Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă și ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări

Publicat de Gabriel Stan, 1 februarie 2022, 15:24

Camelia Stroiu (realizator rubrică): CSAT s-a întrunit miercuri în vederea analizării situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO atât din punct de vedere militar, economic şi energetic, dar şi din perspectiva unei migraţii necontrolate.

În cadrul şedinţei au fost examinate demersurile recente ale Federaţiei Ruse şi au fost analizate acţiuni potenţiale precum atacurile cibernetice, folosirea dezinformării şi a propagandei sau utilizarea energiei ca mijloc de a atinge obiective politice.

Şeful Statului Major, generalul Daniel Petrescu, a prezentat un plan de măsuri care vine în completarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, care urmăresc pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu, plan care a fost aprobat de membrii CSAT.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a declarat că România continuă să se angajeze în apărarea principiilor și valorilor spațiului euroatlantic din care face parte și că este gata să găzduiască o prezență aliată crescută.

Klaus Iohannis: Consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate.

NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Președintele României a mai subliniat rolul primordial al dialogului diplomatic pe care NATO continuă să-l propună Rusiei, dar a adăugat că trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care Moscova refuză continuarea acestui dialog, asigurând totodată că România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și că nu este cazul ca vreun cetățean al țării să se teamă.

Tot miercuri, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Moscova, John Sullivan, a înmânat Ministerului rus de Externe răspunsul oficial al Statelor Unite și NATO privind lista de cerințe publicată de Rusia.

Printre pretențiile Rusiei în vederea reducerii tensiunilor din Europa se numără interdicția Ucrainei de a intra în NATO, precum și limitarea desfășurării de trupe și arme pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Secretarul de stat al Statelor Unite al Americii, Antony Blinken, a declarat imediat după transmiterea documentelor că aliații resping pretențiile Moscovei, dar că nu vor renunța la politica ușilor deschise.

Antony Blinken: Am explicat foarte clar că sunt principii fundamentale față de care ne-am obligat să le susținem și să le apărăm, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Șeful diplomației americane a mai adăugat că documentele transmise Moscovei conțin o serie de propuneri asupra subiectelor la care se poate ajunge la un acord cu Rusia, inclusiv depsre controlul armelor și despre desfășurarea de rachete în Europa, precum și tratatul privind controlul armelor nucleare.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că aliații sunt pregătiți să se angajeze într-o conversație reală cu Rusia, adăugând că progresul în susținerea și consolidarea principiilor fundamentale ale securității europene depinde de măsuri din partea Rusiei.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă, retorică gresivă și activități maligne îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor.

Întrevederea ministrului apărării naționale, Vasile Dîncu, cu ministrul forțelor armate din Republica Franceză, Florence Parly

Publicat de Gabriel Stan, 1 februarie 2022, 14:44

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit joi, la Bucureşti, cu ministrul forțelor armate din Republica Franceză, Florence Parly.

Discuțiile s-au axat, în principal, pe aprofundarea relațiilor militare dintre cele două țări în cadrul Parteneriatului Strategic și s-au analizat misiunile NATO și ale Uniunii Europene, precum și situația de securitate în Europa de Est.

Ministrul Vasile Dîncu și-a exprimat încrederea în finalizarea contractului prin care constructorul francez Naval Group urmează să furnizeze patru corvete statului român și a apreciat răspunsul ferm al Alianței Nord-Atlantice privitor la situația de la granița Ucrainei cu Federația Rusă.

Vasile Dîncu: Provocările cu care se confruntă astăzi lumea democratică nu pot fi depăşite decât prin solidaritate, unitate şi coeziune între toate statele care împărtăşesc aceste valori. Suntem preocupaţi de recentele evoluţii din regiune, şi sperăm că vor prevala dialogul şi înţelegerea între părţi.

Evoluţiile în planul securităţii au confirmat unitatea aliată, recentul Consiliu NATO-Rusia, unde aliaţii s-au exprimat pe o singură voce faţă de solicitările Federaţiei Ruse, fiind un exemplu.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Florence Parly a reafirmat disponibilitatea părții franceze de a contribui la securitatea statelor europene și aliate, prin misiune de prezență înaintată, inclusiv în România.

Florence Parly: O comisie de experți din ministerul meu sosește astăzi în România, pentru a analiza condițiile acestei posibile dislocări. O asemenea schimbare se înacdrează perfect în continuitatea angajamentului nostru actual.

Forțele noastre aeriene zboară de-a lungul țărmurilor voastre și marina franceză dislocă periodic nave pentru a participa la exerciții cu Marina Militară Română. În aceste timpuri dificile, Franța va fi alături de România. Franța își asumă responsabilitățile, cum a făcut-o întotdeauna. Franța nu își abandonează aliații și prietenii.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul oficialului francez în România a mai cuprins întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis și cu prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Mircea Geoană: “Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, de tipul de direcție strategică. Este în codul genetic al NATO”

Publicat de Gabriel Stan, 24 ianuarie 2022, 18:16

„Subiectul săptămânii” este un interviu realizat de colegii de la ziarul armatei, de la Observatorul Militar, un videointerviu realizat de la distanță cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Îl puteți viziona integral pe pagina de Facebook Observatorul Militar.

Marius Bâtcă a dezbătut împreună cu adjunctul Alianței Nord-Atlantice posibilele evoluției geostrategice ale situației tensionate de la granița de est a NATO.

Mircea Geoană: Este un moment complicat. Este probabil şi dacă ne uităm puțin retrospectiv cel mai complicat moment de securitate din Europa din ultimii 30 de ani și este evident faptul că sursa acestor tensiuni este Federația Rusă.

Şi nu acum, cu mulți ani în urmă, ne reamintim 2014, ocuparea ilegală a Crimeii, războiul din Donbas, înainte mai devreme incursiunea militară din Georgia, presiunea constantă pe Republica Moldova și pe țările din spațiul răsăritean, prezența tot mai pronunțată și mai activă și uneori agresivă în Mediterană, în nordul Africii, o postură militară și înzestrare militară, care, evident, creează preocupări.

Ca să vă dau o cifră comparativă pentru a sparge puțin și miturile pe care Federația Rusă încearcă să le propage la adresa NATO sau la adresa Statelor Unite este că prezența militară americană în Europa este astăzi 10% din ceea ce era în timpul Războiului Rece.

Deci unul din zece americani au rămas, nouă din zece au plecat. Într-o perioadă complicată dialogul este foarte necesar, de aceea noi suntem doritori în continuare să angajăm Rusia pe calea dialogului, pe calea diplomației, pe o soluționare politică a problemelor.

E adevărat că, uneori inclusiv în propunerile recente, Federația Rusă nu știm dacă mod deliberat sau în mod maximalist avansează propuneri care o parte dintre ele sunt inacceptabile pentru noi, și pentru noi cei din flancul estic, dar și pentru noi ca europeni și ca aliați în lumea transatlantică.

Dar sunt și alte zone din propunerile Federației Ruse, pe care și noi dorim să le comentăm și să intrăm într-un dialog, mai mult decât o singură întâlnire a Consiliului NATO-Rusia, în care eventual am putea găsi o înțelegere și am putea să găsim formule care de ambele părți să permită detensionarea situației. Dar prima precondiție, orice pozitiv pe agendă este dezescaladarea situației din jurul Ucrainei.

Este anormal să pui presiune atât de explicită, de ostentativă pe o țară suverană din Europa și evident că descurajare și apărare pe de o parte și dialog pe altă parte este poziția constantă și politica constantă a NATO în raporturile noastre cu Federația Rusă.

Marius Bâtcă (realizator): Ştiu că dvs, sunteți un om al dialogului, al diplomației. De multe ori ați pus accent pe faptul că NATO în special este o organizație foarte deschisă la dialog cu Rusia, numai că trebuie să fie sinceritate de ambele părți, însă, după aceste trei runde de discuții, observ din partea oficialilor de la Moscova o reticență în a continua dialogul, chiar s-a spus: nu mai avem ce să mai discutăm.

