Schimbarea modului de lucru, din cauza platformelor online de cumpărături sau de rezervări, are implicaţii pe piaţa forței de muncă, în domeniul fiscal şi al asigurărilor sociale. Acesta este motivul pentru care Comitetul Economic şi Social European doreşte ca executivul European să contribuie la dezvoltarea de noi modele de asistență socială, adaptate pentru a acoperi această flexibilă piață a muncii. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
Noi practici de angajare, noi forme de contracte de angajare sunt o provocare pentru sistemul clasic al locurilor de muncă cu normă întreagă, cu orar de lucru bine definit, cu drepturi și beneficii clar stabilite. Modelele atipice de contracte de angajare sunt în plină creștere de la izbucnirea crizei economice, din 2008 până în prezent. Tot mai mulți muncitori nu știu dinainte unde și pentru cine vor lucra. Din această cauză se resimte tot mai acut nevoia creării un sistem național social de protecție al angajaților care să se bazeze pe distincția dintre statutul de angajat și șomer. Comitetul Economic și Social European și-a propus să vină în întâmpinarea Comisiei Europene pentru a dezvolta noi modele de protecție socială, mai bine adaptate piețelor muncii. Comisiei i se cere să asigure un sistem de educație permanentă la toate nivelurile și pentru toate categoriile de vârstă. Să monitorizeze impactul pe care îl au noile forme de angajare în piața muncii și să asigure claritate în relația angajat-angajator, în ceea ce privește riscul de accidente, eșecul ofertei de servicii în situația unor contracte ce se derulează online, externalizarea în masă a serviciilor sau alte noi forme de auto-angajare. Președintele Comitetul Economic și Social European, Georges Dassis.
Comisia Europeană a depus o propunere cu exact sensul preconizat de noi. Asta ne dă forța de a continua propunerile. Forța noastră de Comitet Economic și Social European e de a găsi și propune măsuri concrete, măsuri care îi privesc în mod direct pe cetățeni și care vor pune presiune prin toate mijloacele democratice pentru ca factorii de decizie să țină cont de propunerile noastre. În cazul tranzacțiilor financiare am câștigat, în altele, importante, de asemenea, am avut procent de succes de 100 la 100. Aceleași texte adoptate acum mai bine de 20 de ani de Comitetul Economic și Social European fac astăzi parte integrantă din legislația europeană valabilă în cele 28 de țări ale Uniunii și, în plus, așa cum mi-a confirmat președintele Curții de Justiție, Charta face acum parte din arsenalul juridic, utilizat de Curtea Europeană de Justiție atunci când judecă pricinile ce i se aduc în față.
Dezvoltarea unor platforme Europene trebuie să se raporteze la tradițiile europene de cooperare și coordonare a piețelor muncii în așa fel încât plus-valoarea creată să rămână economiilor locale odată cu dezvoltarea unei cooperări active la nivelul comunităților între sindicate și angajatori. Se consideră că este vitală crearea capacității angajaților de a stabili nivelul salarizării și a condițiilor de muncă prin intermediul unor contracte colective ce să asigure un nivel de trai corespunzător.
În ciuda succesului înregistrat de programele UE anterioare, drumurile europene sunt încă departe de a fi sigure. În 2009, 35 000 de persoane au murit în accidente rutiere şi peste 1,7 milioane au fost rănite. UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere, cu scopul de a reduce numărul deceselor înregistrate pe drumurile europene cu 50% până în 2020. Comisia Europeană a deschis o consultare publică pentru evaluarea normelor privind facilitarea schimbului transfrontalier de informații referitoare la încălcarea reglementărilor în materie de siguranță rutieră.
Scopul acestei consultări este de a realiza o evaluare a eficacității normelor în vigoare și a relevanței domeniului lor de aplicare. În funcție de rezultate, Comisia poate face propuneri cu privire la o serie de aspecte, inclusiv în ce privește evaluarea impactului. Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara.
”Încurajarea participanților la trafic să respecte normele de bază în ceea ce privește siguranța rutieră este un element esențial în strategia dedicată. Pentru respectarea legii, urmărirea și pedepsirea infracțiunilor sunt necesare. Controalele ar trebui să fie sistematice, iar sancțiunile ar trebui să fie eficiente și aplicate tuturor infractorilor, nu numai rezidenților”.
Directiva Uniunii Europene oferă acces la date privind înmatricularea vehiculelor, cu scopul identificării infractorilor nerezidenți. Deschisă la finele anului trecut, o consultare publică stă la dispoziția tuturor cetățenilor până în 19 febr. Chestionarul la care suntem invitați să răspundem cuprinde întrebări de genul: Ce credeți despre sancționarea șoferilor rezidenți, in comparative cu cei ne-rezidenți, in cazul încălcării regulilor de trafic rutier? Cum evaluați calitatea informării oferită de autoritățile țărilor prin care tranzitați? Ați primit vreodată o cerere de plată a unei amenzi din partea unui alt stat el UE? Dacă da, ați plătit amenda? Despre obiectivele acestei consultări, Maria Ciorba, Europe Direct Timișoara: ”Directiva cu privire la schimbul de informații transfrontalier contribuie la identificarea conducătorilor auto care au comis infracțiuni legate de siguranța rutieră , cu un vehicul înmatriculat într-un alt stat membru decât statul membru în care a avut loc infracțiunea. Pe baza studiilor și a chestionarelor completate, Comisia va prezenta la finele acestui an un raport în care va evalua:
eficacitatea Directivei privind reducerea numărului de decese pe drumurile europene,
aplicația electronică pentru schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor,
necesitatea de a consolida aplicarea sancțiunilor și de a propune criterii comune privind procedurile de urmărire în cazul neplății unei sancțiuni financiare,
necesitatea dezvoltării de standarde comune pentru echipamentele automate de verificare și pentru proceduri pentru a asigura o mai mare convergență a aplicării normelor de trafic rutier de către statele membre”.
Conducătorii auto ne-rezidenți reprezintă 5% din traficul rutier în Uniunea Europeană dar aproximativ 15% din amenzile pentru condus cu viteză peste limita legală. În țări precum Franța unde turismul de tranzit e foarte ridicat amenzile pentru depășirea vitezei legale ajunge până la 40-50% în sezon pentru ne-rezidenți. Acest lucru duce la o mai mare nevoie de control interstatal în țări precum Austria, Belgia, Luxemburg, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia și Spania. Cetățenii, organizațiile neguvernamentale, asociațiile comerciale și companiile sunt invitate să participe la consultare, completând chestionarul într-una din limbile oficiale ale UE, chestionar disponibil on-line doar în limba engleză pe pagina de internet a Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.
Publicat de Andrei Cretoiu,
5 ianuarie 2016, 09:30 / actualizat: 7 ianuarie 2016, 14:47
Orașele Wroclaw din Polonia și San Sebastian din Spania sunt în acest an Capitale europene ale culturii. Sub motto-ul „Spații ale frumuseții”, Wroclaw va organiza în acest an peste 100 de evenimente culturale, în timp ce San Sebastian, sub sloganul „Cultură pentru conviețuire”, va promova cele mai bune modalități de a trăi împreună prin artă și cultură. Timișoara dorește ca în 2021 să își adauge eticheta de capitală europeană a culturii, având în vedere beneficiile ce decurg din acest fapt.
Orașul Wroclaw este cea mai mare localitate din vestul Poloniei şi capitală istorică a provinciei Silezia. Evenimentul major al deschiderii programului de la Wroclaw va avea loc pe data de 17 ian. cînd mai bine de 2000 de oameni de cultură porniți din patru direcții ale localității se vor întîlni în piața centrală pentru o festivitate grandioasă. Sub mottoul ”Spațiu al frumuseții” mai mult de 1000 de evenimente culturale vor schimba arhitectonica orașului.
Comisarul pentru Educație, Cultură, Tineret și Sport, Tibor Navracsics, a spus că titlul de Capitală Culturală Europeană ajută orașele să coaguleze comunitățile și aduce beneficii pe termen lung atît cetățenilor cît și economiilor orașelor.
San Sebastian, un oraș din NE Spaniei, pregătește o uriașă fiesta (tamborrada) ce va dura 5 zile și va primi toate ingredentele culturale europene. Deschiderea oficială din 23 ianuarie va avea loc la teatrul Victoria Eugenia și va fi urmată de un concert. Programul intitulat ”Cultură pentru coexistență” promovează moduri superioare de trăire prin intermediul artei și al culturii.
