la costul tratamentului în țara de origine.

În 2015, în România, au fost depuse 530 de cereri de rambursare. Dintre acestea, 240 au fost aprobate, 123 respinse, 16 retrase. Media numărului de zile în care se procesează o astfel de cerere de rambursare, în România, este aproape 70 zile lucrătoare. Este mult sau este puțin, rămâne de vîzut, ținând cont de faptul că, în Marea Britanie, procesarea unei cereri de rambursare  a ajuns până la 11 zile lucrătoare, dar în Bulgaria a durat chiar și 10 luni.

Practic, țara de origine, România în cazul nostru, este responsabilă de aspectele financiare ale acestei rețele medicale transfrontaliere și, în plus, țara de origine  trebuie să asigure asistență medicală corespunzătoare înainte, dar și după plecarea din țară a pacientului. În unele cazuri, mai este necesar să obținem o autorizație de la Casa de Sănătate. Este acel celebru formular – E112. În România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate asigură și acel punct de contact și face parte din rețeaua care va fi stabilită și va fi funcțională începând cu 2017.

2015 – anul dezvoltării depline a programelor de încurajare a angajării tinerilor

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 septembrie 2016, 10:30

Raportul anual EurWork referitor la condițiile de muncă din Uniunea Europeană a fost realizat în baza contribuției a 80 de participanți din rețeaua Eurofound. Concluziile acestui raport au arătat că anul 2015 a adus o ușoară creștere a numărului locurilor de muncă și o scădere a șomajului. PIB-ul pe cap de locuitor din Uniunea Europeană a depășit pentru prima dată valoarea celui ante-criză, dar recuperarea este inegală între țările memebre. Media de lucru a fost de 37,1 ore de lucru pe săptămînă, în ușoară scădere față de anul 2008 cînd s-a lucrat, în medie, 37,8 ore pe săptămână.

Anul 2015 a fost anul dezvoltării depline a programelor de încurajare a angajării tinerilor iar scrierea ori rescrierea rugulior privind condițiile de muncă a oferit Comisiei posibilitatea propunerii unei legislații a muncii clarificată și simplificată în ceea ce privește numărul de ore de lucru, sănătatea și siguranța la locul de muncă. Un control mai atent din partea Uniunii Europene a dus la modificări ale legislației pensiilor cu consecința prelungirii duratei de muncă în majoritatea țărilor. Reformele legislative de pe piața muncii continuă să fie un subiect de dezbatere. Care sunt elementele cuprinse în raportul EurWork în ceea ce privește România, Maria Ciorba, reprezentând centrul Europe Direct Timișoara:

In privinta categoriei de analiza a „Riscuri psiholosociale” – putem spune ca romanii muncesc mai putin si sunt mai relaxati. Evolutia intensitatii muncii in ultimii ani este negativa – daca in anul 2000, 67.7% dintre romani lucrau cel putin un sfert din timp cu deadline-uri precise, in 2005, procentajul a scazut la 62.7%, iar in 2010 la 59.7%. De asemenea, numarul romanilor care muncesc 10 ore / zi – o data sau de mai multe ori pe luna, a scazut de la 45% in 2000, la 34% in 2010. In ceea ce priveste numarul persoanelor care s-au simtit discriminate in ultimul an, procentul a ramas aproximativ constant – de 4.7%.

In ceea ce priveste dialogul social – în primul semestru al anului 2016, modelul  de dialog social a rămas neschimbat, dar relațiile industriale par sa fie din ce în ce conflictuale. Federațiile și confederațiile sindicale se străduiesc să-și reînnoiască reprezentativitatea, dar acest efort nu se transforma într-un dialog social mai eficient și relațiile industriale sunt tensionate.

Guvernul continuă eforturile împotriva muncii nedeclarate. Noul Cod Fiscal care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, a eliminat posibilitatea (legala) de a presta activitati independente pentru persoanele care nu sunt înregistrate ca atare. Acest lucru probabil va duce la o reducere a riscului de muncă nedeclarată.

Conform raportului EurWork, în anul 2015 a crescut gradul de conștientizare a problemei angajărilor nestandardizate având ca rezultat noi politici care, dacă nu sunt neapărat o îmbunătățire a condițiilor de muncă, sunt manifestări ale voinței politice de a influența dimensiunea abuzurilor în contractele de muncă atipice.