Nu ni s-au îndeplinit condițiile, noi considerăm că nu are rost. În același timp, se susține că se așteaptă un răspuns în scris. Care este pasul următor? Ce urmează să facă NATO? Ce ar putea să facă SUA în aceste condiții, având în vedere că se pun numai ultimatumuri și totul este așa: vrem noi! Batem cu pumnul în masă!

Mircea Geoană: Secretarul general Jens Stoltenberg, care este și președintele Consiliului NATO-Rusia, deci este președintele celor 30 de aliați și Federația Rusă, în jurul aceleiași mese –  de fapt, la întâlnirea noastră de acum câteva zile, ca și la o altă organizație internațională, Federația Rusă era între România și Slovacia, era așezată alfabetic în jurul aceluiași mese, ca un semnal de dorințe de dialog – și ca președinte al Consiliului NATO-Rusia, secretarul general a închis, a tras concluziile acestui prim Consiliu NATO-Rusia, spunând că vor urma din partea noastră, din partea NATO, către Federația Rusă și către toți aliații, evident, o serie de propuneri în scris.

Același lucru l-a menționat și administrația americană. Sunt în pregătire răspunsuri scrise la propunerile Federației Ruse.

Deci noi, când spunem un lucru,  ne ținem de cuvânt. De aceea, în următoarele zile, vom relua acest dialog într-o formă scrisă. Rămâne de văzut dacă Federația Rusă, care încă nu a spus de o manieră decisivă dacă dorește să continue dialogul cu NATO și cu Statele Unite sau nu dorește să continue dialogul cu noi și cu Statele Unite.

Pe dimensiunea OSCE, Federația Rusă a fost puțin mai explicită, spunând că principalele două căi, modalități de negociere sunt cele bilaterale cu Statele Unite și multilaterale cu NATO. Chiar am terminat în urmă cu câteva ore un Consiliu NATO-Rusia, în care am discutat exact aceste lucruri cu toți aliații și vom transmite în următoarele zile propuneri scrise.

Atunci vom vedea. Dacă Federația Rusă este în mod real interesată de un dialog constructiv cu NATO, dacă într-adevăr dorește să găsim împreună soluții care să fie acceptabile ambelor părți, nu cu ultimatumuri, nu cu… nici măcar cu diplomație prin intermediul presei. E bine să fie transparență, sunt primul care încurajez transparența, dar sunt și lucruri mai delicate, mai gingașe care trebuie discutate nu atât de mult prin interiorul marilor publicații occidentale, cât în interiorul acestor discuții.

Eu unul îmi păstrez un optimism prudent cu privire la șansa de a avea măcar o a doua reuniune a Consilului NATO-Rusia. Până la urmă ar fi nefiresc ca Federația Rusă să ceară un răspuns din partea noastră, noi să îl trimitem și după aceea să nu putem să revenim la masa dialogului.

Unde se va merge mai departe? Sperăm că se va merge către detensionarea situației, către dezescaladarea presiunilor imense asupra Ucrainei și vedeți că sunt de natură militară, sunt și de natură hibridă și să putem să revenim la o situație…

Marius Bâtcă (realizator): Cibernetică…

Mircea Geoană: … la o situație de dialog și o situație detensionată la nivel european.

Marius Bâtcă (realizator): În cazul în care totuși eforturile NATO, ale occidentului, ale SUA nu vor avea rezultat, Rusia nu va trimite un feedback pozitiv, ne putem aștepta totuși la o escaladare, la un conflict nedorit?

Mircea Geoană: Sperăm să nu se ajungă la această situație și ca în cele din urmă, într-un fel evaluarea cost-beneficiu pentru Federația Rusă să indice pentru conducerea acestei țări importante, că costurile pentru o acțiune militară repetată – nu e prima dată, dacă era o ipoteză de lucru, puteam să spunem ”haideți să fim un pic mai puțin vigilenți” – nu! – în 2014 am văzut ce s-a întâmplat la adresa unui stat suveran și independent din Europa, cu anexarea ilegală a Crimeei.

De aceea, eu nu vreau să repet ceea ce au spus și liderul alianței noastre, Jens Stoltenberg, și principalii noștri aliați din NATO: SUA, Canada, Marea Britanie, ce a spus și Uniunea Europeană la unison.

Deci vreau să vă spun că frontul este atât de unit din partea noastră, a aliaților din Europa și din America de Nord, încât costurile ar fi extrem de severe la adresa Federației Ruse. Sperăm să transmitem acest mesaj de unitate și de fermitate pe de o parte – a spus-o și aliatul american, a spus-o secretarul general, v-o spun și eu în calitatea mea oficială de la NATO: în cazul în care se întâmplă o destabilizare sau o incursiune militară la adresa Ucrainei, și postura  NATO pe flancul estic va crește în mod corespunzător.

Noi aici suntem organizația care este chemată să vegheze zi și noapte, indiferent de tipul de risc, indiferent de tipul de direcție strategică din care ar veni riscul sau de domeniul strategic din care ar putea proveni un risc la adresa oricărui aliat, să luăm măsuri, să ne protejăm aliații.

Acest lucru este în codul genetic al NATO și în timp ce noi vorbim și încurajăm și angajăm un dialog, sperăm constructiv, cu Federația Rusă, în același timp ne facem și planificare prudentă, inclusiv de natură militară, pentru că Ucraina într-devăr nu este un aliat și nu i se aplică articolul 5, dar articolul 5, acest fundamental angajament solemn și sacru între aliații din NATO, care face să fie și unicitatea acestei alianțe a noastre, este mai activ și mai vigilent decât oricând.

Deci, încă o dată un mesaj de încurajare a dialogului, un mesaj de descurajare a violenței și a conflictului și, în același timp, un mesaj extrem de clar de fermitate, de unitate și de faptul că NATO veghează, suntem vigilenţi și că securitatea țărilor NATO, începând cu România, continuând cu flancul estic și oriunde în altă geografie sunt protejate de cea mai importantă, masivă şi credibilă alianță NATO.

Reuniunea informală desfășurată la Brest

Publicat de Gabriel Stan, 18 ianuarie 2022, 13:37

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările Uniunii Europene au discutat situația de securitate de la granița Ucrainei cu Federația Rusă, în cadrul reuniunii informale desfășurată la Brest, sub egida președinției franceze a Consiliului Uniunii. Oficialii europeni au analizat și noile provocări în zonele de conflict, unde Uniunea Europeană are dislocate forţe.

În cadrul reuniunii a avut loc și o dezbatere comună a miniștrilor apărării și de externe, pe baza ultimei versiuni a proiectului „Busolei strategice”, care urmează a fi aprobat în luna martie a acestui an.

România a fost reprezentată la reuniune de ministrul apărării, Vasile Dîncu, care a reiterate îngrijorarea cu privire la consolidarea prezenței militare ruse în vecinătatea estică, parte a unei strategii mai ample a Federației Ruse pentru creșterea influenței în zonele de interes şi limitarea parcursului european al altor state.

Tot în această săptămână, ministrul Dîncu a avut alte două întâlniri importante. Una cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, David Muniz, iar o alta cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Andrew Noble.

Parteneriatul Strategic româno-american și situația de securitate în regiune, respectiv misiunile de poliție aeriană întărită, prezenţa navelor militare britanice în Marea Neagră și exercițiile militare comune au fost temele de discuție cu cei doi demnitari.

Florian Bichir: “Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului”

Publicat de Gabriel Stan, 10 ianuarie 2022, 13:03

Cristian Dumitrașcu, de la Jurnal Militar Radio România Actualități, a realizat un interviu cu profesorul, jurnalistul și scriitorul Florian Bichir, profesor de istorie la Universitatea Națională de Apărare.

Cei doi au discutat despre situația din Kazahstan și implicațiile Rusiei în confruntările violente ce s-au petrecut în ultima săptămână.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule Florian Bichir, „La mulţi ani!” Bună dimineața! Bine aţi venit la „Radiojurnal militar”.

Florian Bichir: La mulţi! Bună dimineaţa! Şi sunt foarte onorat să fiu invitatul dumneavoastră.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Suntem la fel de onorați că sunteţi cu noi în direct. Vă mulțumim pentru că ați acceptat să intrați cu noi în această oră, mică, deocamdată, pentru că e sâmbătă, dar lucrurile se rostogolesc, așa, pe scena politică internațională. Sunteţi un analist fin al lucrurilor care se întâmplă în estul Europei şi chiar și mai departe, un cunoscător al spațiului ex-sovietic până acum.

