Reducerea decalajului digital, un obiectiv pentru România

Publicat de Andrei Cretoiu, 22 august 2016, 10:30

Piața comună europeană a intrat într-o eră a pieței comune digitale capabilă să ofere servicii și bunuri modificând regulamentele naționale și coagulând 28 de piețe unice în una singură. Această transformare ar crea sute de mii de noi locuri de muncă și ar însemna aproximativ 415 miliarde de euro, anual, pentru economia Uniunii.

Conform unui studiu de specialitate în următorii 20 de ani mai bine de jumătate din locurile de muncă din prezent vor fi automatizate. Progresele făcute în domeniul inteligenței artificiale, al automatizării de înaltă tehnologie, în robotică, va înlocui meseriile slab remunerate ce presupun un nivel scăzut de instruire. Sesiunea de seminarii organizată în primăvara acestui an la Dublin a adunat laolaltă reprezentanți ai sectorului public și privat care într-un sistem de lucru intens interactiv s-au concentrat asupra evaluării impactului pe care îl are procesul de digitalizare asupra muncii, a organizării firmelor, a nivelului de pregătire al angajaților. Întrebarea cheie este în ce măsură dialogul social poate maximiza beneficiile transformărilor tehnologice. Discuția primei sesiuni va fi completată de o a doua ce se va desfășura la Berlin în luna octombrie a acestui an. Obiectivul pentru România este reducerea decalajului digital ne spune Maria Ciorba, reprezentând centrul Europe Direct Timișoara:

Locul României în acest tablou de bord (digital scoreboard) nu este unul foarte bun din punct de vedere al Indexului de Economie și Societate Digitală țara noastră fiind pe locul 28 și fiind inclusă în grupul statelor ce sunt în faza de recuperare a decalajului. La nivel de conectivitate, deși se știe că România are un preț mic pentru servicii broadband, totuși raportat la venitul mediu pe economie acesta este cu mult peste media europeană (2.7% față de 1.3%). În privința indicatorului de capital uman există în România o proporție semnificativă de persoane ce nu au folosit niciodată internetul (32%) și un procent mic de angajați pe piața IT (2.7%). Printre puținii indicatori care depășesc media europeană este cel de utilizare a rețelelor sociale (78% dintre utilizatorii de internet față de 63% în UE). Comisia Europeană promovează diverse inițiative cu scopul de a spori formarea aptitudinilor digitale atât pentru forța de muncă cât și pentru consumatori, prin modernizarea educației, valorificarea tehnologiilor digitale pentru învățare și pentru validarea de aptitudini și prin anticiparea și analiza nevoilor de aptitudini. În prezent se estimează un deficit de peste 750 000 profesioniști IT până în 2020.

În acest context, Centrul Europe Direct Timișoara, împreună cu partenerii, a desfășurat o a doua ediție a Școlii de Vară de Programare #WeSpeakCode pentru elevi din clasele 1-12. Pe langa participarea la diverse ateliere de programare, organizatorii au inclus în programul școlii de vară și vizite la companii cu profil IT din Timișoara.

Strategia Pieței Digitale Unice care formează cadrul de dezvoltare în domeniu la nivelul Uniunii se sprijină pe trei piloni: facilitarea accesului la produse digitale și servicii, crearea unui mediu în care rețelele digitale și serviciile să se poată dezvolta și asigurarea creșterii economice pe baza dezvoltării digitale.

Sprijin UE pentru combaterea virusului Zika

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 martie 2016, 11:05

Uniunea Europeană a alocat 10 milioane de euro prin programul Orizont 2020 pentru proiecte de cercetare care trebuie să demonstreze legătura dintre virus şi malformaţiile cerebrale severe raportate la copiii nou-născuţi. În cazul în care acest lucru ar fi demonstrat, cercetătorii s-ar putea concentra pe metode de combatere a virusului, inclusiv prin tratamente şi vaccinuri.

Riscul de transmitere a virusului în Uniunea Europeană este, deocamdată, scăzut. Problema e că nu există un tratament ori un vaccin împotriva acestui virus iar testele pentru diagnosticare nu sunt accesibile. Suma de 10 milioane de euro alocată de Comisia Europeană provine din fondurile ”Orizont 2020”, un program de cercetare și inovare. În primă fază va trebui să se dovedească legătura dintre virus și malformațiile cerebrale descoperite la nou-născuți. Odată dovedită această legătură cercetarea va putea continua în direcția combaterii virusului, crearea unor instrumente de diagnosticare și testare a unor potențiale tratamente sau vaccinuri.

