Borcaniada 2020

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 25 mai 2020, 09:28

Coperţile numărului de faţă sunt ilustrate de graficile Adelei Kiss, originară din Jula. Artista româncă trăieşte în Budapesta şi din locuinţa ei de lângă malul Dunării şi-a îmbucurat fanii de pe reţeaua de socializare aproape zilnic cu desene inspirate de pandemia de coronavirus. Adela ne împărtăşeşte gândurile şi impresiile sale în următorul interviu. 

– Care a fost primul desen pe tema noului coronavirus şi care ţi-au fost atunci primele gânduri legate de această pandemie?

– Primul desen l-am realizat de 8 Martie, de Ziua Femeilor, pentru că atunci deja se simţea că o să urmeze o perioadă mai neobişnuită. Atunci deja se vorbea la ştiri că se apropie o pandemie şi va fi necesar să ne autoizolăm. Cred că atunci mulţi am fost în panică, pentru că nu ştiam ce va urma, ce ne aşteaptă.

– Te-ai gândit atunci că vei face un serial pe această temă?

– Nu, categoric nu. La serial absolut nu m-am gândit, doar aşa instinctual am simţit nevoia ca să desenez, să aştern pe hârtie sentimentele din perioada pe care o trăim acum.

– De ce ai continuat şi chiar în ultima perioadă ai realizat zilnic câte un desen spre bucuria fanilor tăi de pe Facebook?

– Eu nu am vrut să fac un serial din aceste desene, dar toţi mă întrebau pe Facebook diferite lucruri: când iese fetiţa din borcan? ce va urma? Asta mi-a făcut şi mie chef ca să continui şi oricum am avut deja multe idei în minte. Nu a fost un mare sacrificiu să mai desenez şi să-i mulţumesc pe cei ce urmăreau soarta fetiţei din borcan. O singură frică am avut: ca să nu devin plictisitoare. Interesul prietenilor mei însă m-a convins să continui.

– În primul desen, fetiţa încă este în afară, stă lângă o masă, iar borcanul este pe masă cu nişte pensule. Cum ai ajuns la ideea borcanului?

– Foarte simplu. Atunci când s-a prevăzut deja că va trebui să stăm cu toţii acasă în carantină, iar magazinele vor fi închise, cu toate că eu lucrez de acasă, m-am stresat puţin că voi rămâne fără mijloacele necesare, că nu voi avea destulă hârtie sau vopsea, ca să pot să lucrez liniştit o perioadă mai lungă. Am fost puţin panicată ca, înainte să se închidă tot oraşul, să pot să ajung să-mi cumpăr materiale pentru o lună sau două. Atunci mi-a venit ideea borcanului, când auzind la ştiri că se introduc tot mai multe restricţii, va trebui să trăim cât mai izolaţi, vor avea o viaţă parcă sigilată. Aşa am simţit atunci că mă aflu într-o stare de parcă aş fi închisă într-un borcan sigilat total.

– Eşti un artist independent, care lucrează cel mai mult de acasă, deci home office-ul nu ţi-a schimbat foarte mult viaţa de zi cu zi. Ce ţi-a lipsit cel mai mult în perioada asta a statului obligatoriu acasă?

– Ulterior pot să spun că aproape că nu mi-a lipsit nimic, pentru că de ieşit pe stradă eu am ieşit în fiecare zi, altfel nu aş fi rezistat. Eu sunt obişnuită cu mişcarea, ca să mă plimb sau să alerg măcar o oră în fiecare zi în aer liber. La început a fost o singură zi când nu am ieşit, dar atunci mi-am zis că eu aşa nu pot, mai bine să mă ia virusul. Mi-au lipsit şi prietenii, dar cu ei oricum ţin legătura prin telefon, prin internet.

– Fiecare om reacţionează altfel la situaţiile de criză. Pe tine te inhibă sau te inspiră astfel de situaţii?

Pe mine m-a inspirat foarte tare, pentru că este o situaţie nouă, ştiu nu prea fericită, pentru că atunci când mor oameni nu poţi să te bucuri, dar situaţia în sine m-a inspirat, au venit lucruri noi în viaţa noastră.

– Până când continui serialul cu fata din borcan?

– Până acum am realizat 25 de desene pe tema pandemiei de coronavirus. Nu am plănuit să desenez aşa lung, dar deocamdată mă inspiră situaţia şi mai am idei.

A consemnat: Eva Șimon, redactor-șef, Foaia românească

 Desene: graficiana Adela Kiss

Balul Panglicii şi sărbătoarea majoratului la Liceul „N. Bălcescu” din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 5 martie 2020, 08:31 / actualizat: 5 martie 2020, 9:40

Un număr record – 750 – de participanţi s-au întrunit sâmbătă seara, pe 8 februarie, la serbarea majoratului, cunoscut la noi cu numele de Balul Panglicii, la Centrul Cultural Român din Jula. Absolvenţii celor două clase terminale ale Liceului „N. Bălcescu” din Jula, alături de diriginţii, profesorii, colegii şi foarte mulţi invitaţi ai lor au sărbătorit un moment important din viaţa şcolară: încheierea studiilor medii şi apropierea primului şi celui mai important examen din viaţa lor, bacalaureatul.

Inclusiv numărul absolvenţilor este unul record în viaţa liceului românesc. Cei 58 de elevi îi au ca diriginţi pe profesorii Teodor Martin şi Marta Selejan Bordaş, care i-au condus în cei patru ani de liceu şi îi ajută nu doar în trecerea cu bine a primului hop din viaţă, examenul de bacalaureat, dar le dau şi sfaturi bune pentru continuarea studiilor şi pentru o viaţă cu succes.

În cuvântul său festiv, rostit în limbile română şi maghiară, directoarea instituţiei, dr. Maria Gurzău Czeglédi a adresat gânduri şi sfaturi utile în primul rând elevilor absolvenţi, dar şi părinţilor lor, care îi ajută pe tineri să-şi găsească rostul şi locul în viaţă. I-a îndemnat pe tineri să nu uite niciodată de unde au plecat, satul sau oraşul natal, părinţii, familia, rădăcinile, să nu uite niciodată de prieteniile legate în anii de liceu, pentru că toate acestea pot fi o bază bună pentru o viaţă reuşită şi fericită. La rândul său, şi Gheorghe Cozma, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, s-a adresat tinerilor urându-le mult succes în viitor, atât la examenele ce îi aşteaptă cât şi în viaţă.

A urmat apoi programul cultural al celor 58 de elevi ai claselor a 12-a, care a început cu prezentarea unor fotografii din copilăria absolvenţilor, la care au adăugat poze actuale şi, în mod foarte haios, imagini (realizate cu ajutorul unor programe speciale) despre cum vor arăta ei când vor fi bătrâni. După aceste momente emoţionante şi vesele, tinerii au prezentat pe scenă un montaj literar-artistic, cu poezii şi cântece în limbile română şi maghiară. Apoi, aşa cum este scenariul tradiţional, colegii din clasele a 11-a au prins la pieptul fiecărui absolvent panglica cu anii 2016–2020 şi cu chipul lui Nicolae Bălcescu. Tinerii vor purta la piept această panglică până la serbarea de adio din luna mai.

După câteva momente de pauză, tinerii au aparut în sală îmbrăcaţi în haine de gală, oferind oaspeţilor un spectacol care a stors lacrimi din ochii multor părinţi şi bunici: fetele şi băieţii din ambele clase au dansat valsuri pe baza unor coregrafii elegante. Momentul s-a încheiat cu un vals cu părinţii: băieţii şi-au invitat la dans mamele, iar fetele au fost dansate de taţii lor.

Serbarea de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a fost onorată de prezenţa numeroaselor oficialităţi atât din Ungaria cât şi din România.

 A consemnat: Eva Şimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

 Interlocutori: Maria Gurzău, directoarea liceului; Teodor Martin și Marta Selejan, diriginți; Martin Orban, Antonia Daria Jivan, Reka Hanzecz, absolvenți

 Reporter: Ștefan Crâsta

„Ianuarie românesc la Jula”, eveniment aniversar dedicat Unirii Principatelor Române şi Zilei Culturii Române

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 februarie 2020, 12:47

Sub genericul „Ianuarie românesc la Jula” a avut loc pe 29 ianuarie, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, un eveniment cultural artistic dedicat Unirii Principatelor, Zilei Culturii Române şi aniversării a 69 de ani de la apariţia revistei „Foaia românească”. Organizatorii şi gazdele întâlnirii, care a reunit români din Ungaria de la Jula, Micherechi, Aletea şi din România de la Arad, Oradea şi Chişineu-Criş, au fost Florin Vasiloni, consul general al României la Jula şi Marius Maghiaru, preşedinte UCRU. Manifestarea culturală s-a organizat anul acesta în colaborare cu săptămânalul „Foaia românească”, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad şi şcolile generale bilingve din Jula şi Micherechi.