În finalul lui 2021 ne întrebam ce se va întâmpla, cu toţii ne întrebam ce se va întâmpla în această criză de la graniţa Federaţiei Ruse cu Ucraina. Acum, iată, avem și această criză în Kazahstan. Ce spuneţi despre cum evoluează lucrurile?

Florian Bichir: Lucrurile eu cred că încep să se tempereze, pentru că reacţia Kremlinului a fost promptă şi conform noilor doctrine ale Federaţiei Ruse, dure şi rapide. Încă de anul trecut, preşedintele Putin a anunţat că Rusia nu va permite să treacă anumite linii roşii şi având procedurile astea, au intervenit extrem de dur şi rapid.

Iată, două brigăzi de forţe speciale aeropurtate, 45 şi 31, speciale, împreună cu o divizie, tot aeroputată, au intervenit scurt în Kazahstan, unde a fost o criză, hai să spunem, mai mult economică. Dacă îmi permiteţi să detaliez două secunde.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Sigur!

Florian Bichir: Kazahstanul, care este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Asia Centrală, are o mare problemă. Vedeţi, aici apare dihotomia, tocmai cu gazele. Ei exportă gaze în Federaţia Rusă şi importă 90% din ce înseammnă doar automobile. În Kazahstan merg cu gaz de-ăsta, lichefiat, cu GPL. Ei, bine, a crescut preţul.

Pe 5 au izbuncnit nişte conflicte, mai ales în zona din vest, care s-au transformat în ciocniri de-a dreptul. Populaţia, super revoltată. Vă daţi seama, pe 4 să crească preţurile. Ei au gaz, au petrol, exportă în Rusia şi importă de patru ori mai scump, cum ar veni, cel lichefiat; Rusia îl lichefiază. Având în vedere criza asta la care s-a ajuns, de care vorbeaţi şi dumnevoastră, domnule colonel, cu Ucraina şi tensiunea pe care ori n-o vor, o simt cei de la Moscova, li s-a părut că un astfel de conflict, dacă se extinde, duce şi la slăbirea negocierilor pe care încearcă să le producă, plus la o slăbiciune a zonei lor de influenţă şi au intervenit foarte, foarte dur şi rapid.

Deja s-au pacificat acolo, ar trebui să spunem, lucrurile, dar în stil sovietic. Pacificat, în ce sens: preşedintele, al doilea preşedinte al Kazahstanului, Tokaiev, a dat ordin armatei să tragă fără somaţii. Şi s-au alăturat şi ruşii şi eu cred că se rezolvă repede, nu, într-un stil democratic.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Păi nu într-un stil democratic. Aici voiam să ajungem.

Florian Bichir: Vă uitaţi că Kazahstanul face parte din Organizaţia Trattaului de Securitate Colectivă. OSTC, pentru cei care cunosc, e un fel de urmaş al Tratatului de la Varşovia şi tratatul care se opune NATO şi atunci, în cazul acestui tratat, au intervenit, iată, au trimis, v-am spus, o divizie şi două brigăzi aeropurtate.

E foarte clar că e intervenţie, oameni cu experienţă în teatrul de război în Kazahstan, tocmai să nu aibă nicio problemă. S-a tras direct, scurt. Şi factorul extern care mă deranjează de câteva zile – mă deranjează – teoria asta post-sovietică, rusească, care încă dăinuie, că preşedintele a anunţat fără să dea detalii, nu avem detalii de la faţa locului, că a fost o implicaţie străină, ceea ce mi se pare cam mult.

Oamenii ăia sunt obişnuiţi să mai şi revolte implicaţiei străine. Probabil că psihoza asta de a slăbi, de a nu provoca un nou Belarus, de o mână a Occidentului, a democraţiei asta nenorocite, cum zic ei, care vor să încercuiască Rusia, a dus la modul ăsta de reacţii, cum să spun, super dur, rapid.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, este un model periculos. Seamănă cumva şi cu ce s-a întâmplat la noi, în ’89. Seamănă mai mult, iată, cu Primăvara de la Praga.

Florian Bichir: Normal că seamănă.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Drepturile omului sunt încălcate total.

Florian Bichir: Nu vorbim de drepturile în Kazahstan, care e o dictatură, au al doilea preşedinte, care şi ăsta e pe viaţă, dar modelul, ce să spun, Timişoarei, foarte bun ce a spus domnul colonel. A fost o revoltă, până la urmă, din datele pe care le am eu şi pe care le avem, spontană. Vă daţi seama, foamete.

Cum au ieşit muncitorii în timpul regimului comunist la Braşov, pentru salarii au ieşit la Timişoara şi au ieşit pentru nu-și permiteau 100 de lei sau 20 de lei şi dup-aia s-au transformat în terorişti. Cam aşa şi acolo, în momentul în care au văzut pe 5 ianuarie, când au început în Vest zona spre ieşire a Caspicii, că maşina pe care o alimenta cu gaz, cu butelii, cum se poartă şi pe la noi, deodată plăteşte de patru ori mai mult, a început revolta. Iar la centru se vorbeşte de terorism, mână străină şi uite, a apărut şi ajutorul frăţesc, rusesc, de data asta, nu sovietic.

Seamănă, într-adevăr, ziceţi dumneavoastră, dar probabil că nervii sunt întinşi la maxim la Kremlin şi când au auzit de aşa ceva, imediat, reacţia lor… Nu te duci împotriva unor cetăţeni ai altei republici şi vorbeşti de atacuri, de cetăţeni străini, imediat se felicită între ei, i-a felicitat şi China. Asta pare, aşa, la nivelul putinist, deja un erou, că a pacificat ţara. S-a tras cu glonţ. Şi fără să mai întrebe pe nimeni.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, iată care este diferenţa între cele două sisteme. Şi, spre finalul interviului, ce părere aveți, cum se cum se va finaliza  și ce implicații credeţi că vor fi pentru noi?

Florian Bichir: Pentru noi nu vor fi nici un fel de implicaţii. Implicaţii vor fi pentru Federația Rusă, care vedeţi că e foarte grijulie cu ce înseamnă export de petrol şi de gaze, pentru că ei stăpânesc, de fapt, piaţa Kazahstanului, nu are rost să ne păcălim.

Criza s-a terminat, pentru că ei au rezolvat-o în stil foarte bine arhicunoscut din istorie. Deja, cred că s-a lichidat tot ce a însemnat acolo. E o slăbiciune, totuşi, a acestui colos, câteodată, cu picioarele de lut. Nu cred că va mai continua şi altceva, din moment ce au trimis forţe extraordinar de importante.

Din datele mele, peste 35.000 de militari cu experienţă în teatrele de operaţiuni ruseşti alocaţi în decurs de, iată, nici o zi jumate, două, în Kazahstan. Deci treaba s-a pacificat. S-a pacificat în stil rusesc, nu mai mişcă nimeni.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc foarte mult. Vom fi cu ochii pe aceste evenimente. Ne interesează, pentru că suntem foarte aproape, să zicem, de această zonă. Domnule profesor Florian Bichir, vă mulțumesc tare mult. Week-end plăcut!

Florian Bichir: Eu vă mulţumesc din suflet şi să dea Dumnezeu să fie pace!

Sursa foto: France 24.

Inițiativa Bucharest 9

Publicat de prosavioleta, 1 decembrie 2021, 10:02

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Situația fără precedent de la granița dintre Polonia și Belarus dezbătută la București. O nouă reuniune a miniștrilor apărării din ţările participante la „Inițiativa Bucharest 9” s-a desfășurat în capitală, pe parcursul a două zile. Lansată la inițiativa României și Poloniei în anul 2015, platformă București 9 a fost gândită pentru aprofundarea dialogului și cooperării între aliații de pe flancul estic al NATO: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Republica Slovacă și Ungaria. Ministrul apărării Vasile Dîncu a subliniat importanța reuniunii în contextul evoluțiilor recente pe flancul estic al C.

