În timpul summit-ului informal al UE, care va avea loc la 9 mai, în România, va fi discutată soarta Uniunii după Brexit

Publicat de Camelia Teodosiu, 8 ianuarie 2019, 13:16

La 9 mai, în oraşul Sibiu din România va avea loc un summit informal al liderilor celor 27 de ţări rămase în UE. Acesta va fi consacrat discutării viitorului Uniunii Europene şi al democraţiei europene după ieşirea Marii Britanii (Brexit), a anunţat, luni, în timpul unui briefing la Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Margaritis Schinas. „Summitul informal al liderilor celor 27 de ţări UE va avea loc la 9 mai, la Sibiu, şi va fi consacrat analizării viitorului Uniunii Europene şi al democraţiei europene” – a declarat Schinas. El a subliniat că, reuniunea se va desfăşura după retragerea Marii Britanii din UE la 29 martie 2019 şi cu două săptămâni înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, care sunt programate în toate ţările UE între 23 şi 26 mai. Amintim că, România deţine preşedinţia Consiliului UE în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019. După alegerile pentru Parlamentul European din acest an se va schimba întreaga conducere a Uniunii Europene – preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, precum şi înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini. Niciunul dintre aceştia nu va mai rămâne în funcţie pentru un nou mandat.

Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 iunie 2018, 08:02 / actualizat: 13 iunie 2018, 8:17

Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 11 – 17 iunie 2018: 

Dezbatere privind viitorul Europei cu Mark Rutte. Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, va fi al șaptelea lider european care va dezbate viitorul Europei împreună cu deputații europeni și cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, miercuri dimineața, la ora 11:00 (ora României). Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și dl. Rutte, vor susţine o întâlnire de presă comună miercuri, la ora 13:30 (ora României).

Acordul nuclear cu Iranul. Deputații europeni vor dezbate consecințele și răspunsul UE la decizia președintelui american, Donald Trump, de a renunța la acordul nuclear cu Iranul, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, marți după-amiază. Deputații europeni ar putea căuta explicații suplimentare în ceea ce privește modul în care reintroducerea sancțiunilor americane ar putea afecta înțelegerile dintre Iran și unele companii din UE.

Reforma uniunii economice și monetare. Deputații europeni vor interpela Comisia Europeană marți dimineață cu privire la progresele înregistrate în legătură cu consolidarea uniunii economice și monetare, cu atitudinea statelor membre faţă de ideea unui Fond Monetar European și modul în care bugetul UE pe termen lung va sprijini o uniune economică și monetară mai profundă.

Summit-ul UE. Deputații europeni vor discuta marți dimineață prioritățile întâlnirii liderilor UE care va avea loc la Bruxelles în perioada 28-29 iunie. Summit-ul este programat să se concentreze  în principal pe migrație, securitate și apărare, bugetul UE pe termen lung, negocierile privind Brexit și reforma zonei Euro.

Reforma judiciară în Polonia. Reforma judiciară în curs de desfășurare din Polonia va fi dezbătută miercuri după-amiază cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul polonez desfășoară o revizuire completă a sistemului judiciar, care, potrivit Comisiei Europene, amenință independenţa statului și a principiului separației puterilor în stat.

Noua distribuție a locurilor din Parlamentul European. Parlamentul European ar trebui să micșoreze numărul deputaților săi de la 751 la 705 ca urmare a părăsirii Uniunii Europene de către Marea Britanie, afirmând că un proiect de lege va fi supus la vot miercuri. 46 din cele 73 de locuri acordate Marii Britanii vor fi trecute pe o lista de rezervă, celelalte 27 fiind distribuite între cele 14 state membre ale UE care sunt în prezent într-o mică măsură subreprezentate în Parlament.

Siguranța dronelor / Regulile aviației civile.  Deputații europeni au stabilit necesitatea sprijinirii de noi reguli aplicabile operatorilor de drone și a celor de telefonie mobilă pentru a asigura siguranța, securitatea, confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal, într-un vot care va avea loc marți. Proiectarea și fabricarea dronelor va trebui să respecte cerințele de bază ale UE, iar operatorii care dețin drone cu capabilități distructive asupra persoanelor trebuie să le înregistreze.

Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, se va întâlni cu președintele Adunării Republicii Kosovo, Kadri Velei, marți după-amiază. Miercuri dimineața, președintele va avea o întâlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte.

Brief-ing de presă pre-sesiune. Serviciul de presă al PE va organiza luni, la ora 17:30, un briefing de presă.

Mai multe informaţii

• Sesiunea plenară în direct – EP Live
• Europarl TV
• Website-ul Serviciului Audiovizual al Parlamentului European
• EP Newsbub

Iran: Manifestații pentru susţinerea regimului preşedintelui Hassan Rohani

Publicat de adinaiftime, 4 ianuarie 2018, 19:00

În Iran, zeci de mii de persoane s-au strâns, miercuri, 3 ianuarie, în marile oraşe ale ţării pentru a-şi exprima susţinerea faţă de regimul preşedintelui Hassan Rohani.

Potrivit imaginilor transmise în direct de Televiziunea de Stat, oamenii au ieşit în stradă cu pancarte pe care sunt scrise slogane împotriva celor despre care spun că vor să destabilizeze ţara, dar şi împotriva Statelor Unite şi aliaţilor acestora.

Mai multe acţiuni de protest au avut loc în Iran, în ultimele zile, soldate cu moartea a cel puţin 22 de persoane. Protestele, declanşate pe fondul creşterii preţurilor, s-au extins rapid şi s-au transformat într-o mişcare de contestare a preşedintelui Rohani şi a liderului suprem, ayatolahul Khamenei.

Ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Nikki Haley, a cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite pentru a discuta despre situaţia din Iran.

La rândul său, şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a deplâns ceea ce a numit „pierderea inacceptabilă de vieţi omeneşti” şi le-a cerut părţilor implicate să se abţină de la violenţe.

„În mod clar Turcia este, şi rămâne, o ţară candidată” la UE

Publicat de Camelia Teodosiu, 26 iulie 2017, 10:43

Aceasta este declaraţia făcută de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini,  la finalul  reuniunii UE-Turcia desfăşurată la Bruxelles.

Semnalarea abuzurilor legate de respectarea drepturilor omului şi a statutului drept constituie motive de îngrijorare pentru ţările membre  ale UE, însă mare parte dintre acestea  nu doresc o ruptură definitivă cu Turcia – partener-cheie în problema migraţiei si în lupta antiteroristă.

New Europe informează  că Secretarul general al Amnesty International, Salil Shetty, i-a cerut Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini, în cadrul întrevederii cu aceasta, să ridice problema drepturilor omului și a persoanelor deținute în Turcia, inclusiv directorul Amnesty International din Turcia.

Turcia a rearestat doi activiști deținuți anterior, dar eliberați într-un caz controversat care a generat tensiuni cu Occidentul. Cei doi se aflau printre alte 10 persoane arestate în luna iulie în cadrul unui raid al poliției în urma organizării unui workshop de către activiști privind drepturile omului.

Un tribunal turc a stabilit ca șase activiști care luptă pentru respectarea drepturilor omului să fie în continuare reținuți, inclusiv președintele Amnesty International din Turcia, acesta fiind acuzat de organizarea unor acitivități „teroriste”.

Federica Mogherini a răspuns apelului secretarului general al Amnesty Internatioanl printr-un tweet, subliniind sprijinul UE pentru lupta împotriva abuzurilor și pentru drepturilor omului.

În luna mai Amnsety International a publicat un raport prin care condamna concedierea și reținerea a sute de mii de persoane după puciul eșuat din luna iulie a anului 2016.

