Fundația Comunitară Brașov anunță lansarea apelului de proiecte locale în cadrul programului de finanțare „Sportul pentru toți”. Bugetul alocat pentru acest an este de 50.000 de lei și vizează proiecte care presupun reamenajarea și îmbunătățirea facilităților sportive din unitățile școlare.
„Invităm instituțiile școlare să aplice până pe 9 mai. Și asociațiile de părinți pot transmite aplicații. Astfel vom reuși să avem mai multe spații dotate corespunzător și să încurajăm practicarea sportului în condiții atractive și sigure. De asemenea, anunțăm că astăzi este lansat acest program și în Timișoara cu un buget de 50.000 de euro, iar în București a fost deja lansat fiind disponibil un buget de 100.000 de euro. Împreună putem mișca și dezvolta comunitatea noastră”, a spus președinta Fundației, Laura Popeea.
Proiectele vor fi desemnate câștigătoare în urma unui proces de selecție în mai multe etape: preselecția ideilor de proiect în baza criteriilor de eligibilitate, selecția realizată de către un juriu independent și interviuri cu aplicanții de pe lista scurtă, dacă va fi necesar.
Proiectele câștigătoare de la Brașov vor fi anunțate la sfârșitul lunii mai 2022.
Publicat de Andra Radu,
18 ianuarie 2022, 17:15 / actualizat: 18 ianuarie 2022, 18:55
Mai multe zone ale Castelului Corvinilor sunt în plină reabilitare, fie că este vorba de lucrări mai complexe de consolidare, ori restaurarea de finisaje exterioare şi interioare.
Se lucrează în curtea interioară, unde vor fi ridicate schele pe peretele Aripii de Vest, unde se află Sala Cavalerilor şi Sala Dietei.
Pe de altă parte, vor fi demontate schelele de pe faţada exterioară a galeriei suspendate ce duce spre Turnul Njeboisia şi cele de pe faţada Aripii Zolyomi, unde se află fierăria.
Lucrările de reabilitare a Castelului Corvinilor se derulează cu ajutorul unui proiect cu finanţare europeană în valoare de 5 milioane de euro, ce a fost întocmit şi câştigat de Primăria municipiului Hunedoara.
Peste 270.000 de persoane au vizitat castelul în anul 2021, cu peste 75.000 mai multe decât în 2020.
Fundaţia Europeană pentru Consultanţă, Implementare şi Dezvoltare (FECID) a anunţat lansarea proiectului „Acces spre succes”, în cadrul căruia pentru 980 de copii cu risc de abandon şcolar din judeţele Sibiu şi Mureş vor beneficia de activităţi educaţionale, în baza unei finanţări norvegiene de 1.448.247 euro.
„Proiectul beneficiază de un grant în valoare de 1.448.247 euro oferit de Norvegia prin Granturile Norvegiene în cadrul Programului Dezvoltare locală. Obiectivul proiectului vizează creşterea participării şcolare cu cel puţin 10% a unui număr de 400 de copii din grupul ţintă primar şi creşterea ratei de tranziţie în învăţământul şcolar superior (clasa a-IX-a) cu 1,5% pe perioada implementării proiectului.
Prin proiectul ”Acces spre succes”, 980 de copii cu vârste cuprinse între 10 şi 16 ani, în situaţii de risc de abandon şcolar, din 12 şcoli din judeţele Sibiu şi Mureş, în majoritate din mediul rural, vor beneficia de activităţi educaţionale, non-formale şi de integrare socială în vederea prevenirii abandonului şcolar şi/sau părăsirii timpurii a şcolii.
Un parcurs şcolar cât mai complet şi dezvoltarea unor abilităţi psiho-emoţionale sănătoase şi creşterea încrederii în sine, le vor asigura acestor copii, în viitor, premisele pentru a contribui la dezvoltarea unei societăţi mai incluzive şi coezive”, a arătat Fundaţia Europeană pentru Consultanţă, Implementare şi Dezvoltare, într-un comunicat de presă.
Proiectul îşi propune să aducă o contribuţie activă la creşterea gradului de coeziune economică şi socială la nivel local şi naţional prin îmbunătăţirea competenţelor formale şi non-formale ale copiilor din ciclul gimnazial, creşterea gradului de promovabilitate a acestora în licee şi prin dezvoltarea abilităţilor, cunoştinţelor şi competenţelor necesare profesionale pentru locuri de muncă cu un grad de calificare mai ridicat.
„Măsurile adresate direct grupului primar de beneficiari sunt corelate cu măsuri auxiliare adresate colegiilor acestora de şcoală, cadrelor didactice şi psihologilor, dar şi grupelor de părinţi. Proiectul se derulează pe o perioadă de 30 de luni, între 01.09.2021 şi 28.02.2024 în localităţile Agnita, Alma, Axente Sever, Marpod, Cârţişoara, Cristian, Răşinari (judeţul Sibiu) şi Albesti, Saschiz, Târnăveni, Sîncraiu de Mureş (judeţul Mureş)”, se mai precizează în comunicat.
Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) va participa la un nou proiect finanţat de Institutului European de Inovare şi Tehnologie (EIT), pentru stimularea inovaţiei şi antreprenoriatului.
Proiectul „INNOUNITA – Dezvoltarea Capacităţii de Inovare în UNITA” va fi finanţat cu aproximativ 400.000 de euro şi se va derula până la sfârşitul anului 2021, cu posibilitatea prelungirii pentru încă 18 luni.
Proiectul urmăreşte consolidarea parteneriatelor printr-o reţea îmbunătăţită de învăţare reciprocă şi colaborare cu EIT KIC (Comunităţi de Cunoaştere şi Inovare), precum şi să contribuie la dezvoltarea de inovaţii şi afaceri, creând condiţii pentru ca membrii comunităţii să îşi dezvolte afaceri şi start-up-uri.
Un alt scop vizat de proiect este creşterea gradului de calitate a inovaţiei şi educaţiei antreprenoriale prin programe de inovare şi formare antreprenorială şi scheme de mentorat pentru personal şi studenţi.
Proiectul este organizat cu accent pe sustenabilitatea rezultatelor prin crearea unei reţele inteligente şi creative de tineri inovatori, provenind din licee sau chiar start-up-uri, continuând cu activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare.
Totodată, proiectul va reprezenta o oportunitate de a familiariza participanţii şi inovatorii activi cu privire la portofoliile de programe ale Comunităţilor de Cunoaştere şi Inovare EIT.
Ca parte a acestui proiect, UVT va lucra împreună cu parteneri din Italia (coordonator de proiect), Portugalia, Spania şi Franţa.
UNICEF face apel pentru strângerea unei sume de 1,6 miliarde de dolari pentru a-și susține acțiunile umanitare dedicate copiilor afectați de pandemia de COVID-19, în creștere față de suma inițială de 651,6 milioane de dolari solicitați într-un apel similar la finalul lunii martie. Această creștere reflectă consecințele socio-economice devastatoare ale bolii și nevoile crescânde ale familiilor. În timp ce epidemia intră în cea de-a cincea lună, costurile materialelor, transporturilor și a serviciilor de protecție a copiilor a cresc alarmant.
