Festivalul Minorităţilor Naţionale „Serbările Deltei” – ediţia a XIX-a

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 7 iunie 2019, 08:57

 În perioada 5-9 iunie 2019, se desfăşoară la Tulcea şi Sulina ediţia a XIX-a a Festivalului-Concurs al Minorităților Naționale „Serbările Deltei”. Organizatorii evenimentului sunt: Consiliul Local şi Primăria Municipiului Tulcea, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, Consiliul Local şi Primăria Orașului Sulina, Casa de Cultură Sulina, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Identității Naționale.  Festivalul se desfășoară după următorul calendar: Tulcea – miercuri, 5 iunie, Piața Civică, ora 18.00, spectacol cu ansamblurile și formațiile minorităților locale din județul Tulcea, precum și cu Ansamblul „Dorulețul”; joi, 6 iunie, de la ora 10.00, colocviu la „Europolis”; ora 18.00, Piața Civică, spectacol cu ansamblurile și formațiile invitate din țară, precum și cu Ansamblul „Dorulețul”; Sulina – vineri, 7 iunie, pe faleza orașului, de la ora 20.00, spectacol-concurs cu ansamblurile și formațiile invitate din țară; sâmbătă, 8 iunie, faleza orașului Sulina, de la ora 19.00, parada portului popular, iar de la ora 20.00 se vor desfășura Festivitatea de premiere și Spectacolul de gală.

Personalitate marcantă a municipiului Tulcea şi unul din organizatorii festivalului domnul profesor Ştefan Coman, directorul Ansamblului „Baladele Deltei”, în cadrul unui interviu ne-a oferit informaţii despre desfăşurarea acestui eveniment de amploare.  „În primul rând festivalul îşi propune să ducă mai departe tradiţiile fiecărei minorităţi și să le transmită publicului, cât şi o cunoaştere mai bună a identităţii fiecărei etnii. Pentru prima dată a avut loc un colocviu cu tema „Patrimoniul imaterial – Modalități de salvgardare și promovare”, iar subiectele aduse în discuţie au fost: „Patrimoniul cultural imaterial – legislație națională și internațională” și „Modalități de salvgardare și promovare a patrimoniului imaterial din România”. Întâlnirea de azi a fost o reuşită pentru că şi-a atins obiectivele prin cunoaşterea tradiţiilor fiecărei etnii. Am prezentat şi un film prin intermediul căruia am prezentat situația minorităților etnice din Dobrogea, acest model de înțelegere multiculturală. După cum este bine ştiut faptul că aici s-a împământenit de secole, modelul de convieţuire etnică şi nu numai, aş mai adăuga eu, un model de convieţuire politică pentru că Consiliul local şi Judeţean Tulcea şi-au dat mâna pentru a sprijini material.”

Intervenţiile din cadrul colocviului au fost susţinute de: Subsecretar de stat, Irina Sanda Marin Cajal, din partea Ministerului şi Identităţii Naţionale, Aurora Caravasile-Consilier, Magdolna Grosu-Expert superior, de la Institutului Național al Patrimoniului Oana Petrică-Director adjunct, din partea Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Secretar de Stat–Lacziko Enikő Katalin, Liliana Bărbulescu-Şef Serviciul Programe și Relații cu Societatea Civilă și Organisme Internaționale, de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării Ilie Dincă – Membru în Colegiul Director, Nelu Gheorghe președintele Asociației Așezămintelor Culturale din România, alături de reprezentanţii comunităţilor locale din judeţul Tulcea şi a formaţiilor participante la această ediţie a festivalului.

