Unul din patru europeni cu vârste între 15-24 fumează

Publicat de Andrei Cretoiu, 25 mai 2016, 10:30

Fumătorii reprezintă 26% din populația UE, scurtându-și viața cu până la 14 ani, iar aproape 94% dintre ei se apucă de fumat înainte de 25 de ani. Pentru a combate acest lucru, UE a adoptat acum doi ani o nouă directivă privind tutunul care a intrat in vigoare saptamana trecută. Scopul acestei directive este de a face fumatul mai puțin atractiv, în special în rândul tinerilor. Unul din patru europeni cu vârste între 15-24 fumează.

Care sunt aceste norme aflăm de la domnul Daniel Băcanu, coordinator Europe Direct Craiova:

Consumul de tutun este responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an în UE. Fumătorii au, de asemenea, probleme de sănătate (cancer, boli cardiovasculare și respiratorii), iar aproximativ jumătate dintre ei mor prematur (14 ani în medie).

Pentru a preveni toate acestea Comisia Europenă introduce 10 schimbări cheie pentru produsele din tutun vândute în UE.

Astfel:

1. Avertismentele de sănătate grafice cu imagini, texte şi informaţii vor acoperi 65% din ambalajul pachetelor de ţigări. Avertismentele sunt grupate în trei seturi care vor fi schimbate în fiecare an, pentru a se asigura impactul emoţional cât mai mult posibil.
2. Țigările și tutunul pentru rulat țigări cu arome caracteristice vor fi interzise pentru a-i împiedica pe tineri să se apuce de fumat.
3. Înlocuirea etichetării GNMC ( gudron, nicotină şi monoxide de carbon) cu informaţii privind substanţele conţinute de fumul de ţigară din care 70 sunt cauzatoare de cancer.
4. Anumite pachete mai mici sau mai ieftine vor fi eliminate pentru a le face inaccesibile tinerilor, iar produsele cu mesaje promoționale sau înșelătoare vor fi interzise.
5. Pentru a aduna mai multe informaţii cu privire la ingredientele conţinute în produsele din tutun şi efectele lor asupra sănătăţii şi a dependenţei, producătorii şi importatorii de produse din tutun sunt obligaţi să raporteze cu privire acestea printr-un format electronic standardizat.
6. Țigările electronice vor fi reglementate, fie ca produse medicinale ce ajută la abandonarea fumatului, fie ca produse din tutun, dar cu o concentrație de nicotină care nu trebuie să depășească 20 mg/ml.
7. Ambalajele trebuie să coţină o listă a tuturor ingredientelor conţinute de produs, informaţii cu privire la conţinutul de nicotină şi o broşură cu instrucţiuni de utilizare.
8. Producătorii de ţigări electronice trebuie să raporteze annual cu privire la volumul vânzărilor, tendinţele şi preferinţele cumpărătorilor iar Comisia Europeană va informa Parlamentul European despre acestea în raportul de punere în aplicare care urmeaza să fie elaborat după cinci ani.
9. Posibilitatea de interzicere a vânzărilor transfrontaliere la distanţă şi nu în ultimul rând
10. masuri pentru combaterea comerţului illicit.

Pe primul loc ca procent din populaţie care fumează se află Grecia cu 38 %, urmată de Bulgaria 35% şi Croaţia %. Romania ocupă locul 11 cu 27%

Succesiuni transfrontaliere mai simple

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 septembrie 2015, 10:45

Începând cu data de 17 august, în spaţiul comunitar a intrat în vigoare regulamentul privind succesiunile. Acesta este menit să reducă dificultățile juridice întâmpinate în cazul decesului unui membru de familie care deține bunuri în altă stat membru Uniunii Europene. Care vor fi efectele acestui regulament, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Efectele acestui regulament au fost subliniate de comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, care a specificat că de acum înainte gestionarea succesiunilor și testamentelor cu implicații transfrontaliere va fi mai rapidă și mai puțin costisitoare. Cetățenii care își redactează testamentul pot alege ca legislația propriei țări să se aplice asupra întregii averi deținute, chiar dacă trăiesc în alt stat membru și au bunuri sau proprietăți în diferite țări. Acest lucru va aduce liniște în suflet și stabilitate legală unui număr de aproximativ 450 de mii de familii europene implicate, în fiecare an, în proceduri transfrontaliere. Rezultatul final îl reprezintă proceduri mai rapide și mai ieftine, ce aduc economii de timp și bani cetățenilor europeni când vine vorba de taxele legale.

Regulamentul prevede și introducerea unui certificat european de moștenitor. Iată cum se poate intra în posesia acestuia.

