Efectele atacurilor cibernetice și importanța inteligenței artificiale

Publicat de Gabriel Stan, 8 martie 2024, 20:58

Săptămâna aceasta la rubrica Inedit vorbim despre subiectele cele mai arzătoare din ultima vreme: atacurile cibernetice, dezvoltarea inteligenței artificiale și combaterea fake news-urilor.

Escrocheriile hackerilor cele mai dese sunt de tip phishing pentru a determina oamenii să instaleze programe malware în rețele. Cele mai cunoscute mărci folosite sunt Facebook, Google, Instagram, PayPal sau Microsoft.

Atacurile sunt în creștere, iar majoritatea utilizatorilor nu sunt încă educați și au moduri de utilizare care pun companiile în pericol.

Aceștia refolosesc parolele vechi sau fraze ușor de ghicit, eroarea umană fiind încă o cauză a breșelor de securitate ce pot fi rezolvate cu o educație adecvată.

51% din procentele alocate bugetelor de securitate cibernetică au crescut în ultima perioadă, însă zilnic au loc aproximativ 2.244 de atacuri, aproape un atac cibernetic la fiecare 39 de secunde.

Când vine vorba de atacuri malware, e-mailul rămâne canalul de distribuție preferat al hackerilor, 94% din programele malware fiind livrate prin e-mail.

Pentru 2024, nu știm cifra exactă a numărului de atacuri cibernetice zilnice, dar se vehiculează a fi semnificativ mai mare față de anul precedent.

Despre toate aceste lucruri, dar și despre cum să ne ferim de pericolele mediului online ne oferă mai multe detalii, specialistul în Securitate informatică, Mircea Scheau, într-un interviu realizat de Gabriel Stan, de la redacția Jurnal Militar, Radio România Actualități.

 

Știrile false referitoare la conflictul din Ucraina continuă să apară pe rețele de socializare

Publicat de Gabriel Stan, 5 februarie 2024, 13:34

Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): O nouă știre falsă referitoare la conflictul din Ucraina a apărut pe un cont platformei X, fostă Twitter.

Potrivit acesteia, o aeronavă F-16C din dotarea Forţelor Aeriene Române ar fi decolat de pe Baza 86 Aeriană din Constanța şi ar fi bombardat o grupare de forțe ale Federației Ruse, în apropiere de Herson. Ministerul român al Apărării a reacționat prompt și a infirmat informația.

Îl ascultăm pe generalul de brigadă Constantin Spînu, consilier pe probleme de comunicare al ministrului apărării naționale: Nu este pentru prima dată când avem de-a face cu dezinformări având ca punct de plecare situația luptelor care se dau în Ucraina.

Dezinformarea de astăzi aproape că se devoalează de una singură. Este o tehnică simplă, în care se amestecă frânturi de informații adevărate cu foarte multe speculații și informații false. Baza 86 Aeriană este situată lângă Fetești, la Borcea, în județul Călărași.

Forțele Aeriene Române nu operează acest tip de aeronavă F-16. Toată această știre este o dezinformare și noi am semnalat-o cu promptitudine.

Inteligența artificială și impactul ei asupra omenirii

Publicat de Gabriel Stan, 1 mai 2023, 12:26

Inteligența artificială de azi poate să comunice cu utilizatorii, să răspundă la întrebări, să traducă, să vorbească în mai multe limbi şi să genereze texte, ştiri, să preia link-uri, să dea note de subsol, reportaje, articole, lucrări academice şi imagini.

Vom discuta și despre ChatGPT, care a fost antrenat cu ajutorul unui volum substanțial de date și care continuă să învețe prin intermediul cunoștințelor umane pe care utilizatorii săi le furnizează.

Acest lucru îl face capabil să ofere răspunsuri inteligente pentru o mare varietate de subiecte.

Aceste date includ o gamă largă de texte din diverse surse, inclusiv site-uri web, cărți, articole sau chiar enciclopedii.

Veți afla în interviul următor chiar de la specialistul în securitatea cibernetică, Mircea Scheau, ce este inteligența artificială, cum o putem folosi, ce lucruri pozitive sau negative are aceasta în viețile noastre, cât și despre viitorul acesteia în societatea actuală.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Star Trek, Star Wars filmele acestea SF la un moment dat prevesteau că o să avem tehnologie mobilă. Da, să duci o tabletă în mână, să te plimbi cu ea, să vorbești cu celălalt la distanță, să ai intercomunicații da, mult mai lejere, să te vezi, să te auzi, cu mult mai ușoară.

Au apărut primele telefoane prin tablete, am ajuns în secolul acesta 21, în 2023, atunci când discutăm despre inteligența artificială, o inteligență care sperie, dar pe de altă parte ne intrigă. Am ajuns să cutăm cu un robot care ne poate oferi sfaturi, dar ne poate oferi și răspunsuri.

Înainte așa am avut: Google, Wikipedia, Bing în anumite țări. Acum, acest ChatGPT care ne explică cum se creează o pagină de internet sau pur și simplu care este istoria Franței. Până să intrăm în controverse, ce părere aveți despre acea inteligență artificială și cum ați vedea-o dumneavoastră?

Mircea Scheau: Pentru a încerca, explic cât mai clar la ce doresc să fac. Voi aduce în atenție un proiect la care tot lucrez împreună cu un grup de entuziaşti, un grup de specialiști, de fapt, de la Universitatea Babeș-Bolyai și nu numai și anume, un proiect numit FinCrime, Financial Crime, de evaluare în timp real prin realităţi economico-financiare la nivel european, cu comparații între țări și la nivel național cu comparație între județe.

Acest ChatGPT citește din surse publice informații, trebuie să menționăm că sunt necesare capacități de stocare și de prelucrare a informaţiei enorme, asta în situația în care nu cumva între timp au apărut altfel de tehnologii, așa încât consumul de energie să nu mai fie unul prohibitiv şi să permită procesarea informațiilor în timp real sau cu un delay, pentru că timp real este totuși o loțiune relativ abstractă în multe cazuri, existând o latenţă de o secundă, de o jumătate de secundă, de câteva fracțiuni de secundă între achiziția datelor, prelucrarea datelor și livrarea rezultatelor.

Tot ceea ce pot să spun este că una este să beneficiem de informații prelucrate de ChatGPT și puse la dispoziția publicului la informații asimilate din surse publice și alta este ca această inteligență artificială să depășească nivelul de just fun și să livreze rezultate celor care le solicită pe domenii de activitate nişate, poate aș putea să spun.

Ce vreau să subliniez este că o tehnologie poate să fie folosită în sens pozitiv sau în sens negativ.

Întotdeauna va exista această tendință de a o folosi în ambele sensuri. Ne dorim să fie folosită în sens pozitiv, o creăm pentru a fi folosită în sens pozitiv, o susținem, o dezvoltăm și, sigur, la un moment dat, cineva o ia, o prelucrează și se gândește el că este personal sau de grup, mai de interes, să fie folosită în sensul negativ.

Este greu de anticipat. Putem să descoperim care sunt avantajele. Ne gândim la o parte dintre avantaj atunci când o construim. Până la urmă de asta o construim, nu, pentru anumite avantaje, dar vulnerabilitățile nu le descoperi imediat.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Elon Musk, Steve Wozniak și Yuval Harari au venit și au spus: haideți să stopăm un pic, să-i mai dăm o pauză de șase luni, să vedem cât putem să dezvoltăm, până unde. Pe de altă parte, Bill Gates a venit și a spus că nu este nevoie de acea pauză, pentru că dezvoltarea trebuie să vină din mers.

Și Joe Biden a venit pe această, să zicem, nișă a lui Bill Gates și a spus: ok, continuăm cu dezvoltarea ei, pentru că ar fi necesară dintr-un punct sau altul de vedere, dar, pe de altă parte, văd că Italia și autoritățile italiene au vrut și decid să blocheze oarecum acest bot ChatGPT, pentru că nu îl văd, în momentul de față, să respecte legislația privind datele personale și nu au sisteme de verificare a vârstei, în primul rând, a utilizatorilor, dar eu mă gândesc care sunt pericolele din jurul acestei inteligențe artificiale și cum le abordăm pe viitor?