După cuvintele de salut ale organizatorilor, a adresat un mesaj de salut din partea conducerii universităţii arădene şi doamna decan Alina Pădurean, care a lansat şi două volume în limba română şi engleză, apărute la Editura „Presa Universitară Clujeană”, intitulate: „Europa: Tradiţie, cultură şi administraţie”, ce cuprind referatele prezentate la o conferinţă internaţională de la Arad, organizată în colaborare cu Consulatul General al României la Jula.

La eveniment, doamna Eva Șimon, redactor şef la „Foaia românească” a vorbit pe scurt despre trecutul de 69 de ani ai revistei românilor din Ungaria, înfiinţată pe 15 ianuarie 1951 şi a prezentat publicaţia anuală „Calendarul Românesc 2020”.

Celebrarea Unirii Principatelor Române, moment de însemnătate istorică petrecut la 1859, a fost marcat printr-o prezentare despre Unirea Principatelor Române şi contextul realizării ei, despre Revoluţia de la 1848, Generaţia paşoptistă şi despre reformele lui Alexandru Ioan Cuza, oferită publicului de către Robert Sălăjan, profesor de istorie la Liceul „N. Bălcescu” din Jula.

Luceafărul poeziei româneşti a fost elogiat printr-un montaj literar-artistic de poezii şi cântece, în interpretarea directoarei Ana Ruja şi a elevilor de la Şcoala Generală Românească din Micherechi, îndrumaţi de către profesoara Mihaela Baicu, urmaţi apoi de un program al elevilor de la Şcoala Generală „Nicolae Bălcescu” din Jula, sub coordonarea profesoarelor Beata Condoroș, Maria Sucigan și Livia Stăvaru.

Serata s-a încheiat cu un recital muzical susţinut de tânărul Alexandru Ticula, de la Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara, care a încununat manifestarea culturală.

La eveniment au participat zeci de reprezentanţi şi conducători ai comunităţii româneşti din Ungaria, şi oaspeţi de seamă din România, între care s-au numărat PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, Gheorghe Cozma, președintele AŢRU, Vasile Sucigan, președintele Autoguvernării Românești din Jula, Maria Gurzău Czegledi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, Bogdan Geană, reprezentantul ICR Budapesta, filiala Seghedin, Ligia Mirișan, directorul Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” din Oradea, Viorica Cherteș, președinta Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Oradea, Amelia Palcu, directorul Liceului „Mihai Veliciu” din Chișineu-Criș, Margareta Tat, primarul comunei Micherechi, Gheorghe Sălăjan, primarul comunei Aletea şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ şi de presă.

Serata s-a încheiat cu o recepţie oferită de către Consulatul General al României la Jula, unde participanţii de aici şi de dincolo de graniţă au continuat discuţiile într-o atmosferă de prietenie.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Cupa de şah „Foaia românească”, ediţia a XI-a

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 4 februarie 2020, 00:05 / actualizat: 4 februarie 2020, 1:09

În dimineaţa zilei de sâmbătă, 25 ianuarie, în faţa sediului din Jula al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria era plin de maşini, majoritatea cu număr de România, dar şi câteva maşini de Ungaria. Aproape 50 de iubitori ai şahului au venit la Jula în această zi pentru a participa la cea de-a XI-a ediţie a Concursului de şah „Foaia românească”, organizat de Asociaţia de Şah a Românilor din Ungaria (preşedinte: Ioan Cozma).

Sediul a fost arhiplin, deoarece alături de cei 46 de concurenţi au sosit şi părinţi (în cazul copiilor mai mici) şi susţinători. De această dată, componenţa celor 46 de jucători a fost: 26 au sosit din Arad, 9 din Pecica, 8 din Jula și 3 din Bichişciaba, 13 adulți, 33 copii, 10 fete, 36 băieți.

Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost: Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Gheorghe Cozma, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Vasile Sucigan şi Beata Condoroş-Szöllősi, preşedintele şi vicepreşedintele Autoguvernării Româneşti din Jula, şi Eva Şimon, redactor-şef al săptămânalului „Foaia românească”.

Am adunat câteva păreri de la participanţi:

Beata Condoroş Szöllősi: – Vai de mine, ce mulți s au adunat!

Gheorghe Cozma, preşedinte AȚRU: – Cred că nu întâmplător s-au adunat așa de mulți și la competiția aceasta. Felicitări organizatorilor! Păcat că nu e mai mare sala.

Vasile Sucigan: – Felicitări organizatorilor. Se vede că fiecare jucător se simte bine aici, dar cred că și părinții.

Crișan Elena, Palatul Copiilor, Arad: – Și de data asta ne am simțit bine la dumneavoastră. Mă bucur că acum și jocul a mers mai bine pentru noi.

Rezultatele concursului:

Categoria „A”

1. Samu Sorin, Oradea
2. Bányai István, Jula
3. Alin Câmpeanu, Arad

Categoria „B”

1. Sida Flavius, Palatul Copiilor Arad
2. Hălmăjan Iulian, Palatul Copiilor Arad
3. Guiu Lorena, Palatul Copiilor Arad

Categoria „C”

1. Sida Flavia, Palatul Copiilor Arad
2. Hălmăjan Fabian, Palatul Copiilor Arad
3. Ponta Andrei, Șahistul Pecica

Categoria „D”

1. Petru Czapos, Jula
2. Nicolae Luțai, Jula
3. Lăpăduț Florin, Șahistul Pecica

Categoria „E”

1. Oláh Krisztián, Bichişciaba
2. Moldovan Răzvan, Palatul Copiilor Arad
3. Crișan Cristina, Palatul Copiilor Arad

Categoria „F”

1. Vaszkó Szabolcs, Bichişciaba
2. Giurgiu Vlad, Palatul Copiilor Arad
3. Gyenge Gergő, Jula

S-au mai acordat două diplome. Diplomă pentru cel mai bătrân jucător a primit Gheorghe Cozma, 68 ani, din Bichişciaba. Diplomă pentru cel mai tânăr jucător a primit Vîț Gabriel, 6 ani din Arad, jucător la Palatul Copiilor Arad.

Următoarea cupă de şah de la Jula, cea de-a XI-a ediție a Cupei Internaționale de Șah „Alexandru Hoțopan”, se va desfășura în 6 iunie 2020.

A consemnat pentru Foaia românească: Ioan Cozma, preşedintele Asociaţiei de Șah a Românilor din Ungaria

Foto: Foaia românească

Interlocutori: Ioan Cozma, preşedintele Asociaţiei de Șah a Românilor din Ungaria, organizator; Mitică Cozma, Palatul Copiilor din Arad; elevii Răzvan Moldovan și Flavia Sida de la Palatul Copiilor din Arad; Gabriel Gheorghiu de la Clubul Șahistul din Pecica; profesorul Nicolae Luțai din Jula

Reporter: Ștefan Crâsta

Serată în amintirea profesorului şi coregrafului Ioan Ruja, „Domnul Mitică”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 20 ianuarie 2020, 08:25 / actualizat: 20 ianuarie 2020, 9:38

Plecarea din această lume a unui om lasă în urmă multă durere, un gol care nu mai poate fi umplut de nimeni. Moartea timpurie a unei persoane active într-o comunitate mică produce un gol şi mai mare. Ani de zile ne doare să vorbim despre lipsa lui, dar odată cu trecerea timpului durerea se transformă într-o dulce amintire, care nu mai doare aşa de tare.

Au trebuit să treacă mai bine de 11 ani de la moartea domnului profesor Ioan Ruja, pe care toată lumea îl cunoştea cu numele de „Domnul Mitică”, cel care a fost învăţător şi profesor la şcoala din Micherechi, apoi la Jula, şi instructorul de dansuri populare româneşti al multor generaţii de copii din diferite localităţi populate şi de români în Ungaria.

În seara zilei de vineri, 13 decembrie, conducerea Liceului şi Şcolii Generale „Nicolae Bălcescu” din Jula a organizat o serată în amintirea fostului coleg. Faţă de alte astfel de programe comemorative această serată a fost una plină de momente vesele, de culori şi de oameni zâmbitori – exact aşa cum a fost cât a trăit printre noi domnul Mitică.

