Alina Velea, expert relaţii externe la Direcţia Relaţii Internaţionale a Societăţii Române de Radiodifuziune şi membru al Grupului de muzică EBU, a fost realeasă preşedinte al Grupului Euroradio Notturno pentru următorii doi ani, în cadrul reuniunii care a avut loc la Varşovia, miercuri 27 martie.
Întrunirea anuală Euroradio Notturno este consacrată programului produs de BBC în colaborare cu Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune, un program bazat pe înregistrări live ale concertelor membrilor. Radio România participă la acest proiect din 1 decembrie 2000 şi deţine preşedinţia grupului de lucru din anul 2013.
Calitatea excepţională a programului muzical preluat în unsprezece ţări printre care şi România, prin Radio România Muzical (97,6 şi 104,8 FM, în intervalul orar 1:00-7:00), îl recomandă drept unul dintre proiectele internaţionale de succes, care oferă calitate şi diversitate ascultătorilor radiourilor publice europene, dar şi posibilitatea promovării propriilor artişti şi a identităţii culturale.
Înfiinţat în 1950, European Broadcasting Union este unul dintre cele mai importante organisme de cooperare media din lume, care depăşeşte barierele teritoriale dintre state promovând schimbul de material audiovizual între reprezentanţii instituţiilor publice de radio şi televiziune.
Radio România participă în perioada 14-20 octombrie la cel mai important festival european de producţii media, Prix Europa – Berlin, în secţiunea Radio Fiction, cu piesa de teatru radiofonic Exploziv de Elise Wilk în regia lui Mihnea Chelaru.
Înfiinţat în 1987, Prix Europa răsplăteşte cele mai bune producţii europene de radio, televiziune şi online, se adresează producătorilor profesionişti şi are ca scop stimularea creativităţii şi încurajarea celor mai noi tendinţe în creaţia europeană de media. Evenimentul se desfăşoară la Berlin în a treia săptămână a lunii octombrie după un calendar anual fix, anul acesta se desfăşoară cea de-a 31-a ediţie. Deosebirea faţă de alte festivaluri de profil din Europa o dă componenţa deschisă a juriului, format din reprezentanţi ai fiecărei producţii selectate în concurs care participă la dezbateri şi votează individual producţiile din categoria la care sunt juraţi. Astfel, producţia câştigătoare a fiecărei categorii întruneşte sufragiile majorităţii membrilor juriului.
Festivalul Prix Europa e susţinut de 19 organizaţii europene de media, dar şi de Comisia Europeană şi European Broadcasting Union (EBU). Festivalul este găzduit de Rundfunk Berlin-Brandemburg (RBB) iar în cursul săptămânii de festival au loc evenimente speciale destinate participanţilor şi publicului larg realizate împreună cu instituţii berlineze şi ambasade.
Exploziv este una dintre cele 21 de producţii europene de teatru radiofonic selectate în secţiunea Radio Fiction, din totalul de 205 producţii selectate în cele trei secţiuni competitive ale festivalului. După Pisica verde (precedenta producţie multipremiată în festivaluri de gen), cu Exploziv regizorul Mihnea Chelaru revine la dramatugia Elisei Wilk şi explorează dimensiunea sonoră a acestei reinterpretări în cheie contemporană a mitului Bacantelor. La fel ca în celelalte trei piese din trilogia adolescenţei (Pisica verde, Avioane de hârtie şi Crocodil), Exploziv reia problematica vârstei formării şi a trecerii pragului maturizării. Elise Wilk plasează personajele piesei într-un liceu din zilele noastre, iar relaţiile mamă-fiu, profesori-elevi descriu dificultăţile de adaptare şi autocunoaşere specifice adolescenţei. Conflictul depăşeşte clişeul crizei generaţionale şi pune în discuţie efectele autorităţii, ale presiunii performanţei şcolare, ale necomunicării în familie asupra echilibrului fragil al adolescenţilor aflaţi la vârsta formării, dar se opreşte şi asupra crizei vârstei de mijloc traversate de Agave, mama personajului principal, Penteu. Valoroasa interpretare a actorilor Daniela Ioniţă-Vlad Bârzanu (Agave-Penteu), susţinută de întreaga distribuţie contribuie la conturarea atmosferei veridic tensionate în spectacolul nostru de teatru radiofonic.
În distribuţie: Daniela Ioniţă, Adriana Trandafir, Vlad Bârzanu, Alexandru Voicu, Răzvan Ursuleanu, Ana-Maria Bălescu, Adrian Dima, Silvana Ionescu, Marcela Nistor, Alin Potop, Alexandra Răduţă şi copilul Vlad Stanciu. Regia de studio: Janina Dicu. Sound design: Mihnea Chelaru. Înregistrări de teren: Bogdana Dumitrescu. Manager de locaţie: Simona Vasiliu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.
În cel mai recent val de măsurare a audienţelor radio – valul de vară din 2017 – Radio România Actualităţi îşi menţine poziţia de lider de piaţă, înregistrând şi de această dată cea mai mare valoare a indicatorului Market Share din România la nivel naţional, urban şi în Bucureşti: 12,7% la nivel naţional, 13,1% în mediul urban şi de 14,6% în Bucureşti.
Cota de piaţă a programelor Radio România (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor şi Reţeaua Studiourilor Regionale) poziţionează Societatea Română de Radiodifuziune pe locul I în toate cele patru medii de rezidenţă comunicate de Asociaţia pentru Radio Audienţă. Astfel, SRR are cea mai mare cotă de piaţă atât la nivel naţional (29,3%), cât şi la nivel urban (23,5%), rural (39,1%) şi în Bucureşti (19,8%).
În ceea ce priveşte indicatorul Daily Reach (numărul zilnic de ascultători unici), Radio România Actualităţi este ascultat zilnic de peste 1.800.000 de români, situându-se pe locul al treilea la nivel naţional, după Kiss FM şi Radio ZU. În Bucureşti, audienţa zilnică a Radio România Actualităţi este de 220.000 ascultători, fiind cel mai popular post de radio după Radio ZU.
Conform aceluiaşi studiu, Matinalul postului Radio România Actualităţi este emisiunea cu cea mai mare cotă de piaţă (13,5%) din mediul urban, de luni până vineri. În ceea ce priveşte numărul de ascultători, emisiunea adună zilnic 671.800 de persoane, ocupând locul al doilea în ierarhia emisiunilor difuzate în acelaşi tronson orar. În Bucureşti, Matinalul Radio România Actualităţi este cea mai ascultată emisiune de dimineaţă, de luni până vineri, având cei mai mulţi ascultători în fiecare zi (146.900) şi cea mai mare cotă de piaţă (16,9%).
De asemenea, emisiunea Bună dimineaţa, România! a postului Radio România Actualităţi este cea mai ascultată emisiune în intervalul orar în care este difuzată (5:00 – 7:00), de luni până vineri, atât în Bucureşti, cât şi în mediile urban şi rural, având cei mai mulţi ascultători în fiecare zi (83.800 de ascultători zilnic în Bucureşti, 444.300 în mediul urban şi 352.200 în mediul rural) şi cea mai mare cotă de piaţă (23% în Bucureşti, 19,3% în mediul urban şi 20,3% în mediul rural).
În ceea ce priveşte posturile regionale, în Oltenia, Radio Oltenia Craiova este lider de piaţă, având cel mai mare număr zilnic de ascultători (365.400) şi o cotă de piaţă de 25,2%. În Banat, Radio Reşiţa şi Radio Timişoara sunt cele mai ascultate posturi din regiune, având cel mai mare număr zilnic de ascultători şi o cotă de piaţă de 30,4% împreună. În Moldova, Radio Iaşi are cea mai mare cotă de piaţă din regiune (13,3%) şi ocupă locul al treilea în ierarhia posturilor alcătuită în funcţie de numărul zilnic de ascultători (409.000 de ascultători zilnic). În Muntenia, în mediul rural, postul Antena Satelor are cea mai mare cotă de piaţă (26,6%) şi este al doilea cel mai ascultat post după numărul zilnic de ascultători (325.800). Emisiunea „Bună dimineaţa, gospodari!” a postului ocupă locul I de luni până vineri, având cei mai mulţi ascultători (228.700 de ascultători zilnic) şi cea mai mare cotă de piaţă (28,9%), pe tronsonul orar în care este difuzată (5:00 – 9:00).
Studiul de Audienţă Radio – valul de vară 2017 a fost efectuat în perioada 24 aprilie – 13 august 2017 de către IMAS – Marketing şi Sondaje şi Mercury Research SRL, pe un eşantion de 10.079 de persoane, dintre care 7.402 în mediul urban şi 2.677 în mediul rural.
Studiul a cuprins 1.363 de localităţi, dintre care 303 în mediul urban şi 1060 în mediul rural.
Măsurarea audienţei s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall), metodă la care apelează cele mai multe dintre sistemele de măsurare pe plan internaţional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) şi ESOMAR (European Society for Opinion & Marketing Research).
Vă mulţumim pentru că sunteţi constant alături de noi!
Doamna Ingrid Deltenre, Director General EBU (European Broadcasting Union – Uniunea rețelelor publice de radio și televiziune din Europa) a adresat o scrisoare autorităților din România, referitoare la proiectul de lege care prevede eliminarea taxei radio-tv.
„Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorarea în legătură cu propunerea de anulare a taxei radio-tv, ca parte a unei propuneri mai ample de eliminare a taxelor plătite de cetăţenii români, înaintea alegerilor ce vor urma.
Taxele radio-tv, precum şi alte contribuţii asemănătoare plătite de cetăţeni, sunt astăzi nu doar cea mai stabilă şi predictibilă, cât şi cea mai răspândită şi importantă sursă de finanţare a serviciilor publice de media din Europa. În 2015, taxele radio tv au reprezentat două treimi din volumul total al veniturilor obţinute de serviciile publice de media afiliate la EBU.
Taxele radio-tv pot deveni mai transparente, adaptabile, capabile să răspundă exigenţelor viitorului şi acceptate de societate. Un asemenea sistem are avantajul de a crea o legătură directă între radiodifuzor şi public, responsabilizând şi mai mult radiodifuzorul în faţa publicului pe care îl serveşte. Mai mult decât atât, ele reprezintă un element esenţial în asigurarea independenţei serviciilor publice de media, în faţa presiunilor exercitate de factori de putere politici şi economici.
În schimb, finanţarea directă de la bugetul statului este adesea greu de asigurat în momente de austeritate şi expune radiodifuzorii publici unor eventuale ingerinţe şi presiuni politice. După cum ne-a demonstrat experienţa altor ţări, este foarte greu să introduci o taxa radio tv, după ce aceasta a fost eliminată. De aceea, va lansăm apelul de a nu face acest pas iremediabil, care poate distruge sistemul public de servicii de radio şi televiziune din România”
La invitaţia NHK, serviciul public de radio şi televiziune din Japonia, preşedintele director general al Radio România, Ovidiu Miculescu, s-a întâlnit cu preşedintele NHK, Katsuto Momii, discuţie în cadrul căreia s-au agreat variante de colaborare între cele două instituţii.
Întâlnirea a fost prima la acest nivel din istoria serviciilor publice de media din România şi Japonia, înfiinţate în 1928, respectiv 1925. În acest context a fost prezentat centrul de radio şi televiziune din Tokyo, dar şi cea mai puternică filială regională, NHK Osaka Station, care, în caz de dezastru, preia funcţiile celei de la Tokyo.
Reprezentanţii NHK au apreciat performanţele Radio România în contextul serviciilor publice din cadrul EBU (European Broadcasting Union) şi ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), Japonia fiind cea care, prin intermediul lui Toshiyuki Sato, secretarul general al PBI (Public Broadcasting International – asociaţia mondială a radiourilor şi televiziunilor publice) a propus organizarea de către Radio România a Conferinţei anuale internaţionale a PBI din anul 2017 la Bucureşti. Propunerea Japoniei a fost aprobată de Comitetul Director al PBI de la Montreal şi acceptată de Radio România.
NHK este cel mai puternic serviciu public de media din lume, iar dorinţa de a colabora direct cu Radio România reprezintă recunoaşterea implicită a performanţei SRR şi a rolului important pe care aceasta îl joacă în mass-media publică pe plan internaţional.
Radio România Actualităţi îşi menţine poziţia de lider pe piaţa de radio din România, pe toate mediile de rezidenţă: 14,3% la nivel naţional, 14,7% în mediul urban şi 13,4% în Bucureşti, după cum arată datele de audienţă furnizate de Asociaţia pentru Radio Audienţă (ARA), valul de toamnă 2015, publicate astăzi.
Audienţa zilnică a programelor Radio România (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor şi Reţeaua Studiourilor Regionale) însumează peste 4,5 milioane de ascultători, Societatea Română de Radiodifuziune înregistrând o cotă de piaţă de peste 30%.
Studiul de Audienţă Radio – valul de toamnă 2015 a fost efectuat în perioada 31 august – 20 decembrie 2015 de către IMAS – Marketing şi Sondaje şi GFK România – Institut de Cercetare de Piaţă SRL, pe un eşantion de 9.449 de persoane dintre care 7.400 în mediul urban şi 2.049 în mediul rural.
Studiul a cuprins 1.156 de localităţi, dintre care 304 în mediul urban şi 852 în mediul rural.
Măsurarea audienţei s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall), metodă la care apelează cele mai multe dintre sistemele de măsurare pe plan internaţional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) şi ESOMAR (European Society for Opinion & Marketing Research).
Publicat de Andrei Cretoiu,
27 mai 2015, 07:00 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:03
Cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România, începe luni, 1 iunie, la Grand Hotel Continental din Bucureşti.
Festivalul se desfăşoară în perioada 1-6 iunie 2015, sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale, Principesa Moştenitoare Margareta a României.
Comparativ cu anii anteriori, ediţia actuală a festivalului a suscitat un mare interes din partea creatorilor de producţii radiofonice din toată lumea. S-au înscris în competiţie noi ţări – Egipt, Estonia, Finlanda, Malaezia, Myanmar, Noua Zeelandă, Polonia, Moldova şi Canada, precum şi un număr important de producători independenţi.
La încheierea înscrierilor celei de a treia ediţii, pe lista Festivalului Grand Prix Nova figurau 50 de producţii din 28 de ţări. S-a impus, astfel, o preselecţie riguroasă care a condus la obţinerea unui înalt nivel de calitate a audiţiilor finale din concurs.
Cei 4 juraţi, personalităţi culturale şi ale radioului internaţional, reprezentanţi de seamă ai unor mari radiodifuzori europeni, au confirmat la rândul lor participarea. Reto Ott, regizor şi producător din Elveţia, membru al Grupului de Creatori de Spectacol Radiofonic din cadrul EBU (European Broadcasting Union), este preşedintele juriului Grand Prix Nova 2015. I se vor alătura, Eberhard Petschinka, autor de scenarii de film şi piese de teatru pentru scenă şi radio, regizor şi pictor din Austria, Silvain Gire, scriitor şi jurnalist, co-fondator şi redactor-şef la Arte Radio, Franţa, şi Vjay Sadhu, personalitate marcantă a radioului indian, Director de Programe al ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), India.
România va fi reprezentată în juriu de Mihai Lungeanu, nume cunoscut publicului nostru de pe genericul unor importante producţii radiofonice şi din spaţiul teatral unde a semnat, în calitate de regizor, spectacole îndrăgite.
Şi în acest an, festivitatea de decernare a premiilor va avea loc la Palatul Elisabeta, subliniind încă o dată puternica legătură istorică şi simbolică dintre Casa Regală şi Radio România.
Radio România Actualităţi, principalul post al Societăţii Române de Radiodifuziune, îşi consolidează prima poziţie deţinută şi în valurile anterioare, în toate cele trei planuri de cercetare a audienţei: 14,7% cotă de piaţă la nivel naţional, 13,9% cotă de piaţă la nivel urban şi 14,5% cotă de piaţă în municipiul Bucureşti, conform datelor de audienţă furnizate de Asociaţia pentru Radio Audienţă (ARA), Valul de primăvară 2015, publicate astăzi.
Programele Radio România (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor şi Reţeaua Studiourilor Regionale) sunt alese zilnic de aproape 4,5 milioane de ascultători, cu o cotă de piaţă (market share) crescută, de 31,3%.
Studiul de Audienţă Radio – Valul de primăvară 2015 a fost efectuat în perioada 12 ianuarie – 26 aprilie 2015 de către IMAS – Marketing şi Sondaje şi GFK România – Institut de Cercetare de Piaţă SRL pe un eşantion de 9.416 de persoane dintre care 7.399 în mediul urban şi 2.017 în mediul rural. Studiul a cuprins 1.148 de localităţi, dintre care 301 în mediul urban şi 847 în mediul rural. Măsurarea audienţei s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall), metodă la care apelează cele mai multe dintre sistemele de măsurare pe plan internaţional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) şi ESOMAR (European Society for Opinion & Marketing Research).
Confirmând rolul de important creator şi promotor de evenimente culturale în rândul radiodifuziunilor publice din media internaţionala, Radio România a iniţiat la New York organizarea unui recital ce deschide seria evenimentelor muzicale prilejuite de participarea la întâlnirile European Broadcasting Union (EBU) New York Meeting 2015, desfăşurate la New York, în perioada 29 aprilie – 3 mai. Evenimentele reunesc reprezentanţi ai radiourilor publice europene şi americane în cadrul unui program de seminarii, dezbateri, concerte şi vizite de lucru, având ca centru de interes difuzarea producţiilor muzicale, schimburile de programe muzicale, între radiourile publice şi Opera la radio.
Între evenimentele întâlnirii, primul reper este recitalul din 30 aprilie al pianistului de origine română Matei Varga, organizat la iniţiativa Radio România de ICR New York, găzduit de The Concert Space din Manhattan şi inclus în calendarul evenimentelor EBU. Rezident la New York, cu o carieră artistică în plină ascensiune, pianistul Matei Varga a susţinut numeroase recitaluri şi concerte în SUA şi Europa şi a colaborat cu nume de primă mărime ale scenei muzicale internaţionale. Ultimul său album cuprinzând lucrări pentru pian de George Enescu a fost lansat de casa de discuri Naxos în 2010. Matei Varga a evoluat de mai multe ori pe scena Sălii Radio din Bucureşti şi va reveni în stagiunea 2015-2016 alături de Orchestra Naţională Radio. La recitalul sau de la New York vor participa membri ai delegaţiilor participante la întâlnirea EBU, reprezentanţi ai posturilor publice de radio americane şi canadiene.
