La începutul anului viitor, populaţia va avea acces la un sistem de avertizare rapidă în cazul fenomenelor extreme.
Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat a declarat că sistemul RoAlert va trimite avertismente către populaţie, inclusiv sms-uri, prin intermediul tuturor operatorilor de telefonie.
Sistemul va include şi alte tipuri de avertizări, având în vedere că nu în toate zonele din ţară există semnal pentru telefonia mobilă.
Raed Arafat a spus că decizia privind introducerea RoAlert vine pe fondul înmulţirii fenomenelor extreme pentru care timpul de reacţie trebuie să fie foarte scurt.
RoAlert a fost aprobat de guvern prin ordonanţă de urgenţă, iar fondurile alocate sunt de 30 de milioane de lei. RRA
Guvernele şi companiile de asigurări din Europa trebuie să facă mai mult pentru a-i pregăti pe oameni pentru inundaţiile cauzate de schimbarea climei, întrucât adesea este mai eficient să reduci riscurile înainte de dezastre decât să reconstruieşti şi să despăgubeşti în urma lor, arată un studiu austriac publicat marţi. Raportul realizat de International Institute for Applied Systems Analysis (IIASA) afirmă că inundaţiile din ce în ce mai grave legate de schimbarea climei le prezintă companiilor de asigurări o problemă inedită, fiindcă pot afecta concomitent zone extinse, cu costuri masive.
Cercetătoarea Susanne Hanger a declarat că, dacă asigurarea pentru dezastre nu e obligatorie, doar oamenii din zonele cu risc foarte mare se vor asigura, ceea ce înseamnă că e improbabil ca firmele de asigurări să vrea să ofere acest serviciu. În aceste condiţii, afirmă Hanger, guvernele şi firmele private trebuie să colaboreze pentru a oferi opţiuni de asigurare locuitorilor – iar autorităţile ar trebui să investească mai mult în adaptabilitatea clădirilor, înainte ca dezastrele să lovească. „Este o tendinţă destul de recentă aceea de a se sprijini o mai bună pregătire pentru riscuri (înainte de dezastre)”, a declarat Hanger pentru Thomson Reuters Foundation într-un e-mail. „Acest lucru va fi extrem de important, având în vedere fenomenele extreme cauzate de schimbarea climei. […] În prezent nici asigurarea şi nici guvernele nu încurajează cu succes reducerea riscurilor.”
Studiul a analizat date provenite din Austria, Anglia şi România, dar nu furnizează informaţii privind costurile prognozate ale inundaţiilor provocate de schimbarea climei ori ale despăgubirilor din asigurări. Asigurarea compensaţiilor pentru locuitorii afectaţi de inundaţii nu influenţează mult disponibilitatea lor de a-şi face planuri personale de reducere a riscurilor, cum ar fi ridicarea unor ziduri pentru a-şi proteja casele de inundaţii, afirmă studiul. Anterior mulţi experţi considerau că pachetele de ajutor ale guvernelor pentru victimele inundaţiilor determină indivizii să nu investească în pregătire, întrucât ei se aşteaptă ca autorităţile să le dea compensaţii în caz de dezastru. Însă locuitorii din Austria au luat mai multe măsuri pentru a-şi proteja casele, comparativ cu celelalte două ţări, în ciuda faptului că proprietarii de case au la dispoziţie un ajutor post-dezastru dintr-un fond guvernamental pentru catastrofe.
Primele şase luni din an au fost cele mai călduroase, susţin specialiştii americani. Cu temperaturile înregistrate până acum, 2017 ar putea fi al doilea cel mai călduros an din istorie. Creşterea temperaturilor nu face bine nimănui. Valuri de căldură, fenomene extreme şi agricultura compromisă sunt doar câteva din efectele încălzirii globale.
Meteorologii din America susţin că primele şase luni din acest an au fost cele mai călduroase din 1880, de când se fac măsurători.
Specialiştii români vorbesc despre recorduri de temperatură la noi în ţară.
În ultimii trei ani ne-am confruntat cu un şir de recorduri. 2016 a fost cel mai călduros. Dar acest an este primul în care am avut două coduri roşii de caniculă.
Schimbările climatice afectează grav plantele. Unele nu se pot adapta şi atunci intervin oamenii de ştiinţă. Se străduiesc să amelioreze plantele folosite pentru alimentaţie, dar în România domeniul cercetării nu prea mai funcţionează. Aşa că soluţia de moment este importul de seminţe modificate genetic.
Lipsa cercetării nu este sigura problemă care ne-ar putea lăsa fără alimentele de bază.
Zona de sud-est a României este în plin proces de deşertificare, care se extinde din cauza lipsei irigării.
Unul dintre exemplele de utilizare eficientă a apei este Israelul care obţine recolte deosebite în condiţii total improprii agriculturii,scrie tvr.ro
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