În ceea ce privește gradul de stres, 27% dintre angajații din UE au declarat că resimt stres la locul de muncă și o proporție similară că sănătatea le-a fost afectată ca urmare a muncii depuse. În concluzie, cu toate că inovarea face parte din politica în domeniu a UE, se apreciază că este necesară o abordare mai vastă a legislației, inclusiv în domenii precum chestiunile organizaționale, inovările tehnologice sau implementarea unor practici care să permită implicarea acționarilor, a tuturor părților interesate la toate nivelurile unei organizații.

Bruxelles-ul acoperit de vocile care aduc în atenție situația apărută după #Brexit

Publicat de Andrei Cretoiu, 30 iunie 2016, 10:30

Deși Bruxelles-ul este acoperit în această perioadă de vocile care aduc în atenție situația apărută după referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, pe fundal se consumă evenimente, au loc dialoguri, se iau decizii care susțin ideea proiectul comun european.

Nu este vorba numai despre chestiuni de ordin financiar, economic sau de politică externă a Uniunii Europene  în relație cu diferiți actori internaționali, ci este  vorba și de măsuri care aduc la nivel de interes comunitar capitolul larg al socialului.

Ei bine, Comisia Europeană, pentru a avea un suport în decizii luate, caută dialogul cu diferiți parteneri. Astfel, un exemplu ce poate fi dat este cel legat de semnarea, în urmă cu câteva zile declarația comună privind un nou start pentru dialogul social. În esență, acest lucru înseamnă o colaborare mai strânsă în elaborarea deciziilor între executivul comunitar și partenerii sociali.  La Euranet Plus, câteva informații și clarificări, pe acest subiect, ne sunt oferite de  domnul Paul Matei, coordonatorului Centrului de Informare Europe Direct de la Iași.

Așadar, Comisia Europeană dorește dialog cu partenerii sociali.

Dece este nevoie de un nou pilon social  al Uniunii Europene? Răspunsul, pentru că totul este într-o continuă schimbare: demografia, modelele de lucru și perioadele active care devin din ce în ce mai lungi, mai variate; forța de muncă din ce în ce mai diversă, noi forme de ocupare. modul de rezolvare a acestei probleme ține de capacitatea partenerilor sociali, și aici mă refer la factorul politic, la cel economic și social de a conlucra și de a stabili în comun un scop pentru viitorul social al Europei. De ce este nevoie și de o nouă  agendă a competențelor în Uniunea Europeană? Potrivit unor  studii, 70 de milioane de  europeni nu au competențe de citire și de scriere și și mai multe milioane sunt cei care nu au competențe  digitale și numerice. În același timp, cam 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni  cu competențe potrivite pentru locurile de muncă pe care le oferă. Ideea s-a concretizat în 10 acțiuni care trebuie realizate în următorii doi ani. Prima și cea mai importantă  dintre aceste acțiuni  ar fi cea referitoare la o garanție  de competențe  care are ca scop  să ajute pe adulții  cu nivel scăzut de competențe  să dobândească un minimum  de competențe de alfabetizare.

Practic, pe 27 iunie, vicepreședintele comisiei europene, Valdis Dombrovskis, împreună cu comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, au semnat din partea Comisiei Europene o declarație privind un nou început pentru dialogul social. La conferința la care s-a semnat această declarație, s-a căzut de acord asupra faptului că partenerii sociali trebuie să se implice mai mult, să se pună un accent mai puternic pe consolidarea capacității partenerilor sociali, implicarea sporită a  acestora în politica Uniunii Europene și în procesul legislativ și, în plus,  e necesară și o mai clară relație între acordurile partenerilor sociali și agenda legislativă.

Inițiativele locale pentru evenimente culturale pot fi realizate cu fonduri europene nerambursabile

Publicat de Andrei Cretoiu, 17 iunie 2016, 10:30

Inițiativele locale pentru evenimente culturale și proiecte cetățenești pot fi realizate cu fonduri europene nerambursabile.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și-a oferit sprijinul celor interesați să obțină fonduri europene pentru finanțarea unor proiecte din domeniul industriilor creative și culturale.

Astfel, în prima parte a acestei luni, Centrul de informare Europe Direct Regiunea Centru, din cadrul ADR Centru, a organizat la Alba Iulia și Sibiu seminarii de informare privind oportunitățle de finanțare europeană pentru proiecte din domenii creative și culturale.

Cu acest prilej, aproape 100 de reprezentanți ai autorităților publice locale, ai unor centre culturale și ai unor organizații și instituții culturale din regiunea Centru au fost informați cu privire la modalitățile în care se pot accesa fondurile nerambursabile pentru proiecte de cultură și la oportunitățile pe care le oferă programele „Europa pentru Cetățeni” și „Europa Creativă”.