Mircea Scheau: Sunt probleme de reglementare, sunt probleme de etică. ChatGPT poate să aibă acces la informație, atenție, pe care noi le facem publice. Cum? Prin intermediul rețelelor sociale.

Păi de ce ne mai mirăm atunci? Dacă noi am făcut publice, de ce ne mirăm că o inteligență artificială, alta decât cea umană, a accesat acele resurse, acele informații pe care, repet, noi am ales să le facem publice?

Cred că problema este de altă natură. În situația în care există instituții, organizații, state care își exprimă îngrijorarea referitoare la accesul la informațiile ce pot să devină publice, asta înseamnă că ar trebui cumva ca reglementarea să fie bidirecțional și pentru inteligență artificială, dar și pentru cei care ar fi trebuit să o pună în practică pentru ca acele informații să nu devină publice.

Nu știu dacă m-am făcut corect înțeles, dar există proceduri, fluxuri, da, norme de punere în aplicare a procedurilor în care se specifică foarte clar măsurile ce trebuie adoptate și implementate pentru a nu se oferi acces la un tip de informație clasificată sau nu.

Nu putem să ignorăm aspectul pozitiv. Sunt persoane care doresc acces la informație rapid și probabil și concatenat, concentrat pentru o singură pagină. Păi, am putea să facem, fără să greșim prea mult, o comparație între ChatGPT și Wikipedia, da.

Una este să căutăm fiecare dintre noi pe Wikipedia ca au o sursă deschisă, în care nu știm cine a scris, dacă în momentul în care a scris a fost bine intenționat, dacă informația este corectă, dacă este reală, pentru că este Wikipedia. 

Fiecare dintre noi putem să intrăm și să modificăm informația existentă acolo și să o alterăm. Mergem în zona de atenție, profilare și manipulare. Deci una este să intrăm pe Wikipedia și să căutăm, eu știu, informație, niște date de care avem nevoie într-o anumită formă și alta este să punem inteligența artificială să caute în locul nostru.

Cred că suntem abia la începutul unei paradigme la nivelul utilizatorului de rând. ‘Totul pare foarte frumos, nimic nu mă poate afecta, nu sunt vulnerabil, nu are ce să-mi facă, nu are de ce să-mi facă rău.

Și iată cum o posibilă replicare a unei informații, de fapt, vine din ajutorul cercetătorului care are acces la informații publicate până atunci, oferindu-i posibilitatea să adauge elementul de noutate la care s-a gândit sau pe care dorește să-l parcurgă, ca direcție de cercetare.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Noi, jurnaliștii, avem o vorbă: verifici din trei surse o știre, ca să fii sigur că este veridică. În schimb, prin acest, nu neapărat doar ChatGPT-ul, dar cu toate această inteligență artificială, am văzut lucruri incredibile.

Se pot crea pagini financiare, putem crea materiale video credibile, ca și cum ar părea, pe baza acestui război care este lângă no, în Ucraina, cu Rusia, niște imagini prin care putem să spunem că, nu știu, s-a terminat, s-a încheiat sau, nu știu, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat nu știu ce. Cine ar fi tras la răspundere pentru astfel de daune cauzate de către inteligența artificială?

Mircea Scheau: Înainte de a-ţi răspunde la ceea ce m-ai întrebat, aș dori să-ți adresez și eu o întrebare: unde sunt alocate resursele care permit funcționarea acestei inteligențe artificiale?

Gabriel Stan (realizator rubrică): Într-un server comun sau într-un server, nu știu, al unei entități.

Mircea Scheau: Poate că sunt salvate în cloud, într-un grup de servere. Poate că respectivii proprietari de cloud sunt semnatari sau nu ai Acordului de la Budapesta, poate că se subordonează sau, eu știu, sunt guvernați de un sistem de reglementare în domeniu.

 O tehnologie poate să fie folosită în sens pozitiv și în sens negativ. Fake news există din cele mai vechi timpuri, din perioada precursoare perioadei antice există fake news. Dacă e să ne gândim la fake news, haideți să ne uităm în propria ogradă, în propria casă, în propria familie, în relația noastră cu prietenii și să ne întrebăm: oare de câte ori i-am mințit noi pe ei, prezentându-le denaturat un „adevăr”, cu ghilimelele de rigoare, un adevăr infestat cu 95% informație veridică și exact 5% informație falsă, care să provoace o reacție a prietenului nostru în favoarea noastră și eventual, în defavoarea unei alte persoane.

Oare de câte ori am făcut acest lucru? De puține ori, de multe ori? Se numește fake news, se numește profilare, se numește oare manipulare? Păi, dacă noi, oamenii, facem acest lucru, de ce ne mirăm că o inteligență artificială creată cu ajutorul creierului uman învață să facă acest lucru?

Poate că inteligența artificială nu lasă să facă acest lucru. Însă oamenii, gândind în modul în care gândesc, utilizează acea inteligență artificială, cuvântul „inteligentă” – care învață – learning, utilizează acea inteligență în sens negativ.

Până la urmă, cred că problema este la noi și nu la inteligența artificială, este la modalitatea în care noi, oamenii, alegem să exploatăm resursele acelei inteligențe artificiale și reglementarea sigur că trebuie aplicată inteligenței artificiale, mai ales utilizatorilor, celor care o exploatează, celor care se bucură de roadele necuvenite ale informațiilor asimilate și ale informațiilor false pe care le pot arunca în spațiul cibernetic sau în spațiul real. Pentru că, până la urmă, observăm că spațiul cibernetic și spațiul real încep să se suprapună pe o suprafață din ce în ce mai mare.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Domnule Mircea Scheau, mulțumesc tare mult pentru intervenţia în emisiunea noastră. Ați fost, spun eu, de mare ajutor și ne-ați oferit informații utile în condițiile în care, așa, într-o oarecare măsură, totul e o nebuloasă.

Nu știm pentru ce, când și de ce va fi utilă această tehnologie. Să sperăm că dacă vom mai avea ocazia și vom mai discuta pe viitor, vom vorbi de bine despre ea și, de ce nu, laudativ.

Mircea Scheau: Ne dorim să vorbim de bine, pentru că dacă vom vorbi de bine, asta înseamnă că lucrurile au mers, merg și să sperăm că vor merge într-o direcție bună.

Şi eu vă mulțumesc pentru invitație și le mulțumesc mai ales celor care ne ascultă în acest moment, celor care poate sunt departe de casă, celor cărora le putem veni în ajutor măcar cu un gând bun, cu o vorbă bună și, de ce nu, o faptă bună. Și dacă, exact cum aţi spus, vom avea prilejul, vom încerca să răspundem și la alte întrebări.

Ministerul Apărării Naționale dezminte noile speculații cu privire la mobilizarea rezerviștilor

Publicat de Gabriel Stan, 13 martie 2023, 10:54

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale dezminte noi speculații cu privire la așa-zise pregătiri pentru mobilizarea rezerviștilor.

Teoriile în acest sens au început din nou să circule în mediul online, după ce mai multe centre militare au emis recent ordine de chemare pentru clarificarea situației militare.

Oficialii explică faptul că este doar o procedură de rutină, care nu are nicio legătură cu situația de securitate din regiunea țării noastre. Intenția din spatele acestor manipulări este, cel mai probabil, inducerea confuziei, panicii și a incertitudinii în rândul populației.

Ministerul Apărării pune la dispoziția cetățenilor o platformă online de combatere a dezinformării, inforadar.mapn.ro, unde pot fi găsite și alte exemple de asemenea știri false și unde poate fi verificată veridicitatea unor informații de acest gen.

Marin Gherman: În urma acestui război a fost urgentat procesul de europenizare a mentalității. Mulți ucraineni n-au ieșit din orașul lor și așa au văzut cum trăiesc oamenii și în altă parte decât în statul lor

Publicat de Gabriel Stan, 6 martie 2023, 14:12

Invitat la Subiectul Săptămânii a fost lectorul universitar dr. Marin Gherman de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, cetățean ucrainean, etnic român, refugiat în țara noastră împreună cu familia.

Ne-a vorbit în interviul telefonic realizat de Constantin Herțanu  de la „Jurnal Militar Cluj” despre război, dezinformare, prejudecăți, dar şi despre fake news, război informațional și chiar propagandă de război.