Opera la radio este tema seminarului programat pe 1 mai în cadrul European Broadcasters Day, organizat de conducerea Operei Metropolitan şi prezidat de Peter Gelb, directorul operei, în intenţia de a oferi membrilor EBU un cadru de dezbatere cu privire la istoricul şi oportunităţile de transmisie a spectacolelor oferite de celebrul teatru de operă american. Lansate în 1931, matineele de sâmbătă de la Metropolitan, transmise în toată lumea, multe dintre ele programate astfel încât să fie accesibile ca orar publicului european, reprezintă cel mai longeviv program de transmisii de muzică clasică din istoria radioului. Transmisiunile în direct ale spectacolelor de operă şi concertelor de la Metropolitan sunt un reper esenţial pentru melomanii români în programele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ultimii ani.
Carnegie Hall va fi cel de al doilea punct pe harta prestigioaselor săli de concerte newyorkeze pe care delegaţia Radio România le va vizita, la invitaţia WFMT, postul public de radio american dedicat muzicii clasice şi artelor spectacolului, şi unde va asista, în aceeaşi seară, la concertul cu opera Orfeo de C. Monteverdi, sub bagheta dirijorului Sir John Eliot Gardiner.
Calendarul întâlnirilor EBU va continua cu invitaţia lansată delegaţiilor prezente de către Metropolitan Opera de a participa la un tur al teatrului şi la reprezentarea spectacolului Bal mascat, de G. Verdi, dirijat de James Levine, actualul director muzical de la Metropolitan, spectacol din seria celor care pot fi ascultate sâmbăta seara şi în România, preluate în direct sau înregistrat, pe frecvenţele Radio România Muzical şi Radio România Cultural şi online pe www.radioromaniacultural.ro si www.romania-muzical.ro
Vineri, 27 martie (ora 19:00), Radio România prezintă pe scena Sălii Radio un eveniment de talie internaţională cu totul special! Un public potenţial de milioane de ascultători se va alătura, pe calea undelor şi online, celor aproximativ o mie de spectatori prezenţi în sala de concerte bucureşteană pentru a-i aplauda pe trei tineri muzicieni laureaţi ai unor prestigioase competiţii, organizate sub egida Uniunii Europene a Concursurilor Muzicale de Tineret.
Violonista română Alexandra Bobeico (18 ani), violoncelista din Elveţia Chiara Enderle (22 de ani) şi pianistul Yuanfan Yang (18 ani), născut la Edinburgh, care vor „scrie” istoria scenelor de concert internaţionale, îşi vor demonstra virtuozitatea prin interpretarea câte unui concert dedicat instrumentului lor, alături de Orchestra Naţională Radio dirijată de Gabriel Bebeşelea. Un „trio” de tineri artişti nu putea fi asociat decât unui „trio” de mari compozitori ai repertoriului simfonic. Veţi asculta în programul serii: Mozart – Concertul nr. 3 în sol major pentru vioară şi orchestră, Schumann – Concertul în la minor pentru violoncel şi orchestră şi Chopin – Concertul nr. 1 în mi minor pentru pian şi orchestră.
Sub titlul Euroradio Youth Concert (Concertul de Tineret Euroradio), evenimentul internaţional se derulează în colaborare cu Uniunea Europeană a Concursurilor Muzicale de Tineret şi sub egida Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union – EBU) – care asigură transmisiunea directă (în cadrul Stagiunii 2014-2015) către un potenţial de milioane de ascultători.
Scopul acestui proiect este susţinerea şi promovarea tinerilor muzicieni laureaţi ai competiţiilor înscrise sub egida Uniunii Europene a Concursurilor Muzicale de Tineret, prin evoluţia, în calitate de solişti, alături de orchestre ale posturilor publice de radio şi difuzarea prestaţiilor artistice în reţeaua EBU. În ultimii 10 ani, această colaborare s-a desfăşurat cu succes cu sprijinul radiodifuziunilor de Suedia, Slovenia, Germania, Republica Cehă, cu beneficii în plan artistic şi de imagine pentru toţi participanţii la proiect.
EBU este unul dintre cele mai importante organisme de cooperare media din lume, care depăşeşte barierele teritoriale dintre state promovând schimbul de material audiovizual între reprezentanţii instituţiilor publice de radio şi televiziune. Uniunea Europeană a Concursurilor Muzicale de Tineret (The European Union of Music Competitions for Youth) este o reţea europeană de competiţii de muzică clasică destinate interpreţilor cu vârste de până în 25 de ani, la care sunt afiliate în prezent 50 de concursuri naţionale şi internaţionale din 30 de ţări.
Evenimentul de la Sala Radio se va derula sub bagheta unui alt tânăr artist, dirijorul român Gabriel Bebeşelea. Dirijor principal al Operei Naţionale Române Iaşi (din stagiunea 2011-2012), Gabriel Bebeşelea este cel mai tânăr muzician care ocupă o astfel de funcţie. Artistul este şi dirijor principal al Filarmonicii din Sibiu şi asigură conducerea muzicală a ansamblurilor Sibiu Youth Orchestra şi Icon Arts Ensemble. A fost distins cu titlul de cel mai bun dirijor al stagiunii 2013-2014 la Gala Premiilor Operelor Naţionale. Prezenţa dirijorului Gabriel Bebeşelea a fost remarcată atât pe podiumul de concert cu Orchestra Română de Tineret, Filarmonica George Enescu, Orchestra de Camera Radio, Szekelyfoldi Filarmonia, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica de Stat Dinu Lipatti – Satu-Mare, Camerata I Sedici, Camerata Harmonia Cordis, Camerata Liutaria, Ansamblul Stradivarius, cât şi în spectacolele lirice de la Opera Naţională Bucureşti, Opera Naţională Română Cluj-Napoca, Opera Maghiară Cluj-Napoca.
Violonista Alexandra Bobeico este elevă a Colegiului Naţional de Muzică George Enescu din Bucureşti. A participat la diverse competiţii naţionale fiind distinsă cu importante premii: Premiul I la Concursul Internaţional Gianluca Campocchiaro, Pedara – Italia, Premiul I şi Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse la Concursul Internaţional Concertino Praga – Cehia, Premiul al doilea la Concursul Internaţional de vioară Nedealka Semyonova, Haskovo, Bulgaria. A susţinut concerte în Cehia, Italia, România, iar în calitate de bursieră SoNoRo a participat la cursuri de măiestrie şi recitaluri.
Violoncelista Chiara Enderle a concertat deja cu prestigioase orchestre precum: Orchestra simfonică din Zürich, Orchestra simfonică din Karlsbad, Orchestra Filarmonicii din Varşovia, Arbon Symphony, Orchestrele de Cameră din Graubünden, Elfenau, Orchestra de Tineret din Zürich. Violoncelista susţine numeroase concerte de muzică de cameră şi alături de părinţii săi, membri ai cvartetului Carmina. În anul 2013 a câştigat Premiul Uniunii Europene a Concursurilor Muzicale de Tineret, a mai obţinut un Premiu special la Concursul Internaţional Witold Lutoslawski şi a primit totodată Premiul Pierre Fournier. A studiat în Zürich cu Thomas Grossenbacher, iar în prezent se perfecţionează la Berlin cu Jens Peter Maintz.
Născut în Edinburgh, Yuanfan Yang şi-a început formarea muzicală la vârsta de şase ani la Centrul Muzical Horsforth din Leeds. A fost distins cu numeroase premii pentru interpretare dintre care amintim: Premiul I la Concertul Fr. Liszt de la Weimar, Premiul pentru cel mai remarcabil competitor din partea Uniunii Europene a Concursurilor Muzicale de Tineret, Premiul I la Concursul BBC pentru Tineri Muzicieni. Totodată, a concertat alături de orchestre importante: Orchestra Regală a Filarmonicii din Liverpool, Orchestra Simfonică din Minnesota, Orchestra de Tineret a oraşului Leeds, Orchestra Filarmonicii Sheffield, Camerata Manchester, Orchestra Simfonică Chetham, Orchestra Filarmonicii Wuhan, Northern Sinfonia, a concertat în prestigioase săli precum Wigmore Hall, Glasgow Royal Concert Hall, precum şi la Colegiul Regal de Muzică.
Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.
Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc
În România există cineva care a descoperit secretul „tinereţii fără bătrâneţe”.
Corul de Copii Radio împlineşte în 2015 nu mai puţin de 70 de ani de existenţă şi este la fel de plin de prospeţime, de virtuozitate, de spontaneitate şi veselie. Generaţii şi generaţii de copii au descoperit aici frumuseţea cântului şi a jocului, au primit o educaţie muzicală folositoare pe tot parcursul vieţii, au învăţat disciplina necesară actului artistic de înaltă ţinută şi au încântat apoi, la spectacole, mii de spectatori de toate vârstele. Aici şi-au deschis calea carierei artistice Ileana Cotrubaş, Silvia Voinea, Maria Hurduc, Cornelia Angelescu, Voicu Enăchescu, George Crăsnaru, Dan Dumitrescu, Roxana Briban, Roxana Constantinescu şi mulţi alţii.