Certificatul European de moștenitor este emis la cererea oricărei persoane interesate. Solicitanți pot fi moștenitorii, executorii testamentari, legatarii sau administratorii patrimoniului succesoral. Cererea formulată va fi practic, completarea unui formular tip, după modelul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Aceasta cerere conține informații cu privire la defunct, solicitant, alți posibili beneficiari, eventuale legate testamentare ale autorului succesiunii și dacă există declarații de acceptare sau renunțare la moșteniri. Toate aceste informații vor trebui să fie însoțite de documente doveditoare în original sau copii legalizate. Cererea, va fi primită de autoritatea competentă spre soluționarea moștenirii care va proceda la verificarea îndeplinirii criteriilor privind competența teritorială şi verificarea privind formularea unei alte eventuale solicitări similare, care vizează aceeași moștenire în alt stat membru sau în același stat cu autoritatea în cauză. În plus, cererea va fi înregistrată în Registrul European al Cauzelor Succesorale, unde va fi alcătuit dosarul succesoral privind defunctul. Autoritatea competentă va acorda termene şi va obține acordul tuturor celor implicaţi cu privire la elementele cerute spre a fi certificate, în scopul emiterii certificatului de moștenitor. Acesta va permite celor ce îl dețin să își demonstreze statutul și să își exercite drepturile pe întreg teritoriul comunitar.

Singurele state membre care fac excepție de la aplicarea noilor norme sunt Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, în rest, succesiunile transfrontaliere vor deveni mult mai simple.

A fost adoptat „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 august 2015, 09:30

Recent a fost adoptat „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”, care va stimula inovarea și spiritul antreprenorial, conservarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării, va îmbunătăți conectivitatea și va sprijini tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. Ce proiecte va susţine acest program, aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Programul va sprijini proiecte de cooperare transnațională în conformitate cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Concentrarea geografică a programului corespunde zonei vizate de strategie, incluzând regiuni din nouă state membre. Este vorba despre Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Germania, România, Slovacia și Slovenia, precum și din trei țări din afara UE (Bosnia-Herțegovina, Serbia și Muntenegru). Moldova și Ucraina vor fi, de asemenea, eligibile în cadrul acestui program, odată ce se va stabili finanțarea din Instrumentul european de vecinătate

Programul transnațional pentru regiunea Dunării se bazează pe patru priorități tematice:

O regiune a Dunării inovatoare și responsabilă din punct de vedere social, iar aici vorbim de promovarea inovării, a transferului de cunoștințe și a spiritului antreprenorial;

O regiune a Dunării ecologică: conservarea și gestionarea patrimoniului natural și cultural din regiunea Dunării;

O regiune a Dunării mai bine conectată și mai responsabilă din punct de vedere energetic: dezvoltarea unor sisteme de transport sigure și durabile, promovarea eficienței energetice;

O regiune a Dunării bine guvernată: oferirea de sprijin pentru punerea în aplicare a Strategiei UE pentru regiunea Dunării și îmbunătățirea cadrelor juridice și de politici pentru a aborda provocările societale majore, cum ar fi măsurile privind piața forței de muncă, sistemele de educație sau schimbările demografice.

De menţionat că Biroul pentru planificare economică națională din Budapesta a fost desemnat drept autoritate de management a programului transnațional pentru regiunea Dunării, iar activitățile partenerilor de proiect vor fi cofinanțate până la un plafon de 84%.

UE va investi peste 202 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și 19,8 milioane de euro din Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) în proiecte transnaționale din zona bazinului Dunării.

A.C.Primul apel de propuneri în cadrul „Programului de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării” va fi lansat în toamna anului 2015, iar evenimentul de lansare va avea loc pe 23 și 24 septembrie, la Budapesta.

Romania primeste 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 august 2015, 07:30 / actualizat: 20 august 2015, 7:06