În raportul organizației non-guvernamentale se arată faptul că zeci de mii de persoane, inclusiv doctori, polițiști, profesori sau soldați au fost destituiți din funcțiile publice.

Amnesty International denunţă faptul că persoanelor concediate nu le este dată nicio explicaţie individuală, concedierile colective fiind “întreprinse arbitrar pe baza unor motive vagi şi generalizate” cum că persoanele demise “ar avea legături cu organizaţii teroriste”. Organizaţia denunţă, de asemenea, măsurile ce vizează activiştii politici, jurnaliştii şi sindicaliştii.

Parlamentul European a dezbătut şi votat Raportul anual al UE privind drepturile omului

Publicat de Andrei Cretoiu, 15 decembrie 2016, 11:30

În Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2015, Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European ia notă de numeroasele presiuni la care au fost supuse aceste drepturi, făcând apel la toate instituţiile Uniunii Europene şi la ţările membre, ca acestea să plaseze problematica drepturilor omului în centrul relaţiilor cu ţările terţe.

Federica Mogherini, înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate:

“Va exista, există deja o nevoie accentuată de o putere, care este de partea drepturilor omului!

Avem cu toţii convingerea că nu există dezvoltare sustenabilă fără drepturile omului, nici securitate sustenabilă fără libertăţile fundamentale. Statele noastre, societăţile noastre sunt puternice numai atâta timp cât democraţia este puternică, dezbaterile libere şi dechise, drepturile omului sunt respectate, spaţiul pentru participare este garantat tuturor.”

Raportul Comisiei pentru afaceri externe salută adoptarea celui de-al doilea Plan de acţiune privind drepturile omului şi democraţie pentru perioada 2015-2019, chemând statele membre să-l implementeze în concordanţă cu Planul de acţiune pe 2016-2020 pentru egalitatea de gen.

Documentul pune un accent deosebit pe anumite aspecte noi, îngrijorătoare, cum ar fi restrângerea marjei de mişcare a activiştilor civici prin legi restrictive adoptate în numeroase ţări, reiterând importanţa unei clauze privind drepturile omului cuprinse inclusiv în tratatele comerciale încheiate de UE.

Raportul condamnă terorismul, subliniind suportul total pentru eradicarea acestuia, exprimându-şi însă îngrijorarea legată de utilizarea dronelor înarmate în afara cadrului legal international.

Conform datelor Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, anul trecut în întreaga lume, 65 de milioane de oameni au fost nevoiţi să se refugieze din cauza conflictelor, greutăţilor economice sau a falimentului guvernării. Ca atare este nevoie de întărirea cooperării cu ţările de tranzit şi origine, precum şi de un sistem comun european de azil, se menţionează în raport.

Se face apel totodată la UE şi delegaţiile sale să identifice semnele timpurii ale potenţialelor conflicte şi catastrofe umanitare, cum ar fi represiunea minorităţilor sau violarea gravă a drepturilor omului. Se solicită deasemenea implementarea unor bune practici pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului în situaţii post-dezastru sau post-conflictuale, cu atenţie deosebită pentru grupurile vulnerabile.

Raportul reiterează importanţa unui mandat mai puternic şi flexibil, dar mai ales permanent, pentru Reprezentantul Special al UE pentru Drepturile Omului.

Federica Mogherini: “Da, situaţia globală a drepturilor omului este serioasă, dar există şi poveşti de succes. Oriunde lucrurile se mişcă în direcţia cea bună, Uniunea Europeană este prezentă.”

Uniunea Europeana si Cuba au semnat un acord de cooperare si dialog politic

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 decembrie 2016, 11:30

Documentul semnat ieri inseamna, oficial, un nou inceput in relatiile dintre cele doua parti.

Cuba era pana acum singura tara latino-americana cu care Uniunea Europeana nu avea incheiat un acord de cooperare internationala.

Intelegerea inseamna totodata abrogarea unei legi din 1996 care stabilea mai multe conditii pentru reluarea legaturilor, legate in special de respectarea drepturilor omului.

Seful diplomatiei europene Federica Mogherini anunta inca din septembrie ca va inainta celor 28 de state membre propunerea de abrogare a pozitiei comune din 1996, considerata punctul culminant al disensiunilor dintre Bruxelles si Havana.

“Cand vorbesc in Europa despre legaturi transatlantice oamenii se gandesc automat la Statele Unite, cu toate acestea au o conexiune transatlantica nu doar cu Statele Unite ci si cu tarile din America Latina sau din zona Caraibelor, legatura care este la fel de importanta ca si cea cu Statele Unite. Acest nou acord va creea un cadru pentru dialogul politic care va fi din ce in ce mai puternic si ii va ajuta sa intensifice discutiile in sectoare specifice si sa dea o forma concreta cooperarii lor in mai multe domenii”

Comisia Europeană propune dublarea investițiilor în locuri de muncă

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 septembrie 2016, 10:30

Europa trebuie să investească în tineret, în europenii aflați în căutarea unui loc de muncă și în firmele nou înființate. Planul european de investiții strategice a fost în primul an de punere în aplicare un adevărat sprijin pentru mediul privat.

Pe lângă faptul că întreprinderile au putut accesa fonduri în valoare de 116 miliarde de euro, prin intermediul platformei de consiliere, au fost ajutate să-și pregătească cererile de finanțare. Dat fiind succesul înregistrat, vicepreședintele Comisei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen a anunţat că fondurile vor fi dublate.

Fondul european de investiții strategice, pilonul central al planului de investiții pentru Europa s-a dovedit un succes în primul an. Până în prezent, în cele 26 de state membre au fost aprobate pentru finanţare proiecte în valoare de 116 miliarde de euro, proiecte ce vor sprijini  200.000 de IMM-uri.  Fondul european de investiții strategice a fost stabilit pentru o perioadă inițială de trei ani, cu scopul de a mobiliza 315 miliarde de euro, însă Comisia Europeană, prin preşedintele Juncker a propus extinderea la cinci ani, precum şi modificarea obiectivului de investiții la cel puțin 500 miliarde de euro.

Jyrki Katainen a mai spus că este foarte mulţumit de rezultatele de până acum ale planului și așteptă cu interes discutarea noii propuneri cu Parlamentul European și cu statele membre în săptămânile următoare. De asemenea, se va avea în vedere sporirea gradului de transparență și facilitarea combinării cu alte surse de finanțare.

Totodată, va fi creat un nou plan european de investiții externe, ce are ca scop încurajarea investițiilor în regiuni cu un potențial uriaș, dar care se confruntă cu războaie, sărăcie şi guvernare deficitară. Vicepreședintele Comisiei Europene şi responsabil de afacerile externe și politica de securitate, Federica Mogherini:

Planul european de investiții externe va mobiliza până la 44 miliarde de euro în Africa și în vecinătatea Uniunii Europene. În plus, dacă statele membre și alți parteneri vor aduce o contribuție egală cu cea a Uniunii Europene, cuantumul total ar putea ajunge la 88 miliarde de euro. Uniunea Europeană este deja cel mai mare donator la nivel mondial. Investim mai mult în domeniul cooperării pentru dezvoltare decât tot restul lumii la un loc. Deci vorbim de un munte de bani, sume care pot face diferenţa în ţările pe care pe axăm.

Federica Mogherini  a mai precizat că investițiile şi respectiv crearea de locuri de muncă  rămân principala prioritate a Comisiei Europene.

A 71-a Adunare Generală a ONU, în curs de desfășurare în New York

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 septembrie 2016, 10:30

Se așteaptă elaborarea unui plan concret pentru a face față crizei , inclusiv stabilirea modului în care liderii vor implementa Declarația de la New York pentru Refugiați și Migranți .