„Pandemia este o criză sanitară care devine rapid o criză a drepturilor copilului”, a afirmat Henrietta Ford, Directorul Executiv UNICEF.
„Școlile sunt închise, părinții nu mai au locuri de muncă, iar familiile se confruntă cu tensiuni sporite. Pe măsură ce începem să ne reimaginăm lumea în urma pandemiei, aceste fonduri ne vor ajuta să intervenim pentru a răspunde crizei, pentru a ne restabili și pentru a proteja copiii împotriva consecințelor sale indirecte”.
Accesul la servicii esențiale precum îngrijirile medicale și imunizarea de rutină a fost deja compromis pentru sute de milioane de copii, lucru care ar putea conduce la o creștere semnificativă a mortalității infantile. De altfel, sănătatea mintală și impactul psihosocial provocat de circulația restricționată, închiderea școlilor și izolarea ulterioară au o probabilitate mare de a intensifica nivelurile de stres deja crescute, în special în rândul copiilor vulnerabili.
Conform unei analize realizată de UNICEF, aproximativ 77% dintre copiii cu vârsta sub 18 ani din întreaga lume sau 1,8 miliarde de copii trăiesc într-una din cele 132 de țări în care s-au introdus diferite forme de restricție din cauza pandemiei de COVID-19.
Factorii de risc privind violența, abuzul și neglijarea sunt în creștere pentru copiii afectați de restricționarea libertății de mișcare și în condiții de declin economic. Fetele și femeile se confruntă cu un risc crescut de violență sexuală și de gen. În multe cazuri, refugiații, migranții și copiii strămutați intern, precum și persoanele repatriate au acces redus la servicii și protecție și se confruntă cu o expunere sporită la xenofobie și discriminare.
„Am văzut efectele pandemiei în țările cu sisteme sanitare avansate și ne temem de ce s-ar putea întâmpla în statele cu sisteme mai slabe și resurse reduse”, a declarat Fore.
UNICEF își concentrează intervențiile destinate combaterii efectelor pandemiei în statele în care există crize umanitare, acționând atât pentru a preveni transmiterea, cât și pentru a reduce efectele colaterale asupra copiilor, femeilor și grupurilor vulnerabile, în special în privința accesului la servicii medicale, apă și salubritate, educație și protecție socială.
De asemenea, a primit până în prezent o finanțare de 215 milioane de dolari pentru a putea răspunde pandemiei.
Fondurile suplimentare vor ajuta UNICEF să pornească de la rezultatele deja atinse printre care se numără:
Peste 1,67 miliarde de persoane au primit mesaje despre spălarea mâinilor și igiena respiratorie ca măsuri de prevenție a infectării cu COVID-19;
Peste 12 milioane de persoane au primit provizii esențiale de apă și materiale sanitare și igienice;
Printre măsurile de contracarare a pandemiei, UNICEF a distribuit peste 6,6 milioane de perechi de mănuși, 1,3 milioane de măști chirurgicale, 428.000 de măști N95, 291.000 de halate, 13.000 de perechi de ochelari de protecție, 63.500 de viziere, 200 de concentratoare de oxigen și 34.500 de teste de diagnosticare COVID-19, ajutând 52 de state;
Aproximativ 80 de milioane de copii au fost sprijiniți pentru a putea învăța la distanță sau la domiciliu;
Peste 10,9 milioane de copii și femei au primit servicii esențiale medicale în unitățile sprijinite de UNICEF; și
Peste 830.000 de copii, părinți și profesioniști au beneficiat de servicii de sănătate mintală comunitară și de asistență psiho-socială.
În România, încă de la debutul epidemiei, UNICEF a acționat împreună cu partenerii săi guvernamentali și neguvernamentali – pentru a înțelege mai bine cum evoluează situația socială și pentru a veni în ajutorul părinților și copiilor cu informații utile pentru a se putea proteja, furnizând și echipamente de protecție specială astfel încât profesioniștii din prima linie care lucrează pentru copii să continue să asigure servicii esențiale de sănătate și protecție socială.
Printre parteneriatele încheiate de UNICEF în România se numără și cel cu Poșta Română, în cadrul căruia la, începutul lunii mai, compania va distribui un total de 1.080.000 de materiale de informare în județele Brașov și Bacău. De asemenea, beneficiind de o finanțare din partea Fundației Botnar, UNICEF a început livrarea a 210.000 de perechi de mănuși, 280.000 de măști faciale, 20 de concentratoare de oxigen și peste 4000 de kituri de testare pentru SARS-COV-2.
Cum este finanțată UE și pe ce se cheltuiesc banii? Aflați ce este bugetul UE pe termen lung și cum se decide asupra acestuia.
Bugetul pe termen lung al UE ajută milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri. Contribuie la sănătatea și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE.
Ideea din spatele bugetului UE este că reunirea resurselor face Europa mai puternică și reprezintă cheia prosperității și a păcii. Pentru acestea, UE finanțează proiecte care îmbunătățesc viața cetățenilor europeni.
Ce este bugetul pe termen lung al UE
Bugetul pe termen lung al UE mai este cunoscut și sub numele de cadru financiar multianual (CFM). Fixează limita superioară a banilor pe care UE îi poate cheltui într-o perioadă de cel puțin cinci ani în diferite domenii politice. Cele mai recente bugete pe termen lung au acoperit perioade de șapte ani.
Unul dintre motivele pentru care UE are un buget pe termen lung, dar și bugete anuale, este acela de a crea predictibilitate și, prin urmare, eficiență pentru programele pe care UE dorește să le finanțeze. Această previzibilitate este necesară, de exemplu, pentru cercetătorii care lucrează mai mulți ani la proiecte științifice.
Bugetul pe termen lung trebuie să aibă un anume grad de flexibilitate pentru a face față crizelor și situațiilor de urgență neprevăzute. Prin urmare, include o serie de instrumente care garantează că banii pot fi folosiți acolo unde sunt necesari.
De exemplu, Fondul de Solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistență financiară în cazul unui dezastru major într-un stat membru. Fondul de ajustare la globalizare este destinat să ajute lucrătorii să găsească un nou loc de muncă dacă au fost concediați ca urmare a modificărilor structurale la nivel mondial sau în urma unei crize economice.
Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE este un buget de investiții. Nu finanțează protecția socială, educația primară sau apărarea națională, ci se concentrează în special pe domenii cheie care oferă valoare adăugată prin stimularea creșterii economice și a competitivității.
Ce este bugetul UE pe termen lung: infografic
Pe ce cheltuie banii UE
Bugetul Uniunii Europene susține cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele transeuropene și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu scopul de a stimula creșterea și a crea locuri de muncă în UE.
Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului și cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanțare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităților de dezvoltare dintre regiunile UE. Bugetul pe termen lung finanțează, de asemenea, proiecte internaționale de ajutor umanitar și de dezvoltare.
amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile UE privind concurența.
Parlamentul dorește reformarea modului în care este finanțat bugetul UE, deoarece acesta „nu este transparent și este complet ininteligibil pentru cetățenii europeni”.
Un nou sistem, mai simplu, ar trebui să introducă noi surse de venit. Parlamentul sugerează că banii ar putea veni de la o nouă schemă de impozit pe profit (inclusiv impozitarea companiilor mari din sectorul digital), din comercializarea cotelor de emisii și o taxă pe materialele plastice. Acest nou sistem ar putea reduce contribuțiile directe din partea statelor membre.
Înainte de expirarea bugetului pe termen lung în curs, Comisia Europeană face o propunere cu privire la modul în care ar trebui să arate următorul. Aceasta este utilizată ca bază pentru negocierile Parlamentului European cu Consiliul, care reunește miniștri din toate țările UE.
Finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune și a celei de Coeziune trebuie să se numere printre prioritățile Grupului Partidului Popular European (PPE) în noul mandat al Parlamentului European (PE), susține deputatul european al UDMR Iuliu Winkler. Conform europarlamentarului, în acest fel Grupul PPE ar putea împlini așteptările cetățenilor din Europa Centrală și de Est care își doresc continuarea dezvoltării și progresului.
Iuliu Winkler a participat, miercuri, la dezbaterile pe marginea priorităților Grupului PPE la începutul celei de a 9-a legislaturi a PE organizate în cadrul Study Days care se desfășoară la San Sebastian, Spania.
”În timpul campaniei electorale, cu toții am avut ocazia să auzim problemele și așteptările oamenilor. Întrebarea este dacă într-adevăr am şi ascultat, dacă le-am înțeles mesajul. Este important ca PPE să-și stabilească prioritățile având în vedere noile realități. Aici mă gândesc la agenda digitală, la inteligența artificială, la schimbările climatice, la inovație. Dar, este la fel de important să ascultăm toate comunitățile europene. PPE trebuie să asculte vocea tuturor cetățenilor, a tuturor statelor membre, a regiunilor europene”, a afirmat Winkler. El a precizat că pe lângă soluțiile care să facă față noilor provocări, UE trebuie să continue să răspundă și cerințelor fundamentale.
”În Europa de Est, cetățenii și comunitățile vor continuarea progresului, a dezvoltării și modernizării. Avem nevoie de predictibilitate, vrem să continuăm proiectele începute cu finanțări europene. Tocmai de aceea, este esențial ca PPE să fie în fruntea luptei pentru finanțarea corespunzătoare a Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii de Coeziune, cele mai importante politici publice ale UE. Pentru noi, acestea sunt vitale. Pentru majoritatea cetățenilor noștri esența UE se regăsește în aceste două politici. Agricultorii așteaptă ca noul cadru bugetar multianual al UE să asigure fonduri pentru dezvoltarea rurală și să majoreze subvențiile agricole. Autoritățile locale, dar și întreprinzătorii așteaptă să fie majorată valoarea fondurilor pentru dezvoltare regională. Trebuie să tratăm în continuare PAC și Politica de Coeziune în mod prioritar. În acest fel dăm răspuns expectanțelor cetățenilor noștri, dar menținem și un cadru predictibil și clar pe baza căruia noua Comisie Europeană poate să-și planifice activitatea”, a subliniat deputatul european în cadrul dezbaterilor privind prioritățile Grupului PPE.
Peste jumătate dintre proiectele din Programul Start-Up Nation au fost analizate.
”În cel mult două săptămâni se vor semna primele contracte”, a declarat, minitrul pentru Mediul de Afaceri, Ștefan Radu Oprea.
Zece mii de proiecte de antreprenoriat vor primi finanțare prin Start-Up Nation. Programul este destinat românilor care vor să-și deschidă o afacere.
„Vor fi alese 13.000 de proiecte. Primii 10.000 vor fi finanțați, dar din experiența anului trecut, când nu toate cele 10.000 s-au concretizat, am decis că vom veni cu alții din cei 3.000 rezervă”, a menționat Radu Oprea.
Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Radu Ștefan Oprea, a precizat că anul acesta programul a vrut să stimuleze zonele mai puțin dezvoltate din România. El a amintit că viitorii antreprenori trebuie să îndeplinească anumite cerințe în privința modului în care cheltuiesc banii.
La prima editie, din 2017, s-au inscris 19.000 de companii, 8.444 au reușit să se califice, dar în final au mai rămas 7.176 de firme care își vor primi banii pentru că au implementat planurile de afaceri și au depus la timp cererile de decont.
Programul Start-Up Nation 2017 a subvenționat proiectele a 67 antreprenori aflați la început de drum: 45 în producție, 16 în servicii și 6 în IT. Acestea au creat în total 163 locuri de muncă, datorită cărora 124 persoane defavorizate, șomeri sau tineri absolvenți și-au găsit de lucru.
La ultima ediție Start-Up Nation, au aplicat 343 de companii din întreg județul, 148 derulând activități în producție, 6 în IT și 189 în servicii sau industrii creative.
Programul Start Up Nation este menit să stimuleze înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii.
Proiectul legii vaccinării, dar și alte proiecte legislative, nu ar trebui să mai stea cu lunile într-un sertar al vreunei comisii. Aceasta este afirmația președintelui Comisiei de Sănătate din Senat, Laszlo Attila.
”Legile stau la colegii deputați și m-aș bucura ca o bună parte din legile care au trecut de Senat, de multe ori în unanimitate, aici mă refer în primul rând la legea vaccinării, să nu mai stea cu lunile într-un sertar a unei comisii, indiferent care sunt interesele”, a spus președintele Comisiei de Sănătate din Senat, Laszlo Attila.
Proiectul legii vaccinării este blocat de peste un an și jumătate în Camera Deputaților.
El a vorbit și despre crearea condițiilor necesare pentru ca instituțiile de stat să beneficieze de surse alternative de finanțare.
”Trebuie să vă spun, în premieră, că, mai mai devreme sau mai târziu, va trebui să găsim o soluție inclusiv de integrare, sau de a crea condițiile necesare, pentru ca instituțiile de stat să beneficieze de resurse alternative de finanțare. Aici mă refer, în primul rând, la asiguratorii privați”, a declarat Laszlo Attila.
Ministrul german de externe, Heiko Maas, solicită impunerea de sancţiuni economice ţărilor care încalcă valorile UE
Foto: epa07466250 German Minister for Foreign Affairs Heiko Maas arrives to meet his French counterpart Le Drian before joining the Federal Cabinet for a breakfast meeting at the Federal Foreign Office in Berlin, Germany, 27 March 2019. The two ministers' meeting will focus on bilateral and multilateral issues. EPA/HAYOUNG JEON
Ministrul german de externe, Heiko Maas, a susţinut că Uniunea Europeană trebuie să suspende finanţarea şi să impună sancţiuni împotriva statelor-membre care adoptă legi care se opun unor valori europene fundamentale, precum independenţa justiţiei şi libertatea presei.