Toate acestea, în condițiile în care Ministerul Apărării Naționale a semnalat la începutul săptămânii acesteia asupra unui nou fake news prezent pe canalele media și de socializare, în care sunt prezentate informații false cu privire la presupuse deplasări de tehnică militară românească spre granița cu Republica Moldova.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Bună dimineața, domnule Gherman!

Marin Gherman: Bună dimineața!

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Continuă războiul informațional. Rusia spune că face planuri nucleare pentru a se apăra de un atac al Statelor Unite ale Americii. Cum am putea comenta acest lucru?

Marin Gherman: Este o narațiune tipică pentru Rusia, dar tot mai accentuată în ultimele luni, în contextul propagandei de război pe care Rusia o construiește cu dibăcie, în ghilimele vorbind, în această perioadă de timp.

După un an de război, mai bine zis, după nouă ani de război, din 2014, și un an de invazie la scară largă împotriva Ucrainei, mitul despre operațiunea militară specială de succes devine tot mai puțin credibil, iar Putin trebuie să-i ofere opiniei publice interne, adică rușilor, o nouă justificare de ce sunt mobilizaţi bărbații şi de ce Rusia este tot mai izolată de lume, spunându-le că, iată, Rusia este atacată de către Occident. Este și o noţiune „Occidentul colectiv”.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact. Da, „Occidentul colectiv”, da, așa este.

Marin Gherman: „Rusia e o societate asediată de NATO, iar războiul din Ucraina este o necesitate. Noi suntem nevoiți să o facem. De altfel, NATO vine peste noi și vai de capul nostru și de marea Rusie, la care ținem foarte mult”.

Este o nouă justificare inventat în această propagandă de război. Așa pe scurt despre această narațiune, o invenție.

De altfel, NATO este o organizație defensivă, iar Statele Unite ale Americii nu își propun să distrugă Rusia. Iar sprijinul ce îi este oferit Ucrainei are loc ca o reacție la agresiunea împotriva Ucrainei și nu invers.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Atacurile cu rachete ale Rusiei asupra populației civile, în special din Ucraina, sunt în continuare o mare problemă.

Marin Gherman: Sunt o mare problemă începând cu octombrie 2022, când Rusia a început acest, numit de ucraineni, terorism energetic, de a face presiuni asupra populației ucrainene.

Să-i priveze fără resurse, astfel încât în ideologia, acest plan al Rusiei, oamenii să iasă la proteste și să îi ceară președintelui Zelenski negocieri de pace cu orice preț cu Rusia, lucru care nu s-a întâmplat.

Mai mult decât atât, din discuțiile ce le am, practic, zilnic cu colegii mei din Cernăuți, din Ucraina, de peste tot, sistemul energetic este tot mai stabil.

Ucraina, recunoaștem acum, în această zi de primăvară, se descurcă de minune cu depășirea acestor obstacole create de atacurile masive cu rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact. Asta a declarat și președintele Zelenski, chiar în prima zi de primăvară, așa cum spuneați și dumneavoastră.

Marin Gherman: Da, și pot confirma. Este o declarație corectă, corespunde cu adevărul, confirmă toți cei cu care discut din Ucraina, că sistemul electric ucrainean reușește să reziste în fața acestor atacuri.

Deci, nici acest plan al Rusiei nu și-a atins scopurile, determinând, de fapt, consolidarea încrederii ucrainenilor în faptul că statul va reuși să reziste. Este un alt element simbolic al acestei confruntări hibride.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vorbim despre rezistență. Ucrainenii rezistă la Bahmut. Și se pare că mai intervine aici o problemă: dezghețul de primăvară – creează probleme pentru atacurile cu blindate.

Marin Gherman: Desigur, dezghețul de primăvară este o problemă pentru Rusia, în primul rând, sau pentru orice altă parte, în orice conflict care încearcă să realizeze o ofensivă.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Și în special cu blindate sau cu tancuri, care, știm, sunt foarte grele și au o problemă cu terenul pe care se deplasează.

Marin Gherman: Da, da, corect. În special în est. Acest argument este mai… mai puțin contează, dar mai ales este un argument important pentru zona nordică, când vorbim mai ales despre escaladarea care poate să aibă loc prin implicare Belarusul în război.

S-a discutat în această iarnă despre acest subiect foarte mult. Zona este mlăștinoasă între Belarus și Ucraina și a fost timpul să fie implicat acest actor în război, până acum. Concomitent cu dezghețul, mlaștinile vor fi acolo pe toată perioada primăverii și o perioadă de vară, și deja timpul nu este în favoarea Rusiei, cât și iarna aceasta, care, acum, în ultimele zile, în ultima lună a fost mai puțin mai dură, dar până acum a fost și iarna de partea Kievului care se apără.

Nu a fost o iarnă geroasă și au reușit ucrainenii să se descurce și să iasă din această iarnă, numită de Zelenski „cea mai grea iarnă din istoria Ucrainei”.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Ce ne puteți spune despre fenomenul fake news, cum este el gestionat dincolo de graniță?

Marin Gherman: Desigur, România este mult mai protejată de narațiuni false, în special cele produse de cei de la Moscova sau de la „fabrica de troli” din Petersburg, sau de alte instituții finanțate de Kremlin.

Ucraina, Moldova, unde există cunoscători de limba rusă mulți, sunt mult mai vulnerabile ca state în fața acestor provocări.

În Ucraina, de exemplu, o mare perioadă de timp, oamenii citeau în limba rusă, accesau site-urile în limba rusă, priveau posturi de televiziune în limba rusă ș.a.m.d. Ceea ce nu putem vorbi despre România.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Exact.

Marin Gherman: Din fericire, România pare mult mai protejată și din alte considerente. Aici, narațiunile pro-ruse nu au fost niciodată la modă.

Există răni adânci în mentalul colectiv al societății românești în legătură cu relația aceasta cu Rusia, cu Uniunea Sovietică, cu Stalin și tot ceea ce am avut în istorie, pagini triste ale istoriei noastre. Și de aceea, fenomenul de fake news pare mai puțin, să știți, părerea mea, important în contextul războiului.

De ce? Pentru că tot mai mulți se mizează în Rusia și în Ucraina, pe conceptul de propagandă de război. Totuși, propaganda și fake news-ul sunt două lucruri diferite în contextul războiului.

Eu analizez propagandă de război de la începutul războiului acesta din Ucraina și narațiunile false sunt tot mai prost fabricate. Sunt mai ușor de demontat, de demonstrat că nu este adevărat. Și Ucraina, ce e drept, aplică astfel de metode, de a demonstra că Rusia, gata, se destramă.

Rusia este la pământ, economia este la pământ. Toate aceste narațiuni produse și de Kiev au ca scop să încurajeze rezistența și să prezinte Rusia ca un stat care, gata, se destramă și astfel este încurajat acest eroism al ucrainenilor în confruntarea cu Rusia.

Cert este că narațiunile Kievului, într-un fel, sunt justificate, pentru că Ucraina se apără. Ceea ce nu putem spune despre Rusia, care duce un război împotriva Occidentului de mai mulți ani, începând cu războiul din Georgia, cred, din 2008.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule Gherman, într-un interviu recent al dumneavoastră vorbeați despre conaționali ai dumneavoastră din statul vecin, din Ucraina, care ar fi victime ale propagandei sovietice post-moderne. Ucrainienii credeau că România este o țară periculoasă, dușmănoasă pentru ei.

Marin Gherman: Ucrainenii au fost victima mai multor valuri de propagandă. În primul rând, vorbim de cea sovietică, în cel de-al doilea rând, vorbim de cea a Federației Ruse actuale și în cel de-al treilea rând, chiar și de cea ucraineană.

Să nu uităm că o mare perioadă de timp, Ucraina cu România nu erau cei mai buni prieteni și acest lucru nu este o descoperire pentru nimeni. Mai ales până în 2014, 2013, când președinte era Viktor Ianukovici, politica externă ucraineană era strâns legată de cea rusească și nu numai și au fost fel de fel de dosare negative în relațiile bilaterale, unul dintre care este acum reamintit, Canalul Bâstroe, de exemplu, sau procesul de la Haga privind Insula Șerpilor. Toate aceste lucruri au fost amplificate în spațiul mediatic ucrainean, creând din nou o imagine negativă României. Și a venit războiul.