Întrebată dacă guvernele și societățile civile vor putea să se asigure că proiectul european este capabil să păstreze pacea, și să nu se dezintegreze, Federica Mogherini, înalt reprezentant pentru afaceri externe şi politică de securitate al UE, a declarat:

Avem acum șansa uriașă să demonstrăm că investiția în dezvoltarea cooperării și în procesul integrării, reprezintă de fapt o investiție în propriul interes național. Asta facem, UE este cel mai mare donor de ajutor umanitar, s-a implicat în dezvoltarea cooperării, acum, trebuie să trecem la nivelul următor, să ne reunim forţele.

Premierul chinez Li Keqiang a declarat că țara sa intenționează să ofere o suplimentare de 100 milioane $ pentru asistență.

În ceea ce va fi , probabil, ultima sa conferință ONU , Ban Ki – Moon a declarat la summit: „refugiați și migranți nu trebuie văzuți ca o povară. Ei pot reprezenta un mare potențial, dacă vom ști să-l deblocăm.”

În schimb, Secretarul General al Amnesty International a fost sceptic în privința summit-ului, el a spus: „In loc de partajarea responsabilității, liderii lumii s -au eschivat. Summit-ul ONU a fost sabotat de către statele care acționează în interes propriu, lăsând milioane de refugiați în situații grave din întreaga lume, pe marginea prăpastiei.”

Comisia Europeană condamnă cu fermitate atacul sinucigaş din oraşul din sud-estul Turciei Gaziantep

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 august 2016, 10:30

Autorităţile turce încă nu ştiu cine este responsabilul atentatului cu bombă comis sâmbătă seară în oraşul Gaziantep, în sudul Turciei, aproape de frontiera siriană, soldat cu 54 de morţi. Cel puţin 22 de victime ale atentatului sinucigaş aveau vârste sub 14 ani, a declarat un oficial guvernamental.

Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate şi vicepreşedinte al Comisiei a exprimat solidaritatea şi compasiunea Uniunii Europene cu guvernul şi oamenii din Gaziantep, a subliniat Alexander Winterstein, purtător de cuvânt al Comisiei:

“Transmitem cele mai profunde condoleanţe familiilor şiprietenilor celor ucişi. Turcia a fost dramatic vizată încă o dată într-un oraş care este un simbol al durerii cauzate de conflictul din Siria. Uniunea Europeană va continua să consolideze cooperarea cu autorităţile turce să prevină şi să combată terorismul. “

Un băiat cu vârsta cuprinsă între 12 şi 14 ani a comis atacul în care au fost ucise 54 de personae şi au fost rănite peste 100, a declarat după atentat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, adăugând că dovezile iniţiale sugerau că atentatul ar fi fost comis de gruparea jihadistă Stat Islamic.

Tot mai mulţi copii sunt implicaţi în atacuri sinucigaşe în regiunea lacului Ciad, raporta UNICEF anul acesta în luna aprilie.

De la patru copii utilizaţi în atacuri kamikaze în 2014 s-a ajuns la 44 anul trecut în Nigeria, Camerun, Ciad şi Niger, unde acţionează o grupare islamistă care s-a raliat Statului Islamic, mai notează UNICEF.

20 de ani de la adoptarea Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iunie 2016, 10:30

Ieri, la Viena, a avut loc reuniunea ministerială pentru marcarea aniversării a 20 de ani de la adoptarea Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBT).

Tratatul a fost negociat în perioada 1993-1996, fiind adoptat la 10 septembrie 1996; prevede obligația statelor-părți de a nu testa arme nucleare și a întreprinde toate măsurile care se impun pentru a preveni sau interzice astfel de acțiuni pe teritoriul lor.

România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996 și l-a ratificat la 4 octombrie 1999.

În ansamblu, la cea de a 20-a aniversare a Tratatului s-a facut un bilanț al realizărilor înregistrate în universalizarea CTBT și s-a stabilit regimul său de verificare la nivel global, generând un nou impuls politic în direcția intrării în vigoare a Tratatului. Participanții au subliniat importanța Tratatului pentru pacea și securitatea internațională, în special neproliferarea și dezarmarea nucleară. A fost reconfirmat, totodată, angajamentul ferm față de Tratat și sprijinul constant pentru activitatea Comisiei.

Prezentă la inaugurarea expoziţiei ce marchează cei 20 de ani ai Tratatului, Federica Mogherini, vicepreşedinte al Comisiei Europene a declarat:

…întotdeauna contaţi pe întregul suport al UE- politic, financiar- toţi împreună şi fiecare stat membru, pentru a face ca următorii 20 de ani să fie un succes, iar acest tratat,să fie universalizat.

CTBT urmează să intre în vigoare la 180 de zile după ratificarea sa de către toate statele care posedă instalații nucleare semnificative, incluse în Anexa 2 la Tratat. Aceasta cuprinde 44 de state, printre care și România. Până în acest moment, Tratatul (care are 183 de state semnatare) a fost ratificat de 164 de state, dintre care 36 incluse în Anexa 2.

Un nou plan al UE pentru limitarea afluxului migranţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 iunie 2016, 10:30

Comisia Europeană a prezentat un nou plan de acţiune pentru limitarea migraţiei în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European.

Un element esenţial care stă la baza noului cadru de parteneriate îl reprezintă politica eficientă, coerentă şi credibilă în ceea ce priveşte returnarea migranţilor ilegali, cu respectarea deplină a drepturilor omului şi a principiului nereturnării. Politicile eficiente de returnare, readmisie şi reintegrare pentru cei care nu se califică pentru protecţie sunt o parte esenţială a combaterii migraţiei ilegale şi va descuraja oamenii să-şi rişte viaţa.

Propunerile executivului european prevăd, de asemenea, utilizarea fondurilor europene pentru promovarea investiţiilor private în ţările de origine ale migranţilor, urmărind să le indice acestora perspective ale viitorului la ei acasă şi determinând ţările de origine să participe la punerea sub control a fluxurilor spre Europa.

Pentru a facilita trimiterile de migranţi spre ţările lor, când nu pot pretinde statutul de refugiaţi, Comisia intenţionează de asemenea „să accelereze negocierea acordurilor de readmitere cu ţări-cheie, precum Pakistanul și Afganistanul. Până în prezent, 17 astfel de acorduri de readmisie sunt în vigoare cu ţările partenere.

Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate a precizat: „Milioane de oameni sunt în mişcare la nivel mondial şi putem gestiona acest lucru doar dacă acţionăm la nivel global, în parteneriat complet. Din acest motiv, ne propunem o nouă abordare pentru parteneriate puternice cu ţările-cheie. Scopul nostru  este concentrat pe salvarea vieţilor celor care se angajeajează în periculoasa traversare până la coastele UE şi dezmembrarea reţelelor de contrabandişti”.

De asemenea, o revizuire a schemei Cardului Albastru european, pune la punct normele existente şi are ca scop îmbunătăţirea capacităţii UE de a atrage şi a păstra cetăţeni cu înaltă calificare din ţările terţe, de a integra talente suplimentare în viitor.

Miniștrii de externe din statele UE includ în politicile de dezvoltare fenomenul migrației

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 mai 2016, 10:30

Ministrii de externe ai statelor membre au decis sa includa in politicile de dezvoltare ale Uniunii subiecte mai putin obisnuite pana acum pe agenda diplomatiei europene cum ar fi cele referitoare la fenomenul migratiei.

Comisarul european pentru cooperare Internationala si Dezvoltare, Neven Mimica spune ca trebuie sa existe o stransa coeziune in politica externa si ca strategiile de dezvoltare trebuie sa tina seama de faptul ca pacea si securitatea depind de cum este gestionat fenomenul migratiei si de capacitatea de a acorda ajutor umanitar tarilor care se confrunta cu situatii de criza.