În deschiderea programului, în calitate de gazdă şi organizator, doamna Maria Gurzău Czeglédi, directoarea Liceului „Bălcescu” a salutat publicul şi, în special, membrii familiei lui Ioan Ruja, pe văduva Irina Ruja, învăţătoare în pensie, pe fiica Irina Ruja, tot profesoară şi pe soţul acesteia, medicul pediatru dr. Tóth Gyula, şi pe fiul regretatului domn Mitică, dr. Zoltán Ruja, medic cardiolog renumit în ţară. Soţii Ruja au predat mulţi ani de zile la şcoala din Jula, iar ambii lor copii şi-au terminat aici studiile elementare şi liceale. În primele rânduri a stat şi sora domnului Ioan Ruja, doamna Maria Oros, împreună cu soţul său. Dar sala mare a Centrului Cultural Românesc a fost plină de foşti colegi, elevi şi dansatori ai domnului Mitică.

„Ioan Ruja a fost un om deosebit. S-a manifestat ca un învăţător cu multă dăruire şi vocaţie. Ca un coregraf adevărat, simţea în adâncul sufletului său dorinţa de transmitere a tradiţiei dansului strămoşilor. Dar i-a plăcut şi să picteze. A lucrat enorm de mult toată viaţa lui. A fost un om bun, credincios, lucrător şi foarte creativ”, i-a conturat portretul doamna director fostului său coleg, care a dat citire şi unei scrieri de Ana Varga din care am aflat de când i s-a zis „Mitică” domnului Ioan Ruja.

În timp ce pe o pânză mare din spatele scenei rulau imagini vechi din viaţa domnului Ruja, personalitatea lui a fost evocată de un fost elev, Tiberiu Boca, redactor al emisiunilor în limba română a Televiziunii Maghiare.

Ioan Ruja s-a născut la Micherechi într-o familie de români. De mic copil a îndrăgit dansurile şi cântecele româneşti, fiind un foarte bun cunoscător al tradiţiilor populare româneşti. A fost dascăl la şcolile din Apateu, Săcal, Vecherd, Micherechi şi Jula. Pe lângă predarea în clasele inferioare, a obţinut şi diploma de profesor de fizică şi coregraf. După pensionare, timp de şase ani a mai predat în şcolile din Otlaca-Pustă, Bătania, Aletea, Medgyesegyháza, Leucuşhaz şi Dombegyháza. În timpul său liber, el a pictat tablouri bogate în culori şi icoane, care i-au arătat puterea sufletului şi dragostea de Dumnezeu. A fost instructorul de dansuri populare al multor generaţii de şcolari din Ungaria.

Programul cultural al serii a început cu un dans-surpriză, nouă foste eleve de-ale domnului Mitică au reînvăţat dansul „Jiana” şi l-au pus din nou în scenă după mulţi-mulţi ani prezentându-l publicului cu multă emoţie.

Merită amintite pe nume aceste foste eleve, azi femei mature, unele chiar deja bunici, pentru curajul şi însufleţirea cu care s-au pregătit de evocarea amintirii fostului lor profesor de dans: dr. Beata Budai, Maria Bordaş-Hegedűs, Ana Gurzău-Ciotea, Maria Gurzău-Novac, Maria Rocsin-Bányai, Ilenuţa Netea-Benye, Eva Gurzău-Cserháti, Ana Radici-Repisky şi Mariana Oros-Martin.

Au urmat apoi câteva secvenţe filmate despre coregraful Ioan Ruja şi dansurile instrute de dânsul, după care scena a fost cucerită de dansatorii din Micherechi şi invitaţii lor din Győr, Echipa de dansuri populare „Lippentő”, condusă de coregraful Fitos Dezső, care au pus în scenă rând pe rând, apoi şi împreună, dansuri populare româneşti din Micherechi. Energie multă, bucurie nemărginită şi însufleţire s-a văzut atât la dansatorii maghiari din Győr cât şi la românii din Micherechi. Evoluţia echipei păstrătorilor de tradiţii din Micherechi, condusă de muzicantul Ioan Kovács, a ridicat în picioare sutele de oameni din public şi au primit aplauze nesfârşite.

În încheierea programului, au urcat pe scenă membrii familiei Ruja, fiica Irina şi fiul Zoltán, care au mulţumit conducerii liceului pentru această seară minunată în care a fost evocată în mod foarte demn amintirea tatălui lor şi au anunţat, totodată, că doresc să înfiinţeze un premiu, care să se acorde la fiecare sfârşit de an şcolar celui mai bun elev păstrător de tradiţii româneşti de la Liceul „N. Bălcescu” din Jula. Cu multe emoţii, dar cu mare bucurie pentru aceste momente a urcat pe scenă şi doamna învăţătoare Irina Ruja, care a fost foarte încântată pentru faptul că amintirea regretatului său soţ, profesorul Ioan Ruja, trăieşte încă şi azi atât de vie în memoria urmaşilor.

Evenimentul s-a încheiat cu o cină comună, cu multe-multe amintiri şi emoţii ale sutelor de participanţi la serata organizată în amintirea domnului Mitică.

 A consemnat: Eva Şimon, redactor-șef Foaia românească

Foto: Foaia românească

 Interlocutori Maria Gurzău Czeglédi, directoarea Școlii generale și a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula și Irina Ruja, soţia domnului Mitică

Reporter: Tiberiu Boca, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Cel de-al XXIX-lea simpozion al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 noiembrie 2019, 15:23 / actualizat: 16 noiembrie 2019, 16:43

Întâlnirea anuală a cercetătorilor români din Ungaria, simpozionul ştiinţific, de această dată a fost organizat doar o singură zi, pe 9 noiembrie, la Jula, în sediul Uniunii Culturale. Cea de-a XXIX-a ediţie a cuprins, ca în anii anterori, prelegeri pe teme de istorie, cultură, lingvistică, etnografie românească, s-au lansat publicaţiile anuale ale Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria (ICRU) şi cel mai nou volum al scriitoarei şi cercetătoarei dr. Maria Berényi, cu titlul „Familii şi personalităţi macedoromâne din Pesta (secolele XVIII–XIX)”. Evenimentul şi editarea publicaţiilor s-a realizat cu sprijinul obţinut prin proiect de la Fondul Bethlen Gábor din Budapesta.

Trăim în societăți dominate de confuzia valorilor

Întâlnirea a fost deschisă de directoarea ICRU, dr. Maria Berényi, care greu îşi putea stăpâni emoţiile provocate de actuala întâlnire cu publicul, căruia i-a dezvăluit că se apropie vremuri care vor aduce schimbări şi în viaţa Institutului de Cercetări şi a tradiţionalului simpozion. Domnia sa şi-a început discursul cu o analiză a zilelor de azi, când în societatea noastră domină o confuzie a valorilor.

„Institutul nostru în urmă cu 26 de ani s-a constituit cu dorinţa, dar şi cu ambiţia, de a reflecta prin munca noastră istoria, cultura şi viaţa tradiţională a comunităţii româneşti din Ungaria, în toate aspectele ei, în care poate fi reconstituită şi valorificată. Cu o oareșcare tristețe trebuie să observăm că asimilarea e din ce în ce mai accelerată.

Mi se pare că aparţinem unei societăţi dominate de o tot mai amplă şi iresponsabilă confuzie a valorilor. Nu ne punem întrebări, nu ne interesează să aflăm adevărul despre un episod sau altul, nu vrem sau nu avem capacitatea să ne aducem aminte, să facem conexiuni şi să analizăm cu luciditate, ceea ce se întâmplă cu noi şi cu lumea în care trăim. Ne scufundăm în uitare şi ne complacem, să ştergem din memorie, cu bună ştiinţă, ceea ce nu ne convine sau ceea ce ar afecta imaginea, pe care vrem să o acredităm, la un moment dat, despre un personaj sau altul. Suferim, cu alte cuvinte, de o ciudată amnezie selectivă, care se manifestă, în grade diferite. Războiul împotriva memoriei este, tocmai de aceea, unul permanent şi aproape generalizat. Unii chiar se înfurie teribil când cineva îndrăzneşte să recurgă la memorie, să „dezgroape“ urmele trecutului şi să afirme că împăratul e gol sau, dimpotrivă, să readucă în centrul atenţiei figuri sau episoade de real curaj, marginalizate în timp. Senzaţia pe care o poate avea cineva, care ne priveşte din afară, este că ne complacem într-o comedie a erorilor de percepţie, care a generat, în ultimii douăzeci și cinci de ani, o amplă reconstrucţie a identităţilor publice.

