Ministrul apãrãrii nationale, Mihai Fifor, a dispus dublarea numãrului de locuri pentru formarea medicilor militari.
În anul de învãtãmânt 2018-2019, 100 de locuri vor fi scoase la concurs la admiterea în Institutul Medico-Militar, în loc de 50 de locuri deja cuprinse în planul de scolarizare.
În context, ministrul Mihai Fifor a discutat cu Liviu Pop, ministrul Educatiei Nationale, care a înteles demersul si a oferit tot suportul necesar – se precizeazã într-un comunicat.
Locurile vor fi repartizate astfel: 80 pentru specialitatea medicinã de familie, 10 locuri pentru farmacie si 10 pentru stomatologie.
În cazul în care cele douã catedre ale Institutului Medico-Militar, Bucuresti si Târgu-Mures nu vor putea asigura formarea celor 100 de medici militari, atunci se va lua în calcul colaborarea cu alte centre universitare din România.
Examenul este programat pentru duminică, între orele 10 și 14, în centrele universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Tîrgu-Mureş şi Timişoara.
La Tîrgu-Mureș sunt așteptați peste 600 de candidați, dintre care aproape 450 au optat pentru medicină, peste 100 pentru medicină dentară, iar circa 50 pentru farmacie.
Rectorul UMF Tîrgu-Mureș, conf. dr. Leonard Azamfirei:
”La Tîrgu-Mureș, o comisie centrală care are arondat fiecare centru universitar mare pregătește subiectele care vor fi unice la nivel național. Pot să le spun candidaților ca va fi un examen foarte riguros, foarte corect, în condiții impecabile de securizare. Cred că este examenul cel mai important din cariera lor medicală.”
Examenul constă într-un test grilă cu 200 de întrebări pentru fiecare domeniu. Punctajul minim de promovare reprezintă 60% din punctajul maxim realizat la cele 200 de întrebări.
Contestațiile se vor putea depune în termen de 24 de ore.
La nivel național, peste 6.800 de înscriși vor candida pe 3.524 de locuri.
Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a publicat o ofertă pentru locuri de muncă temporare, evaluată la 31,8 milioane de lire sterline, pentru angajaţi cu contract temporar de muncă, pe fondul dificultăţilor legate de relocarea forţată din Londra după Brexit, transmite Reuters.
Instituţia are 890 de angajaţi şi sediul central la Londra din anul 1995.
Pe lângă sutele de locuri de muncă bine plătite, EMA atrage anual aproximativ 36.000 de experţi la reuniunile sale, o adevărată mană cerească pentru hoteluri. Şi, mai important, Agenţia care aprobă şi monitorizează siguranţa medicamentelor din Uniunea Europeană (UE) poate fi un magnet pentru viitoarele investiţii în sectoarele farmaceutic şi al biotehnologiei.
Deşi EMA angajează în mod regulat persoane cu contract temporar de muncă, oferta de vineri este neobişnuit de mare şi vine într-o perioadă de incertitudini pentru angajaţi, mulţi dintre ei preferând mai degrabă să părăsească instituţia decât să plece din Londra.
Director Guido Rasi a declarat, într-un interviu acordat Reuters, că activitatea esenţială, de la aprobarea noilor medicamente la efectuarea verificărilor privind siguranţa medicamentelor se va confrunta cu riscuri dacă politicienii aleg o nouă locaţie inadecvată.
Oferta de locuri de muncă anunţată de Agenţia Europeană a Medicamentului vizează vorbitori de limbi străine, în domeniul administrativ, de reglementare, ştiinţific, expertiză legală, care să lucreze în actualul sediu al EMA din Londra.
Până în 30 septembrie, Comisia Europeană (CE) a evaluat diferitele oferte, pe baza unor criterii convenite anterior, precum acces la infrastructură şi posibilitatea continuării activităţilor, înainte ca miniştri din cele 27 de stat membre UE să ia o decizie prin vot în luna noiembrie. Procedura de vot va fi una secretă, dar acest lucru nu exclude negocierile din culise, în presă apărând deja speculaţii că Franţa a acceptat ca Frankfurt să obţină sediul EBA cu condiţia ca noul sediul al EMA să fie la Lille.
”Estimarea se bazează în întregime pe informaţiile trimise de statele membre. Agenţiile au fost de asemenea consultate în acest proces”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Evaluarea Comisiei include rezumatele celor două seturi de oferte sub formă de grilă, însoţite de comentarii efective la fiecare criteriu.
În cazul României, Comisia Europeană a informat că oferta arată disponibilitatea curselor aeriene directe între Bucureşti şi 23 de capitale din UE, zboruri de legătură către restul capitalelor blocului comunitar şi o frecvenţă de la două la 12 zboruri pe zi, plus transportul public către sediul propus ”în mai puţin de 16 minute”. În privinţa hotelurilor, în oferta capitalei României se menţionează ”10.000 de camere existente de hotel, de la hoteluri exclusiviste la locuri de cazare de categorie medie”.