La randul sau seful diplomatiei europene, Federica Mogherini a subliniat importanta coordonarii eforturilor statelor membre

“Important din punct de vedere politic este ca ne indreptam spre o politica de dezvoltare care este mult mai complexa si acopera diferite aspecte nu numai pe cele legate exclusiv de cooperarea pentru dezvoltare ci le include desigur si pe cele referitoare la dezvoltare si migratie, dezvoltare si securitate. Subiectul migratiei in special se regaseste constant pe agenda noastra. Intotdeauna m-am referit la necesitatea ca Uniunea Europeana sa vorbeasca pe o singura voce, mai ales in Africa dar si in alte parti ale lumii, adica in Asia.”

Comisarul european pentru migratie, Dimitris Avramopoulos, a vizitat ieri Austria

Publicat de Andrei Cretoiu, 8 septembrie 2015, 10:15

Avem responsabilitatea si datoria, din punct de vedere moral si legal, de a-i primi, a spus Federica Mogherini care a adaugat ca nu exclude posibilitatea ca la dezbaterea de maine din Parlamentul European cu privire la repartizarea solicitantilor de azil sa apara varianta de a sanctiona statele membre care nu respecta propunerile adoptate.

Comisarul european pentru migratie, Dimitris Avramopoulos- care a vizitat ieri Austria- considera ca ne aflam in mijlocul uneia din cele mai mari provocari careia Europa trebuie sa-i faca fata. Aceasta nu este o criza de moment ci o problema serioasa care va continua atat timp cat in vecinatatea Uniunii vor exista conflicte. Europa are datoria de a-i ajuta pe cei aflati in suferinta, acordarea azilului nu este o amabilitate ci o responsabilitate

“Cred ca suntem cu totii de acord ca aceasta criza a refugiatilor nu este doar o problema a Austriei, Ungariei, Greciei, Italiei sau Germaniei. Este o criza europeana. Prin urmare, Europa, ca intreg, trebuie sa gaseasca raspunsuri rapide la evolutia situatiei. Tocmai de aceea am fost saptamana trecuta la Calais in Franta si la Kos in Grecia, de aceea sunt astazi aici si voi merge curand in Germania si Ungaria”(avramopoulos).

Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 august 2015, 10:20

Uniunea Europeană îşi va reafirma sprijinul pentru Balcanii de Vest, în cadrul summit-ului care se va desfaşura astăzi la Viena.

Reuniunea la nivel înalt se va baza pe progresele realizate de la Summit-ul de la Berlin, din luna august a anului trecut, şi va căuta să dezvolte în continuare cooperarea dintre cele 6 ţări din Balcanii de Vest.

Comisarul european Phil Hogan a precizat că la Viena Comisia Europeană va avea o puternică reprezentare, iar întâlnirea oferă o importantă oportunitate pentru a discuta despre provocările actuale din zonă:

“Colegii mei Federica Mogherini, înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi politică de securitate, Johannes Hahn, comisar pentru Politică de vecinătate şi negocieri de extindere, şi Maros Sefcovic, vicepreşedintele uniunii energetice, vor reprezenta UE la acest summit.

Principalele subiecte, abordate vor fi cele legate de migraţie, de cooperarea regională, de dialogul religios şi de anti-extremism.”

Înaintea summit-ului, Comisia Europeană a anunţat o suplimentare de 1,5 milioane de euro ajutor umanitar pentru a asista refugiaţii şi imigranţii în Serbia şi Macedonia.

Ajutorul va consta în furnizarea unor servicii de bază precum apă potabilă, produse de igienă, asistenţă medicală, adăpost, protecţie pentru refugiaţi şi imigranţi şi ameliorarea condiţiilor în centrele de primire.

Comunitatea internationala comemoreaza victimele bombardamentelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki

Publicat de Andrei Cretoiu, 7 august 2015, 10:10

Clopotele au batut la Hiroshima la 70 de ani de la lansarea primei bombe atomice.

Pe 6 august 1945 o bomba lansata de armata americana a distrus 95 la suta din oras si a ucis jumatate din populatia sa. Numarul celor decedati a crescut in zilele urmatoare atacului, arsurile severe, hemoragiile interne si radiatiile au facut alte victime. Starea de sanatate a supravietuitorilor a fost afectata pe tot parcursul vietii. Se estimeaza ca in total 14o de mii de persoane si-au pierdut viata din cauza bombardamentului si a consecintelor sale. 3 zile mai tarziu, pe 9 august, o a doua bomba cadea asupra orasului Nagasaki.

Cu ocazia comemorarii victimelor dezastrelor de la Hiroshima si Nagasaki comunitatea internationala se mobilizeaza pentru a cere din nou abolirea armelor nucleare. Dupa 7 decenii intreaga lume trebuie sa isi uneasca eforturile pentru a stopa proliferarea armelor de distrugere in masa, pentru dezarmare nucleara si pentru o lume a pacii, stabilitatii si prosperitatii, a spus seful diplomatiei europene, Federica Mogherini, prin intermediul purtatorului de cuvant, Mina Andreeva

“70 de ani dupa, nu uittam. Noi toti, laolalta purtam o responsabilitate, aceea de a garanta ca victimele de la Hiroshima si Nagasaki sunt ultimele ale bombardamentelor atomice. Noi, europenii, stim foarte bine ca pastrarea vie a amintirii este cea mai buna cale de a evita tragediile in viitoul nostru comun.”

Comisia Europeană sprijină tratativele de pace din Orientul Mijlociu

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 iulie 2015, 10:00

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini s-a întâlnit la sfârşitul săptămânii trecute cu o serie de demnitari din Cipru, printre care ministrul de externe, Ioannis Kasoulides, dar şi cu liderul grecilor ciprioţi, Nicos Anastasiades.

Comisarul European a arătat că prioritatea principală în materie de politică externă comună Cipru – Uniunea Europeană este restabilirea păcii într-o regiune care a devenit cea mai conflictuală la nivel mondial. Situaţia din Siria provoacă probleme majore, printre care cea umanitară, legată de un uriaş val de refugiaţi căruia întreaga Uniune trebuie să-i facă faţă.

Federica Mogherini s-a referit şi la acordul privitor la armele nucleare, semnat cu Iranul, subliniind că acesta reprezintă o contribuţie la creşterea stabilităţii Orientului Mijlociu.

În ceea ce priveşte procesul de reunificare a Ciprului, Comisarul European a subliniat necesitatea ca acest fapt să se întâmple cât mai repede.

“ Va fi o contribuţie cheie la stabilitatea regiunii. Nu pot să spun că este acum sau niciodată, dar cred cu adevărat că este ori acum, ori foarte, foarte dificil în viitor. Şi eu personal voi face tot ceea ce pot pentru a susţine acest process.”

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini.

Cipru este divizat de peste 40 ani, trupele turce ocupând treimea de nord a ţării sub pretextul că astfel împiedică unirea insulei cu Grecia.

Anul acesta au incept, cu medierea Naţiunilor Unite, tratativele pentru reunificarea statului.

UE şi-a exprimat dorinţa ca Iranul să aibă un rol constructiv pentru stabilitatea din Orientul Mijlociu

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 iulie 2015, 09:50

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în unanimitate o rezoluţie care sprijină acordul din domeniul nuclear semnat de Iran şi marile puteri şi pregăteşte ridicarea sancţiunilor internaţionale care sufoca economia iraniană.