Are detalii director departamentului Relații Publice și Comunicare de la ADR Centru, Nicolae Mărginean:

„Europa Creativă este acel gen de program care finanțează initiative în domeniul cooperării culturale sau al dezvoltării inclusiv media, al implicării cetățenilor în actul de cultură. Pe de altă parte, programul Europa pentru Cetățeni facilitează interacțiunea cetățenilor europeni și implicarea lor în dezbateri civice, în înfrățiri între orașe și în general în tot cee ace înseamnă cooperare între diverse popoare, națiuni, grupuri entice sau de altă natură orice fel de implicare a societății civile”.

Programul Europa Creativă are trei subprograme: Media, Cultura și o componentă transsectorială, dedicată garantării creditelor bancare pentru cooperareai în domeniul politicilor culturale.

Subprogramul Cultura are patru componente:

1. Proiecte de cooperare la nivel European prin care sunt sprijinite sectoarelor culturale și creative de a opera într-un mod competitiv la nivel internațional
2. Rețele europene: prin care se oferă sprijin pentru promovarea activităților desfășurate de rețelele care funcționează în sectoarele culturale;
3. Platforme europene: sprijină activitățile desfășurate de organizații cu vocație europeană care stimulează dezvoltarea de noi talente, colaborarea transfrontalieră în vederea identificării de noi categorii de public, precum și stimularea programării operelor din alte țări la nivel european;
4. Proiecte de traducere literară

Subprogramul Cultura dispune de un buget total de aproape 455 milioane euro pentru perioada 2014-2020.

Programul Europa pentru Cetățeni este destinat să sporească rolul cetățenilor europeni în dezvoltarea Uniunii.

Programul promovează istoria și valorile comune ale Europei și, în același timp, încurajează responsabilizarea cetățenilor pentru modul în care evoluează Uniunea.

Pentru perioada 2014-2020, Programul Europa pentru Cetățeni are alocat un buget total de peste 185 de milioane de euro.

Mai multe detalii se pot afla și pe internet la adresele http://europapentrucetateni.eu și respectiv www.europa-creativa.eu.

Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare ECRIS va fi extins

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iunie 2016, 10:30

Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare ECRIS va fi extins pentru a include şi cetăţenii din afara Uniunii Europene. Astfel se va îmbunătăţi semnificativ schimbul de informaţii relevante.  Este nevoie ca Parlamentul European şi Comisia Europeană  să ia măsuri în acest sens pentru ca toate ţările să poată face schimb de informaţii privind antecedentele, privind condamnările penale, spune Maria Ciorba, consilier Centrul Europe Direct Timişoara.

Deputații susţin că statele membre ar trebui să poată utiliza sistemul ECRIS şi pentru a transmite informații referitoare la infracțiuni legate de terorism sau alte infracțiuni grave pe care le-au primit în mod  bilateral dintr-o țară terță. Ei doresc ca Europol și agenția de frontieră Frontex, să poată accesa baza de date,  pe baza unei cereri, pentru fiecare caz în parte. Inițiativa, înscrisă în Agenda europeană privind securitatea, va asigura valorificarea la maximum a potențialului ECRIS.  În prezent, prin intermediul ECRIS,  statele membre își transmit anual aproximativ 300.000 de cereri de informații privind condamnările penale anterioare de pe teritoriul spațiului comunitar.

Sistemul ECRIS ar trebui să includă şi stocarea amprentelor digitale, mai afirmă Maria Ciorba, consilier Centrul Europe Direct Timişoara

Deputații europeni doresc, de asemenea, ca sistemul să fie utilizat pentru verificarea cazierelor judiciare ale persoanelor care doresc să lucreze cu copii. Angajatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita informații cu privire la condamnările penale ale unei persoane. Aceelaşi lucru ar trebui să se întâmple şi în cazul celor care intenționează să lucreze cu persoanele cu handicap sau în vârstă. Deputaţii europeni sunt de părere că trebuie monitorizat cine intră în UE, și găsite persoanele care ar putea reprezenta o amenințare. 

În urma acestor măsuri, Uniunea Europeană va fi mai sigură, a concluzionat Maria Ciorba.