Vasile Dîncu, ministrul apărării naționale: Consultările acestui forum au o importanță aparte în contextul dezvoltărilor de securitate din ultima perioadă, având în vedere dislocările masive de trupe ale Federației Ruse la Marea Neagră, în apropierea graniței cu Ucraina. Reuniune este relevantă, de asemenea, în contextul evoluțiilor recente de la granița Poloniei, Lituaniei și Letoniei cu Belarus, unde regimul de la Minsk instrumentează valul de imigranți împotriva statelor NATO. Doresc să folosesc acest prilej pentru a exprima solidaritatea noastră cu Polonia, țară cu care avem un parteneriat strategic solid și care se confruntă cu o amenințare hibrid fără precedent în aceste zile. Pe acest fond, întâlnirea noastră a dorit să transmită un mesaj clar de unitate și solidaritate a statelor NATO de pe flancul estic aliat, în linie cu valorile comune pe care le împărtășim în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Marius Bâtcă: Crimeea reprezintă un fel de „portavion” rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 23 noiembrie 2021, 13:28

Sonia Raicu, de la Jurnal Militar, Radio România Actualități, l-a avut ca invitat pe jurnalistul Marius Bâtcă de la „Observatorul militar”. El a publicat în ediția de miercuri, 17 noiembrie 2021, a săptămânalului Armatei o analiză complexă având ca temă acest subiect fierbinte. Ascultăm.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Marius, bine ai venit!

Marius Bâtcă: Bună ziua, Sonia! Bună ziua, radioascultătorilor!

Sonia Raicu (realizator rubrică): Vorbim despre situația tensionată de la granița Poloniei cu Belarus, o situație care îngrijorează foarte mulți specialiști militari, pentru că în spatele acelor grupuri foarte mari de migranți îndreptate către granița Poloniei se pare că sunt alte intenții ale Rusiei îndreptate către Ucraina.

Chiar ai publicat săptămâna aceasta, în ultimul număr al „Observatorului militar”, un articol legat de această amenințare.

Marius Bâtcă: Ai pomenit foarte bine că există niște interese mari în spate din partea Federației Ruse. Provocările de la granița dintre Belarus și Polonia sunt strict legate de niște acumulări de forțe substanțiale; vorbim de trupe și tehnică de luptă, pe care Federația Rusă le strânge în ultima perioadă la granița Ucrainei.

Astfel au apărut temeri bine întemeiate în cancelariile europene şi la Washington în privinţa intenţiei Federaţiei Ruse. Dacă ne luăm după ce spune secretarul de stat Anthony Blinken, toată această mişcare de migranţi şi provocările care s-au petrecut recent la graniţa belaruso-polonă au de fapt rolul de a masca ceea ce intenţionează să facă Rusia.

Ştim foarte bine că Rusia a anexat ilegal Crimeea, a intervenit în estul Ucrainei – în momentul de faţă se desfăşoară un război civil pe partea de est a Ucrainei, iar combatanţii pro-ruşi sunt sprijiniţi din plin de Federaţia Rusă.

Faptul că peste 90.000, aproape 100.000 de militari ruşi sunt undeva la 200 de kilometri de graniţa Ucrainei, iar trenuri cu tehnică de luptă se îndreaptă către graniţa Ucrainei reprezintă o mare ameninţare pentru stabilitatea regională şi pentru securitatea din regiunea Mării Negre.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Inclusiv şeful apărării din Marea Britanie, generalul Sir Nicholas Patrick Carter, a afirmat că există un risc de izbucnire occidentală a unui conflict între Occident şi Rusia, dat fiind aceste ameninţări constante şi presiuni constante asupra graniţei Ucrainei.

Marius Bâtcă: Da, şi nu este vorba numai de presiunea pe care Federaţia Rusă o face asupra graniţelor ucrainene, ci este vorba, în general, despre acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse în Bazinul Mării Negre, Georgia este supusă unor presiuni continue, începând cu 2008, de când am avut acea invazie a statului georgian de către Federaţia Rusă, la scurt timp după summitul NATO de la Bucureşti.

Nu trebuie să uităm că avem un conflict îngheţat foarte aproape de noi, în regiunea transnistreană – avem o bucată a teritoriului Republicii Moldova care se află sub ocupaţia militară a Federaţiei Ruse, care este un cap de pod prin care Federaţia Rusă încearcă să influenţeze politica de la Chişinău. Toate aceste acţiuni agresive ale Federaţiei Ruse agravează foarte mult tensiunile din Marea Neagră. Există tot timpul riscul izbucnirii unui conflict armat şi riscul este extrem de mare.

Am avut parte de provocări extrem de periculoase ale aviaţiei ruseşti – să ne aducem aminte că au fost câteva incidente cu avioane de luptă care au trecut razant pe deasupra navelor americane sau britanice în Marea Neagră.

Reprezintă această Crimee un fel de ‘portavion’ rusesc în Marea Neagră şi o potenţială trambulină pentru lansarea unor atacuri împotriva flancului estic al NATO.

Aşa că trebuie să fim foarte atenţi să urmărim exact toate mişcările de trupe pe care Federaţia Rusă le face în zonă, pentru că ce ne-a învăţat pe noi ultimul deceniu: Federaţia Rusă este extrem de imprevizibilă, sub conducerea lui Vladimir Putin poate recurge la nişte surprize extrem de neplăcute.

Aceste mii de oameni sau veniţi din zonele respective au ajuns în Belarus fiind aduşi, unii forţaţi şi unii minţiţi. Totul s-a făcut organizat, cu avioane, ceea ce nu s-a mai întâmplat, este o premieră. Au fost aduşi direct din Belarus direct cu avionul, din zonele din care proveneau sau zone de concentrare.

Li s-a promis cel mai probabil că vor fi aduşi în Germania, doar că, dacă ne uităm la cum erau îmbrăcaţi, foarte mulţi erau cu haine călduroase, unele scumpe, pregătire militară – ştiau cum să-şi facă adăposturi din cetină, chiar am văzut nişte adăposturi foarte interesante, pe care le-am mai văzut doar în manualele pentru cercetaşi.

Pericolul este din mai multe puncte de vedere. O dată, se pune presiune asupra graniţei poloneze, care este şi graniţă UE şi graniţă NATO. În al doilea rând, există pericolul generalizării fenomenului, pentru că dacă se va vedea că are succes ne vom trezi cu milioane, la un moment dat, de migranţi, care să forţeze.

Alt pericol care mai există: apărând această agitaţie, aceste provocări la graniţă, toată atenţia Occidentului va fi concentrată pe acea zonă, Polonia şi ţările baltice. Rusia speră că Occidentul nu va mai fi atent la mişcările de trupe de la graniţa cu Ucraina./avladucu/atataru/ Aşa că trebuie să vedem ce se întâmplă, să urmărim, să sperăm că lucrurile nu vor escalada. Să sperăm că Federația Rusă va încerca, până la urmă, să intre în dialog cu NATO, să termine cu provocările.

E greu de spus cum va evolua. Avem de-a face cu această acumulare mare de tehnică de luptă și de trupe; ar indica faptul că urmează o ofensivă. În schimb, au venit foarte multe semnale din partea Occidentului. I s-a transmis Moscovei că ar trece de o linie roșie foarte gravă dacă intră în Ucraina.

Există solidaritate la nivelul NATO. Trebuie să nu uităm că Ucraina este partener NATO, beneficiază de un sprijin destul de mare din partea NATO și SUA, în special, pe partea de apărare, chiar și Turcia contribuie foarte mult la apărarea Ucrainei, prin furnizare de tehnică de luptă modernă.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost jurnalistul militar Marius Bâtcă, de la săptămânalul „Observatorul militar”. Marius, îți mulțumim și te mai așteptăm.

Marius Bâtcă: Și eu îți mulțumesc, numai bine și să ne revedem în situații mult mai liniștite.

Lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată!

Publicat de Andra Radu, 29 octombrie 2021, 13:00

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, printr-o nouă hotărâre, actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat, în zona roşie intrând Olanda, Federaţia Rusă, Insulele Feroe şi Guernsey.

