Provocările legate de migrație trebuie abordate la nivelul întregii Uniuni Europene

Publicat de Camelia Teodosiu, 19 octombrie 2015, 09:28 / actualizat: 24 octombrie 2015, 14:21

Rezultatele ultimului Eurobarometru arată că provocările legate de migrație trebuie abordate la nivelul întregii Uniuni Europene.

Imigrația și terorismul sunt preocupările cu cel mai rapid ritm de creștere în rândurile cetățenilor din Uniunea Europeană, conform ultimului Eurobarometru comandat de Parlamentul European, și realizat de către TNS. La sondaj au răspuns 28150 de persoane din toate Statele Membre în perioada 19-29 Septembrie 2015.

Doi din trei europeni consideră că deciziile legate de migrație trebuie să fie adoptate la nivelul Uniunii Europene, mai degrabă decât la nivelul guvernelor naționale. Procentul de 66% reprezintă o medie, existând diferențe semnificative de la o țară la alta. Astfel, în țări precum Cipru, Germania, Spania, Luxemburg sau Olanda, între 79% și 81% dintre cetățeni favorizează adoptarea deciziilor la nivel comunitar, în timp ce în timp ce în Estonia, Polonia și Slovacia, procentul este de 40%. Dintre români, 60% consideră că deciziile trebuie luate mai degrabă la nivelul UE.

78% dintre cetățenii UE consideră că e nevoie de o mai bună distribuție a solicitanților de azil. Țările cu procentele cele mai mari (peste 90%) în favoarea acestei afirmații sunt Germania, Suedia, Malta, Grecia, Olanda și Belgia, în timp ce în România 59% din persoane sunt de acord. În țări precum Cehia, Slovacia și Estonia, ponderea celor care susțin o mai bună distribuție este sub 50%.

Cei 78% dintre cetățenii care sunt de acord cu o mai bună distribuție a solicitanțor de azil au fost chestionați ulterior în legătură cu metoda concretă de distribuție, mai exact cotele obligatorii decise la nivelul UE. Măsura este susținută de 75% dintre europenii, respectiv 44% dintre românii care anterior se pronunțaseră în favoarea unei mai bune distribuții a solicitanților de azil.

Referitor la criza economică, 32% dintre europeni cred că aceasta va mai dura mulți ani, același procent fiind înregistrat și în România. Printre cei mai optimiști se numără locuitorii din Malta, Danemarca și Irlanda, în timp ce peste 50% din greci și francezi se declară pesimiști cu privire la sfârșitul crizei economice.

Rezultatele complete ale sondajului sunt disponibile la http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/en/20150630PVL00108/2015-parlemeter

Senatul a adoptat o hotărâre privind fenomenul migraţiei

Publicat de Mihaela Costache, 29 septembrie 2015, 07:10

Senatul a adoptat, luni, o Hotărâre în care este precizată necesitatea ca statele membre UE să aibă dreptul de decizie în ceea ce priveşte stabilirea de politici în domeniul migraţiei şi acordării azilului.

‘Ne exprimăm dezacordul faţă de utilizarea unor mecanisme obligatorii, fără a ţine seama de particularităţile fiecărui stat, în cazul relocării intra-UE şi extra-UE şi subliniem că aceste măsuri nu abordează cauzele profunde ale migraţiei masive, dar au creat deja un efect advers, de stimulare a migraţiei. În acest context, reiterăm importanţa ca statele membre să deţină în continuare principala responsabilitate pentru politici în domeniul migraţiei şi acordării azilului, incluzând dreptul de decizie în aceste domenii’, se arată în textul Hotărârii adoptate de Senat, ca urmare a raportului pe care senatorii din Comisia pentru Afaceri Europene l-au întocmit cu privire la‘Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social şi Comitetul regiunilor – o Agendă europeană privind migraţia COM (2015) 240′.

În documentul asumat de Senat este subliniată şi necesitatea elaborării unei politici de securitate comună a UE, cu ‘o abordare integrată’, având în vedere criza refugiaţilor, dar şi evenimentele de la graniţa de est a Europei.

Senatul încurajează totodată, prin Hotărârea adoptată, statele membre să aibă ‘un rol activ atât în lupta împotriva cauzelor care determină acest fenomen, cât şi securizarea graniţelor externe’, precizând că solidaritatea României s-a manifestat prin angajamentul de a participa atât la mecanismul de relocare intra-UE, cât şi la relocarea extra-UE, ‘peste capacitatea sa efectivă de primire şi integrare a migranţilor’.

‘Subliniem că este necesar un sistem unitar pentru acordarea azilului şi remarcăm, în acelaşi timp, că sunt necesare modificări profunde ale legislaţiei naţionale care să permită migranţilor să intre în legalitate, ca exemplu fiind accesul la piaţa muncii. Remarcăm ca UE nu este pregătită pentru a asimila migraţii, existând discrepanţe culturale majore şi, totodată, din cauza necesităţii de a adapta diferitele sisteme, de la cel educaţional, până la acela al asigurărilor de sănătate şi pe piaţa muncii. UE trebuie să-şi echilibreze foarte bine măsurile din domeniu pentru a nu crea noi factori de atracţie pentru migraţia ilegală’, mai stipulează documentul adoptat de Senat.

Totodată, în Hotărârea Senatului se atrage atenţia asupra faptului că nu toate statele membre UE au programe de educaţie gratuite în limbi de circulaţie internaţională.

‘În România, în principiu, sistemul are capacitatea de a asigura o ofertă în concordanţă cu nevoile, dar această capacitate este dependentă de zonele geografice în care se va realiza relocarea, asigurând totodată, manuale şi cursuri de iniţiere în limba română. Mai mult, sprijinul UE ar fi necesar în sensul că au fost identificate nevoi suplimentare de finanţare pentru sistemele de sănătate, cu atât mai mult cu cât serviciile medicale de urgenţă sunt acordate gratuit, iar un val suplimentar de persoane va pune o presiune mai mare pe accesul la serviciile medicale, deja confruntate cu problema resurselor financiare’, mai precizează sursa amintită.

În document este remarcat şi faptul că o creştere a fluxului migrator ar putea crea o anumită presiune socio-culturală şi dificultăţi de integrare, fiind astfel necesară implementarea de măsuri atât pentru imigranţi, cât şi pentru comunităţile care îi integrează.

‘Susţinem că măsurile de urgenţă trebuie să îşi menţină caracterul temporar, iar durata ar trebui estimată iniţial şi apoi periodic şi nu ar trebui extinse decât pe criterii obiective, evitând cazurile migranţilor care urmăresc avantajele economice din statele membre şi descurajând migraţia ilegală’, se mai arată în document.

Prin Hotărârea Senatului este semnalată şi necesitatea ca securizarea graniţelor şi măsurile pentru prevenirea acţiunilor extremiste să fie ‘urgent asigurate, existând la acest moment un risc major de reacţii radicale’.

‘Programele de integrare a imigranţilor trebuie adaptate noilor realităţi, iar agenţiile europene şi statele membre trebuie să manifeste vigilenţă maximă în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, în timp ce politicile europene de securitate şi apărare trebuie adaptate noilor realităţi’, mai precizează sursa citată.

Hotărârea Senatului a fost adoptată, luni, cu 98 de voturi ‘pentru’, un vot ‘împotrivă’ şi o abţinere, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial şi transmisă partenerilor europeni.