”Capitală Culturală Europeană”, proiect lansat din 1985, este unul dintre cele mai populare programe ale Uniunii Europene. Din România, Timişoara a fost nominalizată pe lista scurtă a oraşelor care trec în faza finală a competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 alături de Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti. Simona Neumann, director executiv al Asociaţiei Timişoara – Capitală Culturală Europeană se referă la programul propus.
Timişoara – Capitală Culturală Europeană propune un program artistic care se centrează în jurul sloganului ”Luminează orașul prin tine” sau, în limba engleză, ”Shine your light, light up your city”. Valorile europene împărtășite au reprezentat fundamentul clasei de mijloc al timișoarei în sec. al XVI-lea și al XIX-lea precum și esența procesului ei de luminare, de aderare la principiile și dezideratele epocii luminilor. Vom recupera această axiologie și, reactualizată, o vom racorda la pulsul contextului contemporan. Dorim ca Timișoara să devină laboratorul ce readuce la viață aceste valori în spațiul european.
După Wroclaw și San Sebastian, capitale culturale europene în 2016, Aarhaus din Danemarca și Pafos din Cipru vor urma în 2017. În ceea ce privește candidaturile pentru anul 2021 vom afla o decizie finală pînă la sfîrșitul acestui an.
REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile sale vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Reprezentanții mediului de afaceri (inclusiv IMM-uri), partenerii sociali și societatea civilă cu experiență directă în punerea în aplicare a legislației UE sunt invitați să devină membri ai platformei REFIT. Termenul-limită pentru exprimarea interesului în privința selecției de experți este data de 1 septembrie 2015.
REFIT este programul Comisiei Europene privind o reglementare adecvată și funcțională. Acțiunile REFIT vizează simplificarea legislației UE și reducerea costurilor de reglementare, contribuind astfel la un cadru normativ clar, stabil și previzibil ce sprijină creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Astfel, cum a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, UE nu ar trebui să considere în mod automat că adoptarea de legislație nouă este soluția la orice problemă, ci trebuie să examineze, de asemenea, dacă corpusul legislativ existent este adecvat scopului și să facă modificări, acolo unde este cazul. Voința politică de a revizui legislația actuală a UE și de a o îmbunătăți, acolo unde este cazul, trebuie să fie împărtășită de toate cele trei instituții ale UE.
Parlamentul European remarcă faptul că, cu statutul consultativ de care beneficiază, Comitetul Economic și Social European joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea societății civile; constată că și Comitetul Regiunilor, care se bucură, de asemenea, de un statut consultativ, joacă un rol-cheie în ceea ce privește reprezentarea autorităților regionale și locale din UE și evaluarea modului în care este implementată legislația UE. Jane Morrice este vice-președinte al Comitetul Economic şi Social European, EESC.
Comitetul Economic şi Social European este un corp ce reprezintă organizațiile societății civile. El pune laolaltă totul: de la organizațiile angajatorilor, grupuri ale oamenilor de afaceri, de la sindicate și organizații neguvernamentale precum cele pentru protecția mediului, grupuri de tineret, ale femeilor, ale consumatorilor, organizații profesionale, în general, oameni care se organizează într-un grup în mediul în care funcționează, toți sînt reprezentați de noi. Noi le purtăm interesele în fața decidenților de la Bruxelles.
Noul pachet al Comisiei Europene privind o mai bună legiferare se va putea concentra asupra domeniilor care generează cea mai mare valoare adăugată. Scopul platformei REFIT este implicarea tuturor părţilor interesate prin colectarea sugestiilor şi a ideilor concrete privind reducerea poverii administrative şi de reglementare, în deplină concordanţă cu obiectivele politicii de legiferare a Uniunii Europene. Comisia Europeană îşi propune să răspundă la toate sugestiile primite, explicând modul în care intenţionează să le gestioneze. Cetățenii europeni sunt invitați să-și facă auzită vocea în cadrul noii platforme REFIT și a site-ului internet „Reduceți efortul – Exprimați-vă opinia”.
Conform sondajului eurobarometru standard din primavara 2015 si publicat la finele lunii iulie, tot mai mulți europeni spun că au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, iar încrederea în UE a crescut din luna noiembrie a anului trecut. În plus, cetățenii văd imigrația ca fiind cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în prezent. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
Întrebați despre ce îi preocupă mai mult, cetățenii au plasat imigrația pe primul loc în topul subiectelor cel mai des citate în prezent la nivelul Uniunii Europene. Cu 14 puncte procentuale mai mult, reprezentînd 38 % din numărul respondenților, imigrația este în prezent cu mult înaintea situației economice care preocupă 27 % din totalul celor chestionați (în scădere cu 6 puncte procentuale), a șomajului, menționat de 24 % dintre respondenți (cifră în scădere cu 5 puncte procentuale) și a finanțelor publice ale statelor membre care îngrijorează 23 % dintre respodenți, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu sondajul precedent. Care este situația economiei naționale în sondaje? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.
38% dintre europeni consideră că este „foarte bună”, în timp ce doar 18% dintre români consideră că e bună. 59% dintre europeni consideră că este „foarte rea” (situația economiei naționale) față de români care în proporție de 79% spun că economia națională este într-o situație foarte rea. In schimb, în ceea ce privește evoluția în următoarele 12 luni, românii sunt mai pozitivi decît media europeană. 30% dintre români așteaptă o îmbunătățire, față de media europeană de doar 26%. Șomajul este cea mai mare problemă națională identificată de europeni, în proporție de 42%, față de răspunsul românilor care se situează la 26%.
Ce se poate spune despre felul în care este percepută Uniunea Europeană?
Imaginea Uniunii Europene continuă să se îmbunătățească. Nivelul de încredere a crescut de la 39 % în luna noiembrie a anului trecut la 41 % în mai 2015. Increderea românilor în instituțiile europene se menține la un nivel foarte ridicat, cu un procent de 68%.
Strategia Europa 2020 presupune un set de obiective, programe, vizate a fi atinse pînă în 2020. Cum apreciază românii obiectivele strategiei 2020? Maria Ciorba, consilier la Centrul de Informare Europe Direct Timișoara.
60% dintre români consideră că obiectivul de a crește eficiența energetica cu 20% pînă în anul 2020 este corect. 66% dintre romani considera ca este realist obiectivul de crestere cu 20% a aportului energiilor renenerabile în necesarul total de energie al Uniunii. Putem spune că, la modul general, mai mult de jumătate dintre români consideră că aceste obiective sînt niște obiective realiste; fiecare dintre ele.
Referitor la obiectivul de a reduce pînă în 2020 cu un sfert numărul europenilor care trăiesc sub limita de sărăcie, 60% dintre români consideră că este un obiectiv realist față de media europeană de 45%.
Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut, la nivel european, cu 19% din 1990 până în prezent, în ciuda unei creşteri cu 45% a producţiei economice relevă, intre altele, raportul european privind starea mediului. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene, consumul total de resurse s-a diminuat cu 19% în ultimii 18 ani, iar ratele de reciclare a deşeurilor s-au îmbunătăţit în fiecare stat membru. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
‘Reducerea poluării a îmbunătăţit în mod semnificativ calitatea aerului şi a apei din Europa. Totuşi, pierderea funcţiilor solului, degradarea terenurilor şi schimbările climatice rămân preocupări majore care ameninţă fluxurile bunurilor şi serviciilor de mediu ce stau la baza producţiei economice şi a bunăstării Europei. Raportul întocmit de Agenţia Europeană de Mediu pentru 2015 despre starea mediului la nivel european arată că ‘în 2015, Europa se află undeva la jumătatea drumului între iniţierea politicii de mediu a UE la începutul anilor ’70 şi viziunea UE pentru 2050 de ‘a trăi bine, în limitele planetei’. Hans BRUYNINCKX, Directorul Agenției Europene de Mediu a făcut o prezentare a Raportului în care a expus principalele concluzii care reies din această evaluare cincinală a factorilor de mediu.
Cred că rezultă clar din raport că sîntem în fața a două provocări majore. Este, cred, evident că ne confruntăm cu ceea ce am putea numi o continuă degradare a capitalului natural. Europa are, acum, un limbaj centrat pe soluții inspirate de mediu. Este o iluzie să credem că putem avea remedii durabile într-un mediu natural șubrezit. Este, deci, fundamenal să ne protejăm capitalul natural într-un fel mult mai bun. Este vorba despre biodiversitate, calitatea ecosistemelor, utilizarea resurselor naturale. Un al doilea mesaj cheie este să știm de pe acum că shimbarea climatică îngreunează orice decizie. Așadar, dacă nu găsim soluții viabile în contextul schimbării de climă, trebuie să ne așteptăm la consecințe foarte neplăcute. De aici decurge și importanța summitului de la finele acestui an, de la Paris, unde Uniunea Europenă este unul dintre participanții principali. Miniștrii de resort pregătesc de pe acum o luare de poziție comună. Cred că dacă facem corect toate aceste lucruri sub imperiul unei senzații de oarecare urgență vom contribui într-un fel inovativ la crearea unei societăți care susține bunăstarea pe bazele unui mediu viguros și cu o viziune pentru viitor. Nu ar trebui să protejăm modelul economic al celor mai buni, trebuie să ne organizăm un sistem economic pentru sec. XXI. Cred că acest raport arată, într-o oarecare măsură, cum putem să facem și de ce ar trebui să facem asta.