Anul acesta este unul aniversar, iar Corul de Copii Radio se pregăteşte intens să îl marcheze cum se cuvine. Pregătirea a început deja cu workshop-ul organizat de Radio România la Centrul de Pregătire Profesională din Buşteni, în perioada 1-7 februarie, sub coordonarea dirijorului Voicu Popescu şi a pianistei Magdalena Faur. Despre pasiunea şi sufletul pe care îl pun copiii în această activitate, ne vorbesc chiar ei într-o scrisoare trimisă din tabără:
“Câteva raze timide de soare pătrund în cameră. Un bipăit asurzitor vine dinspre telefon. E doar alarma. Fără să ştim cum, o oprim, ne trezim, şi încercăm să ne îmbrăcăm… Cineva bate ferm în uşă! Se aude: “Cine întârzie la înviorare nu primeşte micul dejun!” abia atunci ne trezim de fapt, coborâm în grabă scările şi începem, plini de entuziasm, gimnastica de dimineaţă. Mergem la masă, unde ne aşteaptă mult râvnitul ceai călduţ, menit să ne cureţe răguşeala repetiţiilor de seară…
Aşa începe fiecare zi din tabăra Corului de Copii Radio. Ora 9:30 ne găseşte în frumoasa sală de lucru oferită de Centrul de Pregătire Profesională din Buşteni. După câteva zile, trecem la repertoriul pe care trebuie să-l prezentăm publicului în acest an aniversar. Entuziasmul nostru creşte în timp ce descoperim misterele şi frumuseţile pieselor pe care, îndrumaţi de domnul dirijor Voicu Popescu şi de doamna pianistă Magdalena Faur, le parcurgem lucrând sunet de sunet. Cântăm aproape toată ziua, ajutându-ne, susţinându-ne reciproc. Seara, copiii cu mai multă experienţă îi adună pe cei mai mici, încercând să îi cunoască şi să le ofere tot ajutorul lor. Astfel, lăsând la o parte ierarhia, ajungem încet, pas cu pas, la sentimentul că formăm o mare familie.
Orele de repetiţii, experienţa întâlnirii cu repertorii diferite, lecţiile de viaţă, glumele, supărările, aplauzele publicului, prieteniile, ne leagă, aşa cum au legat timp de 70 de ani, generaţii şi generaţii de copii.”
Corul de copii Radio este Ambasador Cultural al Uniunii Europene, titlu acordat acordat în 2004, de către Federaţia Corurilor din U. E. şi datorat celor peste 50 de participări la festivaluri, turnee artistice şi concursuri internaţionale în aproape toate statele Europei, Japonia, SUA şi Canada.
Aşadar şi în anul aniversar, pe lângă evenimentele din ţară, cel mai important fiind concertul de la Bucureşti, Sala Radio, din 25 aprilie 2015, corul va participa la o serie de evenimente importante în străinătate, primul fiind Evmelia International Music Festival – Grecia (Volos) – 26 martie 2015, care s-a impus ca unul dintre cele mai importante festivaluri, nu numai pentru regiunea Magnesia, ci şi pentru întreaga Grecie modernă. Apoi, corul mai are în proiect turnee la Lugano (Elveţia), la Milano (Italia) – cu ocazia Expoziţiei Mondiale, şi la München (Germania), unde va participa la finala competiţiei corale Let the Peoples Sing – Germania, un apreciat eveniment internaţional din circuitul muzicii vocale, aflat sub auspiciile Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (European Broadcasting Union).
Tânăr şi neobosit, hrănindu-se din energia copiilor şi pasiunea lor pentru muzică, Corul de Copii Radio ne-a oferit în ultimii ani surprize care mai de care: ne-a purtat de la Romanian Roots în Lumea lui Walt Disney, ne-a colindat de Crăciun şi ne-a adresat un Salut Voios de Pionier. Sălile au fost întotdeauna pline, entuziasmul pe măsura performanţei, ceea ce garantează, negreşit, încă multă tinereţe fără batrâneţe…
Programele Radio România (Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor şi Reţeaua Studiourilor Regionale) sunt alese zilnic de aproape 5 milioane de ascultători, reprezentând 30,6% din totalul ascultătorilor din România, conform datelor de audienţă furnizate de Asociaţia pentru Radio Audienţă (ARA), Valul de toamnă 2014, publicate astăzi.
Radio România Actualităţi, principalul post al Radio România, este în continuare pe primul loc, înregistrând 14,5% cotă de piaţă la nivel naţional (14,9% cotă de piaţă la nivel urban şi 13,5% cotă de piaţă în municipiul Bucureşti).
Studiul de Audienţă Radio – Valul de toamnă 2014 a fost efectuat în perioada 1 septembrie – 21 decembrie 2014 de către IMAS – Marketing şi Sondaje şi GFK România Institut de Cercetare de Piaţă SRL pe un eşantion de 9.442 de persoane dintre care 7.400 în mediul urban şi 2.042 în mediul rural. Studiul a cuprins 1.139 de localităţi, dintre care 307 în mediul urban şi 832 în mediul rural. Măsurarea audienţei s-a realizat pe baza metodei rememorării audienţei din ziua precedentă (Day After Recall), metodă la care apelează cele mai multe dintre sistemele de măsurare pe plan internaţional, metodologie recomandată de EBU (European Broadcasting Union) şi ESOMAR (European Society for Opinion & Marketing Research).
George Enescu în interpretarea Orchestrei Simfonice Radio din Finlanda, la bis-ul primei seri a Festivalului RadiRo!
Publicat de Andrei Cretoiu,
21 septembrie 2014, 05:15 / actualizat: 22 septembrie 2014, 18:23
Sâmbătă, 20 septembrie, la Sala Radio, s-a deschis ediţia a II-a a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio – RadiRo, singurul eveniment muzical european dedicat în exclusivitate ansamblurilor simfonice radio, organizat de Radio România.
Concertul de deschidere a Festivalului a fost susţinut de Orchestra Simfonică Radio din Finlanda, aflată în premieră pe o scenă din România, alături de doi tineri muzicieni cu o carieră internaţională în plină ascensiune: dirijorulJoshua Weilerstein şi pianistulJonathan Biss. Sensibilitatea şi rafinamentul interpretării, alături de remarcabila diversitate a programului – patru compozitori au ţinut capul de afiş al serii: J. Sibelius, L. van Beethoven, E. Grieg şi R. Strauss – au fost elementele-cheie pentru a crea o „chimie” specială între orchestră şi public. Atmosfera serii a culminat cu surpriza pe care orchestra finlandeză a rezervat-o publicului Sălii Radio: interpretarea, la bis-ul final, a Rapsodiei Române nr. 1 de George Enescu.
„Unic în Europa şi, din câte ştiu, chiar în lume, Festivalul RadiRo stă să înceapă. Mulţumesc tuturor artiştilor care vor evolua pe scena Sălii Radio, ascultătorilor noştri, iubitorilor de muzică, pentru minunatele seri care vor urma. Aş dori să le mulţumesc în egală măsură tuturor mediilor şi organizaţiilor media, publice sau private, româneşti sau internaţionale care promovează acest gest de cultură excepţional pe care îl generează, îl susţine şi îl face să se întâmple Radio România! Prin intermediul lor, fie că sunt televiziuni româneşti, publicaţii de cultură, platforme on-line sau organisme şi posturi internaţionale – EBU, ABU sau EURONEWS, acest eveniment extraordinar ajunge la miliarde de oameni din întreaga lume”, a declarat, în cuvântul de deschidere, Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General Radio România.
Orchestra Simfonică Radio din Finlanda a fost fondată în 1927, la un an după înfiinţarea radiodifuziunii publice finlandeze şi este astăzi unul dintre cele mai apreciate ansambluri simfonice din ţara sa de origine, care numără mai multe orchestre pe cap de locuitor decât oricare altă ţară din lume. În prezent, orchestra este compusă din 99 de muzicieni şi abordează repertorii diverse, de la muzică veche la prime audiţii ale unor compoziţii contemporane.
Joshua Weilerstein este dirijor asistent al Filarmonicii din New York şi dirijor invitat la pupitrul unor orchestre de prestigiu din întreaga lume, cu o afinitate specială pentru orchestrele scandinave. A atras atenţia publicului internaţional atunci când a câştigat, simultan, Premiul I şi Premiul Publicului la Concursul pentru Tineri Dirijori, Malko, 2009. Este şi un foarte talentat violonist şi a fost primul solist străin angajat al Simon Bolivar Youth Orchestra din Venezuela.
Prima seară RadiRo l-a adus în faţa publicului din România pe pianistul Jonathan Biss, care, la doar 34 de ani, are un repertoriu şi un palmares impresionante. A lucrat cu dirijori ca Daniel Barenboim, Lorin Maazel sau Antonio Pappano, este invitat să concerteze cu regularitate la Carnegie Hall şi susţine recitaluri alături de mari orchestre din SUA şi Europa. În parteneriat cu Coursera, cunoscutul producător de cursuri online, Biss a fost primul pianist care a oferit un curs online, gratuit, despre Sonatele lui Beethoven. Proiectul a cunoscut un uriaş succes de public, fiind urmărit de peste 30.000 de persoane între septembrie şi octombrie 2013.
Festivalul RadiRo, organizat de Radio România, este un eveniment cu un profil unic pe scena muzicală internaţională, care îşi propune să aducă în atenţie extraordinara varietate repertorială, actualitatea şi excelenţa artistică a ansamblurilor simfonice radio europene. Ediţia a II-a a RadiRo se desfăşoară în perioada 20 – 27 septembrie la Sala Radio şi aduce la Bucureşti 5 orchestre radio europene, dirijori şi solişti de primă mărime în peisajul muzical internaţional. Directorul de onoare al RadiRo 2014 este dirijorul Cristian Mandeal.