Nu parcurgem vremuri obişnuite. Ne mişcăm într-un univers al iţelor confuze, al ţesăturilor indescifrabile. Legile sunt încurcate şi se tot încurcă, relaţiile dintre oameni sunt complicate, pline de dedesubturi şi de manevre interesate, instituţiile se încurcă unele pe altele, gesturile simple şi nevoile curente se exprimă şi se rezolvă pe căi întortocheate.

Trăind într-o lume traversată de conflicte interetnice şi de crize identitare, trebuie să spun, că, de-a lungul anilor, provocarea a existat mereu şi ea a fost cea care ne-a disciplinat şi ne-a întărit, pentru a merge mai departe. Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria a făcut eforturi eroice, uneori chiar disperate, pentru a se menţine pe linia de plutire, ca să supravieţuiască. Este unul din rarele exemple, când fapta a mers înaintea vorbelor, menţinându-şi pe parcursul anilor rolul pe care şi l-a asumat, nobil, dar deloc simplu.

Este enorm de greu a articula proiecte valabile, pentru vremurile, pe care le parcurgem. Lupta intelectualului nu este o luptă pentru putere, ci o luptă pentru exprimare.”

Identitatea minorităţilor se afirmă prin cultură, artă şi literatură

Maria Berényi a vorbit şi despre rolul intelectualilor din rândurile minorităţilor în aceste vremuri deloc uşoare: „Este cert că supravieţuirea unei naţiuni, a unei etnii, ca şi confirmarea succesiunii sale istorice, se va judeca pe măsura creaţiei sale spirituale. Trebuie să ne căutăm caracteristicile comune. Identitatea minorităţilor, din pricina lipsei adevăratelor forţe istorico-politice, se afirmă prin cultură, artă şi literatură. Aspiraţia spre autodefinire este deosebit de sugestiv dublată de nevoia de a i se recunoaşte propriul specific, originalitatea şi excepţionalitatea. Particularităţile etnice şi naţionale trebuie ocrotite, conservate şi păstrate pentru generaţiile viitoare.

Îndeosebi ca oameni ai cuvântului, avem o datorie a întreţinerii, a cultivării memoriei, a consemnării amintirilor. Pierderea istoriei individuale, ca şi a istoriei naţionale, înseamnă în fapt pierderea conştiinţei de sine şi, deci, pierderea identitară. Patrimoniul identitar reprezintă suma valorilor istorice, spirituale, morale, creatoare, tradiţionale. (…)

Pentru un minoritar limba maternă nu este doar un instrument, ea îi determină structura lăuntrică, îl plasează într-un spaţiu, este felul lui propriu de a gîndi şi a simţi, este casa, tradiţia – limba este memoria.

Ştim, acum, în acest moment din viaţa noastră comunitară, că şi Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria este pus, din nou, la noi încercări. Dacă posibilităţile îi vor permite, va depune eforturi mai mari ca oricând, pentru o reuşită revitalizare a comunităţii noastre. De o bucată de vreme, comunitatea noastră mi se pare că a intrat într-un tunel istoric. Lucru trist, dar deocamdată nu mi se întrezărește nici o luminiţă care pâlpâie la capătul tunelului. Complexitatea socială crescândă creează o nevoie nouă: interesele private trebuie reconciliate cu interesul public, dacă o comunitate doreşte să se menţină. Fragmentarea comunității noastre şi rupturile în imaginarul colectiv şi al identităţii s-au instalat la nivel structural.

Pe parcursul celor 26 de ani, Institutul nostru și-a păstrat autonomia și independența. Viața liberă și neconstrânsă de factorii politici și grupurile de presiune trebuie să rămână suprema garanție pentru funcționarea lui. Îndeplinirea misiunii principale de cercetare se realizează prin cultivarea virtuților, a valorilor și a încrederii. Spiritul de libertate ne conduce în acțiunile noastre. Între modalitățile de cultivare a virtuților și valorilor, dialogul devine fundamental. Acest dialog colegial înseamnă și polemici cordiale, înseamnă dreptul la opinia liberă, la acel schimb de idei, benefic pentru comunitate. Am încercat să devenim o instituție apărătoare și cultivatoare ale identității naționale, bazată pe limbă, origine, confesiune, cultură, tradiții etc.

Fiecare generaţie, fără îndoială, se simte chemată să schimbe lumea. A mea ştie, totuşi, că nu o va schimba. Dar misiunea ei este, poate, mai mare. Aceasta constă în a împiedica disoluţia comunităţii din care facem parte.

În această situaţie cum poate proceda Institutul nostru până mai există? Dați-ne amintirea dumneavoastră și noi o vom da mai departe istoriei! Prin cercetări şi cărţi.”

Acestea au fost gândurile cu care au fost deschise lucrările simpozionului din acest an.

Prelegeri despre limbă, istorie, etnografie

Publicul evenimentului a fost alcătuit din profesori din Jula, Micherechi, Bătania, fiind prezent şi noul preşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Gheorghe Cozma, şi noul preşedinte al Autoguvernării Româneşti din Jula, dr. Vasile Sucigan. Printre conferenţiari de această dată au fost doar trei invitaţi din România: etnologul Elena Rodica Colta din Arad şi doamnele lingviste Iulia Mărgărit şi Maria Marin din Bucureşti.

În cadrul simpozionului, publicul a putut asculta prelegeri pe mai multe teme: etnologie, folclor, literatură, istorie etc. Titlurile prelegerilor din acest an au fost: Elena Rodica Colta (Arad) – Serviciul de sănătate al statului și mentalitatea țărănească; Iulia Mărgărit (Bucureşti): – Valoarea sapiențial-lingvistică a unor formații paremiologice (pe baza unui material din județul Bichiș); Maria Marin, Daniela Răuțu, Carmen Radu (București) – „Grai și suflet”. Despre vorbirea românilor din Micherechi; Ana Borbély (Budapesta) – Individ, comunitate, societate: peisaj lingvistic în şcoala bilingvă din Micherechi; Stella Nikula (Jula) – Dansul – o modalitate de comunicare nonverbală; Emilia Martin (Jula) – Cultura populară în secolul 21; Grigore Poiendan (Micherechi) – Compararea cântecelor populare române și maghiare adunate la Nyíradony; Maria Berényi (Budapesta) – 100 de ani de la moartea renumitului bibliofil român, Iuliu Todorescu, mare donator al Bibliotecii Széchényi din Budapesta.

ICRU se află în prag de schimbări

În ultima parte a simpozionului au fost lansate publicaţiile nou apărute, „Simpozion”, „Izvorul” şi „Lumina” pe anul 2019.

„Orice început are şi un sfârşit. Numărul actual, numărul 40, este ultimul din acest serial”, scrie în introducerea celui mai nou număr al revistei de etnografie şi folclor, „Izvorul”, redactoarea publicaţiei Emilia Martin. Domnia sa a prezentat publicului de la simpozion primul număr, apărut în anul 1982, care a fost redactat de Alexandru Hoţopan. Ea a preluat ştafeta redactării începând cu numărul 14, apărut în anul 1994. Numărul actual, cel al 40-lea, publică cuprinsul şi coperta celor 39 de „Izvoare” apărute până acum, iar pe ultima pagină scrie: „Sfârşit…” „Renunţăm la forma aceasta a revistei, pentru că poate tocmai de asta este nevoie ca să se nască o nouă revistă românească, care să cuprindă istorie, etnografie, artă, etc.”, a spus cu mult optimism Emilia Martin.

Celelalte două publicaţii au fost prezentate de Maria Berényi, care a spus şi ea la rândul ei că acestea acum apar ultima dată în forma tipărită. Volumul „Simpozion” cuprinde comunicările sesiunii ştiinţifice de anul trecut, iar revista „Lumina” oferă cititorilor scrieri pe subiecte actuale pentru românii din Ungaria: împlinirea a 25 de ani de la a doua apariţie a revistei Lumina; primul deceniu (din cele şapte) al existenţei Catedrei de Română din Seghedin; 70 de ani de la înfiinţarea Liceului Românesc din Jula; evocarea personalităţilor lui Teodor Oltean şi a lui Petru Silaghi.