Consumul total de resurse în UE a scăzut cu 19% din 2007, se generează mai puţine deşeuri şi ratele de reciclare s-au ameliorat în aproape fiecare ţară’, se notează în raportul întocmit de Agenţia Europeană de Mediu pentru 2015. Proiecţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite relevă faptul că, până în anul 2050, populaţia mondială va depăşi 9 miliarde de persoane. Raportul SOER arată că, în următorii 35 de ani, cererea totală de alimente, furaje şi fibre va creşte cu 60% la nivel mondial, iar suprafaţa de teren arabil raportată la fiecare persoană ar urma să scadă cu 1,5%. În plus, cererea mondială de energie şi cea de apă va fi mai mare cu 30%, respectiv 40%, în următorii 20 de ani.
CE prezintă rezultatele consultării publice privind Agenda urbană a UE
Publicat de Andrei Cretoiu,
4 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 0:53
La cea de a 2-a ediţie a Forumului oraşelor europene de la Bruxelles, Comisia Europeană a prezentat rezultatele unei consultări publice, din care reiese că părţile interesate doresc o mai bună coordonare a politicilor Uniunii legate de dimensiunea urbană. În continuare. Comisia va colabora strâns cu preşedintia letonă, cu viitoarea preşedinţie luxemburgheză şi cu cea olandeză pentru a transforma Agenda Urbană în realitate. Scopul este de a conveni asupra unei Agende consolidate în timpul preşedinţiei olandeze în 2016..
Consultările arată că Uniunea Europeană poate ajuta oraşele să-şi rezlve problemele iar acestea, în schimb, să contribuie la realizarea listei de priorităţi a Comisiei pentru “Uniunea Energiei” cu perspective pentru schimbarea politicii de mediu. Consultările arată o cerere fermă a tuturor părţilor interesate pentru o mai bună coordonare a politicilor europene într-o dimensiune urbană. În baza dorinţelor exprimate Comisia avansează cîteva propuneri expuse de Maroš Šefčovič, vicepreşedinte, responsabil pentru “Uniunea Energiei”:
Prima sugestie pe care aş dori să o fac ţine de faptul că ne-am uşura foarte mult munca dacă am simplifica schema în care ne-am organizat. Ar fi extrem de util să schematizăm sistemul, să creăm un acces mai uşor, să punem permanent la dispoziţia tuturor toate proiectele de iniţiativă pe care le primim şi să le facem mai coerente.
A doua propunere pe care aş vrea să o fac este o apreciere despre cum am putea să mobilizăm atenţia pentru o mai bună Agendă a Oraşelor Inteligente., o mai bună conectare, o mai bună intergrare pentru ceea ce aş numi “armătura” din oraşele noastre. Prea adesea planificare nu a fost coordonată şi, ştiţi foarte bine, cetăţenii noştri detestă puţine lucruri mai mult decît cînd li se sparge strada pentru reţeaua de apă, apoi pentru electricitate, apoi pentru gaz după care pentru furnizarea altor servicii.
Următorul meu punct este: finanţarea. Cum putem facilita finanţarea? La acest punct cred că Uniunea şi Comisia Europeană pot fi de un real ajutor. Pot oferi cunoştinţele necesare, sprijin administrativ şi instrumente de finanţare. Noi am inclus în strategia pentru energie propunerea de crea noi instrumente. Instrumente pe care le vom dezvolta împreună cu Banca Europeană pentru Investiţii, instrumente despre cum să oferim finanţări înţelepte pentru clădiri inteligente. Dacă urmăriţi finanţările oferite din bugetul european este de aşteptat ca aproximativ 80 de miliarde de euro din resursele fondurilor structurale să fie investite în oraşele din întreaga Europă pentru perioada 2014 – 2020 din care aproximativ 15 miliarde vor fi gestionate direct de primării. Este necesar aşadar, cu adevărat, să ne putem alinia, să avem o bună coordonare, să ne armonizăm eforturile.
Soluţiile moderne din Europa sînt preţuite în zonele cu o creştere demografică accentuată. Prognozele statisticilor create arată că pînă în 2050 aproape 70% din populaţia globului va locui în zone urbane. Cu toate acestea, ele sînt şi sursa unor mari provocări economice, sociale, demografice, de mediu, care se întrepătrund. Comisia lucrează în prezent îndeaproape cu preşedinţia letoniană şi cu următoarele din rotaţie, cu cea luxemburgheză şi olandeză pentru a traduce în realitate Agenda Urbană. Scopul este de a conveni asupra unei Agende consolidate în timpul preşedinţiei olandeze în 2016.
Parlamentul European, preocupat de reglementările privind concediul de maternitate în UE. Durata concediului de maternitate variază de la un stat membru la altul, iar tentativele de uniformizare sunt fost blocate din anul 2008. În lipsa progreselor în acest dosar, Comisia Europeană a ameninţat cu retragerea propunerii de prelungire a concediului la minimum 18 săptămâni şi a celei privind o alocaţie echivalentă cu salariul întreg. Parlamentul European a dezbătut acest dosar în sesiunea din această săptămână. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
Membrii Parlamentului European au solicitat Comisiei Europene să nu retragă proiectul de directivă chiar dacă acesta a stat blocat timp de patru ani. Tot membrii Parlmentului European au mai solicitat reluarea dialogului și acordul pentru o poziție oficială. Ei și-au reafirmat dorința de a contribui la depășirea blocajului și au cerut Comisiei să reconcilieze pozițiile pe care s-au situat Parlamentul și Consiliul în rezoluția care a fost aprobată. Durata concediului de maternitate variază între statele membre UE de la 14 la 28 de săptămâni, cu cazuri speciale în care acesta este de până la 52 de săptămâni. Nu întotdeauna alocația se ridică la nivelul salariului. Există diferențe și în cazul perioadei obligatorii a concediului. Raportorul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, Maria Arena:
”În ce fel de Europă trăim dacă cele care aduc viață pe lume sînt pedepsite? În ce fel de Europă trăim dacă dacă a naște este sinonim cu sărăcia? Nu putem ajuta mamele dacă pur și simplu aruncăm această directivă. Nu am mai prograsesat din 1992 de cînd s-a aprobat directiva pentru concediul de maternitate. Femeile nu pot aștepta, ele merită, dacă doresc, să fie femei, mame și angajate în același timp fără a fi discriminate.”
Parlamentul european încearcă să deblocheze proiectul concediului de maternitate. Votul, în proporție de 419 pentru și 97 împotrivă, a arătat dorința de reconciliere a poziției Consiliului și a Parlamentului European pentru a ieși din impas dar și nevoia statelor să reia negocierile. În urma votului exprimat, Inês Cristina Zuber, vicepreședintă a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen a declarat:
” Era o veste la care ne așteptam dar am sperat că odată cu mobilizarea masivă a numeroase organizații împotriva retragerii acestei propuneri am sperat că s-ar putea schimba perspectiva Comisiei. În cadrul grupului nostru am avut întruniri a nivel național pentru a cere schimbarea pozițiilor guvernelor în țări precum Germania sau Franța unde avem guverne puternice care s-au opus acestei directive dar nu am avut succes. Trebuie să rămînem vigilenți pentru ca următoarea propunere de directivă să nu pornească de la o propunere mai puțin ofertantă pentru apărarea drepturilor femeilor decît cea de acum”.
Concediul de maternitate reprezintă o garanție de bază a echilibrului dintre viața de familie și cea profesională. Durata acestuia variază între statele membre ale UE. Parlamentul reiterează solicitarea ca tații să primească cel puțin 10 zile de concediu paternal în completarea celui maternal. Concediul maternal este normat de directiva din 1992 care garantează un minim de 14 săptămîni. Propunearea Paramentului European din oct. 2000 este de creștere a numărului de săptămîni de la 14 la 20 cu plata integrală a salariului și 2 săptămîni de concediu de paternitate cu plata integrală.