Agenţia Europeană a Medicamentului a informat Comisia Europeană că oraşul preferat de către angajaţii săi pentru noul sediu este Amsterdam, în urma planificatei mutări din Londra după Brexit, a anunţat recent site-ul Politico.
Un studiu realizat în rândul a 92% dintre salariaţii EMA a arătat că mai puţin de jumătate din personal ar fi dispus să se mute în nouă din oraşele candidate. În opt dintre aceste oraşe – pe care EMA nu le-a nominalizat – ar vrea să se mute sub 30% din angajaţii agenţiei. Nouă din zece angajaţi EMA ar prefera să demisioneze decât să se mute în oraşe ca Varşovia, Bucureşti sau Sofia.
Angajaţii EMA au indicat că sunt reticenţi în a se muta în multe dintre cele 19 oraşe propuse să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului.
Ediţia europeană a Politico informează că cei 900 de angajaţi care au participat la studiu au indicat că oraşul preferat pentru noul sediu este Amsterdam, iar EMA a informat Comisia Europeană că relocarea în oraşul olandez ar duce la cele mai reduse pierderi de personal.
Alte oraşe preferate de către angajaţii Agenţiei Europene pentru Medicamente sunt: Barcelona şi Viena, urmate de Milano, Copenhaga, Atena şi Dublin, susţine Politico.
Menţinerea personalului este esenţială pentru menţinerea serviciilor esenţiale, apreciază conducerea EMA.
În cazul României, Guvernul de la Bucureşti a anunţat, pe 21 iulie, că dosarul de candidatură pentru relocarea de la Londra la Bucureşti a Agenţiei Europene pentru Medicamente a fost finalizat, în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană.
Bolnavii din România aleargă din farmacie în farmacie să găsească medicamentele care-i ţin în viaţă! De doi ani, pacienţii români sunt în dificultate pentru că multe dintre medicamentele de care au nevoie nu se mai găsesc.
Se întâmplă asta pentru cã distribuitorii sunt nemulţumiți de politica medicamentului din România şi pentru că ceea ce primează este profitul şi nu viaţa bolnavilor. Acum au dispărut de pe piaţă alte medicamente importante, atrage atenţia preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România, Cezar Irimia. Cei mai afectaţi sunt bolnavii de cancer cei care suferă de hemofilie sau boli neurologice.
De exemplu pentru bolile oncologice sunt aprobate 12 medicamente, încă din iulie, anul trecut, la care bolnavii nu au acces în acest moment.
Au fost ani în care farmaciile îşi primeau banii de la Casa de Asigurări de Sănătate şi cu mai bine de un an întârziere, prin urmare situaţia în care anumite farmacii nu onorau reţete pe motiv că nu au medicamentele respective, furnizorii nu le mai livrează, era cumva mai uşor de înţeles. Astăzi, deşi plăţile se fac la timp, prin urmare nu banii ar fi problema, farmaciştii se văd foarte des puşi în situaţia să-şi amâne pacienţii, să încingă telefoanele, să lase mesaje la nesfârşit distribuitorilor, căutând anumite medicamente. Lista medicamentelor care se găsesc foarte greu se măreşte de la o zi la alta, spun aceştia, iar principala explicaţie pare să fie preţul mic pe care statul îl plăteşte furnizorilor, aceştia preferând să livreze pe pieţe mai ofertante, a declarat pentru Radio Reşiţa Cezar Irimia.
Acest lucru va fi posibil doar în anumite condiţii, prevede un proiect de ordonanţă publicat pe site-ul Ministerul Sănătăţii.
Documentul este pus în dezbatere publică până în 3 septembrie.
Odata aprobat, proiectul va da posibilitatea farmaciilor autorizate să vândă online medicamente dar numai din cele care pot fi eliberate fără prescripţie medicală.
Secretarul de stat Dorel Sandesc a făcut acest anunţ cu ocazia Zilei Mondiale de luptă contra hepatitei.
Vaccinul împotriva hepatitei B lipseşte, înca din luna iunie, din maternitaţi şi farmacii.
Autorităţile explică această deficienţă prin faptul că din ce în ce mai puţini producători fabrică acest vaccin.
Pe plan european, incidenţa hepatitei B a scăzut, iar multe ţări nu îi imunizează în masă pe nou nascuţi.
În România, imunizarea nou-născutului este obligatorie conform legii încă din primele clipe de viaţă.
Copiii care nu au beneficiat de acest vaccin în maternitate îl vor primi imediat după achiziţie.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
