Faptele Cernobîlului… Remember: Nicolae Tomescu

Publicat de Mihaela Costache, 26 aprilie 2017, 12:00

La primele ore ale zilei de 26 aprilie 1986, o explozie a zguduit centrala nucleară de la Cernobîl (Ucraina).

Deflagraţia, având drept cauză o combinaţie de factori (încălcări ale procedurilor, greşeli de proiectare, defecţiuni ale sistemului de comunicaţii, lipsa de măsuri de siguranţă adecvate) a dezlănțuit cel mai grav accident nuclear din istorie, provocând moartea sau îmbolnăvirea a mii de oameni din toată Europa. Operaţiunea de curăţare a zonei afectate a durat mulţi ani; muncitorii care au participat la operaţiune au murit/au suferit de afecţiuni severe (consecința directă a iradierii).

Filmul documentar (realizat în zonele afectate, pe baza documentării şi a relatărilor martorilor) reconstituie tragedia de la Cernobîl…

În câteva secunde, zona înconjurătoare a fost contaminată cu radiații, despre care s-a estimat că dezvoltaseră o forță a distrugerii de 400 de ori mai mare decât cele eliberate la Hiroshima (după detonarea unei singure bombe atomice).

• Dezastrul de la Cernobîl rămâne singurul accident de nivelul 7 pe Scala Internațională a Evenimentelor Nucleare, cel mai mare dezastru, din toate timpurile, provocat de om (conform INES);
• Aproximativ 97% din materialul radioactiv de la Centrala de la Cernobil a rămas într-un sarcofag de beton;
• Oraşul Prypiat, construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat o zi mai târziu, pe 27 aprilie. Doar în 23 mai 1986 au început pregătirile pentru a se distribui populaţiei iod în scopul prevenirii absorbției iodului radioactiv (prea târziu, cea mai mare cantitate din elementul radioactiv fusese deja eliberată în primele zece zile);
• Aproximativ 800.000 de oameni au fost implicaţi în operaţiunile de curăţare de la Cernobîl, până în anul 1989, sănătatea lor fiind afectată sever; s-ar părea că 300.000 dintre ei au fost expuşi unor doze de radiaţii de peste 0,5 Sv.;
• Aflat la 16 kilometri distanță de Cernobîl, statul Belarus a fost afectat de aproximativ 70% din materia radioactivă (conform estimărilor oamenilor de știință), o cincime din terenul agricol grav contaminat, sute de mii de locuitori nevoiți să își abandoneze casele si să se mute în alte zone, mii de oameni au fost secerați de boli fatale (leucemie, cancer tiroidian, afecțiuni cardiovasculare), pagubele materiale ar fi ajuns la peste 235 de miliarde de dolari;
• Multe milioane de oameni primeau, până mai ieri, recompense materiale. Conform unui studiu, Ucraina, Belarus, Rusia ar fi plătit (unii folosesc timpul prezent) despăgubiri semnificative milioanelor de oameni afectați, în diferite feluri, de dezastru; 5-7% din cheltuielile guvernamentale anuale ale Ucrainei ar fi fost dedicate victimelor accidentului de la Cernobil (este greu de crezut că victimele primesc respectul cuvenit în condițiile războiului actual), în Belarus ar fi fost vorba de 6,1%;
• Ploaia radioactivă cauzată de catastrofa de la Cernobîl a ajuns până în Irlanda. Explozia de la reactorul numărul 4 a creat un imens nor radioactiv, detectat peste tot în Europa. În urma estimărilor, s-a ajuns la concluzia că întreaga cantitate de xenon, jumătate din cea de cesiu şi de iod şi 5% din restul elementelor radioactive din reactor au fost aruncate în atmosferă. Cea mai mare parte a contaminat zona învecinată centralei nucleare, în timp ce gazele cu densitate scăzută au fost purtate de vânt, iniţial, de-a lungul Ucrainei, Belarusului, Rusiei, iar într-o măsură mai mică, în Scandinavia, Polonia, Cehoslovacia, Austria şi sudul Germaniei. Către final, direcţia vântului s-a schimbat, emisiile radioactive afectând mai ales ţările din sudul continentului: România, Grecia, Bulgaria şi Turcia. Totuşi, suprafaţa cu cel mai mare grad de risc de iradiere includea nordul Ucrainei, sudul şi estul Belarusului şi zona de vest, la graniţa dintre Rusia şi Belarus;
• Depunerile radioactive au afectat România mai ales în primeIe zile ale lunii mai 1986, din cauza schimbării direcţiei vântului; în noaptea de 1 mai, staţiile care se ocupau cu măsurarea radioactivităţii au transmis că, în anumite zone ale ţării, s-au înregistrat valori depăşite ale radioactivităţii; cel mai ridicat grad de poluare a fost atins în Iaşi, unde s-a ajuns la nivelul de alarmare; totodată, radioactivitatea a crescut, peste limite admisibile, în Suceava, Târgu-Mureş, Galaţi, Tulcea…

Rusia a muşamalizat un dezastru nuclear de patru ori mai puternic decât accidentul de la Cernobîl

Publicat de Mihaela Costache, 3 aprilie 2017, 16:30

În cadrul unui raport secret realizat în timpul Războiului Rece sunt precizate efectele devastatoare ale testelor armelor nucleare ruseşti.

În 1950, de patru ori mai multe persoane s-au îmbolnăvit din cauza radiaţiilor produse de o detonare din Kazakhstan, faţă de dezastrul de la Cernobîl, informează descopera.ro

Peste 600 de persoane au ajuns la spital şi în jur de 100.000 de oameni au fost afectaţi de explozie. Chiar şi în prezent copiii se nasc cu mutaţii fizice din cauza radiaţiilor.

În august 1956 testarea armelor nucleare sovietice avea loc în zona  Semipalatinsk din Kazakhstan. În cadrul unui raport publicat recent de către New Scientist este specificat faptul că o echipă de cercetători a fost trimisă în zonă după explozie.

La faţa locului, experţii au descoperit contaminări cu radiaţii răspândite şi boli provocate de radiaţii în jurul zonei stepei din Kazakhstan. Cercetătorii au continuat să analizeze efectele bombelor nucleare sovietice fără a face public acest lucru. Raportul privind efectele testelor a fost ţinut secret până în prezent.

Credit: New Scientist

Noul raport clasificat ca fiind secret prezintă cât de multe informaţii ştiau cercetătorii sovietici despre dezastrele produse de radiaţii.

,,Timp de mulţi ani raportul a fost secret,” a declarat directorul Institutului de Biofizică din Moscova.

Satele şi oraşele din estul Kazakhstanului erau afectate de radiaţii. O clinică specială aflată sub controlul Moscovei a monitorizat nivelul radiaţiilor din zonă. În decursul anilor au fost înregistrate peste 100.000 de cazuri de persoane şi copii expuşi radiaţiilor.

Clinica a fost denumită ,,Dispensarul Anti-Bruceloză nr. 4.”  După căderea Uniunii Sovietice, clinica s-a transformat în IRME, actualul director al instituţiei, Boris Gusev afirmă că majoritatea rapoartelor au fost transportate la Moscova şi distruse.

Gusev susţine că unul dintre rapoarte sugera că 638 de persoane au fost spitalizate din cauza intoxicaţiei cu radiaţii, numărul este de patru ori mai mare decât cele 134 de persoane spitalizate după accidentul de la Cernobîl. Însă este neclar care este  numărul morţilor.