Parlamentul European consideră că viitoarea instituţie a Parchetului European care va avea rolul de a investiga fraudele comise cu fonduri din bugetul UE şi de a recupera banii contribuabililor trebuie să fie deplin independent. Crearea Parchetului European este necesară deoarece statele membre rapotează anual pierderi de circa 500 de milioane de euro din cauza unor fraude cu fonduri europene. Comisia pentru Justiție și libertăți civile a Parlamentului European a adoptat raportul Monicăi Macovei privind o propunere a Comisiei Europene de regulament care prevede inființarea unei noi institutii a UE – Biroul Procurorului European. Felicia Ristea, Radio Timisoara
Cazurile vizate ar fi fraudele transfrontaliere, dar si cele nationale cu fonduri europene. Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru Procurorul European:
Vorbim în Uniunea Europeană de fraudă a banilor cetățenilor noștri de 3 pînă la 5 miliarde de euro pe an. Este o sumă enormă, deocamdată în cifre pe hîrtie, probabil că în realitate este cu mult mai mare. Se fură din banii noștri, se fură din viața noastră, sărăcia crește. Toate acestea sînt consecințe ale faptului că astăzi, din păcate, la nivelul Uniunii Europene, nu avem un mecanism eficient de luptă împotriva fraudei cu bani europeni.
Proiectul de regulament mai are, oricum, multe proceduri de indeplinit pana la aprobare – negocieri tripartite, plenul Parlamentului European, Consiliul Uniunii Europene la nivel de ministrii ai Justitiei din statele membre (JAI). Vera Jurova, comisarul pentru justiţie, egalitate de gen şi consumatori.
Crearea acestui Birou ar duce la o schimbarre în modul de combatere infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Eurpene. Cu toate acestea, nu sîntem încă în acest punct. Negocieri complexe continuă să se desfășoare în Consiliu. În viziunea noastră, transferul competențelor pentru investigarea și intentarea unui proces către Biroul Procurorului Europen ar necesita un regulament sui-generis, simplu și eficient în total acord cu legislația europenă și a statelor membre. Ar trebui să fie de competența Curții Europene pentru Justiție să asigure supervizarea activității tuturor procurorilor Biroului. Cu certitidine, aceasta va însemna în volum de muncă copleșitor pentru Curte. Nu vorbim despre 12 cazuri pe an ci despre sute și, poate, mii de cazuri. Propunerea noastră respectă întru totul legile de protecție juridică și poziția instituțională a Curții Europene de Justiție ca interpret suprem al legislației europene.
Instituția Procurorului European ar avea două componente: un birou central, format din 25 de procurori europeni selectați pe baza unei competiții deschise, cu un procuror șef, și o altă componentă alcătuită din „procurori europeni delegați”, care vor fi, practic, procurori din statele membre care vor lucra în continuare în statele lor în cazurile de fraudă cu bani europeni, dar printr-o colaborare directă cu biroul central. Monica Macovei, raportor al Parlamentului European pentru Procurorul European:
Track: Rezultatul va fi că frauda cu fonduri europene va fi investigată mai rapid, mai bine, mai repede și într-o măsură mult mai mare iar recuperarea banilor, evident, va însemna mult mai mult. Mult mai mulți bani vor fi readuși în buzunarele cetățenilor noștri.
Raportorul Monica Macovei și-a exprimat speranța ca regulamentul să intre în vigoare la finele anului 2016 și să fie pus în aplicare imediat.
Radio România Timişoara – istoria a început acum 60 de ani
Publicat de Andrei Cretoiu,
1 mai 2015, 10:00 / actualizat: 2 mai 2015, 20:51
Ştirile care îţi vin la fix şi muzica generaţiei tale
Ziua de 5 mai 1955 rămâne una de referinţă, marcând ieşirea în eter a primei emisiuni a Studioului Regional Radio Timişoara. Primii crainici au fost Andrei Dângă şi Emilia Culea. „După soţul şi băiatul meu, radioul a fost cea mai statornică dragoste a mea. Dacă aş fi din nou tânără, mi-aş alege aceeaşi profesie”, avea să mărturisească peste ani „veterana” Emilia Culea.
Au urmat ani tot mai grei, în care redactorii şi reporterii trebuiau să respecte rigorile tot mai durei cenzuri comuniste, dar în care unii au reuşit, prin exprimări eufemistice, să ocolească indicaţiile celor care dădeau aprobările pentru emisie. Au ajuns astfel în eter mesaje pe care era mai greu să le auzi la posturile centrale, dar şi informaţii culturale veritabile, inclusiv dedicate civilizaţiei populare sau folclorului din zonă.
În 12 ianuarie 1985 a venit Ordinul de întrerupere a emisiunilor tuturor posturilor regionale. Dictaturii Ceauşescu îi era mai simplu să cenzureze ceea ce pleca strict de la Bucureşti. A fost greu pentru cei ţinuţi acum departe de ascultători. „Am avut în cei cinci ani neşansa ca, locuind în prejmă, să trec în fiecare zi pe lângă studio. Era o dureroasă, zilnică aducere aminte” îşi amintea în 1991 regretata Adina Ene Ostoici.
Adevărata renaştere a radiofoniei bănăţene a venit în 1989, odată cu Revoluţia. „Când am auzit prima dată Aici Radio Timişoara Liberă! am tresărit din adâncul fiinţei.[…] Casa Radio Timişoara era un far al libertăţii depline. Spun casa pentru că toţi cei care au lucrat acolo până în 1985 au trăit ca într-o familie. Ne raportăm şi acum la acele momente, ne bucurăm, şi nu am obosit încă să repovestim şi să retrăim acele zile”, mărturiseşte Felicia Ristea, redactor.
Evenimentele s-au succedat rapid: anul următor a fost al primelor transmisiuni de la Catedrala Mitropolitană şi de la un concert simfonic. Moara cu noroc a fost în 1992 primul spectacol – emisiune de radio, cu participarea spectatorilor. Au urmat primele transmisiuni din elicopter, de pe Muntele Găina sau de la 1.200 m adâncime, din mina Anina. La finele lui 1999 era transmis în premieră integral un spectacol de teatru liric de la Opera Româna din Timişoara.
Trecerea în noul mileniu a însemnat şi modernizarea radicală a radioului. S-a trecut treptat la editare şi arhivare digitală şi a apărut prima versiune a paginii de Internet www.radiotimisoara.ro. Pe 3 august 2006, chiar de Ziua Timişoarei, a început primul program FM distinct, pe 105,9 MHz, oferit ca o alternativă a programelor AM şi transmis şi prin satelit. Aceste programe s-au diversificat în timp: emiţătorului FM din Timişoara i s-au adăugat altele la Făget-Coşeviţa şi apoi la Arad. Primul program dedicat exclusiv arădenilor a fost realizat pe 1 noiembrie 2011.
Mesajele vin acum direct de pe telefoanele ascultătorilor, sub formă de SMS, sau chiar drept comentarii pe site sau Facebook. Astăzi Radio Timişoara înseamnă emisiuni în 10 limbi transmise pe patru frecvenţe, folosind emiţătoare moderne, care acoperă o mare parte a judeţelor din vestului României. Toate cele trei programe, FM, AM şi Arad FM (distincte la unele ore), sunt transmise în cele mai bune condiţii online, deci pot fi acum ascultate din orice colţ al lumii, alături de sute de ore de emisiuni înregistrate. Cei care accesează site-ul au la dispoziţie ştiri proaspete, însoţite de fotografii în exclusivitate, secvenţe audio şi chiar video.
60 de ani au transformat lumea radioului într-o aventură multimedia la care nimeni nu visa în 1955. Vă invităm s-o descoperiţi în fiecare zi (şi vor urma multe zile speciale!) pe frecvenţele noastre sau pe www.radiotimisoara.ro.
Zilele Radio Timişoara, la 60 de ani de la prima emisiune
În 2 mai ne simţim mai tineri ca niciodată şi dăm startul Zilelor Radio Timişoara, la 60 de ani de la prima noastră emisiune, cu un superconcert Holograf – cel mai difuzat grup la Radio Timişoara în ultimii ani!
Înainte însă, vă întâlniţi cu noi, cei pe care îi auziţi zilnic pe frecvenţele Radio Timişoara: piticul şi copii de la Piti-Show, colegi de la ştiri, minorităţi, sport şi prezentatorii programelor curente, pe care le auziţi pe frecvenţele FM de la prima oră şi până seara.