Poziţionându-se în acest sens în cadrul unei emisiuni a reţelei publice de televiziune germane ZDF, Maas a precizat că ţări precum România, Ungaria şi Polonia primesc mai multă finanţare de la UE decât contribuie la aceasta şi, prin urmare, reducerea aceastei finanţări reprezintă o pârghie importantă pentru Bruxelles.
„Există reguli fundamentale de bază ce trebuie respectate de toată lumea”, a spus Heiko Maas. Pentru membrii care le încalcă „va trebui să analizăm dacă vor trebui să existe sancţiuni economice”, a completat el.
Îngheţarea finanţării „este singura limbă pe care o pricep” guvernele care limitează libertatea presei, a apreciat el.
Cel mai mare grup politic din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE), s-a declarat miercuri pentru suspendarea partidului FIDESZ al premierului Ungariei, Viktor Orban, din rândurile sale, din cauza îngrijorărilor că a încălcat principii fundamentale ale UE în ceea ce priveşte statul de drept.
Orban – care a preluat puterea în 2010 – a fost acuzat că încearcă să pună sub control absolut instanţele de judecată, mijloacele de informare în masă, domenii ale economiei şi chiar şi institute de cercetare ştiinţifică.
UE se află, pe de altă parte, în conflict cu guvernele din Polonia şi România din cauza unor texte de lege despre care criticii lor spun că subminează statul de drept şi valori europene fundamentale.
Publicat de Camelia Teodosiu,
15 iunie 2018, 08:36 / actualizat: 15 iunie 2018, 13:23
Programul va reuni finanţarea acordată de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții.
Pentru următorul buget pe termen lung al UE care acoperă perioada 2021-2027, Comisia propune crearea programului InvestEU, pentru a grupa sub aceeași cupolă finanțarea acordată de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții.
InvestEU va reuni multitudinea de programe financiare disponibile în prezent și va extinde modelul de succes al Planului de investiții pentru Europa, așa-numitul „Plan Juncker”. Cu InvestEU, Comisia va da un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.
Noul program va fi compus din Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.
Agenda Parlamentului European pentru săptămâna 14 – 20 mai
Publicat de Camelia Teodosiu,
14 mai 2018, 15:56 / actualizat: 15 mai 2018, 8:06
Principalele teme din agenda Parlamentului European, pentru săptămâna 14 – 20 mai:
Protecție civilă/ dezastre naturale. O revizuire a Mecanismului de protecție civilă al Uniunii (UPCM) va fi votată în cadrul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Sistemul actual nu este în măsură să răspundă în mod adecvat tuturor solicitărilor pentru sprijin din partea statelor membre ale UE. Modificările propuse, inclusiv crearea unui program Erasmus pentru protecție civilă, reflectă lecțiile învățate în urma incendiilor forestiere din Italia, Franța, Spania, Portugalia și Grecia în 2017. (Joi)
Ajutor financiar acordat ca urmare a dezastrelor naturale. Comisia pentru bugete votează un plan privind mobilizarea a peste 100 de milioane de euro ca ajutor financiar pentru Grecia, ca urmare a cutremurelor din Lesbos, a distrugerilor produse de către uragane în teritoriile franceze de peste mări (Saint – Martin și Guadelupa), și a incendiilor forestiere din Portugalia și Spania, toate petrecute în anul 2017. (Miercuri)
Apărare cibernetică. Comisia pentru afaceri externe va vota cu privire la o serie de modalități de îmbunătățire a securității cibernetice a forțelor armate ale Europei. Deputații europeni pot solicita o integrare mai strânsă a capacităților naționale de apărare și o creștere a resurselor financiare și de personal, în special a experților în criminalistică informatică, pentru a facilita identificarea surselor de atacuri cibernetice. (Miercuri)
Migrația / revizuirea finanțării UE. Finanțarea UE pentru programele legate de migrație și provocările cu care se confruntă organizațiile care acționează în domeniu, vor fi dezbătute în cadrul unei audieri publice organizate de Comisiile pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, bugetare si de control bugetar. Deputații europeni vor revizui cheltuielile UE în materie de migrație și vor propune modalități de îmbunătățire a eficienței finanțării UE pentru politicile privind azilul și migrația. (Miercuri)
Protecția datelor cu caracter personal. Având în vedere că noile norme ale UE privind protecția datelor personale vor intra în vigoare la data de 25 mai, deputații europeni și cei naționali se vor întâlni pentru a discuta implementarea acestora cu autoritățile de aplicare a legii, cu organizațiile interguvernamentale, cu întreprinderile și cu specialiștii IT. (Joi)
Agenda Președintelui. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani se va afla în Sofia pentru Summitul UE-Balcanii de Vest, miercuri și joi.
BERD afirmă că guvernul a înţeles ce trebuie făcut şi va acţiona în consecinţă
Băncile estimeză că infrastructura şi fondurile UE de coeziune necesită atenţie sporită
Potrivit estimărilor Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), România trebuie să adopte un alt model economic pentru a evita o eventuală criză provocată de actuala sa dezvoltare economică bazată pe consum.
Cu o creştere economică ajunsă la limită prin reducerea impozitelor şi majorarea salariilor din sectorul public, guvernul ar trebui acum să se orienteze spre o traiectorie mai uşor de susţinut, a declarat Matteo Patrone, directorul regional al băncii de credit cu sediul la Londra. Oficialii pot face acest lucru impulsionând investiţiile în infrastructură şi îmbunătăţind gradul de absorbţie al fondurilor UE pentru dezvoltare, a mai spus el.
„Autorităţile par să înţeleagă întrutotul necesitatea de a schimba modelul de dezvoltare”, a subliniat Patrone într-un interviu. „Să sperăm ca acest lucru să se pună cât de curând în practică”.
Această ţară riverană Mării Negre a înregistrat ritmul economic cel mai rapid din UE în cel de-al treilea trimestru al anului 2017, când PIB-ul a atins la nivel anual o creştere de 8,8%. Dar tulburările politice, printre care şi schimbarea a trei guverne într-un singur an, au descurajat investiţiile, infrastructura şi sistemul de sănătate din România fiind catalogate de Eurostat drept cele mai slabe din uniune. Complicând şi mai mult lucrurile, deficitul bugetar începe să depăşească limita de 3% din PIB, stabilită de UE.
Noul premier, Viorica Dăncilă, afirmă că principala sa prioritate va fi aceea de a mări „dimensiunea europeană” a guvernului şi de a folosit banii primiţi de la Bruxelles pentru finanţarea unor mari investiţii. În primul său discurs rostit în faţa parlamentului, ea a spus că, până în anul 2020, doreşte să dechidă cel puţin 350 km. de autostradă, 250 km. de căi ferate şi mai multe şcoli, grădiniţe şi spitale.
