Începe Festivalul Medieval al Castelului Huniade din Timişoara!

Publicat de Andra Radu, 21 iulie 2022, 15:17

Festivalul Medieval al Castelului Huniade din Timişoara, organizat în perioada 22-24 iulie, în parcul castelului, ajunge la cea de-a IV-a ediție.

Festivalul începe, vineri, cu o „Călătorie în timp” până în Evul Mediu, alături de formaţii de muzică din Transilvania, Cluj, Mediaş, Oradea, Bucureşti, Sibiu, Timişoara şi Slovacia.

Cel mai așteptat moment va fi parada participanţilor, când se vor prezenta cavaleri în armură, pe armăsari dichisiţi cu podoabe şi ţesături scumpe, războinici nomazi din stepele Răsăritului, arcaşi şi lancieri, mercenari pedeştri, cu halebarde şi tunuri, războinici din diferite perioade ale Evului Mediu sau ostaşii otomani.

Sâmbătă va avea loc Marele turnir al Castelului Huniade, în care întrecerile şi serbările vor captiva publicul. Seara se va încheia cu un bal mascat medieval şi cu poveşti misterioase.

Duminică va fi ziua în care spectatorii sunt invitaţi în lumea războiului medieval.

Bradul de Crăciun, obicei occidental

Publicat de adinaiftime, 26 decembrie 2017, 08:30

În aceeaşi perioadă a anului, preoţii druizi serbau solstiţiul de iarnă decorând stejarii cu mere aurii. Până în secolul al XII-lea, pomii de Crăciun erau atârnaţi de tavan ca un simbol al creştinătăţii. Mai târziu, în Evul Mediu, în luna decembrie, în copaci erau atârnate mere roşii. Acestea erau un simbol al lui Adam şi al Evei (alungaţi din Paradis din cauza unui măr), iar pomii erau numiţi Copacii Paradisului.

Prima referire la un brad decorat pentru Crăciun apare la Riga, în Letonia, în 1510. În 1521, prinţesa Helene de Mecklembourg a împodobit primul brad de Crăciun din Paris, după căsătoria cu ducele de Orleans. O altă menţiune scrisă referitoare la împodobirea unui pom de Crăciun, în Germania, datează din 1531.

În 1601, un vizitator al oraşului german Strasbourg (astăzi în Franţa) consemnează o familie care decora un copac cu „napolitane şi beţe de zahăr aurii răsucite şi flori de hârtie de toate culorile”. Coloniştii germani şi mercenarii, care au luptat în Războiul de Secesiune, au dus obiceiul bradului de Crăciun peste Atlantic. Documentele menţionează că, în 1804, soldaţii americani de la Fort Dearborn au dus copaci din pădure în barăcile lor.

Marea Britanie a făcut cunoştinţă cu brazii de Crăciun abia în 1841, când soţul german al reginei Victoria, Prinţul Albert, a dus la castelul Windsor un brad pentru familia regală.

Bradul de Crăciun este un obicei occidental care a căpătat amploare, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit una dintre cele mai iubite tradiţii atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.

Tehnicile de tortură din Evul Mediu, prezentate la Castelul Corvinilor

Publicat de adinaiftime, 17 august 2017, 18:39

Turiștii care ajung la Castelul Corvinilor pot vedea mai multe scene de tortură prezentate în subsolul de cărămidă al Muzeului de Arheologie din cadrul obiectivului turistic.

Expoziția ‘Ev Mediu- tortură şi execuţie’ își propune să prezinte turiștilor o altă față a unei perioade din urmă cu 500 de ani.

Scenele de tortură sunt redate cu ajutorul unor manechine special construite alături de care se găsesc și zeci de unelte folosite de călăii din Evul Mediu. Turiștii pot vedea replici ale unor unelte folosite de călăi în urmă cu sute de ani precum scaunul lui Iuda, Fecioara de Fier sau măștile încinse.

Atmosfera terifiantă este completată de luminile aşezate atent pentru a reflecta starea de groază a ‘victimelor’, dar şi de sunetele care se pot auzi în subsol pentru a reda ‘strigătele de durere’ ale celor schinjuiţi.

Printre scenele care pot fi văzute de turişti sunt trasul în ţeapă sau pe roată, ori cea în care un om este schinjuit alături de un călugăr, care-i citeşte o rugăciune.

Numărul turiştilor care aleg ca destinaţie Castelul Corvinilor din Hunedoara este din ce în ce mai mare, în perioada celor patru zile prilejuite de minivacanţa de Sfânta Maria numărul vizitatorilor depăşind 20.000 de persoane.