Între prezentările noastre vor urca pe scenă: The Wizards – cel mai tânăr grup pop-rock din Timişoara (membrii au între 10 şi 12 ani!), dar care deja pregăteşte un videoclip pentru piesa Cea mai frumoasă zi, Corso – din Arad, au fost, de altfel, invitaţii lui Cătălin Lăpuşcă la unul dintre concertele live din studioul Arad FM şi Pragu’ de sus – un grup cunoscut în Timişoara, oraşul în care s-a format, pe care îl vom aduce acum de la Deva pentru a ne încânta din nou.
Una dintre surprizele pregătite ascultătorilor care vor completa integral, prin bifare, un mic chestionar, referitor în primul rând de muzica preferată, şi le vor depune sâmbătă şi duminică, după ora 18:00, în urna din Piaţa Victoriei, este de a intra în tragerea la sorţi la care pot câştiga, printre altele, rucsacuri cu obiecte-surpriză purtând însemnele Radio Timişoara, baxuri de vin de la Cramele Recaş şi o excursie de două persoane la Viena oferită de Agenţia Ultramarin.
Duminică 3 mai, de la ora 20:00, Opera Naţională Română din Timişoara prezintă pe scena din Piaţa Victoriei Gala de operă, operetă şi balet, cu participarea extraordinară a soliştilor vocali şi de balet: Narcisa Brumar, Lăcrimioara Cristescu, Crina Vezentan, Gabriella Varvari, Alina Mihai, Cristian Bălăşeşcu, Remus Alăzăroae, Cristian Rudic, George Proca, Alin Radu, a Cvartetului Incanto Quartetto, a Orchestrei şi Corului Operei Naţionale Române din Timişoara.
Programul include pagini celebre din Nunta lui Figaro, Carmen, Rigoletto, Voievodul ţiganilor, Contesa Maritza, Liliacul, Văduva veselă, My Fair Lady şi Valurile Dunării.
În deschidere, de la ora 18:30, va cânta Cvartetul de coarde al Facultăţii de Muzică şi Teatru a Universităţii de Vest din Timişoara – clasa conf. univ. dr. Ioan Fernbach şi Ansamblul de percuţie Splash de la Colegiu Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara, condus de prof. Alina Cuibariu – Jumugă.
În jurul orei 19:45 vom trage la sorţi marile premii ale tombolei aniversare, baxuri de vin şi excursia la Viena.
Marţi 5 mai, exact la 60 de ani de la prima emisiune, îi aşteptăm pe ascultători între orele 10 şi 14, la sediul din Str. Pestalozzi, nr. 14 A, la Ziua Porţilor Deschise.
De la ora 19:00, la Sala Capitol din Timişoara va avea loc un spectacol folcloric de excepţie în care aducem solişti vocali şi instrumentişti din mai multe generaţii cuprinzând judeţele Arad, Bihor, Caraş Severin, Hunedoara şi Timiş.
Orchestra Ansamblului Banatul dirijată de Sebastian Roşca ne oferă o surpriză: semnalul Radio Timişoara, păstrat încă de acum 60 de ani, îl vom regăsi în Suita de orchestră pregătită pentru acest eveniment.
Corpul de balet condus de coregrafii Brânduşa şi Nicolae Stănescu ne va însoţi pe tot parcursul spectacolului.
Din Arad participă Grupul vocal Sânzienele îndrumat de prof. Marioara Miclea, Petrică Paşca, Cornelia Căprariu Roman şi Roxana Suciu.
Din Bihor: Florica Zaha, Liviu Buţiu şi Antonela Ferche Buţiu.
Din Caraş Severin: Petrică Miulescu Irimică. Maria Didraga şi Iasmina Iova.
Din Hunedoara: Cristian Fodor, Ovidiu Olari şi Lorena Pascu.
Din Timiş: Liliana Laichici, fraţii Radu şi Ilie Vincu şi Georgiana Necşa.
Spectacolul va fi transmis în direct de Radio Timişoara şi TVR Timişoara, urmând a fi preluat de TVR 3.
Vă invităm în Timişoara, să ne fiţi alături în aceste zile de sărbătoare!
Comisia Europeană a propus modificarea legislaţiei europene astfel încât statele membre să aibă mai multă libertate în ceea ce priveşte interzicerea utilizarea, pe teritoriul propriu a organismelor modificate genetic în hrana populatiei sau a animalelor culturilor. Felicia Ristea, Radio Timișoara.
Comisia Europeană și-a anunțat proiectul care lasă la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă permite utilizarea organismelor modificate genetic pe teritoriul propriu. Această hotărîre poate fi luată după ce are loc autorizarea unui organism modificat genetic în produse alimentare sau furaje în Europa. Venind în întîmpinarea inițiativei, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, a declarat: „Îmi face plăcere să îndeplinesc unul dintre angajamentele importante asumate de această Comisie, și anume reexaminarea legislației cu privire la procesul decizional privind OMG-urile”. Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, a adăugat:
Actuala legislație crează conflicte deoarece nu sînt luate în considerare opiniile statelor membre. Din punctul meu de vedere suveranitatea și subsidiaritatea sînt principii care trebuie respectate. Deciziile Comisiei nu trebuie să fie contrare opiniilor statelor membre. Fără îndoială, culturile modificate genetic sînt o problemă uriașă în Uniunea Europeană din punct de vedere filosofic. Europa are o mare biodiversitate iar interferența cu acest ecosistem ar putea fi extreme de dăunătoare. Deciziile în acest domeniu ar trebui să fie de competența fiecărui stat membru și treuie să respectăm principiul subsidiarității.
Propunerea legislativă va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului, pentru a urma procedura legislativă obișnuită. Comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager:
Această propunere, cînd va fi adoptată, va permite statelor membre să decidă la nivel național asupra aspectelor care nu sînt prevăzute de actuala legislație. Cred că, din păcate, adeseori se întîmplă că una dintre părți nu este mulțumită. Cred că, acum, am reușit să găsim o formulă de lucru de compromis ce deschide noi porți. Discuțiile despre organismele modificate genetic trenează de ani de zile în Uniunea Europeană și aceasta este propunearea noastră de a avansa în această temă.
Iniţiativa Comisiei Europene survine deciziei luată în ianuarie de Parlamentul European care a adoptat o rezoluţie similară, prin care instituţiile europene sunt solicitate să acorde statelor membre dreptul de a interzice pe teritoriul lor culturile de organisme modificate genetic. Pentru a asigura același nivel de protecție în întreaga UE -, sistemul actual de autorizare, bazat pe dovezi științifice și pe norme de etichetare care garantează posibilitatea de a alege a consumatorilor, nu se va modifica. Ce se schimbă este faptul că, după autorizarea utilizării unui OMG în produse alimentare sau în furaje în Europa, statele membre vor avea posibilitatea să decidă dacă permit sau nu utilizarea OMG-ului respectiv în cadrul lanțului alimentar de pe teritoriul țării lor.
Comisia Europeană a anunţat, miercuri, 18 mart., aprobarea bugetului programului european de distribuire a fructelor şi legumelor în şcoli. Programul „Fructe şi legume în şcoli” a fost iniţiat ca urmare a scăderii consumului de fructe şi legume în rândul copiilor. Din 2004, programul finanţează şi iniţiative educaţionale care explică beneficiile consumului de fructe şi legume. Felicia Ristea, Radio Timişoara.
Comisia Europeană a acordat 6,86 de milioane de euro României din totalul de 150 de milioane pentru programul european de distribuire a fructelor și legumelor în școli. Suma reprezintă 89% din totalul necesar, urmând ca restul de bani să vină din partea statului sau a mediului privat. Maria Ciorbă, reprezentant al Centrului de Informare Europe Direct Timişoara:
Studii de specialitate arată că există 22 de milioane de copii supraponderali în Uniunea Europeană, dintre care 5,1 milioane suferă de obezitate, tendinţa fiind de creştere. Din această cauză alimentația sănătoasă are o importanță vitală pentru tânăra generație.
Programul „Fructe în școli” își propune combaterea tendinței generale de consum din ce în ce mai redus al legumelor și fructelor de către copii și adolescenți. Nutriția este un factor cheie în combaterea problemelor de sănătate asociate unei alimentații sărăcăcioase, astfel că inițiativa CE de susținere a consumului de legume și fructe în rândul tinerilor contribuie la promovarea unui stil de viață sănătos. Începând cu 2014, această schemă sprijină și anumite măsuri educative ce explică potențialele beneficii ale acestui stil de viață.