Proasta infrastructură
„Proasta infrastructură a ţării a devenit o piedică serioasă în procesul de aliniere la standardele UE şi trebuie luate măsuri”, a mai spus Patrone. „În prezent, se poartă un dialog între instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană pe tema dezvoltării infrastructurii din România”, a subliniat el.
În acest an, creşterea economică ar urma să se încetinească pe măsură ce consumul începe să scadă, iar stimularea fiscală devine mai limitată. În ultimii ani, BERD, unul dintre cei mai mari investitori din România, cu o cifră de investiţii de aproximativ 1,7 miliarde euro ($2,1 miliarde), a finanţat mai ales proiecte din sectorul privat. În anul 2017, a finanţat 29 astfel de proiecte, totalizând aproximativ 500 milioane euro.
Firma Geotech Systems din Târgu-Jiu face parte dintre cele 193 de IMM-uri selectate pentru a primi finanțare în cadrul Instrumentului pentru IMM-uri – Faza 1, în runda încheiată la începutul lunii noiembrie. Proiectul său ARIN(link is external) (Navigație Interioară prin Realitate Augmentată / Augumented Reality Indoor Navigation) oferă soluții de navigare facilă în interiorul unor clădiri de mari dimensiuni, aglomerate sau complicate din punct de vedere structural.
Fiecare proiect din această rundă va beneficia de o finanțare de 50.000 de euro pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, iar compania va beneficia, timp de trei zile, de servicii gratuite de consiliere de afaceri și de accelerare a dezvoltării activității propuse.
Volumul total de finanțare se ridică la 9,65 milioane de euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Spania (27), Italia (26) și Elveția (22). Domeniile principale în care se înscriu aceste proiecte sunt: tehnologia informațiilor & telecomunicații / TIC (37), energie (35) și transport (28).
Numărul total de propuneri de proiecte depuse spre finanțare a fost 2.596.
Context
Instrumentul pentru IMM-uri face parte din acțiunea-pilot a Consiliului European de Inovare (CEI), ce oferă inovatorilor de înaltă clasă oportunități de finanțare și servicii de accelerare a dezvoltării afacerii. Accentul principal este pus pe inovații radicale și care crează noi piețe, în scopul îmbunătățirii productivității și competitivității internaționale, precum și al creării de noi locuri de muncă și creșterii nivelului de trai.
Iaşi: Mănăstirea Frumoasa va fi reabilitată cu fonduri europene
Publicat de adinaiftime,
22 septembrie 2017, 20:31
Mănăstirea Frumoasa, din Iaşi, va fi reabilitată cu fonduri europene în valoare de peste 21 milioane de lei, informează, vineri, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE).
Potrivit unui comunicat al MDRAPFE, Rovana Plumb, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, a semnat contractul de finanţare pentru proiectul ”Reabilitarea şi valorificarea potenţialului turistic şi cultural al Ansamblului Mănăstirii Frumoasa din Municipiul Iaşi”.
Proiectul, în valoare de peste 21 milioane lei, este finanţat din Programul Operaţional Regional 2014-2020 şi presupune realizarea unor lucrări complexe de investiţii, pe parcursul a 6 ani, perioadă estimată pentru finalizarea reabilitării întregului ansamblu al mănăstirii.
‘Tot din bugetul proiectului se va asigura şi promovarea ulterioară, timp de 6 luni, a complexului mănăstiresc, cu scopul relansării acestuia în circuitul turistic, cultural-istoric şi religios al regiunii nord-est’, precizează MDRAPFE.
Mănăstirea Frumoasa a fost construită în anul 1587, fiind refăcută în perioada anilor 1726 – 1733. Suprafaţa totală a mănăstirii este de 14.906 metri pătraţi, cuprinzând cinci corpuri: Biserica Sfinţii Voievozi (1836-1839), Palatul de pe ziduri (1726 – 1733), ruinele palatului pentru femei (sec. al XVIII-lea), turnul clopotniţă (1819-1833) şi zidul de incintă (1726 – 1733).
Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 este unul dintre programele operaţionale implementate în România, cofinanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii şi gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE), în calitate de Autoritate de Management.
O prioritate pentru administraţia publică a comunei Cornereva este modernizarea şcolii profesionale agricole, care funcţionează de doi ani de zile şi pregăteşte elevi pentru activităţile agricole din comună.
„Am prins o finanţare şi asta ne bucură, pe fonduri europene şi o să facem o şcoală modernă, cu toate dotările, în satul Bogâltin. Reabilităm tencuielile, schimbăm acoperişul, sălile de clasă vor fi toate refăcute, vor fi dotate cu mobilier, cu toată aparatura pentru laboratoarele care ne trebuie pentru şcoala profesională, în general cam tot se va schimba!”, ne-a declarat Nicolae Novăcescu – primarul comunei Cornereva.
La noua şcoală agricolă sunt aşteptaţi să vină elevi din tot judeţuL, nu doar din zonă!
„Noi chiar ne dorim să vină elevi şi din alte părţi, este deschisă pentru toată lumea, poate să vină oricine! Ne bucurăm că avem elevi, acesta era pericolul să nu putem să avem continuitate, dar în clasa a XI.a vor veni anul viitor 21 de elevi, în clasa a X-a sunt 17 elevi, iar în clasa a IX-a sunt 16 elevi! Valoarea investiţiei este de aproximativ 400.000 EURO şi eu sper ca lucrările să fie finalizate anul viitor! Să vedem cum decurge procedura cu licitaţia, s-ar putea ca şi anul acesta să putem demara lucrările!”, ne-a precizat edilul-şef al comunei Cornereva.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri a lansat, ieri, singurul program de finanțare care se adresează operatorilor economici din domeniul Serviciilor și Comerțului.
50 de milioane de lei este bugetul total alocat pentru acest sector în 2017 și se estimează că vor fi 200 de firme ce vor beneficia de câte 250.000 de lei, ajutor nerambursabil.
Firmele vor primi finanțarea doar după ce sunt efectuate investițiile propuse, spune șeful Oficiului Teritorial al IMMC Tîrgu-Mureș, Torok Csaba:
Cheltuielile eligibile sunt, în primul și în primul rând, investiții în echipamente tehnologice, în IT, tot ceea ce înseamnă surse de încălzire, autoutilitare, pentru scrierea unui site, pentru cursuri, pentru consultanță… Dar, pentru a a avea punctaj mai mare, bineînțeles că echipamentele tehnologice și IT-ul trebuie să fie peste 60% (din suma solicitată).”
Aplicațiile pot fi făcute doar on-line de către antreprenori până cel târziu la data de 29 august.
Programul de minimis pentru comerț și servicii va continua până în anul 2020, bugetul total aprobat fiind de 200 de milioane de lei.