Acordul privind programul nuclear iranian, încheiat pe 13 iulie la Viena de cele cinci state membre permanente ale Consiliului (SUA, China, Rusia, Franţa şi Marea Britanie), plus Germania, va permite ridicarea graduală a sancţiunilor contra Teheranului de la începutul lui 2016 şi prevede reintroducerea lor dacă Iranul îşi încalcă angajamentele.

Acest succes diplomatic, încheiat după negocieri maraton, pare să închidă un dosar care afecta de peste 12 ani relaţiile internaţionale si deschide calea unei normalizări a relaţiilor economice şi diplomatice ale Iranului cu comunitatea internaţională, in momentul în care Orientul Apropiat este afectat de numeroase conflicte.

Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a salutat semnul de speranţă pentru lumea întreagă

“Am aprobat acordul la care am ajuns la Viena, săptămâna trecută, în paralel cu Rezoluţia unanimă a Consiliului de Securitate al ONU de aprobare a acordului în sine.

Este un acord puternic care va asigura că Iranul nu va putea să aibă arme nucleare – un acord bun pentru securitatea regiunii.

Acest acord evidenţiază în cele din urmă potenţialul diplomaţiei, care este, în sine, o valoare pentru modul Uniunii Europene de a lucra în domeniul politicii externe. Este un acord care are potenţialul de a deschide un nou capitol în Iran, în relaţiile internaționale şi relaţiile cu restul regiunii.”

Primele sancţiuni nu vor putea fi ridicate decît după o reuniune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică prevazută la jumătatea lunii decembrie pentru a analiza gradul de respectare a angajamentelor asumate de Teheran

Relaţiile dintre UE şi Kosovo

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iulie 2015, 08:45

Cu toate că statele membre nu au o abordare unitară privind recunoaşterea Kosovo, Uniunea Europeană s-a implicat în negocierile dintre Belgrad şi Priştina. Realizarea unui acord ar netezi calea spre integrarea europeană pentru Serbia şi Kosovo.

Negocierile dintre Serbia şi Kosovo au eşuat la Bruxelles după 16 ore de tratative. Intrunirea a avut loc la nivel înalt, cu participarea primilor-miniştri ai celor două state, Aleksandar Vucici, respectiv Isa Mustafa, şi cu medierea Înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate, Federica Mogherini. Bruxellesul se aştepta ca Belgradul şi Pristina să realizeze un acord în patru probleme cheie, documentul avînd un rol important în accelerarea procesului integrării europene al ambelor state.

Problemele discutate se referă la crearea Asociaţiei Consiliilor Locale Sârbe în Kosovo, un acord în domeniul telecomunicaţiilor, probleme de energie şi eliminarea baricadelor de pe podul care împarte oraşul Mitroviţa în sectoarele sârb şi albanez. Deocamdată, cele două părți reprezentate de Aleksandar Vucici, primul ministru al Serbiei și partenerul din Kosovo Isa Mustafa au discutat despre textele a două acorduri. Unul privitor la principiile pentru completarea schemei Asociațiilor pentru Consiliile Municipalităților cu majoritate sîrbă din Kosovo și despre implementarea acordului din domeniul telecom. Negociatorul șef din partea kosovară, Edita Tahiri, a declarat pentru Balkan insight că s-a ajuns la un acord privind telecomunicațiile dar că se dorește semnarea întregului pachet și nu a fiecărui acord în parte. Europarlamentarul Tonino Picula, conducătorul Delegaţiei pentru relaţii cu Bosnia şi Herţegovina, şi Kosovo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European evaluează așteptările Uniunii Europene în raport cu evoluțiile situației din Kosovo:

„Este foarte greu de dat un verdict pentru că este o chestiune de percepție. Dar, ceea ce este un fapt cert este că cetățenii din Kosovo reprezintă singura țără dintre Portugalia și Ucraina care au nevoie de viză pentru a intra în spațiul Uniunii Europene. În afară de aceasta, este, desigur, un alt fapt cert, că din cele 28 de state membre, 5 încă nu recunosc Kosovo ca stat independent. Nu cred că Kosovo este problema numărul unu dar siuația în regiune este încă schimbătoare, încă este expusă la violențe, De asemenea este imposibil de ignorat problema albaneză și din celelalte state învecinate. Cred că Uniunea Europeană ar trebui să consilieze guvernul din Kosovo, să acentueze legăturile cu societatea civilă și să urmărească cu atenție, nu doar anual, evoluțiile din zonă. Aceste măsuri sînt necesare nu doar pentru a preveni eventuale derapaje ci și pentru a stimula prezența Uniunii în Kosovo. Deci, dacă Uniunea Europeană, țările din regiune vor promova cu succes agenda europeană, cred că problemele pe care le avem acum se vor diminua și vor dispărea de-alungul anilor”

Un membru a delegației sîrbe a declarat pentru Balkan Insight că delegația este pregătită să semneze acordul pentru Asociații și cel pentru telecomunicații imediat ce Priștina acceptă forma agreată în discuțiile purtate la Bruxelles pe 29 iunie. Conform Serviciului European pentru Acțiuni Externe, Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a informat că părțile vor reflecta asupra pașilor ce vor trebui urmați în viitor.

Val de refugiaţi fără precedent în Uniunea Europeană!

Publicat de Andrei Cretoiu, 26 iunie 2015, 10:00

Reacţionând la valul de refugiaţi fără precedent şi la tragediile de pe Marea Mediterană, Uniunea Europeană a lansat la începutul acestei săptămâni operaţiunea EUNAVFOR Med.

Anunţul lansării operaţiunii navale pe Mediterana a fost făcut personal de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini:

„Este probabil prima dată când Uniunea Europeană reacţionează atât de hotărât şi rapid la problema migraţiei, încât decide în unanimitate lansarea unei asemenea operaţiuni. Aş spune că este un semn în sensul că întoarcem o pagină!

Cu mai puţin de două luni în urmă, Consiliul European ne-a însărcinat cu pregătirea unei operaţiuni menite în primul rând să salveze vieţi şi să întrerupă modelul de afaceri al traficanţilor de persoane şi al contrabandiştilor pe Marea Mediterană. Vreau să fiu foarte clar: ţinta nu sunt migranţii, ci aceia care profită de pe urma lor, fac bani pe seama vieţii şi mult prea des, pe seama morţii acestora! Salvarea vieţilor este parte a efortului nostru.”

Ţările participante la Operaţiunea navală EUNAVFOR Med sunt: Italia, Marea Britanie, Germania, Slovenia, Grecia, Franţa, Luxembourg, Spania, Belgia, Finlanda, Ungaria, Lituania, Olanda şi Suedia.

Prima fază a operaţiunii constă în colectarea de informaţii şi patrularea în larg pentru a sprijini detectarea şi monitorizarea reţelelor de trafic şi contrabandă.

Înaintea de a trece la faza a doua, respectiv a treia, Consiliul va evalua îndeplinirea cerinţelor legate de stadiul unu – a spus Înaltul Comisar.

Operaţiunea navală este doar o latură a unei strategii mai ample. Din perspectiva afacerilor externe, eforturile se concentrează pe ceea ce se petrece înainte ca bărbaţi, femei şi copii s-ajungă pe ţărmurile Mediteranei. Acesta este motivul pentru care Înaltul Comisar a avut întrevederi cu cei cinci miniştri de externe ai ţărilor din Sahel, convorbirile fiind focalizate pe Niger şi regiunea Agadez.

Federica Mogherini: „Lucrăm cu ţările Africii pe teme cum ar fi oportunităţi economice şi de lucru pentru tineri, controlul frontierelor şi lupta împotriva crimei organizate şi internaţionale.