Europarlamentarul Daciana Sârbu care activează în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European fiind în același timp vicepreședintă a Comisiei de mediu și sănătate publică a legislativului comunitar, notează pe pagina oficală a Parlamentului European: „Producția de fructe în Europa este în tendință de scădere, iar unii fermieri se confruntă cu dificultăți legate de punerea pe piață a fructelor. În general, micii fermieri nu fac parte din organizații de producători și puterea lor de negociere în cadrul lanțului de aprovizionare este foarte redusă. Planurile de implementare ale programului -Fructe în școli- trebuie să garanteze încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare și producția locală de fructe. Dacă fructele sunt aduse de la mii de kilometri distanță pentru a fi distribuite în școli, impactul asupra mediului este mai mare și, în același timp, producătorii locali sunt defavorizați. Maria Ciorbă, reprezentant al Centrului de Informare Europe Direct Timişoara completează:
Strategia României privind programul de încurajare al copnsumului de fructe în şcoli are ca obiective: conştientizarea elevilor asupra unei alimentaţii sănătoase bazate pe consumul de fructe şi legume proaspete, deprinderea şi fixarea unor obiceiuri alimentare sănătoase. Pentru anul şcolar în curs care prevede distribuirea cîte unui măr pe zi fiecărui elev din clasele I-VIII contribuţia UE este de aproape 6,87 milioane de euro la care se adugă, din eforturi naţionale, aproximativ 8,53 milioane de euro.
Programul prin care elevii români sunt încurajați să aibă un stil de viață sănătos va fi în continuare finanțat de către Comisia Europeană. Programul „Fructe şi legume în şcoli”, creat în 2009, îşi propune să distribuie fructe şi legume în şcoli, având ca obiectiv furnizarea de astfel de produse pentru aproximativ 12 milioane de copii cu vârste între 6 şi 10 ani din cele 25 de state membre participante (Finlanda, Suedia şi Marea Britanie au decis să se retragă din acest program, de la 1 august 2015).
Europarlamentarii consideră că este necesară menționarea țării de origine la etichetarea cărnii proaspete de vită și a cărnii utilizate ca ingredient în alimentele procesate, cum ar fi lasagna. După scandalul cărnii de cal și după alte cazuri de fraudare a alimentelor, încrederea consumatorilor a fost afectată, astfel încât Comisia Europeană va trebui să elaboreze un proiect legislativ privind etichetarea cărnii.
Carnea utilizată ca ingredient în alimentele procesate, cum ar fi lasagna, ar trebui să fie etichetată privind ţara de origine, la fel ca şi carnea proaspătă de vită. Comitetul speră că o astfel de reglementare ar putea „reconstrui încrederea consumatorilor în urma scandalului cărnii de cal, cât și alte cazuri de fraudă alimentară”.
Un sondaj realizat pe această temă arată că peste 90% din respondenţi au spus că originea cărnii utilizate în alimentele procesate ar trebui precizată pe etichetă, facilitând, astfel, alegerile informate, se arată într-un raport al Comisiei. Jyrki Katainen, vice-preşedintele Comisiei Europene responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a explicat:
Datele semnificative privitoare la originea cărnii utilizată au devenit, în ultimii ani, o temă de preocupare tot mai mare a consumatorilor. Scopul principal a fost acela de a evalua într-.un mod obiectiv şi neutru toţi facorii relevanţi care contribuie la o dezbatere cu Euoparlamentul şi Consiliul. Raportul se bazează pe un studiu extern care include şi un sondaj al consumatorilor. Raportul se referă la toate tipurile de carne folosită în industria alimentară. Produsele pe bază de carne au fost considerate a fi de la cele mai simpe precum carnea măcinată şi asezonată cu mirodenii pînă la produse intens procesate precum sînt cele pentru pizza Bolognese. Lanţul de furnizori pentru astfel de produse poate fi extrem de complex şi de mare. Doresc să precizez, Comisia nu a decis asupra vreunei etape următoare. Raportul nu implică o poziţie apriori a Comisiei. Este greu de estimat dacă şi în ce măsură introducerea obligativităţii indicării pe etichetă a țării de origine a cărnii din alimentele procesate ar influenţa preţul acestora.
‘’Susţinem faptul că regulile actuale care lasă la latitudinea producătorului dacă specifică ţara de origine pot induce în eroare consumatorii, pe cînd obligativitatea ar putea asigura o transparenţă mai mare şi o mai bună informare a consumatorilor europeni”, a spus președintele comisiei de mediu, Giovanni La Via care a adăugat: ”trebuie să ne asigurăm, totuși, că acest lucru nu va crea probleme suplimentare pentru întreprinderile mici și mijlocii, în acest sector de activitate fiind multe astfel de companii”.
Jyrki KATAINEN, vice-preşedintele Comisiei Europene, a mai spus că s-a observant că, în mod curent, consumatorii cumpără carne cu origine indicată mult mai rar decât ar dori şi asta din cauza motivelor ce ţin de preţ.
Votul eurodeputaţilor pentru legislaţia privind etichetarea cărnii pentru alimentele procesate a fost acordat ieri într-o ședință în plen. Rezoluția a fost aprobată cu 532 de voturi la 136 și 36 de abțineri. În text se cere Comisiei ca, în conformitate cu raportul său din 2013, să facă propuneri legislative pentru a introduce obligativitatea menționării țării de origine pentru carnea utilizată în alimentele procesate, pentru a crea mai multă transparență în lanțul alimentar, a informa mai bine consumatorii europeni și, astfel, a le recâștiga încrederea.
În ciuda mediului economic nefavorabil investiții în cercetare și dezvoltare pentru competitivitatea întreprinderilor din UE a crescut în anul 2013. Datele sunt prezentate de Comisia Europeană în Tabloul de bord al UE privind investițiile realizate de sectorul industrial în cercetare și dezvoltare („EU Industrial R&D Investment Scoreboard”). Felicia Ristea, Radio Timişoara.
Ţări precum Irlanda, Italia şi Spania au depăşit media din Uniunea Europeană la investiţiile în domeniul ştiinţei, al cercetării şi inovării. În general, în anul trecut, investițiile în cercetare și dezvoltare ale societăților cu sediul în UE au crescut cu 2,6% dar această creștere a fost inferioară celei înregistrate în anul anterior (6,8%) și mediei mondiale pe 2013 (4,9%), precum și ratei atinse de societățile cu sediul în SUA (5%) și Japonia (5,5%). Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a declarat:
Făcînd o comparaţie cu firmele din Statele Unite vedem că acolo se investeşte mai mult în domeniile de cercetare, că activează mai intens în domeniul cercetării şi al dezvoltării. Ce înseamnă, de fapt, să activezi mai intens în cercetare dezvoltare. Înseamnă că sînt companii care au un beneficiu mai marer şi un risc mai mare. Vorbim despre domenii farmaceutice, bio-tehnologii, industriile care se bazează pe inteligenţă. Aşadar, obiectivul pentru Europa este să avenseze mai mult pe teritoriul economiei bazată pe cunoştinţe. Şi dacă afacem asta atunci putem să îi ajungem din urmă.
În parteneriatul public- privat, deocamdată, Uniunea Europeană pare a fi într-o cursă în care se străduieşte să ajungă din urmă alte state precum Jponia, Coreea de Sud ori Statele Unite, a mai spus comisarul Carlos Moedas care ne anunţă reacţia Comisiei Europene:
Cred că planul de investiţii care a fost lansat este concentrat pe stimularea investiţiilor private, capacitate de influenţare şi de a avea mai multe proiecte riscante. Şi, dacă avem mai mult risc avem, cu siguranţă, mai multe beneficii şi un potenţial mult mai mare în ceea ce priveşte cunoştinţele. Iar dacă vom avea mai multe beneficii putem crea, de fapt, mai multă bunăstare, şi mai multe locuri de muncă. Cercetarea ştiinţifică şi inovarea sînt exemple excepţionale în acest sens. Am avut proiecte precum „pachetul de inovare” care erau capabile să stimuleze investiţia privată. Investiţia pe care o numim „pachetul de investiţie în inovaţie” este un pachet care avea 8 miliarde din banii publicii şi activa pînă la 22 miliarde din banii privaţi. În acestă linie de gîndire vă spun că sînt foarte încîntat, că cercetarea şi dezvoltarea că este un instrument extrem de util pentru noi europenii pentru ca să găsim îmbinarea fericită în acest triunghi între responsabilitate fiscală, reformele corecte şi investiţii. Acesta este lucrul de care avem nevoie pentru viitor.
Planul de investiții în valoare de 315 miliarde EUR prezentat de Comisie și de Banca Europeană de Investiții va contribui la creșterea investițiilor private în proiecte cu riscuri mai ridicate, de aceste investiții beneficiind sectorul cercetării și dezvoltării din întreaga Europă.