Micile fabrici private vor putea primi de la stat ajutoare nerambursabile de pâna la 450.000 de lei, pentru investiţii, în cadrul programului Micro industrializare, destinat firmelor mici şi mijlocii.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri a publicat azi procedura de implementare, modelul de plan de afaceri, lista cheltuielilor eligibile şi alte documente necesare în schema de finanţare.
Programul naţional multianual de microindustrializare, ajuns în cel de-al doilea an, urmează să se deschida pe 21 august.
După eșecul încercărilor de a include operele brâncușiene în Patrimoniul UNESCO, autoritățile angajează un expert pentru întocmirea dosarului necesar demersului.
S-a apelat la un profesionist britanic, ce va sosi vineri la Târgu-Jiu. Acesta a mai lucrat şi pentru alte ţări şi este recunoscut în branşă ca un profesionist.
Rămâne de văzut, dacă Ansamblul de la Târgu-Jiu îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi admis pe lista Patromoniului Mondial al UNESCO.
Oficialii din municipiu consideră că simpozionul de cultură internațional, desfășurat anual la Târgu-Jiu, reprezintă un atu. Un punct important îl reprezintă și faptul că există un proiect de modernizare a Căii Eroilor şi a fost aprobată o primă finanţare.
Institutul Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca, a fost dotat cu echipamente medicale de diagnostic precoce în oncologia pediatrică, printr-un proiect de 5,6 milioane de euro, cu finanțare norvegiană.
Anunţul a fost făcut marți, 25 aprilie, la Cluj-Napoca la o conferință de presă, de coordonatorul proiectului, Cătălin Vlad.
Fostul ministru al Sănătății, Patriciu Achimaș-Cadariu, conferențiar universitar la Institutul Oncologic ”Ion Chiricuță”, a declarat, în aceeași conferință de presă, că avantajele noilor dotări constau și în faptul că pacienții nu mai sunt plimbați la alte spitale pentru efectuarea unui RMN, transmite Agerpres.
Strasbourg, 13-16 martie – Sesiunea plenară a Parlamentului European
Publicat de Camelia Teodosiu,
13 martie 2017, 17:55 / actualizat: 17 martie 2017, 12:56
În perioada 13-16 martie,la Strasbourg, Parlamentul European se află în sesiune plenară, pe agenda de lucru a europarlamentarilor fiind o serie de teme de mare interes pentru viitorul Uniunii Europene.
Cel mai important subiect aflat în dezbatere este așa-numita „Declarație de la Roma”. Documentul va fi prezentat la finele lunii martie, cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Tratatului de la Roma, când s-au pus bazele Uniunii Europene.
De asemenea, deputații trec în revistă și rezultatele Consiliului European de la sfârșitul săptămânii trecute. La dezbaterea de miercuri participă și președintele Consiliului Donald Tusk alături de președintele Comisiei Europene Jean Claude Junker. Ședința plenară este un moment important pentru premierul italian Paolo Gentiloni de a se adresa parlamentului pentru prima dată, de la preluarea mandatului președinției Uniunii Europene.
Pe agenda sesiunii sunt și două teme la care raportori sunt deputați români, ambele programate tot pentru miercuri. Una este propunerea legislativă de stopare a finanțării grupurilor armate prin comerțul cu minerale rare din zone de conflict susținută de europarlamentarul Iuliu Winkler. Cea de-a doua temă este suținută de Siegfried Mureșan și are în vedere orientările pentru bugetul Uniunii Europene pentru anul 2018. Europarlamentarul este primul român desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual.
Ședința plenară a Parlamentului European de la Strasbourg a început, luni, cu dezbaterea privind drepturile acționarilor în companiie europene. Deputații propun prevederi care să permită acționarilor implicarea în politica salarială a directorilor companiilor, fiind astfel implicați în performanța și interesele pe termen lung ale firmelor.
Consiliul Local Municipal Galaţi a aprobat alocarea de fonduri suplimentare pentru nouă cluburi sportive finanţate deja din luna martie de la bugetul local, au anunţat luni reprezentanţii consiliului.
Potrivit acestora, fiecare dintre aceste structuri sportive a cerut suplimentarea sumei alocate pentru susţinerea activităţii, iar banii s-au dat prin acte adiţionale la contractele de asociere existente.
Cea mai mare sumă de bani, 700.000 lei, a fost acordată Clubului Sportiv Municipal Dunărea Galaţi, care primise deja de la bugetul local o finanţare pentru susţinerea activităţii sportive de 1.001.000 lei.
Asociaţia Fotbal Club Metalosport Galaţi va beneficia de un supliment de 450.000 lei, după ce a primit în luna martie 115.500 lei.
Clubul Sportiv United Galaţi a primit 400.000 lei în plus, în condiţiile în care finanţarea alocată în luna martie a acestui an a fost de 375.375 lei.
Finanţat la începutul anului cu 966.350 lei, Clubul Sportiv Phoenix Galaţi a primit o suplimentare a sumei alocate de 350.000 lei.
Asociaţia Club Sportiv Arcada Galaţi, finanţată la începutul anului cu suma de 662.200 lei, a primit acum o finanţate suplimentară de 300.000 lei.
O alocare în plus de 250.000 lei a fost acordată Asociaţiei Handbal Club Danubius – Club Sportiv Universitatea Galaţi, finanţată de la bugetul local cu suma de 142.450 lei.
O sumă suplimentară de 75.000 lei a fost acordată Asociaţiei Sport Club Municipal Dunărea Galaţi, care mai primise de la bugetul local 84.700 lei.
Câte 40.000 lei au primit Club Sportiv Şah Club Galaţi şi Asociaţia Club Sportiv Aqua Sport Galaţi. În martie, şahiştii au primit o finanţare de 26.950 lei, iar Aqua Sport – 19.250 lei.
Prin actul adiţional, cluburile se obligă să utilizeze banii pentru susţinerea activităţii sportive a clubului şi să organizeze activităţi sportive pentru a reprezenta municipiul Galaţi în toate competiţiile naţionale şi internaţionale.
Primarul municipiului Galaţi, fostul fotbalist Marius Stan, a declarat că într-un clasament la nivel naţional, în privinţa sporturilor de sală finanţate de la bugetul local, Galaţiul ocupă locul al doilea.
‘Avem reprezentare în prima ligă: campionii de la hochei, baschet, futsal, handbal, şah, volei, dans sportiv, rugby. Contrabalansează, din păcate, rezultatele fotbalului, dar acolo e vorba, probabil, de manager şi de management’, a spus Stan.
Epidemia de Ebola este cea mai gravă de când boala a fost descoperită, la jumatatea anilor ’70. De la izbucnirea epidemiei peste 2.000 de persoane din Africa de Vest au fost infectate cu virusul Ebola care, de la începutul acestui an, a făcut 1.145 de victime ne informează un raport de acum 4 zile al Organizaţiei Mondiale pentru sănătate.