România va primi un ajutor de 8,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în urma aprobării Deciziei Comisiei de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, a propus acordarea acestui ajutor încă din luna aprilie a acestui an, când a fost transmisă această propunere celor două instituții europene. Către cine se îndreaptă acest ajutor, ne spune responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Acest ajutor financiar va sprijini populația afectată de inundațiile produse în primăvara şi vara anului trecut. Prima inundație, din mai 2014, a afectat 30 de județe din România și a distrus rețele vitale de transport, apă, energie și telecomunicații, precum și case și ferme. Cetățenii au trebuit să fie evacuați și fermierii au pierdut recolte și animale. Multe școli, spitale, clădiri publice și bunuri culturale au fost inundate. În lunile iulie și august 2014, precipitațiile abundente, inundațiile și alunecările de teren au afectat din nou peste 126.000 de locuitori din cinci județe ale regiunii Olteniei, în sud-vestul României. Aceste inundații devastatoare au provocat incertitudine și teamă cu privire la viitorul fermierilor care și-au pierdut întreaga producție. Tot din acest motiv, copiii nu au mai putut merge la școală și sute de familii și-au văzut locuințele distruse. Pentru toți acești oameni care au arătat atât de mult curaj, autoritățile au luat o decizie înțeleaptă: au apelat la solidaritatea europeană.  Cine poate apela la Fondul de solidaritate al Uniunii Europene ne spune tot dna Carmen Oprescu Acesta este unul dintre cele mai puternice simboluri ale solidarității în caz de nevoie. Ajutorul financiar acordat din acest Fond va sprijini comunitățile, contribuind la acoperirea costurilor operațiunilor de recuperare, precum și la acoperirea parțială a costurilor de salubrizare a zonelor afectate, de refacere a infrastructurii și restabilire a serviciilor. Din păcate, un dezastru sau o situație de criză pot apărea în orice moment. Nu putem întotdeauna preveni astfel de situații dramatice, însă ne putem pregăti, putem reduce pagubele și, cel mai important, putem crește siguranța cetățenilor noștri. Din acest motiv politicile de gestionare a riscurilor și dezastrelor sunt atât de importante.

Toate acestea constituie motive pentru multe dintre programele co-finanțate prin intermediul Fondurilor structurale și de investiții europene pentru perioada 2014 – 2020, care își propun să investească în prevenirea inundațiilor și reducerea impactului schimbărilor climatice, acțiuni pentru care există o nevoie stringentă, după cum a subliniat comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.

Comisia Europeană doreşte să îmbunătățească serviciile media audiovizuale

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iulie 2015, 10:10

Ca și alte bunuri și servicii, producțiile mass-media audiovizuale sunt reglementate de anumite norme europene care le garantează circulația liberă și echitabilă pe piața unică europeană.

Tocmai din acest motiv, Comisia Europeană dorește să afle opiniile tuturor părților interesate – actorii din audiovizual, organizațiile publice , organizațiile de consumatori, ascultători și telespectatori – cu privire la cadrul actual de reglementare din peisajul european audiovizual şi cum ajungem din punct de vedere legislativ în era digitală la cea mai potrivită formulă din domeniul audiovizual. Care au fost temele lansate pe 6 iulie spre consultare publică aflăm de la responsabilul networking al Centrului de Informare EUROPE DIRECT Craiova, Carmen Oprescu.

Comisia Europeană doreşte să îmbunătățească Directiva privind serviciile media audiovizuale. În consecinţă, şi-a propus să afle opiniile tuturor celor implicaţi cu privire la cadrul actual de reglementare, aşa că invită europenii să răspundă la mai multe întrebări:

• Cât de bine crezi că funcţionează actualul cadru audiovizual ? Cum ar trebui îmbunătățit?
• Ce roluri și responsabilități trebuie să-şi asume televiziunile, furnizorii de servicii de internet, operatorii de telecomunicații şi toţi ceilalţi actori din piaţa audiovizuală?
• Cum putem proteja cel mai bine telespectatorii (în special copiii), cum putem promova operele europene și accesul la informație, cum trebuie reglementată publicitatea pe internet şi cea din audiovizual?

Pe lângă acestea, mai sunt şi alte întrebări, toate adresate cu scopul de a propune anul viitor o revizuire a Directivei privind serviciile media din audiovizual. Această consultare este deschisă până la 30 septembrie şi face parte din strategia digitală de pe piața unică, vizând o experiență concretă și un feedback pertinent de la părțile interesate. Consultarea publică este disponibilă în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.

Actuala Directivă a fost adoptată în 2010 şi prevede norme privind problemele, rolurile și responsabilitățile tuturor actorilor de pe piață, promovarea operelor europene, publicitatea și protecția minorilor. Comisia va examina dacă sistemul actual ar trebui să fie adaptat şi va lua în considerare dacă domeniul său actual ar trebui să fie extins, astfel încât să se aplice unor noi servicii și unor noi jucători care sunt, deocamdată, în afara definiției de „servicii media audiovizuale”.

Trebuie subliniat că regulamentul din sectorul audiovizual are un impact direct asupra cetățenilor și întreprinderilor. Adică, privim sau doar ascultăm conținutul audiovizual pentru a obține informații sau pentru divertisment în fiecare zi, iar prin acest conținut suntem expuși și provocaţi să interacționăm cu idei creative ale Europei, ale diversității sale culturale – idei care transmit seturi de valori. Pe de altă parte, întregul conţinut audiovizual poate reprezenta o provocare pentru drepturile consumatorilor.