Pe site-ul Institutului de Cercetări (www.romanintezet.hu) apar în formă digitizată toate cele trei publicaţii, alături de numerele din anii trecuţi şi de alte cărţi şi volume editate de ICRU.

Maria Berényi şi-a prezentat şi ultimul său volum, cu titlul „Familii şi personalităţi macedoromâne din Pesta (secolele XVIII–XIX)”, la care a lucrat de ani de zile şi cuprinde studii despre familiile Grabovsky, Mocioni, Nako, Sina, Dumba şi personalităţi ca de ex. Zaharia Carcalechi sau Emanuil Gojdu. (Despre acest volum vom reveni cu amănunte într-un număr viitor.)

Va mai fi un singur simpozion, după care urmează altceva

Maria Berényi a spus în încheierea simpozionului, că Institutul de Cercetări se află în prag de schimbări. După încetarea apariţiei publicaţiilor, şi simpozionul doar o singură dată se va mai organiza. „Institutul trebuie să se adapteze vremurilor noi”, a spus doamna Berényi, care a anunţat de pe acum că s-a stabilit data următorului şi, totodată, ultimului simpozion, cel cu numărul XXX, care va avea loc anul viitor, în zilele de 28–29 aprilie, la Budapesta, şi va fi dedicat comemorării a 150 de ani de la moartea lui Emanuil Gojdu.

În locul publicaţiilor de până acum, ICRU plănuieşte editarea unui Anuar, care să cuprindă scrieri pe teme de istorie, limbă, cultură, etnografie, etc. Iar locul simpozionul va fi preluat, conform planurilor, de forumuri şi workshopuri prin care să fie mai activi şi alţi membri ai comunităţii.

Înainte de încheierea simpozionului, au avut loc nişte discuţii foarte interesante, pe marginea cărora vom reveni în numărul următor.

În final, atmosfera a devenit una de sărbătoare, pentru că la simpozion a devenit deja o tradiţie să fie felicitate persoanele care au împlinit recent o vârstă rotundă. Sărbătoritele anului 2019 au fost Emilia Martin şi Maria Berényi.

A consemnat: Eva Șimon,redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

  Interviu cu Maria Berenyi

 Interlocutor dr. Maria Berényi, director, Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor MTVA, Emisiunile în limba română

Românii şi-au ales noii deputaţi în autoguvernările locale, teritoriale şi în AŢRU

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 16 octombrie 2019, 16:13 / actualizat: 16 octombrie 2019, 22:06

La alegerile de autoguvernări locale şi minoritare din duminica trecută, 13 octombrie 2019, au fost aleşi, pe lângă primarii şi consilierii locali, şi deputaţii în autoguvernările româneşti din Ungaria. Aceştia au fost aleşi pentru o perioadă de cinci ani.

În localităţile cu o însemnată populaţie de naţionalitate română au câştigat luptele electorale următorii primari: La Micherechi îşi va putea începe al treilea ciclu de primar în fruntea satului Margareta Tat (Fidesz).

Foto: Votare la Micherechi

La Otlaca-Pustă va rămâne primăriţă Elvira Ardelean-Pál (Fidesz). La Chitighaz a fost aleasă o nouă primăriţă în persoana doamnei dr. Emese Tripon-Rákóczi (independent), iar la Aletea noul primar ales este Gheorghe Szelezsan (independent).

Foto: votare la  Chitighaz

La Bătania a fost ales în funcţia de primar Boros Csaba (independent). În oraşul Jula a rămas primar şi pentru următorii cinci ani dr. Görgényi Ernő (Fidesz).

Foto: votare la Jula

Alegeri de autoguvernări româneşti s-au ţinut în 70 de locuri din ţară: în 19 sectoare budapestane şi 51 de localităţi. În 2 locuri (sectorul XXIII şi la Kecskemét) alegerile nu au valide.

Noile autoguvernări îşi vor ţine şedinţele de constituire în termen de 15 zile (cele locale şi teritoriale) sau în 30 de zile (cele pe ţară).

AŢRU: 9-5-1

La nivel naţional, la alegerile de autoguvernări de naţionalitate s-au înscris 15.000 de candidaţi. În registrul naţionalităţilor au fost înscrişi în total 318 mii de alegători. Numărul românilor înscrişi în registrul naţionalităţii române a fost de 7290 de cetăţeni cu drept de vot.

În lupta electorală de la români au participat 5 asociaţii de desemnare a candidaţilor: Alianţa pentru Românii din Ungaria (ARU), Asociaţia Românilor din Micherechi (ARU), Asociaţia Română din Budapesta (ARB), Uniunea Democratică Maghiaro-Română (UDMR) şi Asociaţia Românilor din Aletea (ARA).

Noua Autoguvernare pe Ţară a Românilor din Ungaria, la fel ca în ciclul anterior, va fi formată din 15 membri. Până la încheierea ediţiei noastre (marţi, 15 octombrie, ora 16.00), conform datelor prelucrate în 86%, AŢRU va fi alcătuită din 9 deputaţi din partea Alianţei pentru Românii din Ungaria, 5 din partea Asociaţiei Românilor din Micherechi şi 1 deputat din partea Asociaţiei Române din Budapesta.

Voturi pentru listele teritoriale

Listele câştigătorilor la alegerile de autoguvernări româneşti teritoriale însă sunt finalizate. Astfel, în noua Autoguvernare Românească pe Capitală, Asociaţia Română din Budapesta va avea 4 deputaţi (207 voturi), iar Uniunea Democratică Maghiaro-Română 3 deputaţi (186 voturi).

În judeţul Bichiş, Alianţa pentru Românii din Ungaria a obţinut 1705 voturi intrând în autoguvernarea judeţeană 4 deputaţi, iar lista Asociaţiei Românilor din Micherechi are 1187 de voturi şi a intrat cu 3 membri.

În judeţul Ciongrad, Alianţa pentru Românii din Ungaria are 5 câştigători (313 voturi), iar Asociaţia Românilor din Micherechi 2 deputaţi (129 voturi).

În judeţul Bihor doar Alianţa pentru Românii din Ungaria a avut listă teritorială, astfel toţi cei 7 deputaţi sunt din partea acestei asociaţii de desemnare. Pentru aceasta a votat 671 de cetăţeni înscrişi în registrul românesc.

În judeţul Pesta doar Asociaţia Română din Budapesta a avut candidaţi, primii şapte de pe listă au fost aleşi cu 79 de voturi.

A consemnat: Eva Şimon, redactor-șef, Foaia românească

 Foto: Eva Șimon, Szögi Lackó

Prima conferinţă naţională a viitorilor pedagogi bursieri de naţionalitate

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 28 septembrie 2019, 07:36

Parlamentarul naţionalităţii germane din Ungaria, Ritter Imre, Autoguvernarea pe Ţară a Germanilor din Ungaria, în colaborare cu Oficiul Primului-Ministru a organizat, pe 19 septembrie, în Parlamentul din Budapesta, prima conferinţă naţională a viitorilor pedagogi de naţionalitate, care începând din anul trecut primesc o bursă de studiu ce se acordă numai pentru naţionalităţi. Întâlnirea a avut ca scop dezbaterea experienţelor de funcţionare a sistemului de burse şi deschiderea noii sesiuni pentru bursele pe anul şcolar 2019/2020. S-a anunţat şi termenul înaintării cererilor pentru bursele pe anul şcolar actual, care este data de 9 octombrie 2019.

Autoguvernarea pe Ţară a Germanilor, împreună cu autoguvernările pe ţară ale slovacilor, românilor, croaţilor, sârbilor, slovenilor şi ţiganilor, a înfiinţat în decembrie 2018 o bursă de studiu pentru studenţii de naţionalitate, care învaţă în anul întâi la facultăţile pedagogice pentru educatori. În aprilie 2019, cercul studenţilor bursieri a fost extins şi la ceilalţi ani de studiu, precum şi pentru studenţii din anul întâi care învaţă de învăţători şi profesori de naţionalitate. Sursele financiare pentru acordarea acestei burse sunt asigurate de către Oficiul Primului-Ministru prin Fondul Bethlen Gábor. Scopul principal al acordării bursei de studiu este asigurarea viitorului grădiniţelor şi şcolilor de naţionalitate şi desfiinţarea lipsei de cadre didactice în instituţiile de învăţământ ale naţionalităţilor din Ungaria.