La începutul anului, Comisia Europeană a propus facilitarea, la nivelul Uniunii, a schimbului de informații  privind cazierele judiciare ale cetățenilor din afara UE,  prin îmbunătățirea sistemului european de informații cu  privire la cazierele judiciare.  Astfel, sistemul ECRIS, care a fost lansat în 2012 şi este în prezent utilizat pentru schimbul de informaţii între statele membre cu privire la cazierele judiciare ale cetăţenilor Uniunii, va permite accesul rapid şi eficient  al  autorităţilor naţionale la informaţii privind  condamnările penale pe care resortisanţii ţărilor terţe le-au suferit pe teritoriul Uniunii Europene.

Sistemul ECRIS este un pas extrem de important pe fondul actualei crize a migraţiei din Europa şi al atentatelor teroriste.  Deşi în prezent este posibil schimbul de informaţii privind condamnările penale prin intermediul ECRIS, nu există nicio procedură sau mecanism care să permită un schimb eficient. Uneori acest schimb este ineficient şi incomplet.

Persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz vor putea utiliza mai uşor internetul

Publicat de Andrei Cretoiu, 11 mai 2016, 10:30

Persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz vor putea utiliza mai uşor internetul. Toate website-urile din sectorul public vor trebui să fie accesibile tuturor, fără diferenţe.

Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să asigure persoanelor cu handicap, în condiții de egalitate cu celelalte persoane, la tehnologia informației și comunicațiilor, inclusiv la internet. Comisia Europeană a venit cu o propunere în acest sens încă din decembrie 2012, însă abia acum a fost luată o decizie.

Explică Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Plecând de la pricipiul că website-urile organismelor publice şi aplicaţiile mobile pentru servicii publice trebuie să fie accesibile tuturor cetăţenilor şi înţelese de aceştia, fie că este vorba de transmiterea unei declaraţii fiscale, de plata unei taxe sau de înscrierea unui copil la şcoala, la începutul lunii mai, negociatorii PE, ai Consiliului şi ai Comisiei Europene au convenit asupra primelor norme ale UE care să aducă societatea europeană a secolului 21 la un nivel adecvat privind accesul la internet şi servicii publice.

Măsurile directivei vizează îmbunătăţirea accesului la site-urile web şi la aplicaţiile mobile ale organismelor din sectorul public, în special pentru persoanele nevăzătoare şi cele surde sau cu deficienţe de auz, contribuind astfel la crearea unei societăţi digitale favorabile incluziunii şi la valorificarea avantajelor pieţei unice digitale.

În condiţiile în care, în prezent, peste 80 de milioane de cetăţeni europeni sunt afectaţi de un handicap şi, conform estimărilor, numărul acestora va creşte ajungând în 2020, la circa 120 de milioane, este absolut necesar ca măsurile privind accesibilizarea informaţiilor de interes public şi a serviciilor organismelor publice să fie luate în cel mai scurt timp de toate statele membre.

Textul convenit al directivei acoperă site-urile web şi aplicaţiile mobile ale organismelor din sectorul public. Excepţie fac societăţile de radiodifuziune şi transmisiile în direct pe internet.

De asemenea, directiva specifică standardele pentru îmbunătăţirea accesului site-urilor şi a aplicaţiilor mobile. Acestea prevăd, de exemplu, că, pentru imagini, trebuie să fie disponibile texte sau că navigarea pe internet trebuie să fie posibilă fără mouse, care poate fi dificil de utilizat de către unele persoane cu handicap.

Directiva mai impune statelor membre să monitorizeze cu regularitate site-urile web şi aplicaţiile mobile şi să transmită Comisiei Europene, rapoarte periodice cu privire la acestea, care vor fi făcute publice.

După aprobarea formală a textului directivei de Parlamentul European şi Consiliu, statele membre vor avea la dispoziţie 21 de luni pentru transpunerea măsurilor în legislaţiile lor naţionale.

Îmbunătățirea accesului la internet pentru cetăţenii cu deficiențe de auz şi vedere reprezintă una dintre priorităţi, fiind cuprinsă şi în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap. Asta  în condiţiile în care peste 167 de milioane de oameni au un handicap, medical sau din cauza vârstei.

CE: prima investiție în ”Proiecte integrate” pentru protecția mediului

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 februarie 2016, 09:30

”Proiecte integrate” a fost creat pentru a implementa pe scară largă legislația privind protecția mediului și pentru a amplifica efectele finanțării planurilor de dezvoltare la nivel regional, multiregional sau național. Cele șase proiecte selectate totalizează un buget de 108,7 milioane de Euro, incluzând cofinanțarea de 63,8 milioane de Euro. Prin această investiție se pot coordona peste 1 miliard de euro, sume complementare din fondurile pentru agricultură și fondurile regionale precum și din cele naționale ori private.