Multe stereotipuri negative, suprapuse peste clișee și dezinformare și acești cetățeni au nimerit în România, crezând că aici este o societate dușmănoasă față de ei. Unii dintre ei au venit cu impresia că statul este subdezvoltat.

Mulți știau de România, undeva imaginea lor era prin perioada regimului Nicolae Ceaușescu în România și au descoperit o altă țară. Pentru mulți dintre ei este o altă țară, România, cunoscută acum cu ceea ce știau ei despre România până atunci.

Un proces de cunoaștere foarte interesant în urma acestui război și putem vedea aici și niște elemente pozitive, dacă putem să acceptăm o asemenea formulare. În urma acestui război, cunoașterea, urgentarea procesului de europenizare a mentalității în urma contactului nu numai cu România și cu alte state, Suedia și alte state, mulți care n-au ieșit din orașul lor, mai ales cei din est, din sud, din nordul Ucrainei, rusofoni și nu numai rusofoni, au văzut cum trăiesc oamenii și în altă parte decât în statul lor, ieșind cumva din ermetizarea această informațională produsă în Ucraina.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Dumneavoastră ați simțit solidaritatea românilor? Există, putem vorbi despre așa ceva?

Marin Gherman: Există o solidaritate foarte puternică și nici nu mai discutăm aici, am văzut atâtea cazuri promovate de presa din România, de solidaritate și de atitudine creștină admirabilă.

De altfel, în primele zile ale războiului și nu numai și în momentul de față această solidaritate se manifestă în pofida unor mici, mari, disensiuni, de altă natură, politică, în special, vorbim.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule doctor Marin Gherman, sunteți lector la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, secția Relații internaționale, sunteți cu familia în România și aș vrea să vă întreb, cum ați reușit să vă integrați?

Marin Gherman: Desigur, tot timpul m-am simțit aproape de societatea românească și România, cea văzută de Nicolae Iorga, ca un stat înconjurat de români. De aceea integrarea mea nu a fost o integrare care s-a produs timp de un an, ci o integrare firească de naștere, sunt român și patria mea este limba română.

Totuși, după ce a fost invadată Ucraina, m-am angajat la ziarul „Libertatea” și un an de zile am lucrat în această publicație. Acum m-am angajat la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și îmi continui activitatea științifică și didactică care o aveam și la Cernăuți.

Pot să vă zic un singur lucru, spiritul acesta de solidaritate românesc și spiritul acesta de colaborare bucovinean pe care îl simt aici în Suceava, e unul care trebuie cercetat și promovat. Avem în România mici Elveţii, dar despre ele nu se vorbește, ci facem comparație cu centrele europene, Elveția, Viena ș.a.m.d.

Desigur, continui să sprijin comunitatea românească din Cernăuţi, prin proiectele care le desfășoară asociațiile pe care le coordonam acolo. Am și mici echipe de jurnaliști care se ocupă de promovarea cuvântului românesc la Cernăuți, în nordul Bucovinei.

Nu le-am părăsit. Voi încerca treptat să le transmit celor care vor să le continue și să le facă mult mai bine ca mine. De aceea, aici, în Bucovina, am o șansă, eu zic, de viață, să compar cele două părți ale Bucovinei, nordul și sudul, aflate în două state diferite.

Dar într-un stat este pace, iar în celălalt, din păcate, este război și neliniște.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Domnule Gherman, o ultimă întrebare despre libertate. Cine trebuie să apere libertatea astăzi?

Marin Gherman: Fiecare dintre noi trebuie să apere libertatea pe care o are, pentru că, deseori, având prea multă libertate, începem să nu o mai prețuim, iar libertatea nu este prețuită de cei care cred că libertatea este dăruită o dată și pentru totdeauna.

Nu este oferită o dată și pentru totdeauna. Ea trebuie să fie într-o veșnică schimbare de metode pentru a o apăra de dictatori, de cei care vor să distrugă lumea liberă, de cei care vor să blocheze presa liberă, de cei care vor să închidă modelele de educație corectă.

Constantin Herțanu (realizator rubrică): Vă mulțumim foarte mult! Vă reamintesc, doamnelor și domnilor, că a fost alături de noi, la „Jurnal militar” domnul doctor Marin German, lector universitar la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, secția Relații internaționale. Mulțumim mult! Vă mai așteptăm.

Marin Gherman: Şi eu vă mulțumesc. Numai bine.

Adrian Vascu: Industria militară a fost cea care a avut de câștigat din această perioadă prin care trecem, pentru că foarte multe țări și-au direcționat parte din bugete înspre aceasta. E cinic, pentru că am început din nou să investim, să facem arme, să le folosim

Publicat de Gabriel Stan, 28 noiembrie 2022, 15:31

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La interviul tradițional de la Subiectul Săptămânii, invitat a fost jurnalistul și analistul economic Adrian Vascu, realizatorul emisiunii „Veridice” de la Digi24, emisiune premiată săptămâna aceasta în gala Ziarului Financiar – 24 de ani.

Interviul vizează o temă arzătoare, aceea de folosire a energiei ca armă într-un adevărat război neconvențional, un șantaj la scară largă, ca parte a războiului hibrid purtat de Federația Rusă împotriva Vestului.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Vascu, bine ați venit la „Jurnal militar.”

Adrian Vascu: Vă mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și felicitări pentru premiul pe care l-ați primit din partea Ziarului Financiar. Este o recunoaștere a ceea ce faceți și a faptului că este…

Adrian Vascu: De fapt, a fost o contribuție a noastră, alături de Ziarul Financiar, noi activând mult în domeniul evaluărilor, la „Top 100 cele mai valoroase companii din România” care s-a lansat aseară, și am contribuit la estimarea valorilor din acest top, valori ale companiilor românești.

Pe primul loc a fost, uite că se leagă de subiectul nostru, „Hidroelectrica”, o companie din domeniul energiei, evaluată la vreo 63 de miliarde de lei, și „Nuclearelectrica” cred că era în top 10 ultima, iar ieri, în timpul galei, și cred că în această perioadă s-a vorbit și se vorbește extrem de mult de două lucruri.

Unu e legat de criza asta a energiei și unul dintre factorii care o determină este războiul din proximitatea noastră, din nefericire. Iar al doilea element, s-a vorbit despre acest lucru, și despre faptul că industria militară a fost cea care a avut de câștigat din această perioadă prin care trecem, pentru că foarte multe țări și-au direcționat parte din bugete înspre industria militară, pe care o lăsaseră mai la urmă până atunci.

E cinic, pentru că am început din nou să investim, să facem arme, să le folosim. Una este să fii pregătit pentru absolut orice și alta este să trăim aceste vremuri în care vedem că merge înainte un război, victime și o distrugere de țară care va necesita ani și bani și oameni să ajungă vreodată acolo unde am mai spus.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Din păcate, noi nu avem soluții ca țară dintr-o alianță puternică, o alianță care ne asigură nouă securitatea, şi e un dicton vechi care spune: dacă vrei să ai o pace lungă trebuie să te pregătești de război.

Și aici aș merge cu un citat din Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, care spunea: „Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”.

Cum comentați din punctul de vedere al omului specialist în asigurarea, să zicem, în asigurarea energiei, care este un punct vital în funcționarea unei țări şi sigur că da, treaba asta ține până la urmă de securitate, de securitatea țării.

Adrian Vascu: Da, discursul doamnei Maia Sandu este unul corect, atât politic, cât și uman, până la urmă. Am apreciat de mai multe ori această calitate a discursurilor domniei sale bune. Spune bine.

Pe de altă parte, am luat și eu legătura cu prietenii și chiar avem o sucursală la Chișinău, iar momentul în care s-a luat curentul, săptămâna trecută, a fost unul de speriat cumva acolo, adică nu li s-a mai întâmplat chiar așa, să se întâmple în Chișinău. Imaginează-ţi că s-au oprit troleibuzele prin stații, prin intersecții, lifturile prin casele scărilor, adică surprize pe care nu le aveau.

Chiar mă gândeam că poate vom schimba niște reguli și în zona rezidențialelor de peste tot și să fie niște condiții de generatoare, ca măcar să nu rămână oamenii în lift cu orele sau cine știe ce să pățească în aceste momente. Revenind la Chișinău și la Republica Moldova, atunci când ei au fost un capăt de linie cumva..