Lucrăm de asemenea în mod cotidian la cauzele fenomenului migraţional, în speţă sărăcia, crizele şi conflictele din Siria, Yemen şi Libia, precum şi cu agenţiile ONU, care se ocupă de migranţi şi refugiaţi în ţările de tranzit.”

Partea externă a muncii va da roade numai dacă ea este completată de o strategie internă eficientă, pentru că atunci, când oameni disperaţi bat la uşa noastră, nu putem evita întrebarea, cum să le dăm bineţe la noi în Europa! – a subliniat Înaltul Comisar

Miniștri ai apărării și ai afacerilor externe din țările UE s-au întâlnit la Bruxelles

Publicat de Andrei Cretoiu, 20 mai 2015, 10:00 / actualizat: 22 mai 2015, 1:00

Miniștri ai apărării și ai afacerilor externe din țările membre ale Uniunii Europene s-au întâlnit în această săptămână la Bruxelles subiectele de actualitate fiind în special legate de fenomenul migrației în Marea Mediterană, de altfel teme înscrise pe agenda de Politică de Securitate și Apărare Comună.

Oficiali din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au căzut de acord că sunt necesare măsuri urgente care să fie un răspuns la tragediile transportului maritim ilegal de persoane de pe coasta nordică a Africii. În același timp mesajul care vine de la Bruxelles este acela al unei nevoi urgente de a combate traficul de persoane ce însoțește fenomenul din Marea Mediterană.

Una dintre măsuri și care a primit girul statelor membre ale Uniunii europene se referă la punerea la punct a unei operațiuni navale care să aibă ca țintă traficanţii din Mediterana. Misiunea va presupune desfășurarea, în largul Libiei, a unor nave de război, avioane de supraveghere și elicoptere, asta tocmai pentru a monitoriza această rută maritimă preferată pentru practicarea traficului cu refugiați. Numele operațiunii EUNAVFOR MED și este prevăzut să intre în funcțiune în luna iunie, după ce, în prealabil, va avea acordul Organizației Națiunilor Unite.

Într-o conferință de presă, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Federica Mogherini, a vorbit și despre programele Triton și Poseidon care sunt în esență două misiuni de salvare şi supraveghere în Mediterana, încredinţate de către Agenţia Europeană de Supraveghere a Frontierelor.

”Am discutat despre o abordare cuprinzătoare în care toate scopurile acțiunii noastre sunt relevante; salvarea de vieți pe mare și pe uscat. De aceea am decis să consolidăm misiunile Triton și Poseidon, lucrând asupra cauzelor profunde ale fenomenului și mai ales în colaborare cu partenerii noștri din Uniunea Africană și din lumea arabă, tocmai pentru dezmembrarea rețelelor criminale de contrabandă și a traficului de persoane.

Acum am adoptat conceptul de gestionare a crizelor și decizia de a stabili funcționarea centrului cu sediul în Roma. Operațiunea va consta din patru faze. Deciziile pe care le-am luat pentru a stabili operațiunea vor fi publice. Aceasta ne va permite să începem planificarea operațională cu comandamentul și cu centrul de coordonare.

Adaug la toate acestea că există o justificare a urgenței cu care punem la punct aceste lucruri: știm cu toții foarte bine că iunie este începutul de vară și în această operațiune sezoanele sunt importante. Vine vara, tot mai mulți oameni călătoresc și aș dori ca operațiunea să aibă în loc cât mai curând posibil, în cazul în care trebuie să-i împiedicăm pe traficanți și contrabandiști”.

De adăugat că un document de 19 de pagini prevede patru etape ale operațiunii, începând cu evaluarea și implementarea, și care se încheie cu un „faza de distrugere”a rețelelor de trafic. O rezoluție a Consiliului de Securitate „nu este necesară pentru prima fază”, se mai precizează în documentul analizat de presa europeană.

Combaterea traficului de imigranţi din Marea Mediterană dezbătută intens

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 mai 2015, 10:00 / actualizat: 22 mai 2015, 1:37

Una din temele dezbătute intens la reuniunea comună a miniştrilor de externe şi ai apărării – Consiliul Afacerilor Externe a fost cea referitoare la combaterea traficului de imigranţi din Marea Mediterană.

În urma discuţiilor, Consiliul a stabilit înfiinţarea unei operaţiuni militare în Marea Mediterană, EUNAVFOR Med, cu centrul în Italia, la Roma.

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, a declarat:

Vorbim despre o abordare cuprinzătoare în care toate componentele acţiunii noastre sunt relevante- salvarea de vieţi pe mare şi de asemenea pe uscat. De aceea am decis să reîntărim Triton şi Poseidon, acţionând la rădăcina cauzelor şi în special în colaborare cu partenerii noştri din Uniunea Africană şi din lumea arabă să demontăm reţelele criminale care fac trafic de persoane şi contrabandă.

Federica Mogherini a subliniat şi faptul că decizia de a institui această operţiune a fost luată în mai puţin de o lună. Ceea ce dovedeşte că Uniunea Europeană poate acţiona concertat, prin măsuri rapide şi potrivite în cazul în care se manifestă o dorinţă politică puternică, iar aceasta există.

Tot ieri la Bruxelles, miniştrii apărării din Germania, Franţa şi Italia au semnat o scrisoare de intenţie pentru producerea unei drone europene în următorii 10 ani.

Imigranţii din Marea Mediterană, subiect principal de discuţie la reuniunea miniştrilor de externe UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 21 aprilie 2015, 10:05

Tragedia petrecută în acest sfârşit de săptămână, în care aproximativ 800 de imigranţi şi-au pierdut viaţa într-un naufragiu, încercând să ajungă ilegal din Libia în Italia, a determinat Comisia Europeană să propună măsuri urgente pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete.

Înaltul reprezentant al Comisiei, Federica Mogherini consideră că ”Tragediile din ultimele zile, din ultimele luni, din ultimii ani sunt prea mult”. Şefa diplomaţiei europene a declarat, la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe ţinută ieri la Luxemburg:

Nu este nicio soluţie facilă, nicio soluţie magică, dar este o responsabilitate pe care trebuie să o exersăm împreună ca europeni şi într-un mod consecvent şi coerent

Cu acelaşi prilej, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a spus:

Este datoria noastră umană şi obligaţia noastră morală să stopăm drama continuă a miilor de oameni care îşi riscă vieţile în fiecare zi în Mediterana

Comisia Europeană a venit cu un plan de 10 măsuri imediate care ar putea preveni noi astfel de tragedii.

Printre acestea se numără întărirea operațiunii europene de supraveghere maritimă Triton, capturarea şi distrugerea vaselor folosite de contrabandişti, crearea unui program de repatriere a imigranţilor ilegali din statele membre.

Toate aceste propuneri vor fi transmise Consiliului European care se va reuni joi în sesiune extraordinară dedicată tocmai situaţiei din Mediterana.

Comisarul european Elżbieta Bieńkowska a lansat grupul la nivel înalt privind cercetarea în domeniul apărării

Publicat de Monica Slavici, 7 aprilie 2015, 09:17

O apărare europeană competitivă şi eficientă bazată pe tehnologie avansată necesită mai multe investiţii în cercetare şi inovare. Dar, în ultimii ani, investiţiile în acest domeniu au suferit reduceri masive în Europa, ceea ce a condus la o deteriorare rapidă a securităţii în zonă. Cu detalii, Cristina Ion, Bucuresti FM.