Investiția anunțată de Comisia Europeană va susține proiecte din Belgia, Italia, Polonia, Finlanda și Marea Britanie.
Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit a declarat că decizia înființării panului ”Proiecte Integrate” din programul LIFE este un exemplu de investiție directă a Uniunii Europene în calitatea vieții cetățenilor ei. Probleme majore care pot amenința mediul ori sănătatea populației de genul poluarea aerului, a apei, pierderea biodiversității, a mai adăugat comisarul Karmenu Vella, trebuie să fie abordate concordant, trebuie să servească același scop, iar ”Proiecte Integrate” răspunde exact acestei cereri.

”Proiecte Integrate” LIFE a fost creat pentru a ajuta statele membre să se alinieze normelor legislative ale Uniunii în patru domenii: natură, apă, aer și deșeuri. Principala caracteristică a acestor proiecte este viziunea integratoare, implicarea mai multor acționari și promovarea, solicitarea participării a cel puțin încă unei surse de finanțare, fie ea Europeană, națională sau privată. Alina Mrejeru reprezentând Europe Direct Arad.

Alina Mrejeru: ”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru mediu sunt destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale. Acestea urmăresc legislația europeană din strategiile de mediu, în acord cu actele emise la nivelul Uniunii ori la a autorităților naționale. Proiectele integrate din sub-programul pentru mediu vizează, în primul rând, zonele naturale (precum cele din managementul rețelei Natura 2000), pentru apă, deșeuri și aer, cu implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.

”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru schimbările de mediu sunt și ele destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale dar, evident, urmăresc activități în domeniul climei, strategii ori foi de parcurs specifice cerute de legislația europeană, în special în ariile afectate de schimbare de climă. Și în acest caz, proiectele integrate din sub-programul pentru climă vizează implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.

Următorul termen de depunere de dosare în programul LIFE este primăvara acestui an. Mai multe detalii despre granturi și proiecte pot fi găsite pe pagina oficială a Comisiei Europene la capitolul mediu, în cadrul programului LIFE 2014 – 2020.

UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 ianuarie 2016, 09:32

În ciuda succesului înregistrat de programele UE anterioare, drumurile europene sunt încă departe de a fi sigure. În 2009, 35 000 de persoane au murit în accidente rutiere şi peste 1,7 milioane au fost rănite. UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere, cu scopul de a reduce numărul deceselor înregistrate pe drumurile europene cu 50% până în 2020. Comisia Europeană a deschis o consultare publică pentru evaluarea normelor privind facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcarea reglementărilor în materie de siguranță rutieră.

Scopul acestei consultări este de a realiza o evaluare a eficacității normelor în vigoare și a relevanței domeniului lor de aplicare. În funcție de rezultate, Comisia poate face propuneri cu privire la o serie de aspecte, inclusiv în ce privește evaluarea impactului. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.

”Încurajarea participanților la trafic să respecte normele de bază în ceea ce privește siguranța rutieră este un element esențial în strategia dedicată. Pentru respectarea legii, urmărirea și pedepsirea infracțiunilor sunt necesare. Controalele ar trebui să fie sistematice, iar sancțiunile ar trebui să fie eficiente și aplicate tuturor infractorilor, nu numai rezidenților”.

Directiva Uniunii Europene oferă acces la date privind înmatricularea vehiculelor, cu scopul identificării infractorilor nerezidenți. Deschisă la finele anului trecut, o consultare publică stă la dispoziția tuturor cetățenilor până în 19 febr. Chestionarul la care suntem invitați să răspundem cuprinde întrebări de genul: Ce credeți despre sancționarea șoferilor rezidenți, in comparative cu cei ne-rezidenți, in cazul încălcării regulilor de trafic rutier? Cum evaluați calitatea informării oferită de autoritățile țărilor prin care tranzitați? Ați primit vreodată o cerere de plată a unei amenzi din partea unui alt stat el UE? Dacă da, ați plătit amenda? Despre obiectivele acestei consultări, Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara: ”Directiva cu privire la schimbul de informații transfrontalier contribuie la identificarea conducătorilor auto care au comis infracțiuni legate de siguranța rutieră , cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru decât statul membru în care a avut loc infracțiunea. Pe baza studiilor și a chestionarelor completate, Comisia va prezenta la finele acestui an un raport în care va evalua:

• eficacitatea Directivei privind reducerea numărului de decese pe drumurile europene,
• aplicația electronică pentru schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor,
• necesitatea de a consolida aplicarea sancțiunilor și de a propune criterii comune privind procedurile de urmărire în cazul neplății unei sancțiuni financiare,
• necesitatea dezvoltării de standarde comune pentru echipamentele automate de verificare și pentru proceduri pentru a asigura o mai mare convergență a aplicării normelor de trafic rutier de către statele membre”.