Totodată, potrivit HCNSU nr.95/2021, în zona galbenă au intrat:

– din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Malaysia, Cuba, Grenada, Costa Rica şi Antigua și Barbuda;

– din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Cehia, Danemarca, Ungaria, Germania, Elveţia, Liechtenstein, Groenlanda, Iordania și Botswana;

De asemenea, în zona verde au intrat: Palestina, Bermuda, Curaçao, Montserrat, Insulele Virgine Britanice şi Insulele Turks şi Caicos.

Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia

Publicat de prosavioleta, 9 septembrie 2021, 19:11

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul săptămânii’ domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, bine ați venit la ‘Jurnal Militar’!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Cristian Dumitrașcu (realizator): Ați participat, recent, la Reuniunea informală a miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene la Ljubljana, în Slovenia. După cum știm, securitatea spațiului euroatlantic reprezintă o zonă de convergență a obiectivelor strategice ale NATO și ale Uniunii Europene. Care au fost principalele teme de discuție pe care le-ați abordat la întâlnirea cu miniștrii apărării din Uniunea Europeană, domnule secretar general adjunct?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am particiat la invitația Înaltului reprezentant pentru politică externă și securitate comună Josep Borrell şi a preşedinţiei slovene a Consiliului UE. Este o practică uzuală între cele două organizații, între NATO şi UE; de asemenea, invităm înalţi reprezentanţi ai UE la întâlnirile miniștrilor apărării din NATO şi acest lucru se va întâmpla în luna octombrie la reuniunea miniştirilor apărării din statele aliate. Evident, momentul este foarte, foarte complex. Relația între NATO şi UE reprezintă cheia de boltă a securității europene. NATO este și va rămâne cea mai solidă ancoră de securitate pentru statele aliate, este garanția de securitate pe care relația transatlantică ne-o oferă tuturor, dar și inițiativele Uniunii Europene în domeniul de apărare și securitate sunt de salutat atâta vreme cât ele contribuie la întărirea capabilităților militare ale statelor europene şi, evident, nu intră în competiție în niciun fel cu misiunea Alianţei Nord-Atlantice. Am discutat, bineînţeles, şi despre situația creată la nivel regional și internațional după situaţia complicată din Afganistan. Am discutat şi despre alte zone de tensiune și potențial risc. Am avut și o discuție interesantă cu un alt reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care, la rândul său, ne-a prezentat modul în care Organizația Mondială privește zone de mare complexitate care se întind din zona asiatică, în estul Europei, în Marea Neagră, în zona Orientului Mijlociu și în Africa. Deci, este un lanţ de elemente de insecuritate pe multiple planuri; nu în ultimul rând, modul în care Federația Rusă își manifestă agresivitatea și acțiunile, toate geografiile și domeniile care interesează Alianța Nord-Atlantică, ascensiunea Chinei, probleme legate de dimensiunea cibernetică, atacurile hibride, dezinformarea, noile tehnologii, competiția din spațiu – vă dau o listă destul de lungă de subiecte care sunt, evident, de interes pentru miniștrii apărării și, evident, pentru Alianţa Nord-Atlantică.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pornind de la lecțiile învățate în Afganistan, care sunt în acest moment cele mai mari provocări și amenințări în domeniul securității, pentru că ați amintit despre Federația Rusă, imediat s-au repliat și au folosit imagologic această situație din Afganistan într-un fel în care cu siguranță a provocat o luare de poziție din partea NATO, mă gândesc.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Momentul nu este ușor și trebuie să fim onești și pentru aceasta secretarul general Stoltenberg și noi toți la NATO ne apucăm foarte serios de un proces de autoevaluare și pe linie militară, ceea ce comandanții noștri militari fac de fiecare dată când închidem o misiune e datoria profesională a militarilor noștri și o vom face ca de fiecare dată foarte bine. Şi la nivel politic trebuie să învățăm din ce s-a întâmplat în acești ani lungi de investiții, de sacrificiu, o alianță la nivel global cum nu a mai fost cazul până acuma, nu doar țările NATO în jurul Americii, dar și foarte mulți parteneri internaţionali din Ucraina, din Georgia, din Azerbaidjan, din Japonia, din Australia, din Coreea de Sud, deci este un moment în care necesită sinceritate, introspecție și decizii operaționale, pentru că oricum NATO, care a început deja procesul de adaptare, după ocuparea Crimeei ilegală de către Federația Rusă acuma deja șapte ani, vom continua să facem acest lucru în drumul către summitul de la Madrid, unde liderii noștri vor adopta un nou concept strategic și de aceea ceea ce simțim și învățăm din lecțiile din Afganistan, dar nu numai acest lucru, ci tot ce înseamnă evoluții în spațiul de securitate la nivel european, transatlantic și global vor trebui să fie incorporate în acest nou concept strategic și pentru ascultătorii noștri conceptul strategic al NATO este un document de maximă importanță pentru Alianța Nord-Atlantică, ne afectează pe noi toți, pe români, pe americani, pe canadieni, pe noi toți, sunt miliarde de oameni în țările NATO, pentru că după Tratatul de la Washington, tratatul de întemeiere a Alianței Nord-Atlantice, faimosul articol 5, clauza de securitate mutuală, conceptul strategic este al doilea cel mai important document în ierarhia importanței documentelor care guvernează în momentul în care NATO acționează, reacționează și anticipează riscuri la nivel internațional.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Întorcându-ne la întâlnirea de la Ljubljana, concluziile trase acolo au fost unele optimiste în ceea ce privește perspectiva cooperării NATO cu Uniunea Europeană, cum a fost până acum?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Eu am primit din partea secretarului general Stoltenberg misiunea aceea evident de a-l seconda în tot ceea ce face la conducerea alianței, să acorde o atenție specială la nivel politic relației între NATO și UE. Este o relație fundamentală, pentru că – să vă dau doar o cifră – 90% din populația statelor UE trăiesc de fapt și în state NATO. Vă dau și o altă cifră: 34% din PIB-ul țărilor UE reprezintă practic o treime din PIB-ul tuturor țărilor NATO, iar investițiile de apărare ale UE reprezintă 20% puțin din ceea ce înseamnă ansamblul chetelor de apărare pe care țările non UE le aduc la masa Alianței: America, Canada, Marea Britanie, Norvegia, Turcia. De aceea, nevoia ca Europa să devină mai puternică din punct de vedere securitar și militar, să aibă capabilități mai puternice în complementaritate cu acțiunile din cadrul NATO reprezintă un lucru pe care noi îl încurajăm. Acolo unde există un risc și o tentație uneori de a intra într-o oarecare competiție din punct de vedere securitar între NATO și Uniunea Europeană, acolo o spunem foarte clar și foarte deschis, de aceea chiar săptămâna viitoare voi prezida întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, avându-l ca invitat pe cel care conduce serviciul de acțiune externă al UE, ambasadorul Staninov, care ne va prezenta modul în care UE se gândește la busola strategică a UE. Deci  intimitatea strategică, comunitatea de valori, comunitatea de interese și securitatea și geografia comune pe care le avem NATO și Uniunea Europeană ne fac să fim parteneri strategici unici și indispensabili unii pentru ceilalți.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Spuneați despre acel spirit de competiție între NATO și Uniunea Europeană. Direcția este una către bine sau mai e de lucru?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Nu, este o relaţie de complementaritate, și, încă o dată, pentru foarte multe decenii Europa a fost foarte confortabil la adăpostul garanţiei de securitate american, care, în continuare, reprezintă principalul garant de securitate, principala putere militară a lumii, principala putere economică a lumii, şi, în mod evident, relația transatlantică, alături de canadieni, rămâne vitală pentru noi, pentru că este o chestiune care nici măcar nu trebuie comentată, este atât evident că securitatea europeană nu poate fi asigurată fară particiarea aliaţilor noştri de dincolo de Ocean. Europa, în această lume în care, iată, după într-un fel iluzia pe care am avut-o cu toții, poate, după terminarea războiului rece, că intrăm într-o perioadă de pace, de colaborare, unipolară chiar, iată că am revenit la o perioadă a competiției între marile puteri; am vorbit de China, am vorbit de Rusia, Europa are nevoie să devină mai puternică, și de aceea atâta vreme cât facem lucrurile în complementaritate orice investiție europeană suplimentară în propriile capacități militare este un lucrul pe care noi îl salutăm și îl încurajăm.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Invitat la ‘Subiectul saptămânii’, la ‘Jurnal militar’, a fost secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Domnule Geoană, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Cu plăcere!