La conferinţă, românii din Ungaria au fost reprezentaţi de Gheorghe Cozma, şeful Oficiului Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, iar din domeniul învăţământului românesc au participat dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de română a Facultăţii Pedagogice din cadrul Universităţii din Seghedin şi Anamaria Brad, referent pentru învăţământul românesc în cadrul Oficiului Naţional pentru Învăţământ.

Întâlnirea a cuprins două subiecte importante: parlamentarul german Ritter Imre a împărtăşit experienţele de până acum în legătură cu programul de burse, iar specialişti în învăţământul de naţionalitate au prezentat probleme cu care se confruntă şcolile naţionalităţilor, printre care una dintre cele mai arzătoare este lipsa cadrelor didactice. Dr. Manz Adelheid, profesor german la Facultatea Eötvös József din Baja a anunţat că, facultatea pe care o reprezintă, a pornit din toamna acestui an pregătirea educatorilor pentru creşele de naţionalitate germană, ceea ce a lipsit în totalitate până acum din sistemul învăţământului de naţionalitate.

Institutul Pedagogic al Nemţilor din Ungaria (UDPI) a efectuat în 2018 o cercetare despre lipsa pedagogilor în grădiniţele de naţionalitate. Printre planurile de anul viitor ale UDPI figurează extinderea acestor cercetări şi la şcolile generale şi liceele naţionalităţilor. Preşedinta Autoguvernării pe Ţară a Germanilor, doamna Englenderné Hock Ibolya a făcut o prezentare a programului de bursă pentru naţionalităţi şi a dat detalii în privinţa obţinerii burselor pe anul şcolar 2019/2020. Pot concura pentru această bursă studenţi de cetăţenie maghiară, care învaţă la cursurile la zi sau la fără frecvenţă la secţiile „pedagog de naţionalitate pentru grădiniţă”, „învăţător sau profesor de naţionalitate” şi „profesor de naţionalitate pentru liceu”. În primul semestru fiecare bursier primeşte aceeaşi sumă, 60.000 Ft pe lună în cazul studenţilor la zi şi 40.000 Ft pe lună pentru studenţii la fără frecvenţă. În semestrele următoare, suma bursei va depinde de rezultatele la învăţământ: în cazul studenţilor la zi suma va fi între 25.000 şi 75.000 Ft, iar la fără frecvenţă între 15.000 şi 50.000 Ft. Anunţul concursului de burse şi informaţii despre obţinerea acesteia se pot găsi pe site-ul Autoguvernării pe Ţară a Germanilor (www.ldu.hu) şi pe pagina Institutului Pedagogic al Germanilor din Ungaria (www.udpi.hu). Termenul înaintării cererilor pentru burse este 9 octombrie 2019.

Participând la conferinţă, vicepremierul pentru politică naţională, culte şi naţionalităţi, Semjén Zsolt a subliniat că resursele acordate pentru naţionalităţile din ţară au crescut în mod deosebit în ultimii ani. Vicepremierul a explicat: în timp ce în anul 2012 doar 12 instituţii de învăţământ şi educaţie erau în administrarea autoguvernărilor locale ale naţionalităţilor, anul acesta numărul lor a crescut la 91, iar numărul total al elevilor care învaţă în acestea este de 15 mii. Necesitatea ca alte instituţii să beneficieze de astfel de suport este foarte mare, iar guvernul ungar sprijină acest lucru, a declarat Semjén Zsolt. A mai amintit că în acest an sporul salarial pentru pedagogii minoritari a crescut cu 30 de procente, iar până în anul 2020 se preconizează o creştere de 40 de procente.

Alături de vicepremierul Semjén, la conferinţă au mai participat Soltész Miklós, secretar de stat pentru culte şi naţionalităţi în cadrul Oficiului Primului-Ministru şi Maruzsa Zoltán, secretar de stat adjunct pentru învăţământul public din Ungaria.

Conferinţa naţionalităţilor din Parlament s-a încheiat cu un program cultural oferit de elevii şcolilor de naţionalitate din ţară.

 A consemnat: Eva Şimon, redactor-șef, Foaia românească

Sursa fotografiilor: AŢRU, LdU, Ferenc Sütő

Festival Gastronomic Românesc lângă Cetatea din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 23 septembrie 2019, 03:22

Sâmbăta trecută, pe 14 septembrie, la Jula s-a organizat cea de-a XV-a ediţie a Festivalului Gastronomic Românesc pe Ţară. Organizatorii evenimentului, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria şi Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU au invitat la festivalul gastronomic echipe din Ungaria, în primul rând membri ai autoguvernărilor româneşti locale, dar şi oaspeţi şi prieteni din România.

Cu toate că în centrul concursului de gătit au stat ceaunele în care se ferbeau diferite tocăni, festivalul a oferit şi bucate tradiţionale româneşti, cum ar ciorba de perişoare, mititeii, mămăliga cu brânză, răchişe, gogoşi cu dulceaţă etc. Ne-am bucurat să vedem că o singură echipă, cea din Micherechi, s-a gândit şi la faptul că în acea zi, 14 septembrie, era sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, zi de post pentru credincioşii ortodocşi, gătind o mâncare tradiţională de post din satul lor (coade de laboş). Atmosfera de prietenie şi simpatie dintre cele 40 de echipe participante la concurs şi sutele de participanţi a fost presărată cu muzică populară românească, oferită de muzicanţi din Arad.

„Acest concurs de gătit a început în curtea sediului AŢRU, după care ne-am mutat la Campingul Marc, apoi la Campingul Thermal, iar de câţiva ani l-am ţinut în curtea Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula. De această dată am cerut ajutorul şi acordul primarului oraşului, Görgényi Ernő, ca să ţinem acest festival aici, în parcul cetăţii. Ne-am bucurat mult că răspunsul domnului primar a fost pozitiv”, a spus în deschiderea evenimentului Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlamentul de la Budapesta, care nu a omis nici faptul să vorbească despre campania electorală în care ne aflăm înainte de alegerile de autoguvernări minoritare din 13 octombrie 2019.

La deschiderea oficială au mai luat cuvântul deputatul parlamentar dr. Kovács József, precum şi primarul dr. Görgényi Ernő. Edilul oraşului a spus că s-ar bucura dacă în viitor toate ediţiile festivalului gastronomic ar avea loc pe platoul din faţa cetăţii, demonstrând şi prin asta buna convieţuire dintre naţionalităţile conlocuitoare în oraş. Consulul general al României la Jula, Florin Trandafir Vasiloni, a subliniat la fel cât este de important ca într-un oraş turistic cum este Jula, şi naţionalitatea română să fie vizibilă, salutând ideea organizării evenimentului în acest loc frumos din faţa cetăţii medievale. Din partea organizatorilor a vorbit Gheorghe Cozma, şeful Oficiului AŢRU, care a vorbit despre importanţa unităţii din comunitate şi a mulţumit conducerii oraşului pentru oportunitatea de a organiza acest eveniment pe platoul din faţa cetăţii. Apoi, preotul ortodox Florin Olteanu, paroh la Chitighaz a binecuvântat evenimentul şi a spus rugăciunile dinainte de masa de prânz.

Scena a fost ocupată apoi de dansatorii Echipei păstrătorilor de tradiţii, coordonată de Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU, şi de Echipa păstrătorilor de tradiţii româneşti din Micherechi, care, alături de cântăreaţa Lioara Boşcu şi formaţia sa din Arad, a invitat publicul la dans şi voie bună, încingându-se o horă românească în faţa cetăţii din Jula.

Concursul de gătit a avut un juriu compus din: Gaál Tibor – preşedinte, Csáki Béláné, László Lászlóné, Tulván Zsolt şi Susánszki Erika.

În acest an, premiul I al concursului i-a revenit Asociaţiei pentru Tradiţiile şi Cultura din Micherechi, care au gătit la ceaun friptură de miel, grătare, coade de laboş (tradiţionala mâncare de post din satul lor) şi, bineînţeles, salată de castraveţi.

Pe locul II s-a clasat Autoguvernarea Românească din Jula, iar pe locul III Autoguvernarea Românească din Mezősas.

S-au mai acordat multe premii speciale din partea doamnei László Lászlóné (10 premii) şi doamna Susánszki Erika, din partea Centrului Social şi de Protecţia Copilului din Jula.

La final, o singură observaţie constructivă pentru organizatorii viitoarelor ediţii: deoarece Jula este un oraş turistic şi chiar şi în weekendul trecut zona cetăţii a fost plină cu turişti români, maghiari sau din alte părţi, mulţi se întrebau oare ce eveniment este acesta. Deci, la viitoarele ediţii ar fi bine să afişăm pe un banner uriaş şi numele manifestării.