Conducătorii auto ne-rezidenți reprezintă 5% din traficul rutier în Uniunea Europeană dar aproximativ 15% din amenzile pentru condus cu viteză peste limita legală. În țări precum Franța unde turismul de tranzit e foarte ridicat amenzile pentru depășirea vitezei legale ajunge până la 40-50% în sezon pentru ne-rezidenți. Acest lucru duce la o mai mare nevoie de control interstatal în țări precum Austria, Belgia, Luxemburg, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia și Spania. Cetățenii, organizațiile neguvernamentale, asociațiile comerciale și companiile sunt invitate să participe la consultare, completând chestionarul într-una din limbile oficiale ale UE, chestionar disponibil on-line doar în limba engleză pe pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

Arad, candidat la titlul de “Capitală Verde a Europei 2018”

Publicat de Monica Slavici, 19 noiembrie 2015, 09:15

Aflat acum în al nouălea an de la lansare, premiul este un omagiu acordat acelor orașe în care inovarea a prins rădăcini. Felicia Ristea, Radio Timișoara.

Comisia Juncker a împlinit un an de activitate

Publicat de Monica Slavici, 5 noiembrie 2015, 09:17

Comisia Europeană, organismul executiv al Uniunii Europene responsabil cu gestionarea bugetului UE, care vegheaza la realizarea interesului general al spațiului Europei Unite și inițierea legislației europene, a împlinit un an.
Cum a răspuns în aceste 365 de zile de mandat provocărilor și priorităților asumate aflăm de la dna Carmen Oprescu, responsabil networking în cadrul Centrului Europe Direct Craiova.
La începutul mandatului său, Comisia Juncker a elaborat un decalog de priorități pentru mandatul 2014-2019 pe care le-a prezentat Parlamentului European.
1. Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții
2. O piață digitală unică
3. O Uniune a Energiei solidă cu o viziune asupra politicilor de schimbare climatică
4. O piață internă mai corectă și de substanță, cu o bază industrială puternică
5. O Uniune Monetară și Economică de substanță și mai corectă
6. Un acord de liber schimb cu Statele Unite ale Americii care să fie rezonabil și echilibrat
7. O zonă de justiție și drepturi fundamentate bazată pe încredere reciprocă
8. Spre o nouă politică în domeniul migrației
9. Un actor global mai puternic
10. O Uniune a schimbării democratice
Un eveniment notabil pentru primul an de mandat al Comisiei Juncker îl reprezintă discursul de 77 de minute al șefului executivului european în care acesta a diagnosticat și s-a adresat fiecărui probleme europene. Şi-a exprimat dorința ca Parlamentul European să joace un rol mai important în consolidarea Uniunii Economice și Monetare.
În discursul său de la începutul lunii septembrie 2015, Juncker a declarat, vizibil emoționat, că “Nu prea există spirit european în această Uniune și nu prea există uniune în această Uniune”, remarcând că Europa nu poate să fie gazda tuturor nenorocirilor din lume”. El s-a referit atunci la problema migrației și a refugiaților prin trimitere la declinul demografic al Uniunii pentru a sensibiliza inflexibilitatea statelor și a mers chiar mai departe cu referirile la adresa statelor, declarând că ”atunci când se generează un venit trebuie plătită o taxă”.

Cât despre priorităţile pentru 2016 Comisia Europeană a prezentat, la începutul săptămânii trecute, programul de lucru pentru anul viitor, ce pune accent pe migrație, economie și probleme sociale, precum și pe energie și sustenabilitate.

În privința migrației Comisia intenționează să pornească două procese ce vor fi cu siguranță dezbătute aprig de către statele membre și europarlamentari.
Prima este un set de propuneri pentru o Gardă Europeană de protecție a granițelor și a coastei, pe lângă o consolidare a Frontex-ului.
Al doilea proces este o revizie generală a sistemului comun de azil pentru a corecta deficiențele și slăbiciunile in sistemul Dublin, inclusiv măsuri pentru a îmbunătăți Directiva Cartea Albastră.

Actuala Comisie Europeană își va exercita mandatul conform calendarului și reglementărilor existente până la 31 octombrie 2019.