Două aeronave Eurofighter Typhoon au interceptat o aeronavă a Federației Ruse deasupra Mării Negre

Publicat de Gabriel Stan, 24 august 2021, 11:28

Alexandru Dina (realizator rubrică): Două aeronave Eurofighter Typhoon aparţinând Forţelor Aeriene Regale Britanice au executat marţi, 17 august, o misiune de Poliţie Aeriană în spaţiul aerian internaţional deasupra Mării Negre, pentru interceptarea unei aeronave a Federaţiei Ruse în urma detectării activităţii aeriene, în apropierea regiunii de informare a zborurilor Bucureşti.

Dirijarea, controlul şi coorodnarea misiunii au fost gestionate de către controlorii de trafic aerian din cadrul Centrului de Operaţii  Aeriene Torrejón.

Aeronavele britanice au interceptat aeronava rusească prin identificare viziuală a acesteia, care, după ce s-a apropiat până la 40-50 km de spaţiul aerian naţional, s-a retras părăsind regiunea de informare a zborurilor Bucureşti.

Exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”

Publicat de Gabriel Stan, 13 iulie 2021, 10:58

Cristian Dumitrașcu (realizator): Începem cu interviul de la Constanța, pe care l-am realizat cu contraamiralul de flotilă Valentin Iacoblev și asta pentru că Forțele Navale Române au participat, între 28 iunie și 10 iulie, adică astăzi, la exercițiul multinațional „Sea Breeze 21”, organizat de Forțele Navale ale Statelor Unite ale Americii și cele ale Ucraina aici în apele internaționale ale Mării Negre și în raioane de instrucție terestră din zona Odesa.

Amiralul Iacoblev este comandantul Flotei 56 Fregate și mi-a vorbit despre etapele de pregătire a exercițiului „Sea Breeze”, dar și despre ce va fi anul acesta la Ziua Marinei.

Amiralul Valentin Iacoblev: Întotdeauna participarea la activități de instrucție pe mare presupune o pregătire minuțioasă din partea echipajelor cu privire la nave, exerciții, antrenamente, astfel încât personalul, echipajul navei să poată acționa în condiții corespunzătoare în funcție de situațiile de instrucție sau, după caz, de situațiile reale care pot apărea. Prin urmare, da, ne pregătim.

Un astfel de exercițiu pentru fiecare tip de navă începe undeva cu trei luni înainte, timp în care se verifică starea de funcționare a tehnicii, se verifică încă o dată și încă o dată până când suntem mulțumiți.

Bineînțeles, personalul se concentrează pe exercițiile normale și firești care se execută în cadrul postului de luptă, serviciului de luptă și cu nava, bineînțeles, la sfârșit, deci sunt o serie întreagă de activități peste care nu trecem, nu vrem să trecem și nu vom trece niciodată.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumneavoastră aveți experiența comandantului de fregată care a participat la multe exerciții și spuneați mai devreme că trebuie verificat încă o dată și încă o dată. Asta vine și din experiența dumneavoastră nu?

Amiralul Valentin Iacoblev: Da, de acord face parte din experiența pe care am dobândit-o în timp și consider că este modul normal și firesc de a proceda în continuare.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Lecţii învăţate sunt întotdeauna după un astfel de exerciţiu?

Amiralul Valentin Iacoblev: Da! Procesul de lecții învățate este un proces cu care noi lucrăm în mod normal, dar din punct de vedere al pregătirii navelor, sunt acele rutine, tehnice, operaționale pe care trebuie să le desfășurăm, astfel încât totul să fie funcțional.

În schimb, din această situație legată de contextul pandemic, am convingerea personale că cei mai mulți dintre noi am învățat foarte mult.

Am putut observa că oamenii sunt mult mai grijulii, am putut înțelege că împreună, cei de la bordul navelor, reușesc să gestioneze lucrurile foarte bine din această perspectivă, lucru care pe mine mă încântă efectiv.

Singurul lucru pe care şi-l dorește orice comandant de navă în momentul în care pregătește o astfel de activitate este să-și pregătească nava cât mai bine și echipajul, iar când se înapoiază, să raporteze misiune îndeplinită.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Mulțumesc mult, domnule contraamiral. Acum, dacă tot v-am prins, mai ai o lună până la Ziua Marinei. Sunteți gazdă în fiecare 15 august. Cum va fi anul ăsta?

Amiralul Valentin Iacoblev: Din păcate pentru publicul larg, și în acest an se manifestă în continuare restricțiile legate de COVID-19, fapt ce nu ne permite încă să desfășurăm activitățile așa cum publicul a fost învățat și ne dorim și noi.

De asemenea, Ziua Porților Deschise, o activitate care întotdeauna ne-a permis și am realizat o apropiere mai bună față de publicul constănțean, de vizitatorii, de cei veniți în vizită în Constanța, din acest punct vedere ne concentrăm pe acest lucru.

Cu public, dar cu înțelegerea din partea publicului că nu vom intra cu toții în port, va fi o forma de eșalonare a personalului, astfel încât să nu avem foarte, foarte mulți oameni care să formezi aglomerare la un moment dat. Şi atunci vom coordona acest aspect și în continuare ne vom prezenta așa cum am făcut-o dintotdeauna, la standarde cât mai înalte.

La Subiectul săptămânii s-a mai discutat despre exercițiul Sea Breeze alături de șeful Statului Major al Forțelor Navale, contraamiralul Mihai Panait, și cu șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite, contraamiral de flotilă Marian Săvulescu

Contraamiral Mihai Panait: Sea Breeze pot spune că face parte din planul de măsuri de consolidare a securității pe flancul estic al NATO și al Uniunii Europene, prin dezvoltarea unor exerciții comune cu statele partenere, având ca obiective principale consolidarea cooperării militare și a interoperabilității între forțele navale participante.

Sea Breeze, alături de celelalte exerciții care se desfășoară în Marea Neagră, și doresc să aduc aici în atenție exercițiul Breeze, Breeze este un exercițiu condus, planificat, coordonat de către forțele navale ale Bulgariei și va începe imediat după Sea Breeze, unde vom avea de asemenea o participare consistentă, cu unități navale, Sea Shield este un exercițiu condus de către forțele navale ale României și este cel mai mare exercițiu de luptă antisubmarin dezvoltat, planificat, condus de către forțele navale române, în anul acesta de instrucție, în 2021, dacă vă aduceți aminte, în aprilie am desfășurat acest exercițiu cu rezultate remarcabile, și alte câteva exerciții, Poseidon sau EPMCM Dive, Riverine sau Summer Storm, conduse sau planificate în cooperare cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică.

Contribuim în felul acesta la asigurarea securității pe această regiune deosebit de importantă și încercăm prin ritmul pe care îl impunem să creștem nivelul de pregătire al echipajelor și să consolidăm relația în cadrul angajamentelor euroatlantice ale forțelor navale române, ale Armatei României.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că aţi spus chiar acum, angajamentele euroatlantice, nu întâmplător v-am invitat pe amândoi, foști colegi, cum am spus, de pe fregată, pe dumneavoastră şi pe domnul Săvulescu.

După modelul NATO, iată că lucrurile se întâmplă foarte interesant printr-o predare de responsabilitate, atunci când se merge în misiune NATO, către Comandamentul Forțelor Întrunite şi aș vrea, domnule Săvulescu, să ne spuneți, pentru ascultători, cum este şi de ce este mai eficient așa.

Contraamiral Marian Săvulescu: În Marea Neagră, teatrul de operații, aici avem responsabilități, vorbim de Comandamentul Forţelor Întrunite, privind coordonarea, conducerea forțelor puse la dispoziție de statul roman.

În câteva cuvinte, vorbim despre generator, Statul Major al Forțelor Navale, care pregătește unitățile navale sau forțe de nivel de grupă, vorbim de specialiștii în distrugeri, EOD-iştii, şi după ce parcurgem procesul de pregătire, certificare și evaluare, avem un proces de transfer de autoritate de la generator către cel care conduce lupta. Revin la întrebarea anterioară și aceste exerciții menţionate de domnul amiral anterior nu sunt de ieri, de astăzi.