            „Tot în cadrul dezbaterilor reprezentanţii etniilor au vorbit despre activităţile lor culturale, desfăşurate în cadrul comunităţilor locale şi mai ales despre rolul pe care îl au în transmiterea valorilor culturale. Astfel, de aici s-a născut ideea, de a invita la următoarea ediţie, reprezentanţi din cadrul Ministerului Educaţiei, pentru a ne sprijini în demersul nostru, de a introduce jocul (popular) în şcoală, ca o alternativă pe lângă educaţia fizică. An de an am observat o creştere a valorilor şi a unui interes mai mare, în ceea ce înseamnă tradiţiile şi o atenţie mai mare de abordare a jocului popular şi de o transpunere mai bună în scenă, dar şi a costumului popular. Pentru că trebuie să avem un respect pentru cea ce prezentăm pe scenă, pentru că respectul pe care îl arătăm pe scenă, de fapt noi îl transmitem mai departe publicului, dar respectăm şi identitatea fiecărei etnii. Dacă noi nu avem grijă acum, peste câţiva ani va fi prea târziu ”, a subliniat prof. Ştefan Coman.

Mesajul pentru întreaga comunitate dobrogeană a domnului profesor a fost: „Comunităţile etnice dobrogene să rămână aşa cum i-am cunoscut şi cum sunt acum, buni la suflet, iubitori, spontani, spirituali şi să continuăm să fim model de convieţuire aşa cum am fost până acum.”

            Juriul festivalului a fost alcătuit din cunoscători ai folclorului, dar şi a patrimoniului cultural precum: Petru Țincoca reprezentant al Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, maestrul coregraf- Roman Jora de la Centrul Cultural „Jean Bart” din Tulcea, Iulian Vizauer directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Tulcea şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii și Identității Naționale, Institutului Național al Patrimoniului, Departamentului pentru Relații Interetnice – din cadrul Guvernului României, U.N.E.S.C.O.- Comisia U.N.E.S.C.O. pentru România, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, Institutului Arhiva de Folclor a Academiei Romane – filiala Cluj-Napoca, Asociației Așezămintelor Culturale din România, Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea.

Ediţia din acest an a festivalului a adus în prim plan ansamblurile „Canlar” – tătari din Cobadin (Constanța), „Kozaciok” al ucrainenilor din Bălcăuți (jud. Suceava), „Dunav” – sârbi din Svinița (Mehedinți), „Pipacsok” – maghiari din Cristuru Secuiesc (Harghita), „Bosilce” – bulgari din Târgoviște (Dâmbovița), „Di Nuovo Insieme” – italieni din Iași, „Hora” – evrei din București, , „Chave Zurale” – romi din Tulcea, „Altona” – meglenoromâni din Cerna (Tulcea), „Artemis” – greci din Sulina, „Dobrogeanca” – ruși-lipoveni din Sulina, „Perva Zora” – ucraineni din Sulina, „Ciaika” – ruși din Sulina.

Printre organizatori am remarcat şi prezenţa doamnei Florentina Dunaev, refent cultural Casa de Cultură Sulina, şi am rugat-o să transmită cititorilor noştri câteva gânduri despre ecourile acestui minunat şi important festival.

„Oraşul se umple de culoare, este o mare bucurie pentru toţi participanţii, se leagă prietenii. Sulina este un oraş multietnic cu multe etnii, ucraineni, greci, italieni, turci. Iar mesajul meu pentru etniile participante la festival este următorul:… să nu îşi uite tradiţiile, să le transmită mai departe pentru că, acesta este şi scopul acestui festival şi astfel tot ce am moştenit noi de la bunici, să le prezentăm celor mai tineri, ca aceştia la rândul lor să le transmită mai departe”, a conchis Florentina Dunaev.

În deschiderea festivalului au evoluat ansamblurile etniilor din judeţul Tulcea, printre aceste ansambluri am remarcat grupul vocal tradiţional tătăresc „Narenler” – Nuferii care a încântat publicul cu melodii tătar dobrogene şi Ansamblul folcloric turcesc „Tuna”-Dunărea al U.D.T.R. Tulcea . Cele două grupuri participă an de an la acest festival.