O invenție românească are şanse să fie premiată de Comisia Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 iulie 2015, 09:10

O invenție românească – casa care combină o performanță energetică ridicată cu costuri operaționale scăzute, dedicată în special familiilor sau cuplurilor tinere s-a calificat în finala concursului de proiecte RegioStars şi are şanse să fie premiată de Comisia Europeană. Detaliază Mirabela Afronie de la Radio România Reşiţa.

Proiectul Consiliului Judeţean Caraş-Severin intitulat Mild-Home ce a avut drept scop definirea, proiectarea şi stimularea construirii de case ecologice a ajuns în finala concursului european RegioStars. Derulat împreună cu Centrul pentru Promovarea Energiei Curate și Eficiente din România, proiectul a avut o valoare de aproximativ 2 milioane de euro şi s-a finalizat în 31 decembrie 2014. În ce a constat exact ne spune Camelia Şusco, director compartiment comunicare şi mass-media în cadrul Consiliului Judeţean Caraş-Severin.

Proiectul şi-a propus să realizeze case ecologice concepute pentru aşezările ecologice în zonele din sud-estul Europei, pe baza unui model comun adaptat nevoilor locale. Una dintre activităţile principale ale proiectului a constatat în organizarea a opt concursuri de idei în ţările partenere. Pentru România, Consiliul Judeţean Caraş-Severin a propus desfăşurarea acestui concurs la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti şi Facultatea de Arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara. Primele trei lucrări selectate au fost prezentate în cadrul săptămânii transnaţionale de schimb de experienţă din Ungaria, iar cea mai bună lucrare a participat la târgul Construma din Budapesta.

Ţările partenere în proiectul Mild-Home au fost Italia, Austria, Ungaria, Bulgaria, Grecia şi Serbia. Premiile RegioStars, ajunse la cea de-a VIII-a ediţie recompensează cele mai inspiratoare și inovatoare proiecte regionale derulate cu fonduri europene. Atunci când s-a făcut selectarea s-a ţinut cont de impact, durabilitate şi de parteneriatele create, spune Maria Ciorba, consilier de informare în cadrul Centrului Europe Direct Timişoara.

Din totalul de 143 de proiecte intrate în competiţie, pentru marea finală au fost selectate 17 proiecte. Dintre acestea doar patru vor fi ales câştigătoare în patru domenii: dezvoltarea IMM-urilor, eficienţa energetică, incluziune socială şi dezvoltare urbană. Acestea vor fi anunțate în cadrul evenimentului OPEN DAYS, care va avea loc la Bruxelles în perioada 12 – 15 octombrie. Corina Crețu, comisarul european pentru politica regională, a declarat în legătură cu selecția: Faptul de a ajunge în finala premiilor RegioStars nu reprezintă numai o etichetă de calitate aplicată unui proiect excelent, ci înseamnă, de asemenea, pentru regiunile și orașele implicate, recunoașterea internațională a modului inovator și creativ în care au ales să valorifice fondurile Uniunii Europene.

Nominalizarea la premiile RegioStars vine după ce anul trecut un alt proiect al Consiliului Judeţean Caraş-Severin a fost premiat. Este vorba de un proiect transfrontalier cu Serbia care permite medicilor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa şi unităţilor medicale din Vârşeţ şi Zitişte să colaboreze prin intermediul unui sistem medical, unic, ce facilitează acordarea de asistenţă medicală la distanţă.

Prioritățile bugetare ale Uniunii Europene pentru 2016

Publicat de Monica Slavici, 4 martie 2015, 10:09

Bugetul este primul document pe care Parlamentul European îl elaborează în timpul procedurii bugetare anuale, iar modul în care sunt evidenţiate veniturile şi cum sunt repartizate pe categorii stabileşte liniile viitoare de acţiune. Pentru 2016 plafonul multi-anual cadru financiar este de 150.217 miliarde EUR şi cum vorbim despre sume de bani foarte mari, trebuie să adaug că săptămâna trecută a fost votată o rezoluție a Comisiei de bugete a Parlamentului European. Care sunt prioritățile bugetare ale Uniunii Europene pentru anul viitor aflăm de la info-officer-ul Craiova, Carmen Oprescu.