Câțiva cetățeni ai Uniunii Europene au revenit din zonele afectate purtători ai virusului Zika, a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară. Comisia monitorizează îndeaproape situația și, pe măsură ce se apropie vara, conlucrează strâns cu Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Organizația Mondială a Sănătății și statele membre pentru aplicarea măsurilor ce se impun. Câteva sfaturi și recomandări ale Comisiei sunt detaliate de Maria Ciorba, reprezentând centrul Europe Direct Timișoara.

În ultimele nouă luni, 41 de țări, în marea lor majoritate din America Latină, au raportat cazuri de infecție cu acest virus, Brazilia fiind țara cea mai afectată până în prezent .
Unele cazuri de contaminare cu Zika au fost importate în Europa în ultimele săptămâni, și există rapoarte ce confirmă transmiterea bolii pe cale sexuală.
Comisia Europeană lucrează împreună cu Statele membre la pregătirea planului de gestionare a riscurilor, beneficiind de sprijinul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC – CEPCB), încă de la începutul epidemiei.
Centrul de prevenire a bolilor recomandă femeilor gravide și celor care încearcă să rămână gravide, să discute planurile de călătorie în zonele afectate și să evalueze riscul cu furnizorii de asistență medicală, luând în considerare chiar amânarea călătoriei. La fel, cei cu probleme de imunitate sau cu boli cronice severe sunt sfătuiți să consulte un medic înainte de plecare. Pentru toți turiștii și cetățenii Uniunii rezidenți în zonele afectate se recomandă măsuri individuale de protecție împotriva mușcăturilor de țânțari – folosirea unguentelor, a plaselor de țânțari și să poarte îmbrăcăminte adecvată.

Conform celei mai recente evaluări realizate de către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, riscul în UE pentru transmiterea infecțiilor cu virusul Zika este, în sezonul rece, extrem de scăzut.

Fondurile alocate sunt complementare altor inițiative de cercetare ce se derulează în cadrul programului ”Orizont 2020” pentru combaterea virusului Zika. Un fond de 40 de milioane destinat dezvoltării unui vaccin pentru malarie și alte boli infecțioase cuprinde și virusul Zika. Alte 10 milioane sunt direcționate pentru controlul bolilor patogene ori parazitare ce pot cuprinde și virusul Zika. În fine, Uniunea Europeană este cofinanțator în programul ERANET destinat prevenirii bolilor infecțioase în Caraibe și America Latină.

Evoluţia ratei şomajului în UE

Publicat de Monica Slavici, 5 noiembrie 2014, 09:16

Pătrunderea pe piaţa muncii rămâne în continuare o problemă mai ales din cauza lipsei locurilor de muncă. Rata şomajului în Uniunea Europeană, adică în cele 28 de state membre a fost în luna septembrie a acestui an de 10,1%, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În septembrie 2013, 10,8% dintre cetăţeni nu aveau un loc de muncă, a declarat Maria Ciorba, consilier în cadrul centrului de informare Europe Direct Timişoara.

Potrivit celui mai recent studiu, în Uniunea Europeană sunt 24,5 milioane de şomeri, atât femei, cât şi bărbaţi. Faţă de luna august 2014, numărul şomerilor din Uniune a scăzut cu 108 mii, iar comparativ cu anul 2013, numărul a scăzut cu 1,8 milioane. Dintre statele membre, cele mai mici rate ale şomajului sunt înregistrate în Germania – 5,0% şi Austria – 5,1%, iar cele mai ridicate în Grecia – 26,4% şi Spania – 24,0%.

Comparativ cu un an în urmă, numărul persoanelor fără loc de muncă este mai mic în 21 de state membre ale Uniunii Europene. În 6 ţări, rata şomajului a crescut, iar în Belgia, rata şomajului a rămas stabilă. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Ungaria, de la 10 la 7,6%, Spania, de la 26 la 24% și Portugalia de la 15,7 la 13,6%. Cele mai mari creșteri au fost în Finlanda de la 8,2 până la 8,7% și Franța de la 10,3 la 10,5%.