Că sunt înspre Europa sunt un capăt de linie și aderă și ea, speră să intre în această direcție, cu noi și frumos ar fi să se întâmple odată sau a fost un capăt de linie și dinspre Moscova și n-au investit în capacități de producție, astfel încât nu au o asemenea independență și este foarte dificil să faci peste noapte capacități care să producă energie și să asiguri un asemenea deficit brusc, cum se întâmplă în Ucraina acum, când ați văzut sau am văzut, voi mai bine, pentru că sunteți în domeniul militar și puteți analiza și strategic și cu experiența pe care o aveți, dar ce vedem noi din afară este că în prag de iarnă cinismul s-a dus la maxim când, de fapt, atacurile sunt exact în zona acestor puncte extrem de nevralgice și extrem de esențiale, până la urmă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ultima întrebare. Cum comentați pregătirile pe care le fac unele armate, cum ar fi armata austriacă, care iată, a avut și câteva aplicații, câteva simulări în caz de rămân fără curent?

Adrian Vascu: Mi se pare absolut corect să simuleze niște lucruri care sunt, după cum le vedem, aplicabile în viața de fiecare zi.

Noi privim războiul pentru că deja pentru civili e destul de lung și ni s-a părut zilele astea că e și blurat oarecum din cauza campionatului mondial de fotbal.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Cu siguranță.

Adrian Vascu: În sensul că lumea a zis: lasă, lăsăm puțin războiul deoparte, că acum trebuie să ne uităm la meci, că joacă cine cu nu știu cine. Dar, în realitate pregătirile se fac, apropo de aceste pregătiri, că se va lua curentul, este una, dar s-au făcut pregătiri ce se va întâmpla în cazul unui atac nuclear?

Iar în acest caz deja rezultatul e cu virgulă pentru oricine, pentru că orice pregătire ai face, am văzut că s-au făcut în diverse zone din lume, ba au făcut americanii cu aliații, ba au făcut rușii exerciții.

Ele par deja în zona aia de filme, deși partea realistă din noi ne spune că n-am crezut că vom mai prinde război în 2022 și uite că se întâmplă și atunci nu mai spunem chiar cu toată gura: domnule, nu o fi nebun cineva să dea drumul la butonul nuclear. Rămânem optimiști în continuare și sperăm să nu se ajungă sub nicio formă la un asemenea demers.

Pe de altă parte, din biografia lui Putin, lucrurile care au fost scrise și sunt publice, spunea la un moment dat că el a urmărit, a avut o copilărie, mă rog, mai săracă într-un fel și avea o bătălie cu șobolanii.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da, da, da, ne e cunoscută povestea. Da.

Adrian Vascu: Da, e cunoscută povestea și spune că întotdeauna șobolanul când este prins la colț va ataca și atunci nu contează cum. Sperăm că nu este cazul.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc!

Adrian Vascu: Cu mare drag.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii a fost jurnalistul Adrian Vascu, realizatorul pastilei economice „Veridice” de la Digi24. Domnule Vascu, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Adrian Vascu: Cu mare drag, și să fie în pace și să fim sănătoși.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mulțumesc.

Constantin Spînu: Atacul de tip ddos înseamnă blocarea unor servere cu obiectivul indisponibilizării funcționării acestora prin supraîncarcarea site-urilor cu trafic masiv din surse multiple

Publicat de Gabriel Stan, 2 mai 2022, 15:44

Invitat la Subiectul Săptămânii a fost generalul de brigadă, Constantin Spînu, Şeful Direcţiei informare şi relaţii publice din Ministerul Apărării Naționale, care a vorbit despre atacul cibernetic produs vineri dimineață asupra site-ului Ministerului Apărării Naționale, dar și a site-ului Guvernului, Poliției de Frontieră și CFR Călători.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, mulțumesc pentru că ați acceptat să intrați cu noi la radio.

Generalul Constantin Spînu: Mulțumesc pentru invitație. Salut cu mare drag ascultătorii Radio România.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general, în dimineața zilei de vineri ați avut parte de un atac fără precedent, un atac cibernetic care, iată, nu a fost singular, a fost aplicată și site-ul Guvernului și CFR călători și Poliția de Frontieră, dar și Ministerul Apărării Naționale, Cum a fost și cum ați descărcat-o?

Generalul Constantin Spînu: Da, este adevărat. În jurul orei 4:05, vineri am avut o alertă de atac de tip DdoS, în limbajul informatic este prescurtarea din limba engleză Distributed Denial of Services. În fapt înseamnă blocarea unor servere cu obiectivul indisponibilizării funcționării acestora prin supraîncarcarea site-urilor cu trafic masiv din surse multiple.

Sunt emise într-un timp foarte scurt, foarte multe cereri de interogare astfel încât serverele nu mai funcționează și evident că ceilalți utilizatori nu mai pot accesa site-urile respective.

Site-ul Ministerului Apărării Naționale așa cum spuneați și dumneavoastră, alături de cel al Guvernului, Poliție de Frontieră, CFR Călători a fost unul dintre site-urile țintite în acest atac. Specialiștii din cadrul Comandamentului Apărării Cibernetice din cardrul Ministerului Apărării Naționale în cooperare cu ceilalți colegi din instituțiile românești care au ca domeniu de acțiune securitatea cibernetică au desfășurat evident în regim de urgență toate procedurile necesare în astfel de situații.

Site-ul a revenit în funcționare treptat și începând cu ora 11 a funcționat stabil și am putut să anunțăm rezolvarea problemei și evident încetare atacului. Trebuie sesizat că pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale este o pagină de informare publică, o pagină de identitate, de aceea datele și informațiile încărcate pe această pagină de internet nu sunt date cu caracter confidențial deci nu a fost pusă în pericol baza de date sensibile sau clasificate prin atacul asupra site-ului Ministerului Apărării Naționale.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule general Spînu, am mai discutat noi despre acest război informațional, includem cu toții acest atac cibernetic… poate că nu pare mare lucru însă la nivel simbolistic este un atac fără precedent și a fost iată a fost revendicat de o organizație de hackeri ruși care pune în legătură vizita oficialilor români la Kiev, dar una peste alta românii trebuie să știe că suntem pregătiți și pentru astfel de atacuri.

Generalul Constantin Spînu: Este adevărat și aș vrea să fac o precizare. Este foarte bună intervenția dumnevoastră. Atacul acesta a fost revendicat. Colegii de la Directoratul Național de Securitate Cibernetică, o autoritate națională, au și precizat foarte clar că acest atac a fost revendicat de o grupare de criminalitate cibernetică, însă acest lucru nu înseamă că ei au fost cei care au fost și în spatele acestui atac, pentru că revendicare este una… în aceste zile sunt în desfășurare procedurile de investigare care vor stabili cât se poate de clar și de precis care fost actorii din spatele acestor atacuri și care au fost procedurile prin care au au acționat.

Evident pentru a putea să ne pregătim pentru viitor mai bine pentru astfel de situații. Aș vrea să precizez că cel puțin în ceea ce privește Ministerul Apărării Naționale nu a fost afectată funcționarea în sine a paginii de internet a instituției doar a fost blocat accesul prin acest atac de tip DDoS.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și un ultim front aici la Subiectul Săptămânii. Îmi permit să vă întreb despre un alt subiect al săptămânii… s-au întețit, dumneavoastră ați semnalat asta pe info radar, pe platforma binecunoscuta a dumneavoastră, s-au întețit acele atacuri hibride în ceea ce privește fake news urile din nou acele știri cu coloane militare și așa mai departe cum au mai fost ele…

Generalul Constantin Spînu: În această situație nu aș escalada din punct de vedere simbolic al limbajului, nu le-aș privi ca pe atacuri și pe încercări de manipulare, de distorsionare a situație reale, pentru că și știrea pe care noi am semnalat-o acolo pe platforma, info radar era bazată pe niște informații reale. Erau filmări din teren ale unei coloane militare, de Tehnică Militară americană însoțită de autovehicule autospeciale ale poliției militare română care se întorceau de la un exercițiu, chiar în cursul săptămânii trecute, miercuri pe 27 aprilie, se întorceau de la un exercițiu din Babadag,  evident planificat anterior, se întorceau către Mihail Kogălniceanu.