Europarlamentarii au votat priorităţile de buget pentru 2016, iar acestea includ atât creşterea economică şi a solidarității, cât și plata facturilor. Aceste obiective pot fi atinse prin ocuparea forţei de muncă, prin susţinerea întreprinderilor şi a antreprenoriatului. În plus, se va acorda întâietate finanţelor prin abordarea întârzierilor plăţilor restante şi prin reformarea sistemului comunitar de venituri.
Cum vor fi direcţionate bugetele?
Cea mai importantă linie directoare este alocată ocupării forţei de muncă, întreprinderilor şi antreprenoriatului. În acest caz, bugetul Uniunii şi planul de investiții Juncker trebuie să ajute 20 de milioane de întreprinderi mici şi mijlocii, pentru că IMM-urile reprezintă 99% din afacerile spaţiului comunitar.În plus, fondurile Uniunii ar trebui să încurajeze crearea de start-up-uri şi crearea scheme de noi locuri de muncă pentru tineri. În acest context, apare „Iniţiativa Europeană de tineret”, unde Comisia trebuie să arate care sunt motivele pentru care acest demers a luat un start lent în spaţiul comunitar şi să se asigure că această iniţiativă va fi finanţată după 2015. O altă linie directoare a bugetului va fi îndreptată spre susţinerea investiţiilor publice în zonele vitale şi, în ciuda întârzierilor, proiectele de dezvoltare regională trebuie să fie complete până în 2016 pentru a putea fi implementate. O componentă importantă a bugetului este alocată solidarităţii, care ar trebui să meargă dincolo de graniţele spaţiului comunitar prin livrarea ajutoarelor umanitare urgente de asistenţă şi de dezvoltare,in plus, sarcina de gestionare a fluxurilor de imigrare ar trebui să fie partajată printre toate ţările Uniunii Europene.
Care va fi viitorul pas în ceea ce priveşte bugetul comunitar?
La sesiunea din luna martie bugetul, pe linii directoare, va intra la vot în Parlamentul European. Comisia trebuie să prezinte propunerea finală până la sfârşitul lunii mai, iar bugetul de anul viitor va fi convenit între Consiliu şi Parlament până la sfârşitul lunii decembrie.

Comisia Europeană a realizat pentru prima oară, un studiu referitor la obezitatea infantilă

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 iulie 2014, 08:49

Comisia Europeană a realizat pentru prima oară, un studiu care inventariază politicile privind alimentaţia în şcoli, ca parte a eforturilor de reducere a obezităţii infantile.

Toate ţările cuprinse în studiu,cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia şi Elveţia au orientări privind alimentaţia în şcoli, însă acestea variază considerabil, de la dimensiunea porţiilor de mâncare până la amplasarea automatelor de băuturi în şcoli. Aproximativ jumătate dintre ţările studiate au interzis distribuitoarele. Majoritatea sprijină accesul gratuit la apă potabilă proaspătă. Nici dulciurile şi gustările nu sunt permise.

Inventarierea s-a realizat cu ajutorul grupului pentru nutriţie şi activitate fizică al Uniunii Europene, spune Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Au fost mai multe criterii care au fost luate în considerare, inclusiv modul de alcătuire al meniurilorpentru copii în şcoli, acceptarea sau nu a companiilor de catering cu diferite produse care sunt nerecomandate copiilor. Toate aceste lucruri au fost analizate şi s-a realizat această radiografie la nivel european. Scopul a fost de a crea un plan de acţiune pentru următorii ani, în perioada 2014-2020, care să prevină şi să combată obezitatea la copii.

România se află printre statele care au în vigoare norme obligatorii privind alimentaţia corectă în şcoli. Încă de acum câţiva ani a impus restricţii la comercializarea produselor alimentare nesănătoase în instituţiile de învăţământ şi în preajma acestora, spune Ioan Moatăr, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin.

Magazinele care comercializează în interiorul unităţilor de învăţământ, ele au un regim special, în sensul că desfac doar produse preambulate şi nicidecum băuturi alcoolice sau ţigări. Cât despre despre magazinele care se află în apropierea unităţilor de învăţământ, conform legii, acestea trebuie să fie la o distanţă de cel puţin 500 de metri de unitatea de învăţământ.

În 2008, Ministerul Sănătăţii a stabilit o listă cu alimentele care sunt interzise în şcoli, cum ar fi chipsuri, hamburgeri, alune, prăjituri, bomboane sau sucuri carbogazoase.

Obezitatea infantilă a ajuns la proporţii alarmante în Uniunea Europeană şi trebuie neapărat luate măsuri, spune Maria Ciorba, consilier centrul Europe Direct Timişoara:

Aproape o treime dintre copii europeni sunt supraponderali sau obezi şi riscă să contracteze boli care pot fi prevenite, inclusiv diabetul de tip 2. În acest context, şcolile sunt nişte parteneri deosebit de importanţi în efortul de a încuraja copii să adopte obiceiuri alimentare sănătoase.