Aceasta nu este prima dată când Comisia Europeană pune în discuţie publică aspecte legate de audiovizual. În 2013, Comisia Europeană a lansat Cartea Verde, intitulată „Pregătirea convergenţei depline a lumii audiovizualului: creștere economică, creaţie și valori”.

Priorităţile preşedinţiei italiene, sub lupa Parlamentului European

Publicat de Monica Slavici, 30 septembrie 2014, 11:13

Priorităţile preşedinţiei italiene a Consiliului European au fost discutate la Bruxelles de către comisiile parlamentare europene. Care sunt acestea şi ce oportunităţi se deschid, aflăm de la de la info-officer-ul Europe Direct Craiova, Carmen Oprescu.

Oamenii şi dorinţa de a le oferi la o viaţă mai bună se află în centrul politicilor de la Bruxelles. În acest context, când vorbim despre o piaţă europeană unică se doreşte o protecție cât mai bună a consumatorilor și cât mai puține bariere în calea funcționării acestei piețe. Printre priorităţi se numără dezvoltarea economiei digitale, promovarea investițiilor și asigurarea accesului firmelor mici la fonduri accesibile. Când a venit vorba de politica regională, s-a arătat că Europa încă suferă de o “situația economică și socială foarte gravă”, cu șomaj ridicat în multe țări, așa că “acțiunile orientate spre creștere” economică sunt absolut necesare, iar Președinția italiană intenționează să consolideze politica de coeziune 2014 – 2020.
Deputaţii europeni s-au arătat optimişti când a venit vorba despre transport și turism, Directiva Travel devenind o prioritate pentru ei. În acest sens, a fost citată dezvoltarea unei strategii digitale pentru a sprijini serviciile turistice și îmbunătățirea legăturilor de transport pentru a deschide accesul spre zone mai puțin cunoscute, dar foarte atractive. De asemenea, transportul și infrastructura de transport sunt vitale pentru prioritățile cheie de creștere și ocuparea forței de muncă. În plus, președinția italiană își propune să simplifice anumite documente publice, tocmai pentru a facilita libera circulație a cetățenilor în interiorul spaţiului comunitar. Dincolo de acestea a fost prezentată Strategia de creștere economică până în 2020. Aceasta se concentrează pe o integrarea mai bună a pieței, pe reforme structurale și pe investiții pe termen lung.

Reprezentanţii italieni au spus clar că atunci când securitatea UE este în joc, „politica externă are prioritate față de cea comercială”. Aşa că s-au reiterat negocierile comerciale mondiale, care vizează accesul pe piețele din Vietnam și Japonia pentru întreprinderile mici și mijlocii. În ceea ce priveşte poziţia Rusiei de a interzice importul de alimente din spaţiul comunitar, președinția italiană a Consiliului va căuta să atenueze efectele acestor interdicții.

Provocarea-cheie este „punerea în aplicare a acordurilor de asociere cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia. S-a mai adăugat că libertățile religioase, eradicarea pedepsei cu moartea și promovarea drepturilor femeilor sunt pe agenda de politică externă italiană.

Piaţa laptelui şi a produselor lactate se află în atenţia Comisiei Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iunie 2014, 13:41

Piaţa laptelui şi a produselor lactate se află în atenţia CE, cel puţin aşa arată un raport din domeniu. Care sunt aspectele pozitive şi negative şi în ce direcţie se indreaptă sectorul laptelui,  aflăm de la responsabilul networking din cadrul Europe Direct Craiova, Adrian Preda.

Raportul CE se adresează tuturor, fie ca sunt producători, distribuitori, comercianţi sau simpli consumatori, iar această preocupare nu este una nouă. Încă din 2012 CE a început monitorizarea evoluţiei pieţei laptelui şi a produselor lactate şi a elaborat funcţionarea „Pachetului privind laptele”.

Măsurile incluse în acest pachet urmăresc să consolideze poziţia producătorilor şi să pregătească sectorul pentru un viitor mai sustenabil şi mai orientat către piaţă. În acest sens, statele membre au opţiunea de a face obligatorie încheierea de contracte scrise între producătorii şi procesatorii de lapte, iar agricultorii au posibilitatea să negocieze colectiv clauzele contractuale, inclusiv preţul laptelui crud. Această recomandare se aplică şi în Romania cu succes, iar normele specifice la nivelul spaţiului comunitar permit organizaţiilor să desfaşoare o serie de activitaăţi. Totodată ele permit statelor membre să aplice, în anumite condiţii, norme de reglementare a ofertei de lactate şi produse lactate.