Felul în care a fost prezentată semnificația acestei deplasări era complet denaturat. A fost rostogolit pe diferite platforme de socializare, nu doar în România ci și în alte țări vecine noiă și le prezenta în mod evident fals, faptul că o coloană de, vehicule americane se îndreaptă către Ucraina.

Nu este ceva care să ne surprindă aduceți aminte că în primele luni ale acestuia au mai existat astăzi de valuri, să spunem de manipulare, diferite imagini, diferite fotografii, diferite filmări, unele vechi de mai multe luni sau chiar de mai mulți ani erau prezentate în același context… fie drept pregătiri pe care România și Aliații le-ar face pe ascuns pentru o eventuală intervenție în conflictul din Ucraina, fie minciuni erau mult mai gogonate erau prezentate ca fiind la fel deplasări către teatrul de operație, să spunem, din țara vecină.

Sunt acțiuni pe care nu ar trebui să ne surprindă. Războiul hibrid, cum ați spus și dumneavoastră nu a fost inventat de astăzi de ieri, de aceea eu aș dori să reiterez recomandarea, să verificăm știrile care apar în spațiul virtual. Nu sunt operațiuni foarte complicate, fiecare dintre noi poate să privească…ar trebuie să exersăm această acest drept la informare corectă, ar trebui să privim cu circumspecție informațiile pe care le primim pe diferite canale. Nu trebuie decât să accesăm motoare de căutare, să încercăm să căutăm din mai multe surse să vedem dacă se confirmă această informație și apoi să tragem noi înșine concluziile referitoare la ceea ce încearcă prin astfel de postări sau eu știu, de articole de informări care apar pe diferite platforme de socializare.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la Subiectul Săptămânii a fost șeful direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării generalul de brigadă Constantin Spânul. Domnule General, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Generalul Constantin Spînu: Vă mulțumesc și eu și reiterez îndemnul să informăm corect. Este un drept al nostru pentru care ar trebui să luptăm fiecare în parte.

Bogdan Roșca: Vă rog să tratați cu foarte mare rezervă orice știre care vine din gura unui personaj care stă confortabil într-un studio

Publicat de Gabriel Stan, 25 martie 2022, 15:00

În această săptămână avem un material de la Jurnal Militar Cluj, de la colegul nostru, Constantin Herțanu, care l-a intervievat pe managerul Radio Cluj, Bogdan Roșca.

Acesta a făcut o radiografie pertinentă a ceea ce se întâmplă astăzi în societate și cum vede rolul radioului clujean, care, săptămâna trecută a împlinit frumoasa vârstă de 68 de ani.

Totodată, domnia sa a scos în evidență noile provocări generate de războiul din Ucraina, în ceea ce privește fenomenul fake news, cum putem să îl combatem, dar și cum procedează jurnaliștii Radio Cluj pentru a informa corect ascultătorii.

Bogdan Roșca: Inclusiv la nivelul Radio România sunt monitorizate surse de informații de presă, inclusiv conturi de twitter, facebook și instagram, care sunt cât mai aproape de acest conflict. 

Vă rog să tratați cu foarte mare rezervă orice știre care vine din gura unui personaj care stă confortabil într-un studio. Cât aș fi de jurnalist, nu am cum să verific toate sursele de la Cluj, nu am legături acolo, nu cunosc oamenii, nu pot să intru informațional acolo.   

În partea a doua a interviului, Bogdan Roșca ne-a vorbit despre războiul din Ucraina și implicarea Radio Cluj la punctul de trecere a frontierei, Sighetul Marmației, dar și despre importanța radioului, modul în care poate acest mijloc de comunicare să adune comunități în jurul său, despre utilitatea sa dar și eficiența cu care ajunge la ascultători.

Bogdan Roșca: După ce am avut personal o experiență ca voluntar la o organizație ce își desfășoara activitatea în gara din Cluj, am zis că e momentul să facem o chemare la acțiune. 

Pur și simplu i-am rugat pe cei care ne ascultă și cei care au vrut să ne ajute a colecta alimente pentru migranții care trec zilnic prin gara Cluj, aproximativ 500 trec zilnic, fie rămân acolo, fie merg mai departe…

Victor Strâmbeanu: Când începe o astfel de criză există tendința să se reducă atenția pe siguranța zborului sau să se sacrifice din nivelul siguranței zborului pentru că prioritară este misiunea de luptă

Publicat de Gabriel Stan, 7 martie 2022, 13:19

Generalul de flotilă aeriană Victor Strâmbeanu a fost invitatul emisiunii Feciori la Oaste, realizată de Sonia Raicu și Cristian Dumitrașcu difuzată sâmbătă, 7 martie, de la ora 16:00, în care a dezbătut situația războiului dintre Ucraina și Rusia, despre știrile false care apar atât în mediul online cât și în presă, dar și despre dublul accident aviatic produs la 2 martie, în care 8 militari și-au pierdut viața. Vă invităm să ascultați o parte din interviu, varianta integrală fiind disponibilă pe pagina de facebook Feciori la Oaste!

Cristian Dumitrașcu: Domnule general, bună ziua și bine ați venit la Antena Satelor.

Victor Strâmbeanu: Bună ziua domnule Dumitrașcu, bună ziua doamna Raicu și bună ziua ascultătorilor dumneavoastră. Mulțumesc de invitație.

Vreau să vă precizez de la început că am acceptat invitația dumneavoastră, pentru că am văzut și eu într-adevăr siderat în mass-media literalmente intoxicată cu opinii, de supoziții și inițial m-am retras nu într-o tăcere și o izolare, dar din nefericire am acumulat o experiență în acest domeniu și eu zic că-mi ajunge pentru existența asta și nu mai vreau să aud și am de-a face cu așa ceva, dar am decis să dau curs invitație dumneavoastră, dacă pot să ajut, să clarificăm cât de cât pentru ascultătorii postului dumneavoastră de radio atât cât se poate în această etapă a investigației…am acceptat invitația cu plăcere deși contextul este cu totul neplăcut.

Am decis să încerc să explic dintr-o poziție care justifică oarecum opiniile pentru că am acumulat o experiență. În primul rând am zburat pe ambele nave, am zburat vreo 37 de ani, dintre care vreo 31-32 pe MiG-21 LanceR, apoi a urmat o pauză scurtă, de vreo doi ani, pentru că făcusem vârsta de 50 de ani și legea spunea că pilotul de supersonic trece în rezervă…Niciun aviator nu renunță de bunăvoie. Plânge cât iese la pensie, când depune brevetul de pilot, aripile și pajura…

Toată munca de siguranță a zborului are 3 componente: de prevenire, de investigare și una juridică. Ca inspector de zbor am lucrat cam prin toate cele 3, partea de juridică era mai mult normativă, de reglementări, cum am spus.

Un impuls electromagnetic poate să-ți facă ravagii la bordul unei aeronave moderne…eu spun toate astea ca teorie, nu spun că asta a fost pentru că m-a șocat siguranța cu care au exclus din capul locului așa ceva…ca profesionist ai obligația când începi o investigație să iei în calcul toate cauzele posibile.

Sunt 3-4 categorii mari de cauze care au fost menționate de cei care sunt avizați: cauze umane, cauze tehnice și cauze de mediu. A patra fiind încadrată la altele, externe…

Aceasta cauză “altele” ar putea fi exclusă dar nu în totalitate până nu se lămuresc toate cauzele, fiind un domeniu extrem de complex și plin de capcane.

Omul este cel mai complex și cel mai vulnerabil și în cazul acestor două catastrofe, de când a început criza, oamenii implicați în aceste acțiuni sunt suprasolicitați. Când începe o astfel de criză există tendința să se reducă atenția pe siguranța zborului sau să se sacrifice din nivelul siguranței zborului pentru că prioritară este misiunea de luptă.

Fake news și dezinformarea online

Publicat de Gabriel Stan, 2 martie 2022, 16:13

Ileana Rotaru, profesor universitar doctor în cadrul Universității de Vest din Timișoara, a fost prezentă în emisiunea Jurnal Militar Reșița, realizată de Larisa Vasile și a discutat despre Fake News, efectul lor în războiul actual dintre Ucraina și Rusia și impactul asupra populației. Vă invităm să ascultați interviul integral!