Următorul concert pe agenda Festivalului se va desfăşura duminică, 21 septembrie, când Orchestra Naţională Radio va urca pe scenă sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal, cu participarea sopranei Katarina Jovanović.
Producător şi organizator: Radio România
Coproducător: TVR
Eveniment desfăşurat sub patronajul Guvernului României
Ultimele bilete la concertele festivalului sunt disponibile pe bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Toate concertele programate pe durata Festivalului încep la ora 19:00. Întrucât concertele sunt filmate şi înregistrate, accesul publicului în Sala Radio se face până cel târziu la ora 18:50. Nu este permis accesul în sală al copiilor sub 6 ani. Este interzisă folosirea camerelor de fotografiat şi/sau de filmat pe întreaga durată a concertelor
Realizator: (Florin Ghioca) Aşa cum v-am spus mai devreme, avem un invitat special, care astăzi vine cu o grămadă de noutăţi şi cu lucruri foarte interesante, pe care vrea să ni le împărtăşească; şi am să trec direct la subiect, pentru că, aşa cum vedeţi şi titrat pe ecran, avem noutăţi din lumea radioului, şi nu orice radio ci, de data aceasta, vorbim despre cel mai urmărit post de radio din România, şi mă refer aici la Radio România, fireşte.
FG: Bună ziua, domnule director.
Ovidiu Miculescu: Bună ziua.
FG: Bine aţi venit şi vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră.
Ovidiu Miculescu: Bine v-am găsit! Sunt un frecvent cititor al „Adevărului” şi urmăresc ceea ce faceţi dumneavoastră aici – şi o faceţi bine!
FG: Mă bucur că vă place „Adevărul”, ca să zic aşa.
Ovidiu Miculescu: Înainte de radio, sunt un om de televiziune; şi mă refer în special la acest lucru pe care îl faceţi aici. Iată, ciudat, e o chestiune pe care multe televiziuni nu o fac. Şi e bine că se întâmplă.
FG: Vă mulţumim! Înainte de a trece direct la subiect, colegii de la Teatrul Naţional Bucureşti m-au rugat să vă transmit mulţumiri pentru parteneriatul pe care l-aţi făcut, prin instituţia pe care o conduceţi, cu Teatrul Naţional, şi m-au rugat să nu uit acest lucru. Şi am să încep cu mulţumirile din partea lor.
Ovidiu Miculescu: Cu mare plăcere. Şi să ştiţi că nu numai Teatrul Naţional este partenerul nostru; Radio România dezvoltă multe parteneriate cu instituţii de cultură, cu teatre, cu muzee, cu filarmonici, cu universităţi, cu Academia Română, pentru că misiunea publică nu se declină doar on air. Există un palier online, categoric, şi un palier off air. Si cred că această misiune publică înseamnă o activitate extrem de susţinută şi de serioasă, pentru tot ceea ce înseamnă performanţă publică, indiferent cum se cheamă instituţia care o realizează.
FG: Mă bucur să aud că există sprijin din partea Radioului şi sunt convins că fiecare eveniment în care vă implicaţi merită susţinere mediatică din partea mai multor instituţii de presă, de fapt, pentru că, până la urmă, evenimentele culturale, în care este implicat Radio România merită mai multă atenţie. Tocmai de aceea, am şi zis, astăzi, să vorbim şi despre festivalul pe care urmează să-l vedem aici, la Bucureşti. Dar, până să ajungem la acest festival, voiam să vă întreb: am aflat că aţi fost într-un periplu prin Kuala Lumpur, un loc deosebit. A fost un summit internaţional foarte important, cu peste 1.000 de participanţi.
Ovidiu Miculescu: 1.000 de broadcasteri. Radio România, de anul trecut, este afiliat la ceea ce se numeşte Asia-Pacific Broadcasting Union, echivalentul, dacă vreţi, asiatic al EBU – European Broadcasting Union. Desigur, noi suntem membri, şi membri respectaţi. Această ABU – Asia-Pacific Broadcasting Union adună peste 230 de membri care livrează o audienţă potenţială de patru miliarde de telespectatori şi ascultători. Deci, practic, este cea mai puternică organizaţie de media din lume: medii publice, în marea majoritate, dar sunt şi medii private. Prezenţa la Kuala Lumpur, în capitala Malaeziei, a fost determinată de invitaţia pe care ei ne-au făcut-o, la cel de-al şaptelea Summit mondial destinat educaţiei copiilor prin media.
Radio România a avut o poziţie privilegiată în cadrul acestui summit, pentru că am fost în cel mai important panel, în cel de deschidere. Şi o spun cu bucurie: în momentul în care am prezentat oferta noastră editorială, (sigur, foarte targetată pe educaţie, pe educaţie prin cultură), discutând, am dat un exemplu. Noi avem o emisiune foarte interesantă, de parenting; mulţi se ocupă de educaţie, dar nimeni nu le spune părinţilor cum ar trebui să gestioneze această chestiune. Vreau să vă spun că, brusc, a devenit unul dintre subiectele principale ale întregului summit. A fost o abordare interesantă. Acolo a fost foarte multă lume, au fost media… Deci când vorbim despre 1.000 de broadcasteri, înseamnă o forţă mediatică fabuloasă. Cu ocazia acestui summit, a fost invitată Orchestra Naţională Radio, sigur, în detrimentul altor instituţii culturale importante din Asia, Australia…. Au fost două concerte la Sala Filarmonicii din turnurile Petronas, deci cel mai bun loc existent acolo, două concerte absolut fabuloase.
FG: Trebuie să spunem că este o sală în care chiar se ţin concerte…
Ovidiu Miculescu: Sigur că da. Este sala de concerte în care concertează doar nume mari, pentru că, dupa cum stiti, capitala Malaeziei are multe săli de concerte. Acela este Ateneul lor, dacă doriţi. Au fost două concerte absolut fabuloase, cu lume în picioare. Unul dintre concerte a fost filmat şi transmis ulterior de către Televiziunea Naţională Malaeziană şi a fost preluată de 26 de canale… nu, de 36 de canale din 24 de ţări…
FG: O, impresionant!
Ovidiu Miculescu: … ajungând la o audienţă minimă de 1,2 – 1,4 miliarde de telespectatori şi ascultători.
FG: Mai înainte de a continua discuţia pe această temă v-aş invita să urmărim împreună câteva secvenţe pe care, prin amabilitatea colegilor, le-am obţinut cu ocazia acestei plecări la Kuala Lumpur.
Ovidiu Miculescu: Acolo a fost vorba, să ştiţi, până la urmă, despre România. Adică am ţinut steagul României foarte, foarte sus, cu un sentiment de mândrie şi de mulţumire pentru nivelul de performanţă extraordinar pe care l-am arătat acolo. Adică, într-un joc mare, am jucat foarte bine.
FG: Haideţi să vedem despre ce este vorba!
Ovidiu Miculescu: Cu mare plăcere.
FG: Am văzut aplauze la scena deschisă, pentru Orchestra Naţională Radio. A fost un concert care a impresionat, din câte am văzut.
Ovidiu Miculescu: A fost un concert excepţional, cum, de altfel, Orchestra Naţională Radio şi celelalte orchestre realizează permanent, dincolo de stagiunile regulate de aici, din România. Radio România are patru orchestre şi două coruri, deci, în acest domeniu suntem extrem de implicaţi şi, dincolo de implicare şi prezenţă, cuvântul cheie este performanţă. În lumea muzicii, a teatrului, a presei, a oricărei zone a vieţii noastre, performanţa stă sus, la loc de cinste. Recunoaşterea şi respectul vin din capacitatea de a genera performanţă. Ori, orchestra noastră a generat performanţă, iar recunoaşterea este pe măsură, pentru că e ca în presă: în momentul în care generezi lucruri de valoare, răspunsul din partea publicului vine. Şi acesta este barometrul cel mai bun. Chiar daca Societatea Română de Radiodifuziune este subordonată Parlamentului, să ştiţi că ne raportăm la publicul care ne ascultă. Acolo este măsura. Nu este nici în zona politică, nici în zona administrativă, guvernamentală. Nu. Raportul nostru de performanţă şi de răsplată a finanţării pe care ne-o asigură publicul este doar cu el. Restul sunt pasageri în această relaţie: vin şi pleacă. Ori, această instituţie stă de 86 de ani (în acest an, la 1 noiembrie), vertical, în piaţă; practic face parte din istoria României, s-a născut sub regalitate, a traversat momente foarte complicate, iar această credibilitate extraordinară, pe care o are Radio România, să ştiţi că a fost construită de multe ori cu sânge, la propriu – şi aici vorbesc despre Chişinău. A fost un moment absolut tragic, în ’39. Primul studio teritorial al Radio România a fost la Chişinău, în drumul trupelor ruseşti. Clădirii i-a fost dat foc, pilonul a fost dărâmat, iar colegii noştri care lucrau pe vremea aceea acolo au fost împuşcaţi şi aruncaţi într-o groapă comună. Am recuperat o legitimaţie pe care un coleg de pe vremea aceea, categoric, o avea în buzunar, la piept, când a fost împuşcat şi aruncat în groapa comună. Sunt poveşti complicate, pe care Radio România le-a traversat, dar a rămas vertical şi extrem de credibil în mintea românilor. Cei aproape cinci milioane de oameni care ne ascultă zi de zi sunt mult mai importanti decât, ştiu eu, zâmbetele, mulţumirile sau aprecierile unui politician trecător.