Flagelul şomajului se manifestă mai pregnant în zona euro decât pe ansamblul întregii Uniuni Europene. În luna septembrie, 12% dintre cetăţeni nu aveau loc de muncă, însă rata este cu 0,5 procente în scădere faţă de septembrie 2013. Peste 800 de mii de şomeri dintr-un număr total de 18 milioane şi-au găsit un loc de muncă în ultimul an. Cei mai afectaţi sunt tineri, spune Maria Ciorba.

În Uniunea Europeană, 5 milioane de tineri sub 25 de ani sunt şomeri. Comparativ cu luna septembrie 2013, numărul tinerilor fără loc de muncă a scăzut cu aproape 600 de mii. Cele mai mici rate au fost înregistrate în Germania – 7,6%, Austria – 9,1% și Olanda – 9,8%, iar cele mai ridicate în Spania – 53,7%, Grecia – 50,7%, Italia – 42,9% și Croația – 41,8%. În România, rata şomajului în rândul tinerilor este de 24%. Şi în zona euro, din care fac parte Belgia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda, numărul şomerilor este mai mică faţă de anul trecut. În luna septembrie 2013 erau 3,3 milioane de persoane sub 25 de ani fără loc de muncă, iar în acest an sunt cu 200 de mii mai puţini.

Percepţia europenilor schimbată în bine …

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 august 2014, 15:01

Primul sondaj de opinie realizat după alegerile europarlamentare din luna mai arată că percepţia europenilor s-a schimbat în bine.

42% dintre cetăţeni consideră că părerea lor contează în Uniunea Europeană, o cifră record comparativ cu statisticile din ultimii 10 ani.  Faţă de noiembrie 2013, numărul europenilor care cred că părerea lor contează a crescut cu 13%. În România, doar 35% din populaţie are acest sentiment, în timp ce în ţara vecină, în Bulgaria, 42% dintre cetăţeni consideră că părerea loc contează în Uniunea Europeană. Pe primul loc la acest capitol este Suedia, cu un procent de 78%, iar pe ultimul, la egalitate, Italia şi Letonia.

Raportul mai relevă evoluţii şi cu privire la situaţia economică actuală,  spune Maria Ciorba, consilier Europe Direct Timişoara.

Rezultatele sondajului arată că cele mai importante probleme cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană sunt dominate de teme economice. Atunci când li s-a cerut să identifice cele două preocupări principale, respondenţii, peste 28.000 de cetăţenii europeni din cele 28 de state au menţionat diferite aspecte economice. Astfel pe primul loc este situaţia economică, cu un procent de 39%. Pe locul al doilea este şomajul cu un procent de 34%. Toate acestea sunt însă în scădere faţă de ultimul sondaj eurobarometru realizat în toamna anului 2013. În situaţia geopolitică actuală nu este surprinzător interesul crescut arătat de europeni pentru gestionarea problemei migraţiei şi pentru creşterea influenţei UE la nivel mondial. Astfel problema migraţiei cu o creştere de cinci puncte procentuale se află pe locul patru în interesul europenilor, iar creşterea influenţei Uniunii Europene la nivel mondial se află pe locul şase cu o creştere de două puncte procentuale.

Conform primului sondaj de opinie realizat după alegerile pentru Parlamentul European, optimismul cu privire la situaţia economică şi la viitorul Uniunii este în creştere. În creştere este şi sprijinul pentru moneda euro, peste jumătate dintre cetăţenii europeni s-au pronunţat în favoarea acesteia. În Lituania, ţară care se pregăteşte să adopte moneda unică europeană s-a constatat o creştere cu 10 procente faţă de toamna anului trecut. În România, 63% dintre persoanele chestionate s-au declarat în favoarea monedei euro. Estonia se află pe primul loc în ceea ce priveşte sprijinul pentru moneda unică europeană, 80% din populaţie s-a pronunţat pentru. La polul opus se află Marea Britanie, unde 16% dintre cetăţeni s-au declarat în favoarea monedei euro.

La întrebarea “Sunteţi optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene”, 56% au răspuns da, înregistrându-se o creştere cu cinci puncte procentuale a numărului celor care se declară optimiști faţă de luna noiembrie a anului trecut.