Instructoarea ansamblului folcloric turcesc „Tuna”, prof. Nurten Mahmudi ne-a vorbit despre importanţa păstrării şi promovării culturii specifice, despre cunoaştere istoriei şi a limbii materne în păstrarea legăturii cu patria mamă. Ansamblul turcesc “Tuna” din Tulcea este cel mai vechi ansamblu înfiinţat în cadrul U.D.T.R., în anul 1992. Acest grup inimos de tineri a încercat, şi a reuşit să reînvie tradiţiile şi obiceiurile nord – dobrogene, obiceiuri care cei drept se cam uitaseră. Din anul înfiinţării şi până în prezent s-au perindat în cadrul ansamblului multe generaţii care, deşi plecaţi din localitate sau  prinşi în treburile personale, tot mai trec pe la sediul filialei, să vadă dacă mai arde torţa  ce au aprins-o şi au predat-o generaţiilor următoare.  „TUNA” a participat  la numeroase festivaluri din ţară şi străinătate.

Grupul vocal tradiţional tătăresc feminin „Narenler” înfiinţat în cadrul U.D.T.T.M.R., este foarte cunoscut şi apreciat.

A participat la numeroase concursuri şi festivaluri. Au repertoriu bogat, care alcătuiesc două CD-uri ce reunesc cântece specifice tătarilor din Dobrogea şi melodii originare din patria mamă, Crimeea, creaţii care redau atât dorul de ţara de baştină, dar şi tradiţiile şi valorile unei culturi care dăinuie, departe de locurile de obârşie. Coordonatoarea grupului vocal, Reian Adilsah a dorit să aducă în prim plan şi la această ediţie a festivalului, cântece vechi din folclorul tătăresc, de altfel membrele grupului vocal „Narenler” au oferit un scurt recital cu cele mai reprezentative piese din repertoriul corului.

Partea… orientală a manifestării culturale de la Tulcea şi Sulina în cadrul concursului a fost susţinută de această dată de ansamblul tătăresc „Canlar” din Cobadin, judeţul Constanţa.

Ansamblul de dansuri folclorice tătărești CANLAR, aparținând U.D.T.T.M.R.,filiala Cobadin, şi a fost înființat în anul 2008. Iar în anul 2015 a fost preluat de tânăra şi inimoasa Ailis Molamet, care la numai 14 ani a preluat conducerea ansamblului. Coregrafia dansurilor şi aranjamentul scenic poartă semnătura tinerei Ailis. Scopul ansamblului este de a promova cultura, istoria și obiceiurile specifice tătarilor prin dansuri și cântece tradiționale tătărești și prin costumele inspirate din modele tradiționale specifice tătarilor din Crimeea. În 2016, membrii ansamblului au fost recompensaţi pentru prestaţia lor la „Serbările Deltei” cu locul al II-a.

Deoarece Delta Dunării este cunoscută de secole ca fiind un adevărat „mozaic cultural”,  de-a lungul celor 19 ediții ale sale, Festivalul și-a propus  să descopere și să promoveze interpreți și ansambluri artistice aparținând tuturor minorităților etnice. Conform celor afirmate de presa locală şi națională, Serbările Deltei reprezintă, în momentul de față, un important eveniment interetnic la nivel naţional, atrăgând un număr important de turişti români şi străini la această manifestare. Însăși participarea a numeroase ansambluri artistice care nu provin de pe teritoriul Deltei Dunării demonstrează cu prisosință impactul național al proiectului.

            În orașul cu aproape 100.000 de locuitori, pe lângă majoritatea covârşitoare de români, trăiesc ruşi-lipoveni, turci, tătari, ucraineni, italieni, armeni, maghiari, germani, evrei şi greci. Astfel putem afirma că Tulcea, oraşul situat pe 7 coline ca şi Roma, este o Europă în miniatură datorită mozaicului său etnic bazat pe bunele relații existente aici.

Ghiulşen I. Ismail

Redactor Radio România Constanţa