Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca se extinde în Cluj Innovation Park!

Publicat de Andra Radu, 12 ianuarie 2022, 09:48

Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca anunţă că se extinde în Cluj Innovation Park cu şase centre de cercetare-dezvoltare-inovare şi un institut, printr-o investiţie de peste 1.000.000 de euro.

„UBB îşi consolidează prezenţa academică în Cluj Innovation Park printr-o reţea de Huburi academice STAR-UBB. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) se extinde în Cluj Innovation Park cu şase Centre de cercetare-dezvoltare-inovare şi un Institut, printr-o investiţie de peste 1.000.000 Euro. UBB este universitatea din ţară cu cel mai complex şi divers profil academic.

Pentru ca acest profil să fie transformat într-un avantaj competitiv real, stimulându-se colaborările multi, inter şi transdisciplinare, în anul 2020 s-au înfiinţat, la nivel de universitate, şase Şcoli Academice/de Ştiinţă (https://news.ubbcluj.ro/ubb-se-organizeaza-in-scoli-academice/): (1) Şcoala de ştiinţe ale naturii şi ale vieţii; (2) Şcoala de inginerie/tehnologie; (3) Şcoala de sănătate; (4) Şcoala de ştiinţe sociale; (5) Şcoala de ştiinţe umaniste şi arte şi (6) Şcoala de teologie.

Pe de altă parte, Institutul de Studii Avansate în Ştiinţă şi Tehnologie (Institutul STAR-UBB – http://starubb.institute.ubbcluj.ro/) este deja un institut de excelenţă cu tradiţie al UBB, având rolul de a identifica, susţine şi dezvolta acele componente din UBB prin care universitatea poate fi un actor academic competitiv şi de excelenţă la nivel naţional şi internaţional”, se arată într-un comunicat trimis de UBB.

Prin acest nou proiect de dezvoltare strategică, fiecare Şcoală academică/de ştiinţă din UBB va avea un Centru asociat, cu rol de hub integrativ şi platformă de cooperare între unităţile academice cuprinse în fiecare Şcoală.

„(1) Centrul Virtual Labs, asociat Şcolii Academice de Ştiinţele Naturii şi ale Vieţii; (2) Centrul Virtual & Practical Engineering, asociat Şcolii Academice de Inginerie şi Tehnologie; (3) Centrul eHealth/tHealth, asociat Şcolii Academice de Sănătate; (4) Centrul Big Data & Machine Learning, asociat Şcolii Academice de Ştiinţe Sociale; (5) Centrul Digital Arts & Humanities, asociat Şcolii Academice de Ştiinţe Umaniste şi Arte; şi (6) Centrul Etics & Sacred Musics, asociat Şcolii Academice de Teologie. Centrele vor forma o reţea academică (STAR-UBB-Network), coordonată de Institutul STAR-UBB, care se extinde astfel în Cluj Innovation Park”, se mai arată în comunicat.

O parte din finanţarea acestei noi dezvoltări este asigurată prin proiectul „Reţeaua academică de cercetare de excelenţă STAR UBB”, proiect de dezvoltare instituţională şi de finanţare a excelenţei din cadrul Planului naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2015-2020. Proiectul a fost câştigat în cadrul competiţiei C.1.2 PFE-CDI 2021 din Programul „Dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare” şi are o valoare totală de 6.834.000 lei.

Iluzia aderării la UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 mai 2018, 08:43

„Ori exportăm stabilitate, ori importăm instabilitate.”Comisarul pentru Extindere, Johannes Hahn, sintetizează astfel impulsul UE de a oferi perspective europene Balcanilor de Vest. Christoph Hasselbach comentează.

Declaraţia ar trebui să stimuleze reformele democratice şi economice, dar şi soluţionarea conflictelor interstatale şi interne. La fel de important este însă şi ceea ce Comisia nu spune, anume că UE vrea să contracareze influenţa sporită a Rusiei şi Chinei în regiune. Aceştia atrag cu bani şi, spre deosebire de autorităţile comunitare, nu se sinchisesc de situaţia statului de drept.

Argumente împotriva aderării în viitorul apropiat sunt nu doar temele nefăcute, ci şi derapaje independente de ritmul reformelor din Balcani.

În acest moment, UE este mult prea preocupată de soarta ei, pentru a găsi puterea necesară unei noi extinderi. Doar stabilirea unei date – Comisia a menţionat pentru Serbia şi Muntenegru anul 2025 – provoacă panică în multe capitale europene şi nu fără motive.

La cele mai recente aderări, deciziile politice au primat în faţa îndoielilor iscate de nivelul de pregătire al candidaţilor. România şi Bulgaria, de exemplu, ar trebui să facă astăzi mult mai mult pentru a fi integrate în structurile europene. Dar, după ce au devenit membri cu drepturi depline, este greu să mai schimbi ceva. Noii veniţi profită de toate avantajele comunitare şi au drept de vot, chiar dacă comportamentul lor lasă mult de dorit. Guvernele din Ungaria şi Polonia sunt dovada vie a posibilităţilor limitate ale Bruxellesului de a readuce statele membre pe calea cea bună.

Naţionalismul din Balcani reprezintă probabil cea mai mare problemă. Comisia speră ca acesta să fie ţinut în frâu în momentul aderării. Mult mai posibil este însă ca, în interiorul UE, acesta să blocheze şi mai mult structurile comunitare.