Mobilitatea forţei de muncă în UE aduce beneficii nu numai lucrătorilor, ci şi economiilor statelor membre. Ea aduce beneficii şi ţărilor gazdă deoarece permite ocuparea posturilor vacante şi creşte nivelul taxelor şi impozitelor colectate de statul respectiv. Cu toate acestea, în 2014, încă se mai discută despre restricţionarea accesului pe piaţa muncii în unele state membre. Felicia Ristea, Radio România Timişoara.
Laszlo Andor, comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune a comentat pe marginea reacţiilor unor guverne ale Uniunii Europene:
În Marea Britanie, ca şi în alte ţări europene, am fost martorii unei anxietăţi crescute şi, cîteodată, ostilitate îndreptată împotriva muncitorilor imigranţi, mai ales în privinţa drepturilor la asigurări sociale în ţările gazdă. Adevărul, şi, cu adevărat, poate fi deranjant pentru unii, este că marea majoritatea a omenilor care se mută dintr-o ţară a Uniun. Europ în alta o fac în căutare de muncă. Muncitorii imigranţi pot ajuta ecomia ţării gazdă să funcţioneze mai bine. Ei răspund unei cereri macro-economice şi venituri la bugetul de stat ceea ce poate duce la crearea altor locuri de muncă. Ei pot, de asemenea, să reducă presiunea fiscală exercitată asupra populaţiei autohtone. De fapt, toate studiile realizate ne indică o direcţie unică: există un consens între toţi specialiştii referitor la avantajele mobilităţii forţei de muncă.
După cum devine tot mai evident în media naţională şi europenaă, mobilitatea forţei de muncă este unul dintre subiectele care preocupă în ultimii ani mediul socio-economic şi politic. Acest fapt determină accentuarea preocupărilor şi studiilor în domeniu pentru a reda libertate angajatului să-şi practice meseria acolo unde există oportunităţi. Corina Creţu, parlamentar european, vicepreşedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European:
Eu personal îmi propun să duc mai departe în primul rând interesele românilor. Apărarea dreptului la liberă circulație este o prioritate pentru mine, la fel și apărarea dreptului la muncă, pentru că știm foarte bine ce presiuni se fac pentru restrângerea acestor libertăți, care s-au obținuit atât de greu. Pe de altă parte, sunt probleme sociale, sunt probleme legate de inegalitățile dintre statele membre și, provenind dintr-o zonă mai săracă a Uniunii Europene, este evident că va fi o prioritate pentru mine să mă lupt pentru reducerea acestor inegalități care incă mai despart statele membre.
De ce promovează Comisia Europeană mobilitatea? Se consideră că o mai mare mobilitate a forţei de muncă, atât cea dintre locurile de muncă (mobilitatea ocupaţională), cât şi cea dintre ţări (mobilitate geografică), contribuie la progresul social şi economic, la un grad mai înalt de ocupare a forţei de muncă şi la o dezvoltare durabilă şi echilibrată. Această mobilitate permite o adaptare mai uşoară şi mai eficientă a economiei europene, a gradului de ocupare a forţei de muncă şi a forţei de muncă la condiţiile în schimbare şi constituie un stimulent pentru schimbare într-o economie globală concurenţială. Un grad mai înalt de mobilitate între statele membre va încuraja şi o mai strânsă integrare politică în cadrul UE.
Republica Moldova şi alte cinci ţări din afara spaţiului comunitar au semnat, săptămâna trecută, documentele de asociere la Programul „Orizont 2020”, prin care Uniunea Europeană susţine cercetarea şi inovarea.
Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic ce se asociază programului prin care cercetarea primeşte finanţare comunitară. Celelalte state semnatare ale Programului „Orizont 2020” sunt: Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania şi Bosnia-Herţegovina, toate ţări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Reprezentaţii acestor state care au parafat documentele oficale şi-au exprimat satisfacţia pentru oportunitatea creată, au arătat care este contribuţia pe care o pot avea deja prin nivelul la care este cercetarea din statele respective apreciind ocazia de a intra într-un sistem competitiv şi de colaborare de excepţie. După semnarea documentelor programului „Orizont 2020”, Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, reprezentantul Rep. Moldova la ceremenia oficială de semnare a documentelor, a declarat:
Cu această nouă convenţie încheiată putem spune că am intrat într-o etapă în care noi oportunităţi se vor putea materializa. Europa are nevoie să recunoască importanţa ştiinţei şi cercetării pentru rederesarea şi creşterea economică.
Lansat la sfîrşitul anului trecut, „Orizont 2020” este cel mai ambiţios program european de susţinere a cercetării, cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro, pentru următorii şapte ani. Finanţarea din primii doi ani se ridică la 15 miliarde de euro şi este destinată stimulării economiei prin inovare şi creare de noi locuri de muncă. Programul se adresează sectorului de cercetare, universităţilor, dar şi întreprinderilor, inclusiv celor mici şi mijlocii. Comisarul european pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn ne explică înţelesul conceptului de excelenţă din programul „Orizont 2020” :
Istoria ne demosntrează din nou şi din nou că pentru a obţine rezultatele ieşite din comun de care avem nevoie trebuie să oferim cele mai bune resurse pentru cele mai bune idei. Pînă la urmă acesta este înţelesul „excelenţei”. Acordearea poziţiilor academice şi finanaţările pe baza unor merite ştiinţifice. Nu pentru că cineva are conexiunile politice potrivite sau cercetează un domeniu „la modă”. Nu pentru că cineva are ascendentul vîrstei sau pentru că ar fi „rîndul lor”, ci în funcţie de merit. Avem suficientă cantitate, nu avem suficientă calitate.
În încheiere, un exemplu. „Orizont 2020” îşi propune să contribuie şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a asistenţei medicale. Human Brain Research, cel mai ambiţios proiect din domeniul neurologiei din ultimii ani, este confinanţat de Uniunea Europeană prin acest program. Proiectul reuneşte doar în faza de început peste 130 de institute de cercetare.
Comisia Europeană a lansat un nou Cadru strategic pentru sănătate şi securitate la locul de muncă
Publicat de Andrei Cretoiu,
16 iunie 2014, 12:26 / actualizat: 16 iunie 2014, 15:11
Comisia Europeană a lansat un nou Cadru strategic pentru sănătate şi securitate la locul de muncă pentru perioada 2014-2020, în care se identifică principalele provocări şi obiective strategice în materie şi care prezintă totodată acţiunile-cheie şi instrumentele necesare pentru a le soluţiona. Felicia Ristea, Radio Timişoara.
Obiectivul este protecţia a peste 217 milioane de lucrători din UE de accidentele de muncă şi de bolile profesionale.
Acest nou cadru vizează asigurarea continuării îndeplinirii de către UE a rolului de lider în promovarea unor standarde înalte în materie de condiţii de muncă, atât în Europa, cât şi la nivel internaţional, în conformitate cu Strategia Europa 2020 În condiţiile în care în UE, în fiecare an, peste 3 milioane de lucrători sunt victime ale unor accidente grave la locul de muncă, soldate cu 4000 de decese se dovedeşte a fi necesar un nou cadru strategic pentru îmbunătăţirea calităţii condiţiilor locurilor de muncă .
În cadrul strategic sunt identificate trei mari provocări în materie de sănătate şi securitate la locul de muncă ne spune László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune:
Cele trei provocări identificate sînt: prevenţia bolilor asociate, dobîndite la locul de muncă; prevenirea accdidentelor prin aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă –accentul se va pune, în special, pe capacitatea întreprinderilor mici şi mijllocii de a aplica strategii de minimizare a riscului de accidente. În al doilea rînd, pentru a preveni răspîndirea bolilor profesionale, ar fi utilizarea nanotehnoilogiilor cu risc scăzut, fără a neglija chestiunile medicale datorate pfroblemelor scheleto-musculare. Şi, în a treilea rind, să conştientizăm procesul de îmbătrînire al forţei de muncă în aşa fel încît strategiile naţionale să se alinieze proiectului 2020.
Noul cadru vizează şapte obiective strategice ce, pe de o parte continuă proiectul precedent, pe de altă parte, urmăresc îmbunătăţirea aplicării măsurilor, asigurarea respectării legislaţiilor naţionale, precum şi consolidarea coordonării cu organizaţii internaţionale. László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune:
Noul Cadru strategic va ajuta ţările membre să-şi consolideze legislaţiile referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă prin schimburi de experienţă şi de bune practice. Fondul Social European poate juca un rol important în sprijinul legislaţiilor naţionale. De ex., Fondul poate contribui la creşterea nr. de persoane angajate, a celor cu boli cornice care pot reveni în cîmpul muncii ca şi scăderea număruu celor ca ear ajuge expuse substanţelor toxice. Acest cadru mai sublilniază că angajaţi şi angajatori un în mod egal un rol crucial în dezvoltarea normelor de sănătate şi siguranţă cît şi în aplicarea acestora.