Factorul declanşator a fost 1994, semnarea Parteneriatului pentru Pace, și începuturi timide, gen „Cooperative Partner” în Marea Neagră în țările din partea vestică, de la nord la sud, Ucraina, România și Bulgaria. Aceste exerciții s-au dezvoltat de-a lungul anilor. Așa a apărut Sea Breeze, aşa a apărut Breeze, aşa a apărut, ulterior, Poseidon și Sea Shield, exerciții pe care le avem pe radar din 1997.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Vi s-a întâmplat, pe când erați comandanți de navă, să vă întâlniți cu forțe ostile Alianței, domnul Săvulescu?

Contraamiral Marian Săvulescu: În Marea Neagră nu avem nevoie să ne imaginăm OPFOR așa cum spuneaţi mai devreme, el este prezent. Nave ale Federației Ruse monitorizează orice navă militară străină la momentul în care intră la nord de Bosfor și, de asemenea, este parte, să zic așa, făcând urmărirea grupărilor navale pe timpul exercițiilor.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Îmi aduc aminte că, domnule Panait, aţi avut acea misiune în Africa…

Contraamiral Mihai Panait: Operaţia EU NAVFOR Atalanta de luptă împotriva pirateriei, 2012.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Inamic periculos şi acolo.

Contraamiral Mihai Panait: Şi întotdeauna avem, întotdeauna trebuie să fim pregătiți pentru vreme rea, pentru mare rea și să să reușim să contracarăm toate amenințările și toate riscurile.

Este important, spuneați că am performa la bordul navelor și încercăm acum de pe pozițiile pe care suntem să transmitem toată experiența noastră și să îmbunătățim prin lecțiile identificate sau lecțiile învățate procesul de planificare, de pregătire și de execuție cu o permanentă evaluare a tuturor echipajelor navelor, astfel încât pe timpul misiunii să să plecăm foarte bine pregătiți şi să ne întoarcem acasă cu navele și cu echipajele în siguranţă.

Federația Rusă obișnuiește să reacționeze la activitățile pe care NATO le planifică și le execută în Marea Neagră prin prezență navală și aeriană militară în proximitatea raioanelor de desfășurare și a navelor noastre, chiar dacă sunt anunțate din timp zonele în care desfășurăm exercițiile.

Legislația internațională, dreptul mării, libertatea de navigație în apele internaționale este un drept sfânt din punctul nostru de vedere, al Forțelor Navale, al marinarilor, și sunt toate exercițiile planificate în conformitate cu legislația internațională, cu regulile de angajare și restricțiile internaționale și naționale ale țărilor participante.

Contraamiral Marian Săvulescu: Domnule amiral, dacă îmi permiteţi, aş vrea să intervin. Vizavi de cele 32 de țări, zic așa, oarecum exotice: Brazilia, Japonia, Senegal, Tunisia, până acum nu au fost în Marea Neagră, au reprezentanți, e o chestiune foarte interesantă, noi, care am plecat din copilărie în zona aceasta, să vedem acum în Marea Neagră țări de dincolo de meridiane, participanți cu structuri diferite în acest exerciţiu de importanță pentru noi, de altfel.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Am în față doi oameni foarte importanți din punctul meu de vedere, pe care eu îi prețuiesc deopotrivă. Ați fost comandanții celei mai puternice nave militare românești, cu guri de foc, nu povestim acum că nu avem timp. Se mai pune problema, ca în Al Doilea Război, să fim singuri în fața unui eventual atac?

Contraamiral Marian Săvulescu: Răspunsul meu aici la prima acţiune…

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este retorică, sigur.

Contraamiral Marian Săvulescu: … este nu, pentru că, uitați-vă, domnul amiral amintea mai devreme de exercițiile din partea de vest ale Bazinului Mării Negre. Mesajul național, generatorul, Statul Major al Forțelor Navale, și Comandamentul Forțelor Întrunite, unitatea de comandă a NATO, suntem împreună.

Apoi, mai avem în zona respectivă și în afară țări partenere care sunt împreună în acest proces de instruire vizavi de răspunderea la amenințări.

Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o temă falsă, asta am vrut să subliniez la sfârșit. Se tot spune, ce să facem noi cu două fregate – Maria, Ferdinand și Mărășești, de model românesc un pic mai vechi? Generalul Petrescu spunea la o întrebare similară în „Actualitatea militară” mai acum câteva săptămâni același lucru. Ce facem? Păi nu suntem singuri. Acesta a fost mesajul, nu?

Contraamiral Marian Săvulescu: Este adevărat. Datoria noastră este să ne pregătim, şi datoria noastră națională, dar și datoria noastră ca membru în Alianța Nord-Atlantică și este foarte important să încercăm să menținem navele și echipajele într-o formă foarte bună, astfel încât să executăm împreună cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică misiunile pe care le primim, atunci când ne întoarcem în porturile de bază, de la mare sau de la Dunăre, să raportăm „misiune îndeplinită”.

Importanța zonei Mării Negre pentru Alianţa Nord-Atlantică

Publicat de Gabriel Stan, 7 iunie 2021, 12:22

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Zona Mării Negre este o regiune de importanţă vitală pentru Alianţa Nord-Atlantică şi rolul României şi al ţărilor riverane aliate din regiunea Mării Negre sunt extrem de importante.

Suntem, de asemenea, interesaţi în a găsi cele mai bune răspunsuri de apărare şi descurajare pentru prezenţa militară a Federaţiei Ruse şi militarizarea Crimeei, ocupate ilegal, şi ca element de proiectare de forţă din zona Mării Negre şi dincolo de Marea Neagră, către zona Meditaranei.

De aceea, din punc de vedere al coerenţei politicilor de apărare şi descurajare, întreg flancul estic este important pentru Alianţă, aşa cum venim, ca întotdeauna, cu o logică de 360 de grade.

Încercăm să găsim răspunsuri şi găsim răspunsuri pentru întreaga geografie aliată. Zona Mării Negre a crescut în semnificaţie geopolitică, strategică şi militară şi NATO, ca întotdeauna, răspunde acestor provocări. România este un aliat de valoare excepţională pentru NATO şi acest lucru este reflectat şi prin deciziile pe care Alianţa le-a adoptat cu privire la prezenţa militară NATO în România şi, prin România, în întreaga regiune.

Modul în care România, de zece ani de zile, a acţionat pentru sistemul de apărare antirachetă al NATO a adus o recunoaştere a faptului că în această zonă există nevoie de prezenţă NATO şi prezenţă aliată cât mai considerabilă.

Mădălina Ilinca (reporter): Cum apreciaţi participarea militarilor români la misiunea din Afganistan, cei 19 ani?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: O misiune de aproape două decenii se apropie de sfârşit. Şi cred că aşa cum ne gândim la următorul capitol al relaţiei NATO cu Afganistanul, închidem operaţiunea NATO din Afganistan, dar nu închidem relaţiile NATO cu Afganistanul.

Vom continua să sprijinim această ţară, pentru a reveni în matca ţărilor recunoscute şi active şi predictibile la nivel internaţional. Vom continua să sprijinim structurile de apărare şi de securitate naţională ale Afganistanului, pentru a putea să reziste prin forţele proprii provocărilor.

Modul în care militarii români, unele din cele mai importante contingente de-a lungul celor două decenii de contribuţii la operaţiuna din Afganistan, şi-au făcut datoria, modul în care au apărat drapelul aliat şi drapelul României, modul în care de foarte multe ori, din păcate, au avut de oferit şi de sacrificat lucruri extrem de valoroase nu fac decât să ne uităm cu mândrie, dar şi cu recunoştinţă către militarii noştri.

Şi suntem convinşi că ceea ce au învăţat, inclusiv din punct de vedere al capacităţii de a lupta împreună cu toţi ceilalţi aliaţi din cadrul NATO şi cu foarte mulţi parteneri globali ai NATO în Afganistan, le va fi de folos şi ne va fi de folos odată ce vor reveni acasă. Aprecierile şi recunoştinţa noastră pentru aceşti bravi militari români!

Mădălina Ilinca (reporter): Cât de important este pentru România să aibă în ierarhia NATO a doua cea mai importantă poziţie politico-militară?