Care sunt concluziile acestui ultim Raport al Comisiei Europene?

Concluziile Raportului sunt, în cea mai mare parte, pozitive, pentru că dispoziţiile „Pachetului privind laptele” au fost puse în aplicare, iar cea mai bună veste constă în faptul că din 2015 va fi eliminat regimul de cote.Tot aici este confirmat faptul că incheierea de contracte între agricultori şi procesatori a devenit obligatorie în 12 ţări membre, printre care şi România, în timp ce în alte ţări, precum Belgia şi Marea Britanie, organizaţiile de agricultori şi cele de procesatori au convenit asupra unor coduri de bune practici.

Adoptarea măsurilor necesare pentru aplicarea efectivă a posibilităţilor oferite de întregul Pachet necesită timp şi iniţiative puternice din partea agricultorilor.

Care sunt referirile şi demersurile CE pentru ca din 2015 să fie înlăturat regimul de cote?

Raportul subliniază eforturile CE pentru mărirea transparenţei din domeniu. În acest fel, vor putea fi văzute toate costurile reale.Iar ca o măsură suplimentară, după eliminarea cotelor, Comisia a lansat recent un  Observator European al pieţei laptelui. Acesta are rolul să îmbunătăţească transparenţa şi analiza pieţei în beneficiul operatorilor economici. Acest Observator va ajuta Comisia să monitorizeze evoluţiile pieţei, să implementeze în mod proactiv dispoziţiile privind „plasele de siguranţă” şi să reacţioneze în cazuri de urgenţă.

94% din zonele pentru scăldat din Uniunea Europeană respectă standardele pentru calitatea apei

Publicat de Andrei Cretoiu, 3 iunie 2014, 12:28

Vine sezonul cald, vremea concediilor şi sigur ascultătorii noştri sunt interesaţi de calitatea apelor de scăldat din zona Uniunii Europene. Cât sunt de sigure pentru propria sănătate aflăm de la Adrian Preda din cadrul Europe Direct Craiova.

Agenţia Europeană de Mediu realizează în fiecare an un raport privind apa pentru scăldat, ale cărui rezultate se bazează pe eşantioane prelevate, periodic, din peste 21000 de locaţii amenajate în zonele de coastă şi în interiorul continentului european.

Vestea bună pentru ascultători este că în toate aceste locuri, calitatea apei mării, a lacurilor şi a râurilor se îmbunătăţeşte, fiind suficient de bună pentru a permite înotul.

Astfel: 94% din zonele pentru scăldat curpinse în Uniunea Europeană respectă standardele minime pentru calitatea apei.

Calitatea apei este excelentă în cazul a 78% din astfel de zone.

Cipru şi Luxemburg oferă plajele cu calitatea cea mai bună a apelor, iar alte 8 ţări au înregistrat valori excelente ale calităţii apei. E vorba de Malta, Croaţia, Germania, Portugalia, Italia, Finlanda, Grecia şi Spania.

Îmbucurător pentru noi este faptul că Romania se află pe locurile fruntaşe în ceea ce priveşte calitatea apei pentru scăldat în toate cele 49 de zone analizate.

Care sunt riscurile apărute atunci cînd apa de scăldat nu întruneşte condiţiile de mediu?

Calitatea apelor pentru scăldat poate fi considerată drept”excelentă”, „bună”, „suficient de bună” sau „slabă”, iar acordarea acestor calificative se bazează pe nivelurile a două tipuri de bacterii care indică prezenţa poluării.

Aceste bacterii pot cauza boli (vomă sau diaree) în caz de înghiţire, şi în acest caz aş vrea să subliniez că, de pildă, E.coli, este o realitate şi poate ajunge în apele de scăldat din apele uzate şi de la animale.

De aici vedem cât este de important să avem nişte ape lipsite de poluare şi tocmai de aceea se efectuează teste de depistare în compoziţia apei a poluanţilor şi a becteriilor.

Şi cu siguranţă vreţi să fiţi bine informaţi, aşa că vă dăm posibilitatea să aflaţi ce calitate are apa în locurile în care vă place să inotaţi de obicei.

Avem la dispoziţie cîteva variante prin utilizarea Sistemului european de informaţii privind apa prin descărcarea de date şi consultarea de hărţi interactive: http//www.eea.europa.eu.

Mai putem accesa site-ul Eye on Earth pentru a putea noi înşine să comuncăm informţii despre starea apei la faţa locului.

În plus, putem intra tot pe site-ul Europa.eu pentru a ne familiariza cu noile simboluri europene utilizate pentru clasificarea apei pentru scăldat.