Comisarul pentru Sănătate, Tonio Borg, îi asigură pe cetăţenii europeni că riscul infectării cu virusul Ebola pe teritoriul Uniunii Europene este extrem de scăzut.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Frederic Vincent, a făcut un rezumat al declaraţiilor comisarului. „În completarea celor 2 milioane de euro alocate până acum s-a decis creşterea sumei cu încă 3,9 milioane de euro pentru a ajuta ONG-urile care-şi desfăşoară activitatea pe teren. Ne aşteptăm ca în zilele următoare să se atribuie un buget adiţional.
În cazul puţin probabil în care virusul ar ajunge în Uniunea Europeană, aceasta se declară pregătită să facă faţă. În acelaşi timp, Comisia Europeană lucrează la pregătirea şi coordonarea managementului riscului, cu sprijinul Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor şi cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii.”
Pe lângă cele aproape 4 milioane alocate ECHO – departamentul de ajutor umanitar al Uniunii Europene, suma totală acordată, până acum, este de 11,9 milionae de euro. Declarația comisarului pentru Sănătate, Tonio Borg, vine în urma anunţului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind epidemia din Africa de Vest. Margaret Chan, director Executiv al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate:
“Declar răspîndirea virusului Ebola o urgenţă de sănătate publică la nivel mondial. Comitetul a luat la cunoştinţă de răspândirea neobişnuită a virusului, de potenţialul de contaminare pe care îl reprezintă şi, în acelaşi timp, de necesitatea unei reacţii internaţionale coordonate. “
Pe lângă sumele prevăzute de Comisia Europeană, un al doilea laborator mobil va deveni operaţional cel mai probabil în Sierra Leone. O echipă de specialişti din Europa lucrează din luna martie într-un laborator mobil amplasat în Guineea, pentru a oferi sprijin esențial pentru diagnosticare si testare.
Comisarul european pentru Cooperare Internaţională, Ajutor Umanitar şi Gestionarea Crizelor, Kristalina Georgieva a mobilizat resursele Uniunii Europene pentru un răspuns eficient :
„Sunt astăzi aici în vremuri în care înfruntăm crize umanitare majore: consecinţele înfricoşătoare ale luptelor din Gaza, Siria, eforturile încordate pentru a opri răspîndirea virusului Ebola în Africa de Vest, situaţia umanitară dramatică din sudul Sudanului sau în Republica Centrafricană şi, aici, în Europa, după cum ştiţi, situaţia care se deteriorează în estul Ucrainei. Voluntarii serviciilor de ajutor umanitar vor fi pe mai departe foarte ocupaţi. Pe 19 august se celebrează Ziua Mondială pentru Asistenţă Umanitară aşa că, vă rog, oferiţi un gând bun oamenilor care îşi riscă propiile vieţi pentru a salva vieţile altora.”
Comisia Europeană, prin intermediul departamentului său de ajutor umanitar (ECHO), dispune de personal care este prezent în permanenţă în locurile confruntate cu situaţii de criză din toată lumea. Parteneriatul dintre Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comisia Europeană reprezintă o componentă-cheie a sistemului umanitar mondial.Reprezentanţii UE şi ONU ne declară că vor continua să lucreze împreună pentru a garanta siguranţa lucrătorilor umanitari şi pentru a asigura respectarea principiilor umanitare.
A fost semnat protocolul de transfer a terenului din proprietatea primăriei în cea a Consiliului Judeţean Cluj, care a obţinut o finanţare în acest sens.
Preşedintele interimar al instituţiei, Mihai Seplecan:
Primarul Clujului, Emil Boc, a salutat colaborarea cu Consiliul Judeţean în domeniul managementului modern al gestionării deşeurilor.
Groapa de gunoi de la Pata Rât trebuia închisă în 2013. Deşeurile vor fi transportate la Centrul Integrat de Management al deşeurilor, care se află în construcţie în comuna clujeană Feleacu şi care ar trebuie să fie funcţional până la sfârşitul acestui an.
Comisia Europeană anunță primele rezultate în cadrul noului său instrument pentru firmele mici şi mojlocii, cu un buget de 3 miliarde de euro. Măsura de finanţare face parte din programul Orizont 2020 care ajută întreprinderile inovatoare să transpună ideile din laborator în piață.
În mod concret, 155 de IMM-uri din 21 de țări vor primi, fiecare, 50 000 de de euro pentru a finanța studii de fezabilitate care să le ajute să inoveze. În plus, firmele mici si mijlocii pot beneficia de până la trei zile de instruire în domeniul afacerilor.
Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare și știință spune că există, în mod clar, cerere pe piață pentru acest tip de sprijin :
„În urmatorii doi ani, vom canaliza mai mult de 15 miliarde de euro în finanţare pentru cele mai bune idei pe care Europa le are de oferit. Banii sunt prima tranşă din Orizont 2020, noul nostru program de cercetare şi inovare, cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro, în următorii şapte ani. Pentru prima dată, Comisia a indicat priorităţile de finanţare, oferind cercetătorilor şi firmelor mai multă siguranţă decât oricând în direcţia cercetării la nivelul Uniunii Europene. Cand am discutat de Orizont 2020, am promis să facem un efort consistent pentru a sprijini firmele. Ne ţinem promisiunea de alocare a 500 de milioane de euro de- a lungul următorilor doi ani pentru instrumentul de finanţare dedicat firmelor mici si mijlocii.”
Folosind instrumentul pentru IMM-uri, Uniunea Europeană dorește să finanțeze cele mai inovatoare întreprinderi mici, cu mare potențial de creștere.
Reprezentantul Team Europe România, Ileana Gugoaşă :
„UE finanţează proiecte de cercetare şi, din păcate…“
Redactor : „…cercetare de vârf chiar..“
Ileana Gugoaşă : „Exact, cercetare de vârf şi bani destul de multi, vin bani frumoşi pentru cercetare, numai că, în momentul de faţă în România, banii aceştia sunt accesaţi doar de universităţi şi nu există încă, sau poate nu am descoperit-o eu până la momentul acesta, o interconectare între mediul de afaceri şi universităţi. Pentru că universităţile, în general, cercetează sau inovează în special în domeniul academic, teoretic, nu au neapărat aplicabilitate practică. “
Finanțarea europeană este acordată doar celor mai bune proiecte. Temele eligibile sunt prezentate în programul de lucru privind „Inovarea în IMMuri”, aferent programului Orizont 2020.
Cererile pot fi transmise în orice moment, dar sunt evaluate de patru ori pe an.
Proiectul de modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi a fost deblocat după ce Comisia Europeană a admis solicitarea depusă pentru finanţarea lucrărilor
Conducerea Ministerului Transporturilor a semnat ordinul privind aprobarea cererilor de rambursare, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei.
În luna decembrie a anului trecut, administrația județeană a depus o cerere de finanţare europeană pentru dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului. Proiectul are o valoare totală de peste 56 de milioane euro.
Primarul Nicolae Robu a recunoscut, cu ocazia dezbaterii unui proiect de rectificare a bugetului, că în visteria orașului au intrat bani puțini, iar cerințele de plată sunt foarte mari.
