Ajutor umanitar pentru populația civilă din Fâșia Gaza

Publicat de prosavioleta, 6 mai 2024, 14:10

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România sprijină în continuare populația civilă din Fâșia Gaza, afectată de conflictul israeliano-palestinian. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale a pus la dispoziție produse alimentare, corturi, saci de dormit și paturi de campanie, care au fost transportate cu două aeronave ale Forțelor Aeriene Române. Conform hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, transportul se realizează pe cale aeriană până în Cipru, cu aeronavele Ministerului Apărării, și terestru cu mijloacele din dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, până în Grecia și Turcia. Mai departe, transportul ajutorului umanitar se face cu ajutorul agențiilor specializate ale Organizației Națiunilor Unite.

Florin Jipa: 2024 este un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia trebuie să găsească o soluție

Publicat de prosavioleta, 22 ianuarie 2024, 16:15

Vă propunem în această săptămână la rubrica Interviul săptămânii un fragment din emisiunea „Euroatlantica” de la Radio România Actualități în care Radu Dobrițoiu a discutat cu invitații lui, colonelul în rezervă Florin Jipa, analist militar, jurnalist la Monitorul Apărării și Securității, și cu profesorul universitar Claudiu Degeratu, expert în securitate militară, despre războiul din Ucraina și situația din Fâșia Gaza, cu extindere spre atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie și Marea Arabiei, dar și cu o foarte interesantă perspectivă a efectelor proceselor electorale din toată lumea în acest an asupra evoluției conflictelor în desfășurare.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, conflictul din țara vecină continuă și în 2024. O știre transmisă de Reuters: Coreea de Nord a furnizat recent Rusiei rachete balistice și sisteme de lansare, a anunțat Casa Albă, citând un document secret declasificat. Cum va aborda Vladimir Putin războiul din țara pe care a invadat-o?

Florin Jipa: Este clar că Vladimir Putin a început anul bucuros. Are mari așteptări de la Trump și partidul lui să blocheze ajutorul american de 61,4 miliarde de dolari, cum are așteptări la fel de mari de la Viktor Orbán, premierul Ungariei, să blocheze ajutorul de 50 de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina. Am văzut că ministrul de externe ucrainean Kuleba a și spus că Ucraina nu are un plan B în cazul în care ajutoarele din Occident nu mai vin. Germania a trecut în față de când Statele Unite s-au retras și au spus că nu mai au bani pentru Ucraina până nu votează Congresul. Deci este clar că războiul pare, cel puțin în acest moment, să fie de partea Rusiei. Dar să nu uităm că Ucraina are capacitatea de a produce pierderi mari Rusiei. Am văzut că publicația „Meduza”, o publicație rusă, a documentat peste 40.000 de militari ruși care au murit în Ucraina, dublu decât războiul din Afganistan care a dus la destrămarea URSS-ului. Nu știu cât va rezista poporul rus unei astfel de presiuni. Am văzut pe BBC mai multe reportaje în care oamenii simpli spuneau că nu mai sunt de acord cu acest război și se plângeau de consecințele lui. Deci cred că 2024 este cumva un an de cotitură, în care atât Ucraina, dar și Rusia, prin Vladimir Putin, trebuie să găsească o soluție. Nu este, din punctul meu de vedere, un mare avantaj al Rusiei că ia drone din Iran și rachete și proiectile, lovituri de artilerie din Coreea de Nord. Este clar că Rusia nu e atât de mare cum spune el că este și nici atât de puternică, şi chiar dacă a trecut industria pe apărare, 2024 cred că este un an de reflecție și pentru Kremlin și Putin, și bănuiesc că se gândește la anumite soluții de pace, bineînțeles, fără a ceda din teritoriu. Acum, să vedem dacă Ucraina și Rusia găsesc un aliniat comun, deoarece orice război, până la urmă, trebuie să se și încheie printr-o negociere.

Radu Dobrițoiu: Domnule profesor Claudiu Degeratu, amintea colonelul Jipa de ajutorul SUA pentru Ucraina, un ajutor blocat în acest moment la nivelul Congresului și, bineînțeles, cu șanse slabe de a fi furnizat Kievului dacă va câștiga alegerile Donald Trump. Vor influența alegerile din 2024 conflictele în desfășurare? Mă refer în primul rând la alegerile din Statele Unite și din Europa, impactul acestora, în primul rând pentru războiul din Ucraina.

