Topul celor mai exportate mărfuri din Harghita, în primul semestru al anului, este condus de apa minerală, urmată de bere, mobilierul de lemn, cheresteaua şi lemnul rotund, se arată într-un material prezentat luni, la şedinţa Colegiului Prefectural, de Biroul Vamal Harghita.
Potrivit sursei citate, în primul semestru al anului, în Harghita s-au înregistrat 1.035 de operaţiuni de export, iar apa minerală a fost marfa cea mai exportată în această perioadă, ţările în care a ajuns fiind Canada, Republica Moldova, SUA sau Republica Coreea.
De asemenea, din Harghita s-a mai exportat bere în Macedonia, mobilier de lemn în Elveţia, Israel şi Canada, cherestea răşinoase în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Iordania, Irak, Oman, dar şi lemn rotund și răşinoase, în China.
Sună ca un paradox, dar, paralel cu negocierile pe marginea Brexit-ului, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut ca toate statele membre UE să introducă moneda europeană. O privire îndreptată spre Polonia, Cehia şi Ungaria arată că acest lucru ar avea un sens din punct de vedere economic. Doar Germania singură a exportat în aceste trei ţări 2.016 de articole în valoare de 116 miliarde euro. Pe de altă parte au existat importuri în valoare de 114 miliarde euro. Astfel, comerţul exterior practicat de Germania cu aceste trei state fără euro este mai mare decât cu oricare alt partener comercial, fie că este vorba despre China, Franţa sau SUA.
Moneda din aceste trei state este, de altfel, foarte stabilă şi, potrivit criteriilor stabilite, o aderare ar fi oricând posibilă. Însă, în primul rând Polonia şi Cehia se tem să se lase sacrificate financiar pentru state euro cu un comerţ care lasă de dorit. De aceea, în aceste ţări, nici moneda euro nu este deosebit de populară. Puţin mai jos, la sud-est, există un grup de state, Croaţia, Bulgaria şi România, pentru care trecerea la euro ar fi prematură. În raportul său, despre starea UE, Juncker s-a referit şi la acestea vorbind despre „ajutoare tehnice şi financiare” acordate pe drumul spre uniunea monetară. Sună ca şi cum ar dori să atenueze criteriile de convergenţă.
Pivotul şi punctul crucial din condiţiile definite în cadrul tratatelor cu UE sunt: stabilitatea monedei autohtone, limitarea deficitelor şi plafonarea datoriilor. Toate statele vor trebui să îndeplinească aceste criterii prin propriile lor forţe. În cazul Greciei, în această privinţă, au fost prea multe aspecte trecute cu vederea, ceea ce ne-a dus pe noi toţi la un pas de catastrofă. În discursul său, Jean-Claude Juncker a vorbit şi despre nevoia numirii unui ministru de finanţe în zona euro, respectiv a cerut şi mai multe competenţe pentru Comisia Europeană. Deci, lucrurile se menţin în continuare incitante.
Tema explorării şi exploatării nămolului de la Techirghiol este departe de a fi epuizată.
Comunitatea locală se teme în continuare că nămolul va fi exportat şi resursa secătuită, iar primarul Iulian Soceanu crede că doar un referendum poate schimba lucrurile.
În timp ce continuă semnarea petiţiei online, lansată de Primăria Techirghiol, prin care cere ca nămolul sapropelic să nu poată fi exportat, firma Formin SA, care a avut o licenţă de explorare este în avizare pentru obţinerea celei de-a doua.
Situaţia fermierilor şi producătorilor europeni care spun că au de suferit din cauza sistării importurilor de produse agro-alimentare de către Rusia este în atenţia Comisiei Europene
Un grup de experți condus de directorul general Jerzy Plewa analizează, începând de ieri, fiecare piaţă în parte şi evaluează efectele suportate de fiecare produs.
Oficialii Comisiei Europene spun însă că e prematur să se vorbească despre folosirea fondului destinat situațiilor de urgență pentru a acorda despăgubiri în acest caz.
Purtătorul de cuvânt pentru agricultură și dezvoltare rurală, Roger White:
„Reforma politicii agricole comune pe care am realizat-o anul trecut ne ofera aceasta posibilitate , de a lua masuri de urgenta cand piata este in criza, dar noi consideram ca este inca putin prea devreme sa discutam despre sume. Avem mecanismele, putem sprijini fermierii daca sunt probleme, dar inainte trebuie sa analizam, sa stim exact care este impactul posibil”
Primii care vor fi sprijiniţi sunt producătorii de piersici şi nectarine.
Comisia Europeană intenționează să ia, în cazul lor, măsuri imediate și retroactive, a anunțat comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloș.
Ele fuseseră luate în considerare din cauza pagubelor produse de vremea nefavorabilă din acest an, iar situația a devenit urgentă după ce Rusia a sistat importurile.
Dacian Cioloş a precizat, de asemenea, că aceeași propunere va fi făcută și pentru alte sectoare dependente de exporturile către Rusia, dacă va fi necesar.
Uniunea Europeană a câştigat anul trecut aproximativ 11 miliarde de euro din exporturile către piaţa rusă.
Comisia Europeană a anunțat marți un nou pachet anual de sprijin pentru Republica Moldova.
Acesta este destinat modernizării instituțiilor publice importante, îmbunătățirii politicilor de finanțe și de management, prin implementarea Acordul de Liber Schimb, semnat cu Uniunea Europeană.
Această noua finanțare va stimula, de asemenea, competitivitatea în afaceri în mediul rural și va asigura protecție minorităților și grupurilor sociale vulnerabile.
Vorbim despre un prim pachet de asistență bilaterală ce prevede o alocare de 101 milioane de euro pentru țara vecină.
Cea mai mare parte din sumă, 64 de milioane, va fi folosită pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural.
Restul banilor se alocă sprijinirii instituțiilor cheie, precum Ministerul Finanțelor pentru a continua politicile fiscale eficiente.
Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat în cursul unei vizite oficiale efectuate luna trecută,la Chișinău:
„Colaborarea noastră este puternică şi devine încă şi mai puternică. Moldova a investit mult în viitor şi e dornică să facă şi mai mult. Noi, Uniunea Europeană, vă împărtăşim încredera şi energia şi vrem să participăm alături de voi la acest efort.”
Pe 2 mai 2014, Comisia Europeană a mai aprobat un program de sprijin în favoarea Republicii Moldova în valoare de 30 milioane de euro, destinat dezvoltării legislației naționale în conformitate cu standardele UE și promovarii exporturilor.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