Consiliul Local Timișoara a aprobat o rectificare bugetară de 18 milioane de lei.
Numai de la investiții au fost luaţi 16 milioane de lei, bani care nu mai pot fi cheltuiți în acest an.
Printre proiectele care au rămas fără finanțare în acest an sunt inelul IV si pasajul Jiul.
Sumele au fost mutate către lucrări de reparații la drumuri, apă și canal.
O sumă de patru milioane de lei a fost direcţionată sub forma de subvenţie către RATT.
Comisia Europeană va acorda un sprijin maxim de peste 10 milioane de euro pentru realizarea a patru proiecte de infrastructură ce urmează a fi puse în practică, integral sau parțial, în România.
Cele patru propuneri au fost selectate dintre cererile depuse în cadrul programului privind Rețeaua Transeuropeană de Transport.
Ele vor contribui la finalizarea rețelei TEN-T și la studierea unor modalități ingenioase de reducere a amprentei de carbon în domeniul transporturilor.
Între 2007- 2013, Uniunea Europeană a alocat aproape 8 miliarde de euro pentru acest program a cărei utilitate ne este explicată de Comisarul european pentru transport, vicepreşedinte al Comisiei Europene, Siim Kallas:
„Dacă putem lega regiuni, tari, Estul de Vest, atunci acest lucru poate duce doar la competitivitate pentru toată lumea în Europa, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Transportul ar trebui văzut ca o investiție în creșterea noastră viitoare”. El nu ar trebui să se oprească la graniţe. Şi asta vizează şi politica europeană în acest domeniu.
Cererile de propuneri TEN-T pentru anul 2013 asigură o finanțare combinată în valoare de 320 milioane de euro pentru un număr de peste 100 de proiecte.
Cele 4 cereri din România selectate vizează implementarea Sistemelor Inteligente de Transport, dezvoltarea infrastructurii pentru transportul de marfă pe Aeroportul Internațional din Timișoara, dar și realizarea nodului multifuncțional București- Ilfov.
Acestea se alătură altor proiecte TEN-T aflate deja în desfășurare în țară, pentru care Uniunea Europeană acordă, de asemenea, sprijin financiar.
Autorităţile au atras, prin intermediul ADR Vest, o finanţare europeană de peste 7 milioane 900 de mii de euro, în acest sens.
Contractul este cel mai mare finanţat cu fonduri europene în ambulatoriul medical din vestul ţării.
Odată finalizat proiectul, va creşte calitatea serviciile medicale oferite de Spitlaul Judeţean Arad, iar aparatele medicale vor fi de ultimă generaţie, unele dintre cele mai performante din zona de vest a ţării.
Spitalul Judeţean Arad oferă servicii medicale pentru aproape 86 de mii de pacienţi.
Totul printr-un proiect comun al Primăriei localităţii și al Asociației Tabula din Tărgu-Mureș.
Grupul țintă este format din 270 de persoane din localitățile mureşene Acăţari, Bălăuşeri și Păsăreni, care vor urma, începând cu luna septembrie, 120 de ore de curs.
La final vor primi o diplomă acreditată de Ministerul Educației și recunoscută în statele membre ale Uniunii Europene în 13 meserii solicitate în zonă.
Cursurile acoperă domenii largi, de la ospătar, zugrav, îngrijitor de bătrâni, până la asistent manager și comunicator în limbile engleză şi germană.
La terminarea modulelor, Centrul de Instruire Tabula va organiza o Bursă a locurilor de muncă.
Proiectul are o valoare de 1,5 milioane lei vechi și se derulează pe o perioadă de un an şi jumătate.
Finanțarea provine din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial-Dezvoltarea Resurselor Umane, 2003-2013.
Aceasta va avea loc în luna septembrie la Sfântu Gheorghe şi îşi propune să colecteze cel puţin 20.000 de lei pentru finanţarea unor proiecte comunitare.
Până pe 4 august, Fundaţia Comunitară aşteaptă ca organizaţiile civile să se înscrie cu proiecte. Dintre acestea vor fi selectate patru care vor fi finanţate din banii strânşi în urma campaniei, spune directorul executiv al fundaţiei, Bereczki Kinga.
La prima ediţie banii au fost folosiţi pentru sprijinirea a patru sportivi tineri din municipiul Sfântu Gheorghe, iar la a doua au fost finanţate patru proiecte ce au avut ca scop protejarea pădurilor, iniţierea copiilor în arte marţiale, sprijinirea serviciului de îngrijire a bolnavilor şi vârstnicilor la domiciliu şi amenajarea unui parc de antrenament.
Anul acesta peste o sută de ciclişti au pedalat la Târgu Secuiesc, la cea de-a treia ediţie, adunând bani pentru amenajarea unui parc fitness. La acţiunea din luna septembrie sunt aşteptaţi să participe circa 200 de ciclişti.
Este vorba despre lucrări de retehnologizarea a grupului energetic numărul 4 şi pentru realizarea instalaţiilor de desulfurare la grupurile energetice 3 şi 4.
Contractul care urmează să fie negociat are o valoare estimată între 200 şi 220 de milioane de euro.
Finanţarea va fi asigurată de partea chineză, urmând ca rambursarea banilor să se realizeze într-o perioadă de zece ani, cu trei ani de graţie.
După semnarea contractului, lucrările ar urma să se deruleze pe o perioadă de trei ani.
Comisia Europeană a anunțat, ieri, acordarea unei finanțări în valoare de 1 miliard de euro pentru susținerea a 19 proiecte menite să combată schimbările climatice
Banii sunt obținuți prin așa numitul program NER 300 care obligă poluatorii să plătească pentru dezvoltarea noilor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Printre proiectele selectate se află, în premieră, unul prin care se va capta și stoca în siguranță carbonul provenit de la arderea cărbunelui într-o centrală din Marea Britanie.
Acest proiect va îndepărta anual o cantitate de bioxid de carbon echivalentă cu cea produsă prin circulația a peste 1 milion de mașini.
O altă noutate o reprezintă realizarea, tot cu ajutorul acestei surse de finanțare, a primului proiect transfrontalier, ce presupune construirea, peste granița franco-germană, a unei instalații geotermale.
Comisarul european pentru politici climatice, Connie Hedegaard explică importanţa acestei finanţări:
„Europa este, de departe, cea mai mare importatoare de combustibili fosili din lume.
Rusia si alţii pot ameninţa cu oprirea aprovizionării cu petrol și gaze, dar nimeni nu poate îngheța soarele nostru sau vântul. Nimeni nu ne poate taxa pentru energia pe care nu o consumăm, energia pe care o salvăm. Deci, securitatea energetică și conservarea mediului trebuie să meargă mână în mână și acesta este motivul pentru care energiile regenerabile și eficiența energetică sunt două ingrediente-cheie în tranziția spre o societate bazată pe emisii reduse de carbon.”
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Ce dorește Parlamentul: infografic