FG: Da, într-adevăr aşa este. Aţi menţionat cuvintele cheie şi o să ajung imediat la un alt cuvânt-cheie, care, de obicei, este foarte prezent în toate activităţile instituţiilor publice, şi mă refer la bani, fireşte, pentru că o să vă întreb imediat şi cum vă descurcaţi în această perioadă. Am o curiozitate personală. Aţi pomenit despre Parlament. Când aţi văzut ultima oară un parlamentar la concertul Orchestrei Radio?
Ovidiu Miculescu: Surprinzător, vin. Ceea ce este de apreciat – şi asta o spun la fel de direct, cum spun şi lucrurile care nu îmi plac. Sunt cumpărători de bilete, vin în sală, nu fac niciun fel de intervenţie să ceară invitaţie sau… Pur şi simplu. Nu sunt mulţi, dar sunt. Mă întristează faptul că nu vin mai mulţi, pentru că în Sala Radio se întâmplă lucruri de o calitate culturală absolut speciala. Revenind la acest Festival al Orchestrelor Radio, care este la cea de-a doua ediţie, la prima ediţie RadiRo a fost BBC-ul, a fost RAI, a fost Orchestra din Torino, anul acesta vin finlandezii, vine Orchestra de la Praga, vine Orchestra Naţională a Franţei, vin cehii… Orchestrele astea nu vin la evenimente mici, sub un standard profesional şi performant cel puţin de la nota 9 în sus. Nu vin!
Sunt orchestre mari, orchestre puternice, cu solişti, cu dirijori, nume mari în lume, care au programul făcut pe următorii doi – trei ani, care nu vin la evenimente pasagere, mici, sau la invitaţia unei media despre care nu ştie nimeni. Radio România, v-o spun cu mândrie şi le mulţumesc colegilor mei pentru lupta asta, este unul dintre cele mai puternice servicii publice de media din Europa. Conducem în top, în audienţă, suntem extrem de stabili financiar, suntem pe plus, nu avem datorii, nu avem credite, ne finanţăm proiectele culturale, educative: Festivalul Internaţional de Teatru Radiofonic, Gaudeamus-ul, Festivalul Internaţional al Orchestrelor, Pianul călător, Vioara lui Enescu la sate, Ora de educaţie muzicală, Educaţie teatrală, Cinci minute de muzică clasică în şcoli. Sunt exemple de proiecte puse în aplicare, nu doar on air, ci şi online. Nu se ştie foarte mult în on air despre Vioara lui Enescu la sate! Dar este absolut emoţionant când vezi într-un cămin cultural de comună, că vin oameni din sate, cu copii, cu bunici şi ascultă încremeniţi o oră – o oră şi jumătate, Strauss, Beethoven, Ravel, piese accesibile pe care Gabriel Croitoru sau colegii noştri le cântă. Este absolut impresionant. Cât despre „Cinci minute de muzică clasică în şcoli”… nimeni nu mai face lucrul acesta.
FG: Da, este un program despre care şi noi am pomenit de curând, un program pe care îl salutăm, de altfel, pentru că mie mi se pare foarte importantă educaţia muzicală în şcoli şi aş vrea să vă rog să ne povestiţi puţin despre acest proiect.
Ovidiu Miculescu: Vă dau cele două extreme: dacă la început colegii mei de la Radio România Muzical s-au chinuit, efectiv, să lămurească directorii de şcoală că este un lucru bun, că este un lucru gratuit, că este un gest de educaţie prin cultură, foarte important, în momentul acesta am ajuns să avem semnate parteneriate cu aproape toate inspectoratele şcolare din ţară, cu Ministerul Educaţiei. De anul acesta „Cinci minute de muzica clasică…” a devenit proiect national. Si practic, acum, cele „Cinci minute de muzică clasică…” au ieşit din şcoală: sunt primării, sunt mall-uri, sunt spaţii publice, care, văzând despre ce este vorba, au spus: ”Da, şi nouă ne-ar prinde bine lucrul acesta!” E ceea ce vă spuneam la început despre misiunea publică. Eu vin după 23- 22 de ani de mediu privat, nu mă ţin multe lucruri la Radio. Nu am mize personale. Cred că după Antena 1, după Prima TV, după Europa FM şi Radio 21, probabil ce era de demonstrat profesional am demonstrat. Nu au existat companii pe care nu le-am dus la victorie. Dar această misiune publică este o chestiune absolut extraordinară. Ori, banii pe care românii îi plătesc reprezintă cea mai mică taxă din Europa; vorbim de 2,50 lei pe lună, adică mai puțin de 10 euro pe an. Sunt ţări ca Slovacia (sigur, acolo Televiziunea este împreună cu Radioul), unde contribuţia ajunge la 500-600 de euro. Nu vorbim de Franţa, de ţările nordice, vorbim de țările apropiate de noi.
Deci, această susţinere financiară pe care publicul ne-o oferă trebuie întoarsă, şi trebuie întoarsă nu doar prin ceea ce se aude la radio, ci şi prin ceea ce exista în online si mai ales prin ceea ce Radio România reuseste sa faca printre oameni. Si va asigur ca facem lucruri. Pianul Călător, spre exemplu. Noi lăsăm pianul la finalul unui turneu în cate o localitate; cu o singura condiţie: ca, în fiecare lună, în jurul acelui pian să se întâmple ceva. Si să ştiţi că se întâmplă. Este absolut incredibil.
FG: Aţi pomenit despre problema aceasta financiară. O să duc uşor discuţia în acea zonă, chiar cu riscul de a intra într-o dispută de idei, si o să vă întreb: Cum vă explicaţi că Radioul public se descurcă şi postul de televiziune are datorii uriaşe, are probleme destul de mari, s-a pus problema unor restructurări masive, s-a pus problema închiderii unor posturi? Care este diferenţa? Pentru că, până la urmă, vorbim de două instituţii care…
Ovidiu Miculescu: Funcţionează dupa aceleaşi legi…
FG: Exact.
Ovidiu Miculescu: Două servicii publice. Am să vă răspund cu riscul asumat de a mi se întoarce, sigur, şi vorbe bune şi vorbe rele, pentru că trăim în aceeaşi ţară şi… această lume media are feţe multe.
FG: Şi orgolii multe.
Ovidiu Miculescu: Categoric. Aş vrea să aibă şi performanţă multă, pentru că eu vă spun: în momentul acesta, serviciile publice, cele două, beneficiază de fonduri suficiente. Deci, aici… La un moment dat s-a pus problema măririi taxei. Eu sunt ferm împotriva acestui lucru, pentru că bani sunt. Dar sunt două condiţii, din punctul meu de vedere. La televiziune este o chestiune de management, cred că în proporţie de 80%. Tâmplarii trebuie să facă mobila, bucătarii să gătească, bancherii să împrumute bani. E complicat când un cofetar, sau cofetari, nu vreau să mă refer la nimeni, se apucă să construiască maşini. N-o să iasă niciodată. Televiziunea cred că a mai avut o neşansă mare, ca, după ’90, să fie foarte puţini oameni în fruntea ei, care măcar înţeleg industria. Televiziunea şi Radioul sunt nişte industrii, nu sunt nişte hobbyuri. Ori, o industrie se ţine în mână dacă o cunoşti, dacă ai o experienţă, o expertiză, în domeniul acesta. Dacă ai trecut prin ea, dacă ai o viziune, dacă eşti pregătit să o administrezi, pentru că, de fapt, un preşedinte-director general… Parlamentul de ce-l trimite acolo? Ca să administreze un business public care are toate rigorile unei companii, indiferent de forma ei de finanţare. Şi a mai fost un lucru, cred, la televiziune; şi s-a întâmplat şi la radio, din ştiinţa mea (deşi atunci eram în zona privată, mă uitam spre radio din punct de vedere al cercetării, al audienţei, pentru că era un potenţial concurent, când conduceam Europa FM şi Radio 21). A fost implicarea sau neimplicarea politicului. Eu vreau să vă spun: deşi au existat încercări de presiuni (dar de pe palierele inferioare) şi, de, aşa, mici sugestii, nu am… Cred despre mine că ştiu industria foarte bine. Nu am mize personale. Deci nu am nicio teamă sau jenă de a răspunde potenţialilor intervenienţi foarte franc. Cred că la televiziune de-a lungul anilor nu s-a întâmplat lucrul acesta. Acum ei sunt într-o situaţie într-adevăr foarte grea. Eu vă spun, rezolvabilă. Vă mai aduc aminte un lucru. În Europa, şi nu numai in Europa ci şi în Asia, peste 95% din serviciile publice funcţionează împreună. În Europa mai sunt cinci cazuri in care radioul si televiziunea functioneaza separat, dintre care două cazuri suntem noi şi bulgarii. După ştiinţa mea, bulgarii au început să pregătească deja unificarea. A nu se înţelege că unificare aici ar însemna preluarea datoriilor sau a minusurilor Televiziunii de către Radio. Ca să ajungem la aceste rezultate şi la acest plus şi la această solidă stabilitate financiară, nouă ne-a curs sânge. Adică nu este simplu! S-a lasat cu nopţi nedormite, cu muncă multă, cu cercetare, cu împingere. Ori, răspunsul îl avem în cele aproape cinci milioane de oameni care ne ascultă. În momentul în care mă uit la televiziune, spun: ce rating mediu face televiziunea? Între 0,4 şi 0,6, cu 100 şi câte zeci de milioane? Something wrong! Undeva este o problemă.