A consemnat: Eva Șimon, redactor/șef Foaia româneascăFoto: Foaia românească 

Un reportaj realizat de Adam Bauer, redactor MTVA, Emisiunile în limba română

Liceul „Bălcescu” din Jula, centru iradiant al intelectualităţii româneşti din Ungaria

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 septembrie 2019, 10:58

Început de nou an şcolar şi inaugurarea lucrărilor de renovare la şcoala din Jula

În prima zi a noului an şcolar, 2 septembrie, porţile liceului şi ale şcolii româneşti din Jula s-au deschis larg nu doar în faţa celor 450 de elevi şi profesorilor lor, ci şi în faţa a numeroşi invitaţi – autorităţi din Ungaria şi România, părinţi şi reprezentanţi ai mass-media – care au sosit pentru inaugurarea clădirii renovate a şcolii, căminului de elevi şi a Centrului Cultural Românesc. Ultima şi cea mai urgentă renovare a fost la tavanul Centrului Cultural, care a devenit pericol public, în urma mişcărilor de teren din acea zonă. Pentru aceste lucrări, Secretariatul de Stat pentru Relaţia cu Cultele şi Naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru al Ungariei a asigurat un sprijin de 50 de milioane de forinţi.

Sărbătoare multiplă

Festivitatea a început cu intonarea imnurilor Ungariei şi României şi cu recitarea în limbile română şi maghiară a poeziei „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, în interpretarea elevilor Ana Szántó şi Martin Orbán.

În cuvântul său de deschidere, directoarea instituţiei, Maria Gurzău Czeglédi a făcut trei urări de bine. A amintit că exact în aceste zile se împlinesc 70 de ani de la înfiinţarea Liceului Românesc din Jula, care şi-a deschis prima dată porţile în anul şcolar 1949–1950. Acest liceu a oferit „posibilitatea de ridicare spirituală şi existenţială a tinerilor români de pe aceste meleaguri. Doresc din suflet să trăiască şi să prospere şcoala noastră. La mulţi ani, alma mater!”, a spus doamna director. A doua urare de bine s-a referit la recenta sărbătoare a tuturor românilor, Ziua Limbii Române, care este cinstită în fiecare an pe 31 august. Iar în ultima urare de bine, doamna director a dorit un an nou şcolar plin cu succese pentru toţi elevii şi profesorii şcolii.

Tuturor acestora li s-a adăugat la festivitatea de luni, 2 septembrie, bucuria încheierii unor lucrări de renovare importante la clădirea Centrului Cultural Românesc, care adăposteşte şi internatul de elevi. Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost: Soltész Miklós, secretar de stat pentru relaţia cu cultele şi naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru, PS Siluan, episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Jula, Görgényi Ernő, primarul oraşului Jula, dr. Kovács József, deputat parlamentar, Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, Tolnai Péter, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bichiş, Tircsi Richárd, şef de departament la Secretariatul de stat pentru relaţia cu cultele şi naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru. La festivitate au participat şi reprezentanţi ai Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi ai altor autoguvernări şi instituţii româneşti din Ungaria.

Soltész îndeamnă la colaborare şi unitate

Secretarul de stat Soltész Miklós a spus că pentru el fiecare început de nou an şcolar este o perioadă plină de emoţii, de când este tată trăind alături de copiii lui aceste sentimente. „Şcoala nu doar ne învaţă, ci formează comunităţi. Şi acest lucru se poate spune şi despre Liceul Bălcescu, pentru că ştim ce sentiment puternic de comunitate există aici. Toţi copiii sunt nişte comori. Şi copiii buni, şi cei mai puţin buni. Să nu lăsăm doar în sarcina şcolii educarea copiilor noştri, pentru că e mare nevoie şi de ajutorul părinţilor. Părinţii trebuie să aibă încredere şi să dea ajutorul maxim pentru pedagogi. Numai în acest fel vom putea creşte generaţii de copii sănătoşi şi educaţi.” Soltész a mai amintit că în 91 de instituţii de naţionalitate a început acum noul an şcolar, iar în acestea – grădiniţe, şcoli generale şi licee – învaţă aproape 15.000 de copii.

Secretarul de stat a vorbit apoi despre situaţia periculoasă în care s-a aflat tavanul Centrului Cultural, şi care a putut fi reparat într-un timp relativ scurt susţinerii financiare din partea Secretariatului de Stat, dar şi colaborării bune cu conducerea şcolii, cu Autoguvernarea pe Ţară şi cu conducerea oraşului Jula. „Unde este unitate, prin colaborare se pot face multe lucruri frumoase”, a conchis secretarul de stat Soltész Miklós, care nu a ratat să amintească şi despre apropiatele alegeri de autoguvernări de naţionalitate, din toamna acestui an, unde la fel va fi nevoie de unitate şi în rândurile românilor din Ungaria.

Liceul „Bălcescu” din Jula, centru iradiant al intelectualităţii româneşti din Ungaria

Parlamentarul Kovács József a subliniat rolul incontestabil al Liceului „Nicolae Bălcescu” în formarea intelectualităţii române din Ungaria, inclusiv a numeroşilor medici de origine română care lucrează la Spitalul din Jula. Totodată a accentuat că în menţinerea unei comunităţi minoritare cele mai importante sarcini le au cele două instituţii de bază: şcoala şi biserica.

Primarul Görgényi Ernő este de părere că Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, care a preluat şcoala din Jula în anul 2013, este o gazdă bună a acestei instituţii, AŢRU având alături ca parteneri Guvernul Ungariei şi Primăria oraşului Jula. „Puteţi să vă bazaţi oricând pe noi, deoarece dezvoltarea comunităţii româneşti din Jula este şi dezvoltarea oraşului nostru, succesele lor sunt şi succesele noastre, visele lor sunt vise comune ale noastre”, a subliniat Görgényi.

Traian Kreszta a accentuat că în ultimii cinci ani, de la primele alegeri de purtători de cuvânt ai naţionalităţilor în Parlament, a crescut semnificativ finanţarea instituţiilor administrate de AŢRU, iar datorită condiţiilor tot mai bune la şcolile româneşti creşte an de an şi numărul elevilor care învaţă în acestea.

După cuvântările festive, programul a continuat cu prezentarea unor dansuri populare ungureşti şi româneşti în interpretarea Echipei Păstrătorilor de Tradiţii, formaţie susţinută de către Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU.

Îmbunătăţiri realizate şi planuri noi

Directoarea Maria Gurzău Czeglédi a făcut apoi o prezentare a necesităţii renovărilor din ultima perioada. Ea a reamintit că internatul şcolii a fost luat în folosinţă în anul 1999 şi cu toate că această clădire este mai nouă decât cea a liceului, în care s-au mutat în anul 1984, datorită faptului că aici a fost o zonă mlăştinoasă, clădirea s-a mişcat şi unele elemente de construcţie au slăbit rezistenţa imobilului. Tavanul vechi a fost schimbat cu o structură nouă de oţel, s-au făcut îmbunătăţiri la sistemul electric şi la reţeaua de alimentare cu apă. „Ne dorim ca pentru copiii noştri aceasta să fie ca a doua casă”, a subliniat doamna director, care a mai spus că începând din anul 2013 s-au făcut renovări şi reconstrucţii la clădirea şcolii în valoare de 227 de milioane de forinţi, din care 146 de milioane au fost sprijin de la stat, iar 81 de milioane fonduri proprii (provenite din chiria sălii festive pentru conferinţe sau nunţi, închirierea camerelor pentru oaspeţi, etc.). Şcoala va mai primi alte 25 de milioane de forinţi pentru renovări în toamna acestui an.

Raportul despre lucrările de renovare a fost urmat apoi de prezentarea unor realizări spirituale, de conţinut, în viaţa şcolii, directoarea vorbind despre excursia din această vacanţă de vară a profesorilor la mănăstirile din Bucovina, amintind şi despre posibilitatea asigurată de România pentru elevii români din Ungaria să participe în tabere în ţara-mamă.

Fiecare septembrie este un nou început

Scena a fost ocupată apoi de cei mai noi elevi ai şcolii generale şi ai liceului, conduşi de diriginţii lor. Au fost prezentaţi cu numele şi au primit nişte cadouri semnificative cei 34 de copii din clasele întâi A şi B, după care au urcat pe scenă şi cei 46 de boboci ai liceului.