Claudiu Degeratu: E greu de făcut o estimare. Aceasta este o ecuație foarte complicată, pentru că nu în sine rezultatele acestor alegeri vor influența conflictele, ci, de fapt, noua configurație de putere din fiecare țară va trebui să interacționeze la nivel internațional pe agende bilaterale, trilaterale, multilaterale. Și de fapt asta este marea problemă, pentru că o parte din aceste, să zicem, priorități de politică externă ale diferiților actori politici care intră în competiția electorală, sigur, cu o parte vor intra în alegeri și vor ieși din alegeri cu agende puțin schimbate. E greu de estimat în acest moment cât vor influența. Sigur, noi avem, încercăm să facem o analogie doar cu situația alegerilor din Statele Unite, care pentru un moment ar reprezenta, să-i zicem, reperul cel mai important pentru cele două conflicte și avem cele două variante, cu o posibilă administrație democrată care este continuă sau cu o posibilă administrație republicană. Este mult prea devreme, din punctul meu vedere, nu avem toate elementele legate în special de viziunea, strategiile, de ofertele respective. Ați văzut, au existat soluții inclusiv în prima administrație Trump, la diferitele poziționări ale președintelui Donald Trump, așa cum bineînțeles că și în acest moment legislativul american și-a luat destul de multe măsuri pentru a balansa, de fapt, deciziile prezidențiale. E foarte greu să mergem doar pe o estimare foarte catastrofică și să spunem că dacă avem un set de atâtea alegeri va ieși un haos. Din punctul meu de vedere, trebuie să așteptăm cel puțin șase luni după încheierea acestor procese electorale ca să înțelegem de fapt care vor fi potențiale interacțiuni, dar nu trebuie exclus potențiale crize care ar putea să influențeze procesele electorale, și mă refer la criza internă din Statele Unite până în alte țări.

Radu Dobrițoiu: Și, totuși, și pentru alegerile europene va fi Ucraina subiect de campanie electorală?

Claudiu Degeratu: Dacă ne uităm pe structura unor sondaje de opinie, o să vedeți că preocupările sunt economice, sunt sociale. Într-o anumită măsură, pentru anumite partide, în special cele suveraniste, sigur că vor încerca pentru un moment și cu orientarea populară; și orientarea socialistă europeană reușește să domine, dar nu trebuie exclus că vocea pro-rusă, pro-moscovită a unor partide suveraniste anti-europene se consolidează. Probabil că trendul este undeva în jurul de 15-20%, ca să vorbesc, așa, într-o medie europeană și probabil cam în acest spațiu ne situăm. Însă nu trebuie să ignorăm că și celelalte familii mari europene vor accelera și vor ridica tonul. Adică narativul pentru aceste alegeri va fi totuși dominat și de familia europeană a popularilor, dar și cealaltă, a socialiștilor. E adevărat că pe, să zicem, zona online, pe zona digitală sigur că aici avem și strategii hibride în care Rusia încearcă să interfereze în procesele electorale, dar eu mă aștept totuși la o echilibrare. Nu mai suntem ca acum patru ani, efectul-surpriză din partea Moscovei s-a cam epuizat. Majoritatea țărilor s-au pregătit pentru acest gen de confruntare și în zona hibridă.

Radu Dobrițoiu: Domnule colonel Florin Jipa, situația devine mai tensionată în Orientul Mijlociu. Iranul nu contenește cu implicarea sa prin proxy împotriva Israelului, și nu numai. Avem o nouă zonă de conflict în Marea Roșie? Se va dezvolta militar războiul din Israel în Orientul Mijlociu, în 2024?

Florin Jipa: Statele Unite, în fruntea unei coaliții de 13 țări, au transmis cumva un ultimatum sau un ultim avertisment rebelilor Houthi să înceteze cu acțiunile împotriva navelor comerciale atât din Marea Roșie, dar și din Marea Arabiei. Cred că războiul din Gaza se va termina în anul 2024. Am văzut că inclusiv ministrul apărării Galant spunea de câteva luni va mai dura luptele. Bineînțeles, va fi o mare tensiune și o mare așteptare la ce se va întâmpla după război. Israelul dă de înțeles că vrea să păstreze controlul militar asupra Fâșiei Gaza. Mari puteri, inclusiv cumva aliați ai Israelului, inclusiv Statele Unite spuneau că ar trebui o soluție printr-o misiune internațională. Hezbollahul am văzut că a dat înapoi astăzi, nu vrea o confruntare directă cu Israelul, așa că va continua lansările de rachete. Cred că va rămâne o zonă tensionată, dar Israelul cu siguranță va rezolva cel puțin militar problema în Gaza, dar nu cred că se va găsi o soluție politică convenabilă pentru ambele părți.

Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”

Publicat de gabrielasaksa, 16 octombrie 2023, 11:50

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit.
Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru invitație. M-ați onorat în mod deosebit.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Ne îndreptăm cu întrebările și cu răspunsurile către ce se întâmplă în Israel. Însă, înainte de a intra în subiect, v-am auzit puțin mai devreme despre o întâmplare de la NATO și aș vrea să începem cu asta, pentru că sunteți la emisiunea armatei și știu că vă este foarte drag, cumva, că ați venit aici.
Cristian Diaconescu: În Ministerul de Externe, am fost secretar de stat în perioada de aderare a României la Alianța Nord-Atlantică, de pregătire a acestor demersuri. Permiteți-mi, foarte pe scurt, să fac aproape o declarație și mi se pare normal dacă ai cunoscut o serie de aspecte într-un parcurs atât de important și sensibil în ceea ce privește România, să spui public acest lucru şi profit de prezența aici pentru a spune că, dacă nu ar fi fost capacitatea de modernizare, de adaptare și profesionalismul Armatei Române, s-ar fi putut să întârziem aderarea la Alianța Nord-Atlantică cu ani de zile. Da, poate mi-ar plăcea să spun, politicul din România sau diplomația au fost pivotale din acest punct de vedere, sigur, au contat foarte mult, mai ales rezoluția poporului român în ceea ce privește asigurarea unor garanții de securitate din partea lumii libere, dar operațional, în demersurile noastre, armata a contat enorm, în primul rând, datorită unui anume tip de percepții pro-occidentale. Cei care reprezentau în acel moment, nu numai Ministerul Apărării Naționale, instituțiile militare în ansamblu, intern și internațional, au creat această imagine partenerilor noștri. A contat foarte mult acest lucru. Și în al doilea rând, modul în care, începând cu coaliția antiteroristă și participarea din Afganistan, Irak, Balcani a reprezentanților Armatei Române, nu a existat absolut nicio fisură privind angajamentul, determinarea și înțelegerea, inclusiv din perspectiva militară a valorilor occidentale. A fost extrem de important. Pentru noi nu a fost nevoie să pledăm în numele Armatei Române. Vreau să vă spun că alte state care s-au integrat în Alianța Nord-Atlantică chiar mai devreme decât noi au avut ani de-a rândul probleme, dificultăți în legătură cu, mă rog, o serie de persoane, ofițeri din armată, mă rog, nu vreau să intru în detalii. Dar ceea ce a experimentat Bruxellesul și oricare din cei care au fost atunci în procesul de integrare vă poate confirma acest lucru, cu alte state aliate din fostul bloc comunist, nu s-a replicat în legătură cu Armata Română.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Mergând către armata israeliană. Au fost două mituri mari care au căzut.
Cristian Diaconescu: Așa este.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Armata israeliană, o armată cu care noi am colaborat, cu care noi am fost în exerciții, era recunoscută ca fiind una dintre cele mai puternice și mai bine dotate din lume și al doilea mit, Serviciul de Informații, Mossad. Noi ne întrebăm, dumneavoastră sunteți probabil mai aproape de o explicație, de informații.
Cristian Diaconescu: Există aceste întrebări în societatea israeliană și sunt extrem de dure și categorice la adresa instituțiilor de forță, dar, evident, și a celor politice.
Din punctul de vedere al informațiilor primite, ceea ce s-a întâmplat este aproape neverosibil, pentru că plaja de informații securitare pe care Tel Avivul o susținea în legătură cu zona, nu numai a Fâșiei Gaza, ci și malul de vest, Cisiordania, și era una de interes major, cât se poate de aplicat. Deocamdată, din câte am înțeles, răspunsurile la aceste întrebări, deși sunt extrem de presante, nu reprezintă neapărat o prioritate, pentru că în primul rând trebuie făcute anchete și în al doilea rând, momentul militar, mai ales, care este iminent în ceea ce privește Israelul, presupune totuși solidaritate și cooperare.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Exclude orice anchetă acum.