FG: Raportul nu este tocmai…
Ovidiu Miculescu: Absolut. Eu cred că este o chestiune de management şi, pe de altă parte, este o situaţie pe care cred că zona politicului – sigur, în Parlament – va trebui să o rezolve, pentru că TVR cade în fiecare zi. Nu se poate să nu existe un serviciu public de televiziune. Dar va trebui luată o decizie foarte fermă. Soluţii există. Dar ele se iau de multe ori, să ştiţi, bărbăteşte; şi de multe ori dor. Cred că la TVR vremea medicamentelor a trecut. Cred că este timpul operaţiilor!
FG: Da. Vă mulţumesc. Este o analiză la care sincer să fiu nu mă aşteptam, pentru că de obicei, din ce îmi amintesc, între directorii instituţiilor publice, şi aici mă refer la instituţiile media, Radio şi Televiziune, au existat întotdeauna nişte schimburi de amabilităţi în care oamenii s-au menajat.
Ovidiu Miculescu: Da, ca persoană, Stelian Tănase este un personaj absolut excepţional. Nu fac trimitere la persoană, ci la profilul managerului. Deci, în momentul în care Parlamentul (sau oricare entitate ar fi) te trimite acolo, este normal să îţi solicite două lucruri, minimum două lucruri, de care majoritatea serviciilor sau a instituţiilor publice din România se tem: obiective şi măsurare. Această misiune publică nu este o chestiune teoretică pe care doar o enunţăm. Ştiţi cum e, din avion câmpul se vede frumos. Jos, la sapă, este greu: este cald, ţi-e sete, faci bătături, pământul este tare, apar problemele. De sus se vede frumos. Ori, cred că problema managerială să ştiţi că se multiplică, eu văd la mine; aceste două servicii publice încă au mentalităţi de anii ’84, au trăit într-un acvariu, fără legătură cu lumea reală. În stradă este greu, lupţi pentru o bucată de pâine. Animalul de apartament sau peştele din acvariu nu are astfel de probleme. Este o chestiune de mentalitate cu care eu m-am luptat şi mă lupt în continuare în Radio şi lumea a început să înţeleagă. Eu fără ei nu puteam să ating performanţă. Dar lupta de zi cu zi vă spun că nu este deloc simplă. Dar totul este să luptăm şi, chiar dacă ne tensionăm, să ne tensionăm la construcţie, nu la demolare.
FG: Corect. Aţi spus mai devreme că aţi venit din mediul privat şi o să vă întreb cât contează pentru dumneavoastră sau cât ţineţi cont de concurenţa care există în mediul privat de obicei în postura aceasta, de director al postului public de radio.
Ovidiu Miculescu: Vin din mediul privat, trecerea de la privat la public pentru mine a fost un şoc cultural. Deci, este, credeţi-mă, foarte greu! Este foarte greu! Este o altă lume, o altă lume!
FG: Explicaţi-ne.
Ovidiu Miculescu: Este un sistem birocratic care are şi părţi bune, dar e foarte complicat. Există o viteză de reacţie încetinită mult. Cred că multă vreme nu s-a depăşit viteza a doua, adică nu am reuşit să schimbăm într-a treia. Oamenii sunt învăţaţi că există lucruri veşnice pe lumea asta şi că noi, muritorii, realizatorii, şefii, suntem veşnici, şi nu temporari. Spiritul de competiţie neexistând, performanţa nu poate fi generată. Ori, trecerea pentru mine a fost lucrul cel mai greu. Am găsit oameni de foarte bună calitate, am găsit şi oameni care nu se pot regăsi acolo, care nu vor, nu ştiu, nu pot. Dar, pe de altă parte, va mai spun un lucru: de multe ori armata ştie să lupte. Dar, dacă nu este convinsă cu argumente că steagul este unul câştigător sau serios, ea nu va pleca la luptă cu determinarea aceea cu care se câştigă. Competiţia cu mediile private este una normală. Practic, 24 de ore sunt pentru toţi la fel, publicul pe care ne batem este acelaşi. Cred că cunosc această industrie bine şi ne luptăm cu ei şi o să îi învingem, împreună sau pe bucăţi, pentru că, totusi, serviciul public are acest avantaj mare: are o forţă pe care mediile private nu o au. Dar privatul are acea mentalitate de luptător şi dorinţă de performanţă, care în zona publică s-a cam atrofiat în anii în care totul era asigurat fără să li se ceară nimic în schimb. Eu le cer; cu orice risc, ştiu că sunt trecător în această poveste cu Radioul. Si mai este un lucru pe care aş vrea să vi-l spun.
FG: Vă rog.
Ovidiu Miculescu: Unul din lucrurile care m-au determinat să accept să vin la Radio a fost dorinţa de a demonstra că un serviciu public nu este destinat apriori dezastrului financiar, falimentului, lipsei de performanţă. Nu, se poate performa şi se poate performa bine. Eu am luat Radioul pe minus. L-am luat pe un trend descendent de audienţă. Oamenii le fac pe toate. Chestiunea este să ştii să-i mobilizezi, să generezi încrederea că ştii ce faci, să alegi oamenii potriviţi şi să ai, sigur, un balans. Este un echilibru care trebuie ţinut permanent, dar respectăm misiunea publică, suntem echilibraţi, nu înclinăm balanţa pe informaţie sau pe ştiri, în nicio parte, că nu sunt membru de partid, nu am parti-pris-uri şi nici nu voi avea. Misiunea cultural-educativă ne-o facem pe cele doua posturi exclusiv culturale: Radio România Cultural şi Radio Romania Muzical. Pe România Actualităţi programul, nu ştiu dacă ascultaţi, curge, a început să curgă, se întâmplă lucruri importante, acoperim întreaga arie, am coborât sau am început să coborâm printre oameni, renunţând la acel piedestal în care o medie publică, vezi Doamne, vorbeşte singură în lumea ei şi ceilalţi trebuie să asculte. Si iată că ceilalţi, în alte cazuri, şi din păcate la Televiziune, au zis: ”Nu vreau să te ascult, nu vreau să te urmăresc! Si plătim, dar nu primim nimic înapoi.” Nu este în regulă aici.
FG: Ar fi o multime de întrebări pe care aş vrea să vi le adresez legate de ce urmează să se întâmple la posturile de Radio.
Ovidiu Miculescu: Operăm 15 canale, dintre care 14 în România şi unul la Chişinău; e foarte greu, dar nu ne lăsăm. Este foarte greu!
FG: Dar o să vreau să revenim, totuşi, la un moment dat şi la festivalul care urmează să înceapă…
Ovidiu Miculescu: Sigur că da, îmi cer scuze.
FG: A fost o paranteză binevenită, pentru că am vrut să aflu mai multe lucruri din bucătăria dumneavoastră, de acolo. O ultimă întrebare pe tema asta şi promit că trecem imediat şi la festival. Mă refer la vocile din Radio, la cum se încurajează tinerii să intre într-un post care ştiam, pe vremuri, că este aşa ca o castă închisă în care nu…
Ovidiu Miculescu: Vedeţi, acesta este din genul de întrebari simple cu răspunsuri grele. Este nevoie de sânge proaspăt. Sistemul birocratic şi sistemul intern este foarte bine fixat şi… în multe părţi ruginit. Deci nu mai poate fi desfăcut decât dacă îl tai. Sigur, noi încurajăm intrarea în Radio a oamenilor talentaţi, dedicaţi, vii ca spirit, cu curajul de a aborda lucruri. Este nevoie de o cultură, în acelaşi timp. Este vorba despre o bună cunoaştere a limbii române, pentru că Radioul are grijă de nişte valori de care ceilalţi nu prea au grijă: limbă, istorie, tradiţii, cultură. Sunt chestiuni pe care noi trebuie să le protejăm şi încercăm să facem lucrurile acestea într-un mod modern, nu tot ca în ’82. Dar este un lucru greu şi o chestiune care ia mult timp, pentru că rezistenţa sistemului încă este mare. Adică sunt oameni care vin şi spun: dar eu lucrez de 30 de ani în Radio. Bun, şi ce ai făcut în aceşti 30 de ani? Păi ce, este emisiunea mea. Pardon, nu este deloc emisiunea ta. Noi suntem dependenţi sută la sută de acele milioane de anonimi care ne plătesc şi noi pe ei în servim 120%. Deci, nu există ”emisiunea mea”, ”tronsonul meu”. Acestea fac parte din acea mentalitate… Dar lucrurile se schimbă şi lumea a început să înţeleagă si repet, sunt foarte mulţi oameni de foarte bună calitate în Radio. Dacă nu ar exista, roata nu s-ar învârti. Dar există şi zgură. Asta trebuie să o recunosc.
FG: Am zis că este ultima întrebare. Am minţit. Este o curiozitate personală, dacă-mi permiteţi, ca unul care la un moment dat în studenţie a lucrat timp de un an la Cluj, la Radio Cluj, lucru pe care ştiu că nu aveaţi de unde să-l cunoaşteţi, dar pe care vi l-am spus acum tocmai pentru că aş vrea să întreb, apropo de tinereţile mele, cum priviţi modul în care Florian Pittiş a făcut la un moment dat un post de radio pe net? Eu am spus că era un mod vizionar de face radio.