Directoarea Maria Gurzău Czeglédi a evocat apoi amintirea profesorului dr. Florea Olteanu, decedat chiar cu o săptămână în urmă, care a fost pedagog şi profesor la această şcoală timp de patru decenii. Toţi cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere pentru fostul profesor.

La finalul vorbirii sale legate de începutul noului an şcolar, doamna director a prezentat două noi cadre didactice, pe Ana Gurzău Baktai, profesoară de educaţie fizică care de acum ocupă post întreg la această şcoală şi tânăra Diana Bogdan, care abia acum trei ani a absolvit Liceul „N. Bălcescu” şi se întoarce după trei ani de studii la Facultatea de Litere a Universităţii Oradea, ocupând post de pedagog la căminul de elevi.

Festivitatea s-a încheiat cu o slujbă de „Te Deum” la deschiderea noului an de învățământ, săvârşită de PS Episcop Siluan, care a binecuvântat, prin stropire cu apă sfințită, lucrările de renovare efectuate la şcoala din Jula.

A consemnat: Eva Şimon, redactor șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Interviu cu directoarea Școlii generale și a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, dr. Maria Gurzău Czeglédi, Reporter: Ștefan Crâsta

„Ianuarie românesc la Jula”, un eveniment cultural de suflet

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 10 februarie 2019, 08:24 / actualizat: 10 februarie 2019, 9:39

Consulatul General al României la Jula, în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria și Universitatea din Oradea, a organizat în seara zilei de miercuri, 30 ianuarie, manifestarea culturală ce poartă titlul cuprinzător „Ianuarie românesc la Jula”, eveniment ajuns anul acesta la a treia ediţie.

„V-am invitat la o seară frumoasă, într-o companie  românească. Am gândit încă de mai mulţi ani să organizăm o sărbătoare, care să înglobeze, să cuprindă la un loc mai multe repere românești, care se petrec în această lună ianuarie”, a spus în deschiderea programului consulul general Florin Vasiloni. „Ne referim la Ziua Culturii Naţionale, care coincide cu ziua nașterii poetului nostru naţional Mihai Eminescu, 15 ianuarie, de asemenea, Mica Unire, cum se numește în limbaj popular Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie. Deoarece ne aflăm la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria trebuie să marcăm, așa cum se cuvine, și faptul că în aceste zile se împlinesc 68 de ani de la prima apariţie a revistei Foaia românească. Nu în ultimul rând, doresc să aduc la cunoștinţa Dvs., că ne aflăm în momente foarte importante pentru România, în această perioadă când ţara noastră deţine președinţia Consiliului Uniunii Europene. Toate acestea au fost motivele pentru care am hotărât să organizăm o sărbătoare românească, pentru comunitatea istorică românească din Ungaria, cu ajutorul prietenilor dragi din România.

”Aflându-ne la început de an, manifestarea a început cu rugăciunea „Tatăl nostru”, rostit de Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, căruia i s-a alăturat tot publicul, pentru ca perioada următoare să fie pașnică și prosperă. Din partea delegaţiei Universităţii din Oradea, Ioan Horga, decanul Facultăţii de Istorie a rostit un cuvânt de salut pentru comunitatea românească din Jula, trecând apoi în revistă etapele și importanţa rolului României în UE și a președinţiei Consiliului UE pe care România a preluat-o de la 1 ianuarie 2019. „Eu sunt de fiecare dată foarte emoţionat și greu îmi găsesc cuvintele atunci când vin în comunitatea românilor din Ungaria, pentru că întâlnesc aici atât de multe elemente de suflet și de bogăţie spirituală, încât, atunci când mă duc acasă, sunt mult mai bogat, mult mai senin. Eu sper că, la rândul nostru, contribuţia noastră, a Universităţii din Oradea, la această manifestare să aducă multă bogăţie în sufletele Dvs”, a menţionat decanul Ioan Horga.

Programul propriu-zis, care a fost moderat de jurnalista Eva Șimon, a început cu o scurtă prelegere a Gabrielei Elekes din Budapesta, care a redat câteva aspecte din lucrarea sa de doctorat, „Receptarea operei lui Mihai Eminescu în spaţiul cultural de limbă maghiară”, arătând prin exemple cât de apreciată a fost și este și azi opera eminesciană pentru publicul de limbă maghiară. Eleva Reca Hanyecz a citit apoi poezia „Atât de fragedă” în traducere ungurească, iar Gabriela Elekes, în limba română. Momentul aniversar de 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, în 24 ianuarie 1859, a fost evocat de către Mihaela Baicu, profesor detașat de la școala generală din Micherechi, care a vorbit despre circumstanţele unirii celor două principate, Moldova și Țara Românească, într-un stat comun, această unire de acum 160 de ani fiind actul politic fundamental prin care s-au pus bazele constituirii statului naţional român. Scena imaginară a sediului Uniunii Culturale a fost ocupată apoi de elevii Teatrului Român de Amatori de la Liceul „N. Bălcescu” din Jula, care au prezentat,în premieră pentru publicul larg, piesa „Chiriţa în balon”, adaptare după Vasile Alexandri, în regia Norei Chiriac. Din distribuţie au făcut parte: Reca Hanyecz, Antonia Jivan, Victoria Szabó, Delia Krausz, Carmen Toma, Tiberiu Şimon,Tamás Tisza şi Vlad Fărcaş. Pregătirea elevilor a fost ajutată de profesoara VeraGurzău Cser. Spectacolul tinerilor noștri a descreţit frunţile tuturor,  prezentând cu profesionalism o piesă veselă, care a fost nu doar spre bucuria publicului, dar și spre satisfacţia actorilor.

În continuarea programului, Eva Șimon, redactor-șef al revistei „Foaia românească”, a lansat noua ediţie a „Calendarului românesc 2019”, care cuprinde principalele activităţi culturale și spirituale ale comunităţii românești din Ungaria desfășurate în anul care a trecut, foarte bogat în astfel de manifestări, în ciuda numărului tot mai redus al comunităţii istorice românești.

Ultima parte a evenimentului a fost consacrat programului-surpriză al orădenilor. Din acest moment, moderarea a fost preluată de doamna Olivia Burtă, prorector al Universităţii din Oradea. A fost invitată în scenă – și o spunem fără nicio exagerare – cea mai frumoasă femeie din sală, îmbrăcată în „Rochia Centenar”(creaţie a designerului Rebeca Cotrău), purtată de domnișoara Dana Jurjuț, care a uimit publicul nu doar cu frumoasa rochie de mireasă din zona Bihor, pe brâu cu motive inspirate din Hora Unirii, dar și cu talentul său de cântăreaţă de muzică populară.

Frumuseţea feminină a stat și în centrul prezentăriide modă „CAPAbility”, creaţii ale designerului vestimentar Olimpia Urdea, profesor la Facultatea de Arte, care a ales pentru prezentare nu modele profesioniste, ci pe colegele sale și pe câteva studente de la Universitatea din Oradea. Creaţiile Olimpiei Urdea sunt niște cape (pelerine) speciale pentru doamne, decorate cu motive tradiţionale românești.

În ultima parte a programului s-a revenit la poezia lui Eminescu, prima dată printr-un mini-concert cu melodii puse pe versurile lui Eminescu, interpretate de un cor condus de doamna Carmen Vasile. Apoi, doamna Ligia Mirișan, directoarea Bibliotecii Judeţene „Gh. Șincai” din Oradea a prezentat o expoziţie de cărţi, aduse la Jula sub genericul „De la lume adunate și napoi la lume date”, care au fost oferite românilor din Ungaria. În încheiere, a fost invitat și publicul să interacţioneze și să-și prezinte emoţiile, experienţele legate de poezia lui Mihai Eminescu. Alături de cei menţionaţi mai sus, manifestarea a fost onorată și de prezenţa noului consul al României la Seghedin, Adrian Tudor, precum și de Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, Margareta Tat, primarul comunei Micherechi, Amelia Palcu, directorul Liceului „MihaiVeliciu” din Chișineu-Criș. Serata culturală s-a  încheiat cu o recepţie oferită din partea Consulatului Generalal României la Jula.

Evenimentul a reușit din nou să-i adune la un loc pe românii din cele două părţi ale graniţei, din Ungaria și România, pentru a retrăi sentimente de identitate comună.

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA, Emisiunile în limba română

A consemnat: Eva Şimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească