Eurostat: Bulgaria, România şi Grecia înregistrează cele mai mari procente de copii expuşi la riscul sărăciei

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 decembrie 2017, 13:23

Anul trecut 26,4 % din copiii din UE au fost ameninţaţi de sărăcie şi izolare socială – arată datele Eurostat date publicităţii luni cu prilejul Zilei drepturilor copiilor.
Bulgaria, România şi Grecia au cele mai mari procente de copii cu vârste de până la 17 ani în pericol de sărăcie şi excludere socială, conform datelor publicate de Eurostat cu ocazia Zilei Naţionale a Copiilor.

În 2016, în Uniunea Europeană 24,8 milioane de copii sau 26,4% din populaţia cu vârste între 0 şi 17 ani sunt expuşi la riscul sărăciei şi al excluderii sociale. Procentul de copii în risc de sărăcie şi excludere socială a scăzut uşor în UE pe parcursul anilor de la 27,5% în 2010 la 26,4% în 2016.
Cu toate acestea au fost observate tendinţe contrare în statele-membre UE.
În anul 2016, aproape jumătate din copii au fost expuşi riscului de sărăcie şi excludere socială în România (49,2%) şi Bulgaria (45,6%). Au urmat Grecia (37,5%), Ungaria (33,6%), Spania (32,9%), Italia (32,8%) şi Lituania (32,4%).
La polul opus, cele mai scăzute procente se înregistrează în Danemarca (13,8%), Finlanda (14,7%) şi Slovenia (14,9%), Cehia (17,4%) şi Olanda (17,6%).

După cum precizează Eurostat, în cele mai multe state-membre UE, procentul copiilor aflaţi în risc de sărăcie şi excludere socială a scăzut din 2010 până în 2016.
Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Letonia (de la 42,2% în 2010 la 24,7% în 2016). Scăderi importante s-au mai înregistrat în Polonia (-6,6 unităţi procentuale), Irlanda (-5,3 unităţi procentuale între 2010 şi 2015), Ungaria (-5,1 unităţi procentuale), Bulgaria (-4,2 unităţi) şi Lituania (-3,4 unităţi de bază).
Dimpotrivă, cele mai mari creşteri între statele-membre UE au fost înregistrate în Grecia (de la 28,7% la 37,5% sau cu +8,8 unităţi procentuale) şi Cipru (+7,8 unităţi procentuale), urmate de Suedia (+5,4%) şi Italia (+1,1%).

CESE susține un venit minim pentru fiecare cetăţean, finanţat dintr-un fond european

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 februarie 2016, 09:30

Românii sunt cei mai expuşi din UE la riscul sărăciei şi excluderii sociale, în proporţie de 40,2% din totalul populaţiei României, fiind urmaţi la mică distanţă de bulgari şi de greci, în timp ce la polul opus se află cehii, cu doar 14,8%, potrivit datelor Eurostat pentru 2014.

Cea mai mare scădere a riscului de sărăcie şi excludere socială a avut loc în Polonia şi cea mai mare creştere în Grecia.
Găsirea măsurilor concrete pentru ca regiunile sărace, care întârzie să se dezvolte,să recupereze drumul până la regiunile mai avansate, înseamnă garantarea coeziunii economico-sociale.

Regiunile bogate nu pot să se îmbogăţească pe spatele celor mai sărace; bugetul European, foarte mic din păcate, trebuie să fie consacrat mai ales acestui obiectiv.

Rolul Comitetului Economic şi Social European, organismul care reuneşte reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi societăţii civile la nivelul UE, este să elaboreze propuneri concrete, una dintre acestea fiind instaurarea unui venit minim pentru fiecare cetăţean, finanţat dintr-un fond European. Preşedintele CSEE, Georges Dassis, părintele acestei iniţiative, i-a declarat în exclusivitate colegului nostru de la RRI, Florin Orban: … am plecat de la principiul că în statele civilizate, într-un ansamblu al statelor civilizate, nu putem tolera ca fiinţele umane să moară de frig şi de foame.

Ce va face acest fond European? Va garanta revenirea „minimului de supravieţuire”, cum spun eu, ceea ce nu-I va îmbogăţi pe oameni, pur şi simplu îi va ajuta să supravieţuiască în condiţii foarte dificile.Deci, nu este un venit fix … va fi o fracţiune dintr-o dimensiune economică acceptabilă. De exemplu, putem lua ca referinţă a dimensiunii economice salariul minim, sau salariul mediu, sau altceva. O să ne aşezăm în jurul mesei, cele 28 de state şi vom stabili ca x% din această dimensiune trebuie garantată fiecărui cetăţean. Acest lucru este posibil, este fezabil, se va face.

26 de ţări au un fel de venit minim, unele au un sistem mai bun, altele mai puţin bun; banii pot fi însă cheltuiţi mai bine, la nivel European, de către un fond European. Unele ţări îşi vor îmbunătăţi bugetul, altele, vor mai scădea din buget- cei care n-au nimic vor primi, şi e normal, pentru că solidaritatea este unul din fundamentele Uniunii.

Bugetul Uniunii este foarte limitat, mai puţin de 1% din PIB. Propunerea lui Dassis este ca acest fond European să fie finanţat prin impozitarea tranzacţiilor financiare. Conform estimărilor, Uniunea Europeana ar putea să colecteze 50-55 de miliarde de euro taxând tranzacţii financiare, mai degrabă speculative, după cum le numeşte preşedintele CSEE