Ovidiu Miculescu: Categoric.
FG: Cum este văzut acum acest Radio3Net Florian Pittiş în instituţia dumneavoastră?
Ovidiu Miculescu: 3Net funcţionează. El are o audienţă mare în on-line. Este mic, este viu, este extrem de adaptat la timpul pe care-l trăim. Sunt copii foarte buni acolo care mişcă lucrurile, iar vizavi de viziunea pe care a avut-o Pittiş, despre care dumneavoastră vorbiţi, ea funcţionează şi astăzi, pentru că ştim că nu viitorul, ci prezentul deja este în această zonă de on-line. Sloganul European Broadcasting Union, este „The future is hybrid”, deci practic platforma comună pe care vor veni simultan imagine, voce, muzică şi date. Practic, acest lucru se întâmplă deja. Ori, adaptarea şi avansarea pe acest teren nu mai este o opţiune, este obligatorie. De asta efortul mare pe care-l facem este de a intra foarte serios în această zonă de on-line, care practic nu mai are graniţe. Globalizarea aceasta funcţionează, poate în unul din primele rânduri, în media. Distanţa dintre tăiat şi lipit bandă şi această deschidere fabuloasă a internetului înseamnă un şoc cultural pentru mulţi şi este greu să se adapteze şi să înţeleagă că zona aceasta nu ţine de viitor, ci suntem în ea de câţiva ani buni.
FG: Haideţi să trecem, totuşi, la festivalul care urmează să înceapă pe 20 septembrie. Este unul din punctele de interes pe care aş fi vrut să le atingem. Practic se întâmplă ca cinci orchestre radio europene să fie la Bucureşti prezente pentru nişte concerte importante, de nivel inalt. Cum a ajuns postul public de radio să organizeze un asemenea eveniment şi cam ce înseamnă evenimentul acesta, până la urmă, pentru cei care nu cunosc detaliile lui?
Ovidiu Miculescu: În 2012 a fost prima ediţie. Vechiul Consiliu de Administraţie şi anteriorul preşedinte – eu făceam atunci parte din Consiliul de Administraţie – noi am crezut în acest proiect, cum am crezut şi în proiectul Moldova. L-am promovat, l-am realizat, l-am finanţat şi prima ediţie a fost un succes. Vreau să vă spun că Radio România are două atribute de unicitate.
FG: Vă rog.
Ovidiu Miculescu: Gaudeamus-ul şi acest Festival Internaţional al Orchestrelor Radio sunt unice în lume. Nici o media publică din lume nu mai organizează, finanţează, susţine, promovează şi face să se întâmple acest tip de evenimente culturale, educative şi mai ales de această amploare. Revenind la festival, este a doua ediţie, este o confirmare că Radio România are constanţă în dezvoltarea proiectelor. Aducem nume mari la Bucureşti. Pentru o săptămână, categoric, Bucureştiul va fi capitala muzicii clasice europene. Concertele noastre vor fi difuzate atât pe Radio Romania Cultural, cât şi pe Radio Romania Muzical, pe platformele on-line. Sunt oferite în Europa, prin EBU (European Broadcasting Union) şi Asia prin ABU (Asia Pacific Broadcasting Union). Deja o serie de concerte au fost solicitate de Japonia, Coreea de Sud, Malaezia…
FG: Mă scuzaţi, o să vă întrerup. Concertele acestea de obicei, eu necunoscând de altfel care este situaţia, ele sunt plătite de respectivele organizaţii care le solicită sau fac parte din acest protocol EBU?
Ovidiu Miculescu: Nu, există un protocol de schimburi culturale în care lucrurile…
FG: Că mă gândeam că este ca la meciurile de fotbal cumva, şi că drepturile de difuzare mai înseamnă nişte bani.
Ovidiu Miculescu: Nu, nu. Există nişte convenţii, există nişte acorduri, pentru că schimburile se întâmplă în toate sensurile. Anul trecut, de exemplu, Radio România a urcat pe platforma EBU (deci, în Europa) 168 de concerte, fiind a patra ţară din Europa (înaintea Franţei!) care a generat şi unde s-au consumat aceste gesturi culturale de excepţie. Aici, un rol important îl are Centrul Cultural Media, pentru că noi, reorganizând puţin, reaşezând structura organizatorică a Radioului Public, am adunat, am adus tot ce înseamnă cultură sub o singură umbrelă ca să putem să o suţinem mai bine, să o finanţăm mai bine, să o interconectăm. Şi este o fată absolut extraordinară directoarea de acolo, Oltea Şerban-Pârâu, unul dintre împingători; nu aş vrea ca ceilalţi colegi ai mei să creadă că doar ea este, dar în momentul aceasta ea este personajul principal în acest demers.
Cred că în momentul acesta – şi nu cred, am această certitudine – Radio România este principalul jucător în piaţa culturală media din România.
FG: Domnule director, pentru că timpul nu ne mai permite să ne întindem foarte mult pe acest subiect, din păcate, şi mi-aş fi dorit totuşi să îl acoperim mai exact. Haideţi să le facem o invitaţie celor care ne urmăresc, pentru 20-27 septembrie.
Ovidiu Miculescu: La Sala Radio se întâmplă un eveniment de excepţie. Puteţi asculta o muzică de o calitate absolut extraordinară, puteţi vedea şi auzi artişti de top din Europa, artişti care ridică în picioare săli de pe toate continentele. Radio România vă oferă on-air şi on-line aceste concerte. Sala are doar 1000 de locuri, dar prin intermediul posturilor noastre veţi fi conectaţi. Ascultaţi, urmăriţi-ne, pentru că realizăm un gest de cultură românesc de foarte bună calitate şi foarte înaltă performanţă. Să ştiţi că stăm în rând cu Europa fără să plecăm capul, absolut nici un centimetru.
FG: Mă bucur să aud acest lucru. Vă mulţumesc încă o dată pentru prezenţa dumneavoastră aici, în studiourile „Adevărul live”. Vă aştept şi cu ocaziile care urmează; şi cu Gaudeamus, să povestim, pentru că şi acolo este foarte mult de discutat. Şi fireşte, o să fim prezenţi şi noi la acest festival şi o să urmărim cu atenţie, inclusiv prestaţia pe care cu siguranţă o va avea cu succes Alexandru Tomescu, şi nu numai el.
Ovidiu Miculescu: Tiberiu Soare, Cristian Mandeal, Orchestra noastră care, veţi vedea, este în rând cu ceilalţi, nu este cu nimic mai prejos. Şi eu aş vrea să vă mulţumesc. „Adevărul” este în zona culturală un partener serios al nostru. Eu vă mulţumesc pentru asta. Să ştiţi că ne alegem partenerii. Şi, practic, e o bucurie ca medii diferite să se adune împreună şi să susţină lucruri de valoare care până la urmă sunt româneşti. Adică, zona orgoliilor şi a meciurilor sterile între noi cred că oamenii deştepţi au depăşit-o de mult. Şi eu vă mulţumesc încă o dată.
„European Broadcasting Union (EBU) este onorată să fie partener al Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio RadiRo, organizat de Radio România – membru EBU şi susţinător tradiţional al muzicii clasice”, se menţionează într-o ştire postată ieri, pe site-ul EBU.
Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune – EBU este principala organizaţie care reuneşte serviciile publice de radio şi televiziune din Europa, având 73 de membri din 56 de ţări europene şi 36 de membri asociaţi din Asia, Africa şi cele două Americi.
La Bucureşti vor concerta orchestrele simfonice radio europene – din Franţa, Finlanda, Praga, Stuttgart şi România, sub baghetele renumiţilor dirijori Joshua Weilerstein, Ondrej Lenárd, Stéphane Denève, Case Scaglione, Vassily Sinaisky, Tiberiu Soare şi Cristian Mandeal, care vor performa în cadrul festivalului. Alături de ei vor urca pe scenă figuri marcante ale muzicii clasice, pianistul Jonathan Biss, soprana Katarina Jovanovic, pianistul Jan Simon şi violoniştii Nikolaj Znaider şi Vadim Gluzman, mezzo-soprana Ruxandra Donose, pianistul Horia Mihail şi violonistul Alexandru Tomescu.
„Directorul de onoare al ediţiei de anul acesta a Festivalului RadiRo, dirijorul român Cristian Mandeal, conferă un prestigiu suplimentar manifestării”, este precizat pe site-ul EBU, reliefându-se şi faptul că toate concertele ce vor avea loc pe parcursul festivalului vor fi disponibile pentru toţi membrii EBU, putând fi preluate şi retransmise.
„În 2012, la primul Festival RadiRo, intenţia noastră a fost să aducem la Bucureşti muzica oferită de orchestrele simfonice ale radiourilor publice. Acum, la a doua ediţie, reuşim din nou să aducem la Sala Radio din Capitală muzică clasică de o calitate excepţională – şi vă spun asta cu mândrie – pentru a o oferi atât publicului din sălile de concerte cât şi pentru a o returna întregii lumi. Facem asta prin transmisia concertelor pe posturile Radio România Muzical şi Radio România Cultural, dar şi prin platforma EBU, cu o audienţă potenţială de milioane de ascultători”, declară pentru EBU Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