În acest context, comisarul pentru piaţă internă, industrie, spirit antreprenorial şi IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a înfiinţat un grup la nivel înalt de consiliere a modului în care Uniunea Europeană poate sprijini cercetarea legată de securitatea comună şi politică de apărare.
Comisarul Elżbieta Bieńkowska a declarat:
“Lucrăm, pe de o parte, cu acest grup format din oameni de ştiinţă, politicieni şi personalităţi reprezentative din industrie şi, pe de altă parte, cu miniştrii ai apărării. Industria noastră de apărare este în interesul tuturor, atât la nivel naţional, cât şi colectiv. Comisia poate juca un rol important de sprijin pentru consolidarea industriilor de apărare şi a capacităţilor naţionale de cercetare. Datorită experienţei, aceste personalităţi pot propune obiective de bază pentru cercetarea în domeniul apărării.”
Lansarea grupului la nivel înalt privind cercetarea în domeniul apărării urmează concluziile Consiliului European din decembrie 2013, de creare a unui nou mod de abordare politică şi de cercetare în domeniul apărării.
Înaltul Reprezentant Federica Mogherini s-a arătat încrezătoare în activitatea grupului la nivel înalt, cu atât mai mult cu cât UE a evoluat, transformându-se într-un furnizor de securitate.

Negocieri purtate de Uniunea Europeană cu Iranul pe problema programului nuclear dezvoltat de această ţară

Publicat de Monica Slavici, 3 aprilie 2015, 09:47

Săptămâna aceasta au continuat în Elveţia negocierile purtate de Uniunea Europeană cu Iranul pe problema programului nuclear dezvoltat de această ţară. Andreea Drăguleasa, de la Bucureşti FM ne spune dacă părţile au ajuns la un acord!

“ Nu avem acordul astăzi, dar avem o înţelegere politică asupra tuturor punctelor cheie care ramaseseră neclare”, a declarat Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene, la finalul unei săptămâni de negocieri.
“ De data aceasta nu am făcut doar progrese, ci am umplut golurile care rămăseseră, aşa încât suntem gata să proiectăm textul acordului. Acesta poate fi un moment istoric pentru că semnarea unui accord viitor, şi vom face acest lucru în iunie, cred că poate constitui un reper istoric pentru relaţiile între diferite state la nivel global, dar şi aici, în regiune.”

În urma discuţiilor de acum s-a hotărât ca Iranul să limiteze capacitatea de purificare a materiilor prime nucleare, singura central de îmbogăţire a uraniului rămânând cea de la Natanz.
Iranul va primi asistenţă externă pentru reconstrucţia reactorului de la Arak, un loc în care este stabilit că nu se vor produce arme nucleare.
De asemenea, Iranul va fi parte în programul de cooperare internațională în domeniul energiei nucleare civile, în domeniul siguranței și al securității nucleare.
UE va atenua sancțiunile economice și financiare aplicate Iranului privind activitățile nucleare, iar o nouă rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU va aproba acordul final care va fi gata, după cum a spus Federica Mogherini,până la data fixată, 30 iunie.

In Elveţia, la Lausanne, negocieri cu Iranul referitoare la programul armelor nucleare desfăşurat de această ţară

Publicat de Monica Slavici, 30 martie 2015, 12:00

În acest sfârşit de săptămână s- au purtat în Elveţia, la Lausanne, negocieri cu Iranul referitoare la programul armelor nucleare desfăşurat de această ţară. Dacă s-a ajuns sau nu la un rezultat, aflăm din rubrica Instantaneu European, realizată astăzi de Andreea Drăguleasa, Bucureşti FM

La discuţii a luat parte şi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, vicepreşedintele Comisiei Europene, Federica Mogherini.

,, Pot garanta că Iranul nu are arme nucleare dar e capabil, totuşi, să dezvolte un program nuclear civil,, , a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Federica Mogherini, la sosirea la negocieri.

Mogherini a menţionat progresele înregistrate în discuţiile purtate în ultimele săptămâni pe această temă şi a subliniat necesitatea obţinerii unui acord care să garanteze securitatea tuturor.

«Cred că putem găsi soluţii care să fie bune pentru noi toţi. Toţi avem aceeaşi preocupare: prima, să încheiem un acord! A doua, să încheiem un acord bun, un acord care să nu permită Iranului să deţină o armă nucleară sau să dezvolte o armă nucleară! Suntem uniţi în aceasta ca europeni, dar şi ca o comunitate internaţională.»

Uniunea Europeană doreşte parafarea unui acord care să ofere garanţii că Teheranul nu are intenţii de natură militară prin desfăşurarea programului armelor nucleare.

Discuţiile purtate în acest sfârşit de săptămână nu au dus, deocamdată, la un rezultat clar. Se pare că persistă obstacole, printre care şi rezistenţa Iranului de a limita cercetările şi dezvoltarea programului nuclear, sancţiunile economice impuse de nerespectarea celor convenite, precum şi modul în care poate fi monitorizată real activitatea nucleară a  acestei ţări.

S-au făcut, totuşi progrese, părţile ajungând la un acord pe tema cantităţii şi destinaţiei uraniului  îmbogăţit şi s-a convenit ca Iranul să nu desfăşoare activităţi care să-i permită obţinerea unei bombe atomice.

Mâine expiră termenul fixat pentru a se ajunge la un cadru preliminar, pe baza căruia să se încheie un acord final până la data de 30 iunie.

Uniunea Europeană a demarat o revizuire a politicii sale de vecinătate față de 16 țări din jurul ei

Publicat de Monica Slavici, 5 martie 2015, 09:49

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, şi comisarul pentru politică europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea, Johannes Hahn, au lansat oficial procesul de revizuire a politicii europene de vecinătate.

Reuniune extraordinară a Consiliului Afacerilor Externe, ieri, la Bruxelles – UE şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea violenţelor, deteriorarea securităţii şi a situaţiei umanitare din estul Ucrainei

Publicat de Monica Slavici, 30 ianuarie 2015, 09:35

Pentru UE, nu poate exista o soluție militară în conflictul din estul Ucrainei. Din nou, s- a insistat pe punerea în aplicare, integral, a protocolului de la Minsk, încheiat în septembrie 2014.

Acesta stabilește pașii către o soluționare pașnică a conflictului, inclusiv încetarea focului, monitorizarea încetării focului, de către OSCE, ca și a frontierei ruso-ucrainiene, precum și un dialog național în Ucraina. Uniunea Europeană a mărit, de asemenea, ajutorul umanitar pentru mai mult de 1,4 milioane de persoane vulnerabile din zona de conflict: ajutorul de urgență și de recuperare precoce, inclusiv de la statele membre, în prezent se ridică la 95 de milioane €. În ultimele zile, un total de 85 de provizii de tone au fost trimise spre Ucraina.

Federica MOGHERINI, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte:

În primul rând, sprijinim toate eforturile diplomatice , în mod explicit, în special cele ale ambasadorului Tagliavini, la Minsk, în perspectiva unei posibile reuniuni, astăzi.
Ne-am decis să extindem măsurile restrictive decise în martie anul trecut, până în luna septembrie a acestui an. În plus, în termen de o săptămână vor fi adăugate nume suplimentare ale persoanelor și entităților care figurează pe această listă. Această decizie va fi luată la următoarea Consiliului Afaceri Externe, pe data de 9 februarie.
….în această seară ne-am păstrat unitatea, care este, așa cum am spus întotdeauna, puterea noastră și am arătat că UE este pregătită să ia măsuri suplimentare și va pregăti măsurile pentru săptămânile următoare, dacă situația nu numai că nu se îmbunătățește, ci se va înrăutăți, așa cum a fost cazul în ultimele zile.