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Mă onorează, dar nu este o funcţie obţinută cu titlu personal, este reflectarea faptului că aliaţii mai recent sosiţi în cadrul NATO, în ultimii 20 de ani, cresc în influenţă, cresc în capacitatea de a funcţiona la nivelul cel mai înalt.

România joacă la „Liga mare” şi acest lucru este datorat militarilor noştri, celor care au făcut ca numele şi reputaţia României să fie atât de apreciate la Bruxelles şi, într-un fel, sunt şi eu reprezentarea politică a acestei contribuţii.

31 octombrie – Ziua Internațională a Mării Negre!

Publicat de Andra Radu, 31 octombrie 2019, 15:11

Ziua Internațională a Mării Negre este sărbătorită în fiecare an în ziua de 31 octombrie. În anul 1996, la această dată, cele șase țări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre,.o.

Marea Neagră este o mare intercontinentală, situată între Europa de Sud-Est și Asia Mică. Pe țărmurile ei se găsesc șase țări: Bulgaria și România în vest, Ucraina în nord,  în nord-est, Georgia în est și Turcia în sud. Marea Neagră prezintă o întinsă platformă continentală, cu o dezvoltare mare în partea de nord şi nord-vest.

În apele teritoriale ale României se efectuează exploatări de petrol cu ajutorul mai multor platforme de foraj marin.

Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană și, prin aceasta, cu Oceanul Planetar și reprezintă una dintre cele mai importante zone turistice ale României.

Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în anul 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, un nou protocol la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

În România a fost înfiinţat în anul 1999, sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine.

Franţa vrea să evite o retragere completă a Rusiei din Consiliul Europei

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 iunie 2019, 12:03

Președintele francez, Emmanuel Macron, care l-a primit, luni, la Paris, pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că nu dorește să permită retragerea completă a Federației Ruse din Consiliul Europei. Pe de altă parte, potrivit lui Macron, Franța susține politica sancţiunilor împotriva Federației Ruse până când Moscova va îndeplini toate condițiile în cazul soluţionării conflictului din Ucraina. „Dar, în ceea ce privește sancțiunile din cadrul Consiliului Europei, menţionez că, de fapt, nu statul rus are de suferit din cauza acestor sancţiuni, ci cetățenii Rusiei. Pentru că apartenența Rusiei la Consiliul Europei înseamnă aderarea la spațiul jurisdicțional, existând, astfel, posibilitatea de a formula plângeri împotriva statului rus” – a adăugat președintele francez. Macron a subliniat că, dacă Rusia este exclusă din Consiliul Europei, atunci toate aceste lucruri ar deveni imposibile. „Vrem să evităm o retragere completă a Rusiei din Consiliul Europei, deoarece credem că acest lucru va dăuna în primul rând intereselor cetățenilor ruși, cărora vrem să le asigurăm posibilitatea de a-și apăra drepturile” – a explicat Emmanuel Macron.

Departamentul de Stat american i-a cerut Federaţiei Ruse să-şi închidă consulatul din San Francisco

Publicat de adinaiftime, 1 septembrie 2017, 19:30

Departamentul de Stat american i-a cerut Federaţiei Ruse să-şi închidă consulatul din San Francisco şi încă două anexe diplomatice, una din Washington şi cealaltă din New York. Solicitarea autorităţilor americane vine ca reacţie la decizia Moscovei de a cere plecarea a 755 de diplomaţi americani, aflaţi la post în Rusia.

După ce Congresul Statelor Unite a aprobat noi sancţiuni împotriva Rusiei, Kremlinul a venit cu ideea ca numărul diplomaţilor americani în Rusia să fie egal cu cel ruşilor trimişi în Statele Unite, adică cel mult 455.

„Această acţiune a Rusiei a fost nepotrivită şi dăunătoare pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale” – a subliniat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat. Relaţiile ruso-americane se află la cel mai scăzut nivel, de la sfârşitul Războiului Rece – notează Agenţia France Presse.

Comisia Europeană va prelungi măsurile de siguranță pentru sectoarele lactatelor, fructelor și legumelor

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 august 2015, 09:45

Ajutoarele destinate agricultorilor europeni au fost prelungite până în iunie 2016 pentru a atenua efectele embargoului impus de Rusia. Extinderea acestui embargo este echivalentă cu închiderea unei piețe de export importante pentru producătorii europeni.

Decizia luată de Comisia Europeană pentru a-i ajuta pe agricultori, vizează sectoarele de legume, fructe şi lapte şi vine ca răspuns la anunțul autorităților din Federația Rusă de prelungire a interdicţiilor la produsele agroalimentare occidentale. Decizia Comisiei Europene survine într-o perioadă în care nemulțumirile agricultorilor europeni față de prețurile tot mai joase de pe piață, sunt din ce în ce mai evidente.

Aceasta este doar una dintre provocările pe care Uniunea Europeană le are în acest moment, însă nu lipsesc temerile legate de securitatea alimentară, practicile agricole şi profitabilitatea sectorului.

Comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan:

„UE are responsabilitatea de a aborda securitatea alimentară, aceasta este o provocare uriașă la nivel mondial. Există o estimare la 11 procente a populației mondiale aflate în insecuritate alimentară cronică. Europa are responsabilitatea de a reduce acest număr, prin crearea unei abordări mai productive a practicilor agricole. De asemenea, UE trebuie să se concentreze pe o mai bună cercetare și inovare în ceea ce privește practicile agricole europene și mondiale. O aprofundare a bazei noastre de cunoștințe va duce la o folosire mai eficientă a resurselor și o industrie alimentară durabilă, care poate prospera la nivel global.”

Aşadar, ajutoarele destinate agricultorilor europeni sunt prelungite până în iunie anul viitor.

Pentru sectorul produselor lactate, unt și lapte praf degresat, măsurile constau în achiziții publice și ajutor pentru depozitarea privată, măsurile fiind aplicate până la data de 29 februarie 2016.

Pentru fructe și legume, Comisia propune extinderea măsurilor până pe 30 iunie 2016, inclusiv piersici și nectarine.

Urmează ca miniștrii europeni ai agriculturii să se reunească, la toamnă, într-o sesiune extraordinară fixată pentru 7 septembrie pentru a examina noi măsuri de susținere a agricultorilor.

România, Grecia și Bulgaria au anunțat intenția de a crea un coridor pentru gaze naturale

Publicat de Andrei Cretoiu, 10 decembrie 2014, 10:16

România, Grecia și Bulgaria au anunțat intenția de a crea un coridor pentru gaze naturale între cele trei țări. Pentru realizarea lui a fost cerut sprijinul Comisiei Europene. Aceasta a fost una din temele de interes la reuniunea miniștrilor energiei care a avut loc ieri, la Bruxelles.

Ne spune mai multe Andreea Drăguleasa, București FM:

Reuniunea de ieri a avut loc la doar o săptămână după ce Federația Rusă și Gazprom au decis renunțarea la South Stream.

Reprezentanții statelor membre direct implicate au cerut Comisiei Europene să adopte o poziție clară față de această situație.

Testele de stres realizate recent au arătat că zona este vulnerabilă în cazul sistării livrării de gaz rusesc spre Europa. Și din acest motiv, toți participanții au fost de acord că Uniunea trebuie să-și mențină angajamentul de a integra piața de gaze din Centrul și Sud-Estul continentului și de a diversifica sursele și căile de aprovizionare.

În acest context, declarația semnată ieri de România, Grecia și Bulgaria, prin care a fost anunțată intenția de a crea un coridor vertical de gaze naturale care să conecteze cele trei țări, a fost primită cu entuziasm.

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič a declarat că se poate lua în considerare utilizarea fondurilor europene pentru realizarea acestuia:

” Putem analiza modul în care noi, ca şi Comisie, putem fi de ajutor pentru a accelera toate procesele de care e nevoie pentru o integrare bună şi solidă a sistemelor de energie din aceste ţări în contractul cadru al Uniunii Energetice şi cum putem ajuta, prin procesul de interese comune, prin conectarea facilităţilor europene sau prin posibilităţile financiare prevăzute de fondul strategic de investiţii anunţat de preşedintele Junker.”