Cadrul va fi revizuit în 2016 pentru a ţine seama de implementarea sa şi pentru a se lua în considerare rezultatele evaluării cuprinzătoare, în curs de desfăşurare, evaluări ce vor fi încheiate până la sfârşitul anului 2015.
Publicat de Andrei Cretoiu,
2 iunie 2014, 11:00 / actualizat: 3 iunie 2014, 12:23
Un recent raport intitulat „Modernizarea învățământului superior în Europa: acces, păstrarea în structura de învățământ și capacitatea de inserție profesională” relevă faptul că prea puține țări folosesc informaţiile pe care le colectează privind învățământul superior pentru a-și îmbunătăți universitățile și oportunitățile pe care le oferă studenților. Raportul, intitulat, pe scurt, Eurydice, examinează politicile și aspectele practice ale experienței studenților în trei etape. Una presupune cunoașterea ofertei privind învățământul superior, a cerințelor pentru a fi admis și a procedurii de admitere. Alta se referă la procesul de parcurgere a programei de studiu, iar a treia la tranziția de la învățământul superior la piața muncii.
„Învăţământul superior trebuie să facă mai mult pentru a remedia punctele slabe: de exemplu, dorim să încurajăm o mai mare diversitate a populaţiei de studenţi. Trebuie să ne îndreptăm spre o utilizare mai proactivă a datelor și a feedback-ului primit pentru a alimenta procesul de luare a deciziilor”
a declarat dna Androulla Vassiliou, comisar pentru educaţie, cultură, multilingvism și tineret care a adăugat:
Prognozele făcute ne arată că pînă în 2020, 35 % din locurile de muncă din Uniunea Europeană vor fi pentru persoanele cu înaltă calificare. Dar numai 26 % din totalul forţei de muncă este la un nivel înalt de educaţie. Statele membre ale Uniunii Europene au căzut de acord asupra unei ţinte ca 40% din tinerii cu vîrsta cuprinsă între 30 – 35 de ani să beneficieze de un nivel superior de educaţie sau echivalentul.Obiectivul urmărit este acela de a creşte şanselede angajare ale acestor tineri într-o piaţă a muncii tot mai competitivă şi pentru a ajuta la construirea proiectului pe termen lung al Uniunii Europene. Fiecare ţară şi-a fixat propria ţintă de atins în concordanţă cu circumnstanţele specifice. Mai mult decît atît, în unele ţări, nu este vorba doar de a creşte numărul celor înscrişi. Reducerea numărului celor care renunţă pe parcursul anului universitar şi ajutorarea studenţilor să-şi încheie studiile cu success sînt, de asmenea, provocări serioase.
O decizie a Univ. de Vest Timişoara pare a deschide noi orizonturi. Studenţii acestui an universitar sînt prima generaţie care, din anul universitar următor vor beneficia de un sistem de ,,discipline complementare opţionale” care urmăresc și formarea unor competențe transversale, respectiv discipline din alt domeniu de studii decât cel pe care îl urmează. Prof. dr. Marilen Pirtea, rectorul Univ. de Vest Tm.:
Cu siguranţă, de fapt, nu există o corelare în termeni reali şi plapabili între oferta educaţională pe diferite domenii, specializă şi oferta de locuri de m uncă sau solicitări de pe piaţa muncii. De aceea noi privim piaţa muncii ca o piaţă globală , o piaţă a Uniunii Europene în care dinamica mutaţiilor este una extreme de accelerată şi de aceea noi ne dorim ca studenţii Universităţii de Vest Timişoara să fie foarte bine pregătiţi şi adaptaţi la taote aceste mutaţii de pe piaţa muncii.
Raportul Modernizarea învățământului superior în Europa: acces, păstrarea în structura de învățământ și capacitatea de inserție profesională, pe scurt, “Raportul Eurydice”,furnizează descrieri ale sistemelor naționale de educație, studii comparative dedicate unor teme specifice, indicatori și statistici. Publicațiile sunt disponibile gratuit pe site-ul de internet al Eurydice sau în versiune tipărită, la cerere.
OLAF a reușit să intensifice lupta împotriva fraudei în Europă
Publicat de DSRNetworkAdmin,
7 mai 2014, 10:34 / actualizat: 30 mai 2014, 16:29
În 2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a reușit să intensifice lupta împotriva fraudei în întreaga Europă. Cetățenii și instituțiile publice au raportat mai multe informații susceptibile să prezinte interes pentru investigațiile OLAF ca oricând. OLAF a finalizat un număr record de investigații, reducând durata totală a acestora, și a emis cele mai multe recomandări din ultimii cinci ani. Felicia Ristea, Radio Tm.
Oficiul European de Luptă Antifraudă investighează cazurile de fraudare a bugetului Uniun. Europ., acte de corupţie şi de culpă profesională gravă la nivelul instituţiilor europene şi elaborează politica antifraudă în numele Comisiei Europene.
Traficul cu diferite produse de larg consum, fraudarea fondurilor europene sînt doar două domenii majore ale activităţii OLAF. D-na Alina Burea, purtător de cuvânt al Oficiul European de Luptă Antifraudă ne-a comunicat că cele mai multe investigații OLAF din 2013 au vizat sectorul fondurilor structurale. Investigațiile OLAF privind protecţia intereselor financiare ale UE au în mod frecvent o dimensiune transfrontalieră. Ele de referă adeseori la operatori economici din mai multe state membre, analizează fraude potenţiale de dimensiuni europene a concluzionat d-na Alina Burea, purtătorul de cuvînt al Oficiului European de Luptă Antifraudă. Activitatea organismului european s-a intensificat. De la înfiinţarea sa, în 1999, OLAF a efectuat 3 500 de investigaţii care au avut drept rezultat recuperări la bugetul UE de peste 1,1 miliarde de euro şi condamnări la închisoare totalizând 900 de ani. Giovanni Kessler, directorul general al OLAF, a declarat că se aşteaptă ca şi societatea europeană să înţeleagă importanţa combaterii fraudei.
„Vreau să subliniez (pentru că am această convingere) lupta împotriva corupţiei nu trebuie să fie o precupare exclusivă a instituţiilor care urmăresc aplicare legii. Ar fi greşit să considerăm că doar investigatorii şi oamenii legii trebuie să fie implicaţi în lupta împotriva corupţiei! Dacă dorim să păstrăm regulile democraţiei şi să avem o societate civilă aptă să funcţioneze nu putem conta numai pe aceste instituţii. Desigur, ele poartă responsabilitatea şi sînt răspunzătoare pentru activitatea lor dar această responsabilitate ar trebui să se extindă şi asupra reprezentaţilor politici precum şi a societăţii în ansamblul ei. Aş mai completa atrăgînd atenţia asupra importanţei muncii jurnalistice de investigaţie. La sesizarea mass media sau văzînd descoperirile jurnaliştilor am deschis deja mai multe investigaţii. Dar am deschis investigaţii şi la sesizarea unor instituţii, a unor persoane private şi chiar la atenţionări anonime dacă erau bine argumentate. Oricum, doresc să sublineiz importanţa jurnalismului de investigaţie”
În ceea ce privește perspectivele pentru 2014, directorul general al OLAF, Giovanni Kessler, a declarat în cadrul conferinței de presă anuale că activitățile de investigare vor continua și vor contribui la dezvoltarea politicii europene antifraudă.
Consiliul de Ministri al UE a adoptat o directiva pentru aplicarea mai buna a dreptului cetatenilor UE de a lucra intr-un alt stat membru Normele propuse de Comisie in aprilie 2013 au ca scop sa elimine decalajul dintre drepturi si aplicarea lor in realitate.
În plus, vor permite persoanelor care lucreaza sau care isi cauta un loc de munca in alta tara sa-si poata exercita mai usor drepturile in practica. Statele membre au acum la dispozitie doi ani pentru a transpune directiva in legislatia nationala. Felicia Ristea, Radio Timisoara, cu amanunte.
Publicat de DSRNetworkAdmin,
7 aprilie 2014, 10:00 / actualizat: 25 mai 2014, 20:13
La sfarsitul saptamanii trecute, la Bruxelles a fost organizat al 3-lea summit al UE privind romii. Concomitent a fost prezentat un raport ce evidentiaza progresele inregistrate de statele membre in strategiile nationale de integrare a romilor. Cu detalii, Felicia Ristea, Radio Timisoara.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