Miniștrii afacerilor externe s-au întrunit la Bruxelles în această lună pentru a stabili măsuri comune în combatarea terorismului

Publicat de Monica Slavici, 28 ianuarie 2015, 12:48

După incidentele teroriste din Franța miniștrii afacerilor externe s-au întrunit la Bruxelles, în această lună pentru a stabili măsuri comune în combatarea fenomenului. Cu informații despre concluziile întâlnirii, Horia Daraban de la Radio România Iași.

Abordările au fost de actualitate în contextul în care, mulți dintre luptătorii ISIS provin din statele membre ale Uniunii Europene. Mai mult, întoarcere lor în țările de proveniență are drept consecință un pericol major pentru spațiul comunitar. De la astfel de premise a pornit și dialogul care s-a concentrat pe găsirea unor soluții care să implice nu numai statele Uniunii Europene. Într-o conferință de presă, șefa diplomației europene, Federica Mogherini a punctat care au fost principalele concluzii și măsuri ce pot și vor fi luate. Una dintre ele: schimbul de informații între parteneri.

”Am luat o decizie în Consiliul Afaceri Externe de a ne coordona într-un mod mult mai activ decât a fost cazul până în prezent; în primul rând, pentru a împărtăși informații secrete nu numai în cadrul UE, ci și cu alte țări țări din jurul nostru, începând de la Marea Mediterană și lumea arabă, începând din Turcia, Egipt, țările din Golf, Africa de Nord, dar, de asemenea, la un moment dat și cu state din interiorul Africii și din Asia.”

La aceasta, doamna Federica Mogherini a adăugat că pentru Uniunea Europeană, o preocupare ce nu necesită amânare vizează finanțarea organizațiilor teroriste.

”Am invitat din nou Parlamentul European pentru a lucra la sistemul de înregistrare a pasagerilor și formatul nostru a dat un apel puternic pentru a se face progrese în această direcție. De asemenea, am căzut de acord asupra unei decizie privind nivelul de securitate și de a crește activitatea noastră legată de prevenirea finanțării rețelelor teroriste. Experți din UE și SUA la care se adaugă alții din Australia, Canada, Japonia, Norvegia, Elveția, Islanda dar și din agențiile ONU se vor întâlni pentru a contracara modul de finanțare a ISIS și a altor organizații teroriste.”

Șefa diplomației europene doamna Federica Mogherini a precizat că vor exista două ‘acţiuni concrete imediate’: stabilirea de ‘ataşaţi de securitate în toate delegaţiile UE din ţările în cauză’, pentru a menţine ‘contacte permanente între profesioniştii din securitate şi contraterorism’, şi ‘îmbunătăţirea comunicării cu populaţiile arabofone în cadrul UE şi cu comunitatea arabă din lume’.

Uniunea Europeana susține consolidarea statului palestinian și găsirea unei soluții pașnice în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian

Publicat de Monica Slavici, 7 ianuarie 2015, 14:58

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Federica Mogherini, consideră că Uniunea Europeană poate juca un rol esențial în consolidarea unui stat palestinian, dar și pentru găsirea unei soluții pașnice în ceea ce privește conflictul israeliano-palestinian.

Măsurile recente luate de palestinieni și israelieni ar putea agrava situația deja tensionată de pe teren și a-I îndepărta de o soluție negociată. Ambele părți trebuie să se abțină de la măsuri care ar putea ridica obstacole pentru revenirea rapidă la negocieri.
Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a șefei diplomației europene a declarat
“ Decizia guvernului israelian de a stopa transferul veniturilor fiscale Autorității Palestiniene contravine obligațiilor Israelului în baza Protocolului de la Paris. O Autoritate Palestiniană eficientă, non-violentă care să contribuie la soluționarea pașnică a conflictului, este un element-cheie pentru cele două state. Uniunea Europeană va promova și sprijini acum mai mult decât oricând eforturile de a obține o pace durabilă bazată pe o soluție cu două state.”
Obiectivul comun este de a ajunge la un acord de pace între cele două state care să trăiască alături în pace, securitate și să se recunoască reciproc”, potrivit șefei diplomației europene.

Politica externă a UE, prezentată de Federica Mogherini la Forumul de Politică al Fundaţiei Körber de la Berlin

Publicat de Monica Slavici, 18 noiembrie 2014, 09:00

Uniunea Europeană este încă văzută de foarte mulţi ca o comunitate mai mult economică decât politică, deşi Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992 a pus bazele unei entităţi politice a cărei influenţă a crescut odată cu fiecare pas al extinderii. Cu toate acestea, în materie de diplomaţie, acordurile inter-guvernamentale continuă încă să predomine. Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 creea funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, al cărui rol este de a conduce politica externă a UE. Această funcţie este îndeplinită începând cu 1 noiembrie de Federica Mogherini, care şi-a sintetizat viziunea în discursul rostit la cel de-al 4-lea Forum de Politică al Fundaţiei Körber de la Berlin.
Mai multe detalii aflăm de la Papp-Zakor András, Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Trecând în revistă crizele de pe glob, nici un alt loc de pe mapamond nu este într-o situaţie mai tensionată, decât tocmai zona care ne-nconjoară – evidenţia Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate. Dacă e ca Europa să devină un actor global influent, acest lucru va fi posibil numai dacă vom reuşi să fim un actor regional influent şi responsabil, să reuşim să ne raportăm la propria noastră zonă într-un mod deschis, incluziv – sublinia demnitarul european.
„Dacă încercăm să ne imaginăm cum ne dorim să devină politica externă europeană în perspectiva a 25 de ani, putem identifica principalele provocări şi direcţii de acţiune.
Mai-nainte de toate aş zice că noi în Europa ne confruntăm câteodată cu o falsă dilemă, valabilă inclusiv pentru politica externă: să ne urmărim interesele naţionale sau pe cele europene? Trebuie să înţelegem că – în special în materie de politică externă – interesele noastre naţionale sau chiar regionale sunt de cele mai multe ori servite cel mai bine din perspectiva europeană!
Punctul doi al capitolului intereselor comune este dezvoltarea unui sistem mult mai eficient de parteneriate în lumea largă. Dacă vrem ca Uniunea Europeană să devină un actor internaţional important, nu putem pretinde că pur şi simplu nu ne raportăm în nici un fel la ţări faţă de care raportarea poate fi dificilă…Aceasta este dimensiunea ambiţiei noastre: de a conlucra, fie confruntativ fie cooperativ cu principalii jucători internaţionali.
Un alt punct esenţial este legat de relaţia Europei cu Statele Unite. Parteneriatul transatlantic este ceva de care trebuie să ne-ngrijim constant. Istoria nu este îndeajuns, trebuie să-mpărţim viitorul! – spunea Federica Mogherini.
„Punctul patru al intereselor comune la care trebuie lucrat împreună, fiindcă nici una din ţările membre n-o pot face singure: să conturăm, să contribuim la conturarea unui multilateralism efectiv. Acum 25 de ani speranţa unei noi ordini mondiale s-a trezit în generaţii întregi. Iată-ne azi confruntaţi cu o puzderie de conflicte!
Nu ne-am regândit modalitatea de convieţuire pe această planetă.
Aceasta este esenţa experienţei UE: cum să tratezi complexitatea! Aş spune că poate aceasta este cea mai palpitantă provocare cu care ne confruntăm noi europenii: cum reuşim să contribuim la nivel global la marele efort de conturare a unui multilateralism funcţional şi a instituţiilor sale.”
Punctul cinci ar fi o structură cuprinzătoare a securităţii. Noi europenii când vorbim de securitate tindem să ne gândim la chestiuni militare. Există însă foarte multe aspecte ale securităţii colective, globale sau regionale aparte de cel militar. Este vorba de prevenirea conflictelor, domeniu în care Europa are o mulţime de instrumente- sublinia Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate.