La Templul Coral săptămâna a început cu istorie și aminitiri

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 decembrie 2017, 07:07 / actualizat: 13 decembrie 2017, 8:16

La Templul Coral săptămâna a început cu o adunare comemorativă organizată de Federatia Comunitatilor Evreiești din România, Forumul Bnei Brith și Comunitatea Evreilor din București pentru a cinsti memoria Majestații Sale Regele Mihai I.

Templul Coral s-a umplut în scurt timp de oameni de toate vârstele de la cei pentru care amintirea regelui Mihai este sinonimă cu cea a tinereții lor până la cei care au auzit de el întâi din povestirile bunicilor lor. Evenimentul desfășurat sub titulatura ”Regele Mihai I si evreii” a fost nu doar un gest de reverență față de Regele Mihai I și regalitate, ci și o adevarată lecție de istorie.

De altfel, în istoria României există multe momente și dovezi ale apropierii dintre regalitate și evreii din țara noastră. Doctor Aurel Vainer președintele Federației Comunităților Evreiești din România a amintit câteva dintre ele, cum ar fi donația Regelui Carol I pentru refacerea grabnică a Templului Coral care fusese supus unui atac antisemit; de asemenea tot Regele Carol I a dorit să acorde mai multe drepturi evreilor și a susținut această nevoie de încetățenire a acestora – evreii neavând până în anul 1923 regimul de cetățeni chiar dacă mulți dintre ei erau născuți în România. Evreii sunt recunoscuți ca cetățeni ai României din anul 1923 odată cu noua constituție, la conducerea țării fiind atunci Regele Ferdinand. De asemenea, numeroși evrei, care au fost pe câmpul de luptă în armata română, în primul război mondial, au fost decorați. Regele Carol al II-lea a încurajat prezența evreilor în economia, dar și în cultura românească. De altfel, în enciclopedia realizată de Fundația pentru Artă și Literatură Regele Carol al II-lea este arătată contribuția evreilor la dezvoltarea României. Dar tot în timpul lui Carol al II-lea, spre sfârșitul domniei acestuia, înaninte de abdicare, el a aprobat și primele elemente de legislație anti-evreiască. După abdicarea lui Carol al II-lea, Mihai I devine rege și își păstrează acest titlu, deși conducător al țării este mareșalul Ion Antonescu. Și chiar dacă prezența tânărului rege s-ar fi dorit oarecum cosmetică, prin prezența reginei-mamă Elena, dar și a caracterului regelui Mihai sfătuit în permanență de aceasta, evreii au putut beneficia de o ușurare a suferințelor lor. De altfel, regina-mamă Elena, a fost cea care a oprit deportările evreilor în Transnistria, ea fiind printre cei care au primit post-mortem titlul de ”Drept între popoare” conferit de Insitututul Yad Vashem din Israel în anul 1993.

Un rol important l-a avut Regele Mihai în viața evreilor, când, la 23 august 1944, citește la radio declarația potrivit căreia România rupe alianța cu Axa formată din Germania-Italia-Japonia și se alătură puterilor aliate Statele Unite ale Americii-Marea Britanie-Rusia-Franța. Din acel moment se schimbă și destinul evreilor din România, legile rasiale sunt abolite. Regele Mihai a fost cel care a semnat toate actele constituționale prin care evreii sunt repuși în toate drepturile lor cetățenești, inclusiv dreptul de proprietate.De altfel, el a fost cel care a sprijinit reintrarea în normal a vieții evreilor. De aceea, așa cum a precizat doctor Aurel Vainer, evreii din Romania îi vor purta veșnică recunoștință.

Apoi istoricul Lya Beniamin a arătat pe larg sprijinul acordat evreilor in timpul Holocaustului de către familia regală, întâlnirile dintre rabinul Alexandru Safran, dar și Wilhelm Filderman cu familia regală, precum si sprijinul adeseori tacit acordat de aceasta evreilor.

Apoi au urmat amintiri povestite de unii dintre participanți aflați în Templul Coral: de exmplu doctorul Alexandru Elias și-a amintit că grațierea, de la condamnarea la moarte pe care a primit-o la 17 ani pentru niște acuzații false, alături de alți elevi de la liceul Cultura a fost semnată de regele Mihai.  Au fost evocate amintiri foarte diferite, de la acte care purtau semnătura regelui Mihai și care, pentru familiile respective, au însemnat de multe ori schimbarea destinului, și până la întâlniri și interviuri realizate cu Majestaea Sa.

” De aceea, noi avem pentru domnia sa o amintire pe care o păstrăm extraordinară și o recunoștință. Noi aducem acum un omagiu de recunoștință regelui Mihai I pentru tot cea a făcut în anii domniei sale în favoarea vieții evreilor. Și au fost lucruri văzute și lucruri nevăzute, care, până la urmă, s-au simțit”, a mai spus președintele FCER.

Cristina Toma, redactor Radio România București fm

Purimul –sărbătoarea evreilor la Craiova

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 19 martie 2017, 21:03

Evreii din Craiova, alături de prietenii  lor, au celebrat sâmbătă, 18 martie 2017, Purimul  5777 conform calendarului ebraic, o sărbătoare ce comemorează eliberarea poporului evreu din Imperiul Persan-Babilonian antic de către frumoasa regină Estera, după cum este scris în cartea biblică Megillat Esther ( Cartea Esterei ).

Purimul este mai mult o sărbătoare națională decât una religioasă,  abținerea de la muncă și de la alte activități nefiind obligatorie. Atmosfera din zilele de Purim este una de carnaval: oamenii poartă măști, atât în timpul ceremoniei religioase, cât și după aceasta, se organizează petreceri și se pun în scenă diferite piese.

Printre invitații Comunității Evreilor din Craiova s-au numărat trupa Bucharest Klezmer Band – având-o ca solistă principală pe Carmen Ioviţu și  Silvian Horn, director de cabinet al președintelui Federației Comunităților Evreiești din România.

Cu ocazia sărbătorii de Purim, acesta a înmânat  domnului  profesor universitar doctor docent Corneliu Sabetay, președintele Comunității Evreilor din Oltenia, o medalie în semn de recunoaștere a activității depuse în cadrul comunității.

A consemnat Ludovic Vulea, Radio România Oltenia Craiova

Hanuka

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 31 decembrie 2016, 10:42

Hanuka sau „Inaugurare”, în traducere,  este o sărbătoare a poporului lui Israel, care durează opt zile, cu începere de la data de 25 Kislev, după calendarul evreiesc, ajuns la anul 5777 și comemorează victoria Macabeilor, familia de evrei care a condus lupta de eliberare împotriva  monarhiei seleucide din Siria, care încerca sa elenizeze popoarele de sub dominația ei.

În acest an, Hanuka a început la 24 decembrie, după calendarul gregorian, iar membrii comunității evreilor din Craiova s-au întâlnit la sinagogă în cea de a cincea zi, au aprins lumânărelele, au comemorat evenimentele  minunate, au împărțit daruri copiilor și au stat la masă, împreună cu prietenii, dar și cu invitații lor: Irina Marin Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, Mirela Așman de la Federația Comunităților Evreiești din România, reprezentanți ai bisericilor ortodoxă și catolică.

A consemnat Ludovic Vulea, Radio România Oltenia Craiova

Al treilea Congres al Federatie Comunitatilor Evreiesti din Romania

Publicat de Andrei Cretoiu, 1 august 2016, 14:00

In zilele de 25 si 26 iulie, la Bucuresti s-au desfasurat lucrarile celui de-al treilea congres al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, la Institutul National de Statistica.

Congresul a debutat cu alocutiouni ale reprezentantilor guvernului, parlamentului care au arata rolul evreilor la dezvoltarea Romaniei precum si cu mesaje din partea unor organizatii evreiesti internationale. De asemenea cu aceasta ocazie a avut loc si dialogul „Evreii in datele statistice ale Romaniei” la care a participat doctor Aurel Vainer, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania si domnul Tudorel Andrei, Presedintele Institutului National de Statistica.