Cristian Diaconescu: Şi acum nu se pot face aceste anchete… Mobilizarea formidabilă pe care au reușit să o realizeze în câteva zile…expertiză foarte bună din această perspectivă, dar aşa, privind din afară, să reușești să aduni peste 300.000 de oameni sub arme, înseamnă și o anume tip de determinare individuală. Nu este vorba numai de…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică):…care acolo există.
Cristian Diaconescu: ….colaborare instituțională, care acolo există. Oamenii aceștia nu pot fi descurajați de fisuri din spate, în ceea ce privește instituțiile pe care le servesc în numele țării lor.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O să vă mai întreb despre o nesiguranță, pentru că aţi spus mai devreme că nimeni nu va ști unde se va opri Federația Rusă. Este o similitudine nefericită între conflictul din Ucraina și conflictul din Israel, de acum de câteva zile, atrocitățile care s-au întâmplat acolo și dvs. ți fost membru în DIUCA- Dreptul Internațional Umanitar al Conflictelor Armate, unde, pe timp de pace oamenii asta fac, încearcă să rezolve pentru un eventual viitor război, să nu se mai întâmple asta cu civilii, asta se pare că nu se rezolvă nicicum.
Cristian Diaconescu: Da și în egală măsură, încălcările, nu e vorba numai de drepturi și libertăți, este vorba de dreptul la viață. Deci Convenția de la Geneva, protocoalele adiționale privind Dreptul umanitar, reguli de purtare a războaielor care incumbă autorităților militare, dar și politice, o atenție distinctă atunci când iau o serie de decizii față de civili…
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): o conduită pe câmpul de luptă.
Cristian Diaconescu: O conduită, dar războiul e brutal prin definiția sa. La o reuniune a acestui grup pe care îl menționați, la un moment dat, când a fost o discuție, un general american a spus: până la urmă, discutați despre războaie pe care le purtăm noi, militarii. Ştiţi cine urăşte cel mai mult războaiele? Noi, militarii.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aşa-i!
Cristian Diaconescu: Mă bucur că sunteți în regulă cu această… pentru că ne-a generat nouă, nemilitarilor, într-adevăr, un sentiment de responsabilitate în legătură cu aceste aspecte. În Ucraina au fost încălcări ale acestor convenții, de la atacul premeditat al infrastructurii civile până la acte de crime de război, acte genocidale care sunt în faza de urmărire penală. Nu există din acest punct de vedere explicația legată de până la urmă, scopurile de a câștiga o luptă. Practic, duc, în colateral, așteptarea în ceea ce privește protejarea cetățenilor. Evident, există un anume tip de calibrare din acest punct de vedere. De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de  această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului. Dar, ulterior se aștepta, și a provocat această reacție, în așa fel încât civili să aibă de suportat consecințe dramatice. Or, este clar aici determinarea infracțională, conform dreptului internațional, este una cât se poate de evidentă.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult.
Cristian Diaconescu: Mulţumesc și eu.

Noi confruntări între palestinieni şi forţele de securitate israeliene

Publicat de adinaiftime, 10 decembrie 2017, 10:00

Mii de palestinieni au ieşit în stradă în a doua zi de furie, mobilizaţi de facţiunile politice palestiniene, ca răspuns la decizia preşedintelui american de a recunoaşte Ierusalimul capitala Israelului.

În Cisiordania aproximativ 3.000 de palestinieni au participat la demonstraţii, inclusiv în oraşele mari Ramallah, Hebron şi Bethleem. Palestinienii au atacat cu sticle incendiare şi pietre şi au rostogolit pneuri incendiate spre forţele de ordine, care au răspuns cu gaze lacrimogene şi gloanţe din cauciuc.

Semiluna Roşie a indicat că patru palestinieni din Fâşia Gaza au fost răniţi cu foc de armă. Doi au murit în urma rănilor provocate.

În orele serii au fost trase rachete din Fâşia Gaza spre Israel. În localităţile din apropierea frontierei au fost activate sirenele pentru a preveni populaţia să se adăpostească.