Să nu uităm şi de enormele diferenţe economice. Toate cele şase state au performanţe economice cu mult sub media comunitară, devenind astfel beneficiari permanenţi. Pentru contribuabilii europeni, calitatea de membru devine tot mai puţin atractivă, pe măsură ce creşte numărul membrilor UE şi al beneficiarilor de fonduri. Principiul solidarităţii este bun. Dar dezechilibrul nu are voie să devină prea mare. În plus, calitatea de membru deplin ar atrage cândva şi dreptul la libera circulaţie, ceea ce ar însemna noi valuri migratoare dinspre Balcani înspre statele bogate cu sisteme sociale solide. Din punct de vedere umanitar este de înţeles, dar s-ar alimenta şi mai mult xenofobia în nord.

Ce urmează? UE nu ar trebui să lasă Balcanii de Vest fără sprijin şi sub influenţa Rusiei şi Chinei. Scopul ar trebui să fie o mai puternică legătură, dar nu sub forma statutului de membru deplin, ci a unui parteneriat, comparabil de exemplu cu modelul din statele EFTA. Ar însemna practic sprijin şi cooperare economică, dar niciun drept de a decide în chestiuni comunitare.

Probabil că mulţi dintre şefii guvernelor din UE gândesc astfel, dar nu se exprimă public. La Sofia, s-au lansat aceleaşi îndemnuri la răbdare şi reformă, până când va veni şi momentul aderării Balcanilor de Vest. Mult mai sincer ar fi să ne luăm rămas bun de la iluzia integrării în UE a statelor din Balcanii de Vest.

Autor Christoph Hasselbach

Opinii divergente în cadrul UE, în privinţa extinderii către Balcanii de Vest

Publicat de Camelia Teodosiu, 21 februarie 2018, 11:25

Miniştri de externe din Uniunea Europeană au opinii divergente, cu privire la propunerea executivului comunitar de a cere extinderea către Balcanii de Vest, o regiune încă marcată de pe urma conflictelor interetnice din anii ’90 şi afectată de o reputaţie de anarhie.

Reuniţi în Bulgaria, miniştrii UE au avut primele discuţii pe marginea planului Comisiei Europene ce stabileşte anul 2025 ca obiectiv pentru aderarea Serbiei şi a Muntenegrului. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, s-a declarat „foarte dezamăgit” de această ţintă, afirmând că primele două dintre cele şase state din Balcanii de Vest ar trebui să fie primite din 2022.

„Cred că 2025 este foarte târziu şi merită o cale mult mai rapidă către aderare”, a declarat ministrul de externe de la Budapesta, subliniind că aderarea la UE ar trebui să ajute la atenuarea tensiunilor dintre vecini, într-o regiune care se situează la uşa blocului comunitar. Polonia, Italia şi Austria se numără, de asemenea, printre ţările care s-au declarat în favoarea intensificării eforturilor de a deschide UE către această regiune, în care se înregistrează o influenţă tot mai mare din partea Rusiei şi a Chinei.

„Cine va fi prima la Belgrad – China sau UE? Asta este ceea ce trebuie contracarat, întrucât se află în imediata noastră vecinătate”, a declarat ministrul austriac, Karin Kneissl.

Însă Germania, cea mai mare putere din UE, este foarte reticentă, indicând către deficienţele în respectarea statului de drept în statele membre mai noi – de la România şi Bulgaria, la Polonia şi Ungaria.

Ministrul de externe sloven, Karl Erjavec, consideră că nici măcar ţinta 2025 „nu este realistă”, afirmând că statele din Balcanii de Vest vor avea nevoie de mai mult timp pentru a-şi soluţiona disputele şi de a întruni criteriile de aderare la UE.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a adoptat, la rândul său, un ton precaut: „Este clar că există nişte condiţii, iar aceste condiţii sunt exigente”.

Adăpostul Primăriei Cluj-Napoca pentru câinii fără stăpân s-a extins cu 60 de boxe

Publicat de Stefania Grigore, 14 august 2014, 10:48

Astfel, numărul locurilor de cazare pentru aceste patrupede a ajuns la 200.
Primarul Emil Boc are în vedere şi alte extinderi, deşi deocamdată adopţiile făcute de clujeni au rezolvat problema câinilor vagabonzi.

Cei care vor să adopte un câine din adăpostul primăriei trebuie să dovedească faptul că deţin o locuinţă şi să acopere costurile legate de înregistrarea animalului. În cazul în care ulterior îl abandonează, oamenii sunt pasibili de o amendă în valoare de 5.000 de lei.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a respins cererea firmei constructoare „Pfeiffer” de a deschide noi fronturi de lucru în proiectul de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare

Publicat de Stefania Grigore, 30 iulie 2014, 15:00

În Comandamentul de la Primărie, Ion Lungu a afirmat că solicitarea va fi luată în calcul doar când vor fi încheiate lucrările în curs de execuţie. La fel ca săptămâna trecută, el s-a declarat nemulţumit de cum merge treaba şi a cerut, din nou, constructorului să suplimenteze numărul de muncitori.

Primarul a adăugat că pe unele străzi, precum Petru Rareş şi Zamca, s-au înregistrat ceva progrese, însă pe altele, cum ar fi Depoului, nu se lucrează deloc. Programul de extindere a reţelelor de apă şi canalizare din Suceava vizează 83 de străzi şi este realizat cu fonduri europene accesate prin Programul Operaţional Sectorial-Mediu.