Larisa Vasile: Prin telefon cu noi se află doamna Ileana Rotaru, profesor universitar doctor în cadrul Universității de Vest din Timișoara.

Bună ziua, doamna Rotaru, pe lângă această de avalanșă de știri false din care trebuie să pescuim iată ce este important și ce este adevărat cred că este de speriat și acest conținut vizual fals care se propagă atât de ușor…

Ileana Rotaru: Întotdeauna conținutul vizual reprezentat din imagini, fotografii, videouri, dar și în ultima vreme aceste meme-uri, giff-uri și așa mai departe au avut un impact mult mai puternic decât textul scris.

Asta pe deoparte pentru că, desigur imaginea se citește mai ușor, ca să spun așa, în ghilimele și în același timp impactul vizual emoțional este unul foarte, foarte puternic.

Da, imaginile ne influențează și ne determină să reacționăm emoțional mult mai puternic.

Ca oameni de rând, să spun așa, fără o cunoștință temeinică în domeniul analizelor vizuale, cel mai important lucru ar fi să preluăm acele imagini sau să le analizăm în repertoriul nostru critic cele care sunt din surse oficiale. Aici mă refer la imaginile date de jurnaliștii acreditați, cei care se află în teatrele de operații, respectiv în Ucraina și care sunt preluate de marile agenții de știri internaționale.

Sursele oficiale sunt cele pe care transmit ministerele de resort, Ministerul Apărării Naționale, Guvernul României și așa mai departe.

Ce este iarăși destul de greu pentru cetățeanul de rând este să observe aceste fonomene care țin de deep fake. Adică sunt imagini, videouri, care sunt modificate prin programe cibernetice făcute cu cea mare expertiză, dar mai mult decât atât nu putem să le înțeleg și să le detectăm decât dacă ele sunt denotate din surse oficiale, prin agenții de fake check, ca surse false.

Trebuie să fim foarte atenți la cei care își exprimă aceste opinii, dar în opiniile exprimate personale, atenție sunt subiective, sunt punctele de vedere ale diferitelor oameni, care au diferite valori, diferite interese, scopuri, prestigiu, prestanță…câștigarea unui anumit electorat, unui anumit număr de urmăritori. Unii dintre ei au chiar și scopuri economice pentru a face trafic pe anumite site-uri și a câștiga din publicitate și din alte resurse de genul acesta…

Fake news-urile și tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia

Publicat de Gabriel Stan, 7 februarie 2022, 12:45

La „Subiectul săptămânii” s-a vorbit despre frontul informaţional, despre care auziţi din ce în ce mai des că este invadat de fake news-uri. Asistăm în ultima perioadă la numeroase ştiri false, corelate cu tensiunile generate de o potenţială invadare a Ucrainei de către Rusia.

Reţelele de socializare au fost invadate cu imagini de arhivă cu coloane de tehnică militară, cu tancuri, cu blindate uşoare în viteză, exerciţii care au avut loc cu luni sau poate chiar cu ani în urmă, dar care în aceste zile au fost utilizate în promovarea unor ştiri false care susţin pregătirea de război a României.

Joi seara, la emisiunea „Euroatlantica” difuzată la Radio România Actualităţi, Radu Dobriţoiu a dezbătut această temă fierbinte împreună cu Dumitru Borţun, profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, şi cu generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice din Ministerul Apărării Naţionale. Vă invităm să ascultaţi un fragment din această dezbatere de joi seara. Primul interlocutor, profesorul Dumitru Borţun.

Dumitru Borţun: S-au făcut monitorizări, de pildă, pe mesajele online care se difuzează pe reţelele sociale dinspre Rusia spre România.

Este vorba de un volum coordonat de domnul Iulian Chifu şi care a făcut analiză de conținut pe aceste mesaje – e un colectiv întreg acolo de cercetători – și care arată foarte clar care sunt obiectivele declarate şi obiectivele nedeclarate ale acestor mesaje.

Sunt mesaje produse de Institutul de studiere a opiniei publice de la Sankt Petersburg, care are angajați 30.000 de troli, pe românește „postaci”, care nu fac altceva decât să pună, foarte bine coordonaţi şi dirijaţi de către cei care coordonează acțiunile de influențare ideologică, difuzează informații, replici, mesaje, imagini către țările occidentale, țările din Europa Centrală și țările din estul Europei, inclusiv România.

Principalul lor scop este îndepărtarea popoarelor respective de valorile Uniunii Europene, de ceea ce înseamnă rațiune, egalitate în fața legii, ceea ce înseamnă democrație, egalitate în drepturi, transparență, respectul pentru alteritate, pentru diferență, multiculturalism.

Toate lucrurile astea sunt luate peste picior, bagatelizate și se propun în schimb valori cum ar fi: autohtonismul, identitatea definită atemporal, așa, și mitologic, suveranismul într-o epocă plină de interacțiuni care au devenit obligatorii.

Ei vorbesc de autonomie, de suveranitate de-asta de tip autohtonist. De ce? Pentru că în momentul în care ai despărțit un popor de obiectivele Uniunii Europene și de valorile acestui spațiu de civilizație, este mult mai ușor să îl acaparezi și să îl faci prietenul tău, aliatul tău și, la un moment dat, coloana a cincea în țara respectivă, chiar dacă ţara respectivă e membră a NATO.

Observaţi cât de parşiv se lucrează? De aceea, fake news, aceste ştiri contrafăcute, teoriile conspirației, toate filmele astea care par logice, par foarte bine construite, sunt verosimile, au de fapt scopuri militare și geopolitice.

Radu Dobriţoiu (realizator): Să mai adaugăm un obieciv al acestor troli, un obiectiv al propagandei răsăritene, domnule profesor, şi anume, acela de a crea disensiuni între ţările aliate, între statele membre ale Uniunii Europene

Dumitru Borţun: Aţi sesizat foarte bine, mulțumesc frumos! Ei polarizează de fapt o societate, cu aceste mesaje, şi formează două publicuri mari așa-zişii progresişti, cu așa zişii naționalități, aşa-zişii globalişti, cu aşa-zişii patrioți.

Sunt tot felul  de etichete, aşa-zişii neomarxişti, ceea ce o aberație, o inepție pe care o văd folosită de oameni care se pretind cultivați, care au diplome, au facultăți, masterate, doctorate, trag cu  neomarxism, un clișeu care nu are nicio acoperire, nici teoretică, nici ideologică, dar ca să fie ceva care sună urât, e ceea ce numim diabolizarea adversarului, este tactică veche, antică și de demult.

Radu Dobriţoiu (realizator): Domnule general Constantin Spînu, propaganda – și mă gândesc la cea răsăriteană – are ca metodă principală utilizarea unei știri reale pentru a construi un mesaj distorsionat, cu scopul de a manipula publicul în sensul dorit de cel care promovează informația incorectă.

De câte ori ați sesizat acest aspect în subiectul analizat astăzi de noi, şi mă refer în principal din perspectiva MApN, la informații despre pregătirea… o așa-zisă pregătire a Armatei României pentru a participa la un eventual război în Ucraina?

Constantin Spînu: Aş spune că nu este nimic nou sub soare, nu sunt narative care să ne fi luat prin surprindere. Vorbeaţi de tactici vechi.

Aş vrea să introduc în discuţie, şi dl profesor Borţun cu siguranţă, ştie, pentru că am discutat chiar într-un panel despre acest lucru – măsurile active ale KGB-ului din perioada URSS, există acum tratate scrise chiar de foşti ofițeri de informații ai KGB-ului, aveau două direcții principale de acțiune asupra Occidentului: manipularea prin orice mijloace, pe bază de valori, pe bază de percepţii, pentru a crea percepţii exagerate cu privire la puterea URSS și pentru a semăna neîncredere în capacitetea Occidentului şi, cea de-a doua direcţie de acţiune era neîncrederea în stat şi în instituţiile sale, neîncrederea că domeniile esenţiale ale statului sau ale societății occidentale funcţionează, stârnirea urii între diferite grupuri ale societății, polarizarea și chiar disensiuni în rândul organizațiilor politico-militare ale Occidentului.

Mi se pare că definim de fapt realitatea mediului informațional de astăzi. S-au schimbat doar canalele, doar metodele.

Explozia mijloacelor de comunicare în internet, platformele de comunicare socială nu au făcut decât să amplifice posibilităţile de manipulare, posibilităţile de promovare a unor asemenea tactici. Revenind la ce m-aţi întrebat, aş spune că noi observăm şi dezinformare, să spunem, fără intenţie, din nepricepere, din superficialitate, pur şi simplu din comoditate, răspândim, uneori dăm share la informaţii pe care nici nu ne punem problema să le verificăm, dar sunt şi narative care sunt promovate cu intenție.

Vă aduceţi aminte, în perioada stării de urgență, cam aceleași filmulețe, coloane militare care se deplasau pe drumurile ţării erau prezentate ca fiind coloane ale Armatei care se îndreaptă spre Bucureşti. S-au dovedit evident false, sunt reîncălzite acum, sunt refolosite, pentru că dvs, domnule Dobriţoiu, aţi punctat foarte bine, acest domeniu, zona comunicării în online nu este reglementată şi, din păcate, aici ar trebuie găsite soluţii pentru că avem în Constituţie două articole care trebuie citite împreună: libertatea de exprimare, Articolul 30, dar și dreptul la o informare corectă, Articolul 31.

Or, prin vicierea procesului de comunicare, în lipsa unor reglementări aplicabile în zona din online, sunt afectate aceste drepturi fundamentale ale românilor. Şi chiar voiam să vă dau o ştire de ultimă oră. Hotnews, citând Washington Post și CNN, spun că sursele oficiale din Statele Unite susțin că Rusia s-a pregătit să fabrice un pretext pentru o invazie a Ucrainei, folosind un videoclip grafic care ar reprezenta un atac fals împotriva Rusiei. Deci, iată că zona informaţională oferită de social media are resurse cât se poate serioase și posibile efecte cât se poate de grave.

Flancul estic al NATO și consolidare prin exerciții multinaționale

Publicat de Gabriel Stan, 18 mai 2021, 12:09 / actualizat: 18 mai 2021, 18:33

În ziua de 13 mai, joi seara, am dezbătut o temă foarte interesantă la ”Euroatlantica”: flancul estic al NATO, consolidare prin exerciții multinaționale, în care invitați prin telefon au fost generalul maior Dorin Ioniță, comandantul Comandamentului forțelor întrunite și generalul de brigadă Constantin Spânu, șeful Direcției informare și relații publice din Ministerul Apărării Naționale.

Vă invit să ascultați în minutele următoare un fragment din interviul realizat în direct aici, la Radio România Actualități, joi seara.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general Ioniță, la prima vedere foarte multe voci și au spus că da, este o joacă, este un exercițiu, războiul este departe, știţi dumneavoastră care este retorica. Pe de altă parte, dumneavoastră și structura pe care o conduceți sunteți planificatorii acestor exerciții.

Nu e deloc simplu, nu e vorba doar despre deplasări în teren, despre scenarii şi despre strategii este vorba până și despre combustibilul consumat în astfel de acțiuni. Cât de complicată este viața dumneavoastră acum în mijlocul exercițiilor?

General Maior Dorin Ioniță: Viața noastră este pe cât de complicată, pe atât de frumoas[. Suntem martorii unor exacerbări a tensiunilor regionale la frontiera de est a alianței nord-atlantice și armata României se găsește activ în acest tablou.

Cum o facem? O facem prin a ne instrui pentru misiunile care ne sunt destinate și anume misiunea de apărare, iar Dacia 21 reprezintă un exercițiu de tip integrat, planificat de Statul Major al Apărării și condus de Comandamentul forțelor întrunite, comandament care reprezintă structura cu responsabilitățile de nivel operativ.

Dacia 2021 este un exercițiu național, care asigură platformă sau de placa de bază pentru componenta NATO a exercițiilor din acest an, și anume Defender 21, dar şi placa de bază și mediul în care se desfăşoară exercițiul forţelor partenerilor noştri strategici americani din Europa, vorbim despre exercițiul Defender 21.

Acest tip de exercițiu cu elemente reale se desfășoară cu o participare multinațională, sunt 17 țări, după un scenariu fictiv pe întreg teritoriul național, o sumă de 20 de exerciții în 16 locații.

Sunt exerciții cu caracter întrunit, sunt desfășurate ciclic, o dată la doi ani, iar noi de la o etapă la alta Comandamentul forțelor întrunite împreună cu partenerii strategici şi cu cei ai alianţei, dar mai ales cu componentele operaționale ale categoriilor de forțe – vorbim de forțele terestre, aeriene, navale, forțele speciale, Comandamentul comunicațiilor apărării cibernetice – toți împreună stabilim forțele destinate instruirii, dar mai ales noi obiective de instruit.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule general Ioniţă, spuneaţi că aveţi o viaţă care, chiar dacă este complicată, este frumoasă, pentru că știți foarte bine ce aveți de făcut. Lucrurile acum, iată, se materializează, ceea ce ați planificat, poate de un an de zile încoace, se întâmplă chiar acum.

Vă rog să îmi permiteți să îl întreb pe generalul Spânu despre comunicarea acestui efort extraordinar pe care dumneavoastră îl faceți pentru ca lucrurile să se desfășoare așa cum v-aţi planificat, pentru că știm cu toții este un „război” paralel și ăsta este unul informațional, există un efort vizibil de la est ca să coreleze acest exercițiu multinațional de mare anvergură din România, să îl coreleze cu ceea ce s-a întâmplat un pic mai devreme la granița Ucrainei. Şi aici sigur că da, face parte din spectrul despre care noi am mai vorbit, despre fake news. Domnule general Spânu?

General Constantin Spînu: Da, este o întrebare foarte bună și mulțumesc că puneți problema în acest fel. Aş dori să îl completez pe domnul general maior Ioniţă și să subliniez ceea ce spuneam mai devreme.

Ceea ce se întâmplă acum, această serie de exerciții, foarte inspirată figura de stil cu Dacia LIVEX 21 cu o placă de bază pe care sunt conectați mai mulți piloni, pilonul NATO şi pilonul multinaţional sub conducerea forţelor americane.

Deci, aceste exerciții au ajuns  în această fază după o etapă de aproape un an de zile de planificare. Vorbim despre o organizare transparentă și predictibilă, la fel cum face alianța în tot ceea ce face. România este angajată alături de aliaţi în eforturile de asigurare a unui climat de securitate şi stabilitate.

Noi pe flancul estic suntem angrenaţi împreună cu celălalt pilon de stabilitate cu care construim un arc de stabilitate de la Marea Baltică la Marea Neagră, vorbesc de Polonia, deci, suntem angrenaţi în întărirea şi consolidarea flancului estic din punct de vedere defensiv.

Tot ceea ce face Alianţa Nord-Atlantică, tot ceeace face România, tot cee ace fac aliaţii care sunt, iată, angrenaţi şi în acest exerciţiu, în această serie de exerciţii, anunţată în mod transparent de atâta vreme şi planificată cu predictibilitate de mai bine de un an de zile, se referă la caracterul defensiv. Şi este evident că în acest areal se ciocnesc şi narativele.

De aceea mi se pare foarte importantă întrebarea dumneavoastră. Nu cred că am putea să punem în antiteză…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sau să corelăm cumva, da.

General Constantin Spînu: Vorbim în cazul Alianţei Nord-Atlantice de acțiuni anunţate, previzibile, predictibile, defensive.

Nu ştiu dacă ele pot fi puse într-o relație de cauzalitate cu ceea ce se întâmplă în regiunea extinsă a Mării Negre şi ştim foarte bine la ce ne referim.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am să îi mulţumesc domnului generalul de brigadă Constantin Spînu, șeful Direcției Informare și Relații Publice.

Finalul vă aparține, domnule general Dorin Ioniță. Dumneavoastră, ca profesionist, ca planificator, sunteți mulțumit? Ne daţi un mesaj de siguranță?

General Maior Dorin Ioniță: Un mesaj de siguranță că planificarea se confirmă, că ceea ce la nivel strategic, cooperativ și tactic se regăsește cu valori și cu rezultate foarte bune în câmpul de instruire.