In cei sase ani care au trecut de la al doilea congres Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania a avut numeroase realizari in plan national si comunitar, dupa cum ne-a precizat si doctor Aurel Vainer, presedintele FCER: prima si cea mai importanta a fost practicarea dialogului cu ceilalti componenti ai societatii romanesti si internationale sub sloganul „prin cunoastere reciproca spre recunoastere reciproca” iar acestea au devenit fapte reale, o dovada fiind si prezenta invitatilor care au vorbit in deschiderea congresului este o dovada ca evreii din Romania sunt recunoscuti pentru trecutul lor in favoarea Romaniei si pentru prezenta lor activa si astazi cu o comuntate de 7000 de membri. Realizari impotante au fost in toate domeniile:  in planul social -cresterea numarului varstnicilor care primesc ajutor, aici introducandu-se ajutorul la domiciliu, renovarea caminelor de batrani si a asigurarii unei vieti religioase corespunzatoare,

Din punct de vedere religios au fost asigurati rabini-numarul lor fiind acum de patru pentru asigurarea serviciilor religioase in comunitatile din Bucuresti si din tara, realizarea acestor servicii religioase facandu-se potrivit prescriptiilor iudaismului. Sarbatorile religioase au o mare reusita peste tot,

O importanta speciala a fost acordata pastrarii patrimoniului de cult mostenit de la inaintasi: sinagogi, bai rituale, cimitire, un exemplu aici fiind renovarea Templului Coral care s-a reinaugurat acum un an, renovrea totala a sinagogii Unirea Sfanta, care adaposteste si Muzeul de Istorie al Evreilor din Romania. De asemenea urmeaza sa fie reconstruita Sinagoga din Constanta, o bijuterie arhitecturala care va fi din nou readusa la viata cu ajutorul statului roman. Insa, si in alte locuri din tara se desfasoara astfel de actiuni.

In acesti ani, a avut loc si o modernizare a centrelor de educatie din Bucuresti, Timisoara, Cluj, Iasi, a centrelor de instruire si recreere, un exemplu fiind celedin comuna Cristian din judetul Brasov, la Borsec si la Eforie Nord.  Este de asemenea, promovata educatia iudaica pe linia prezervarii mostenirii culturale si sunt multe realizarile Centrului de Istorie a Evreilor din Romania iar editura Hasefer este prezenta pe piata cartii din Romania dar si la cele mai importante targuri de carte nationale si internationale.

Tot la acest Congres a fost aleasa si noua conducere a Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania : doctor  Aurel Vainer – presedinte, Ovidiu Banescu – vice-presedinte. De asemenea in staff-ul Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania au fost alesi multi tineri.

Cele mai importante obiective ale noii conduceri sunt: dezvoltarea in continuare si mentinerea vietii comunitare a evreilor din Romania, in conditii demografice complexe, continuarea si dezvoltarea tuturor domeniilor de activitate ale Federatiei si Comunitatilor, cu imbunatatiri calitative, dezvoltarea, incurajarea si diversificarea procesului de cunoastere reciproca care sa conduca la recunoastere reciproce intre evreii din Romania, celelalte etnii si populatia majoritara romaneasca, dezvolarea relatiilor  cu toate cultele religioase din Romania, prin Consiliul Consultativ al Cultelor Religioase, conceperea si realizarea unor proiecte nationale evreiesti si ne-evreiesti si internationale dedicate unei cunoasteri si unei apropieri mai bune intre oameni. Prezervarea si mai buna punere in valoare a patrimoniului evreiesc din Romania – de Cult Mozaic, cultural, artistic si educational- avandu-se in vedere organizarea sistematica de manifestari religioase, cultural artistice si muzeistice.

Text: Cristina Toma / Bucuresti FM
Foto: Realitatea Evreiasca / http://www.jewishfed.ro