Creşte încrederea românilor în Uniunea Europeană

Publicat de Camelia Teodosiu, 10 ianuarie 2019, 14:43

Eurobarometru de toamnă 2018: 52% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, față de 43% media europeană

Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, publicat la sfârşitul lunii decembrie 2018, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre UE este în creștere și peste media europeană (52%, față de o medie europeană de 43%). Majoritatea europenilor consideră, pentru prima dată, că vocea lor contează în UE. În plus, sprijinul față de Uniunea economică și monetară rămâne puternic și atinge un nou nivel maxim în zona euro.

Rezultate despre România, pe scurt:

• 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană (comparativ cu o medie UE de 42%)
• 51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE (comparativ cu o medie UE de  49%)
• 56% dintre români au o percepție pozitivă asupra situației economiei europene (comparativ cu o medie UE de 49%)
• 48% dintre români sunt optimiști cu privire la situația pieței muncii (comparativ cu o medie UE de  44%)

1. Indicatorii politici pozitivi sunt în creștere

Pentru prima dată de când a fost adresată întrebarea, majoritatea europenilor consideră că „vocea lor contează în UE” (49 %, + 4 puncte procentuale față de primăvara anului 2018), în timp ce 47 % susțin contrariul (- 2 față de primăvara anului 2018), iar 4 % (- 2) afirmă că „nu știu”. În 16 state membre ale UE, majoritatea respondenților consideră că vocea lor contează în Uniunea Europeană, scorurile cele mai mari s-au înregistrat în Danemarca (73 %), Suedia (71 %) și Germania (70 %).

43 % dintre europeni au o imagine pozitivă despre UE (+ 3 puncte procentuale față de primăvara anului 2018) – cel mai înalt nivel din toamna anului 2009. Peste o treime dintre respondenți au o imagine neutră despre UE (36 %, – 1 față de primăvara anului 2018), în timp ce o cincime au o imagine negativă (20 %, – 1), iar 1 % nu au nicio opinie. De la cel mai recent sondaj Eurobarometru standard din primăvara anului 2018, proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE a crescut în 17 state membre ale UE, cel mai puternic în Suedia (53 %, + 11), Spania (43 %, + 10) și Regatul Unit (43 %, + 9).

Încrederea în UE este stabilă (42 %), rămânând la cel mai înalt nivel înregistrat din toamna anului 2010. Încrederea predomină în 17 state membre ale UE (15 în primăvara anului 2018), cele mai mari niveluri fiind în Lituania (65 %), Danemarca (60 %) și Suedia (59 %). Încrederea în UE rămâne mai mare decât încrederea în guvernele sau parlamentele naționale. 42 % dintre europeni au încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 35 % au încredere în parlamentul lor național și în guvernul lor național (+ 1 punct procentual în ambele cazuri față de primăvara anului 2018).

2. Sprijinul pentru cetățenia UE și pentru libera circulație în toate statele membre ale UE

În toate cele 28 de state membre, majoritatea respondenților consideră că sunt cetățeni ai UE: 71 % în întreaga UE (+ 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar la nivel național, nivelul variază de la 89 % în Luxemburg, la 51 % în Bulgaria.

O mare majoritate a respondenților sprijină „libera circulație a cetățenilor UE” (83 %, + 1 punct procentual față de primăvara anului 2018), iar în fiecare stat membru al UE, peste două treimi dintre respondenți împărtășesc această opinie.

3. Se confirmă sprijinul puternic față de moneda euro

La 20 de ani de la introducerea monedei noastre unice, sprijinul în favoarea Uniunii economice și monetare și a monedei euro rămâne la un nivel maxim record, trei sferturi dintre respondenții (75 %, + 1 punct procentual) din zona euro fiind în favoarea monedei unice din UE.

Majoritatea cetățenilor UE consideră că situația economiei europene este „bună” (49 %), un ușor declin față de primăvara anului 2018 (- 1 punct procentual). 38 % dintre respondenți consideră că economia europeană este „nesatisfăcătoare” (+ 1), iar 13 % nu au nicio opinie.

Opiniile pozitive cu privire la situația economiei naționale (49 %, neschimbat) continuă să depășească opiniile negative (48 %, + 1), dar cu o marjă de un punct. Majoritatea respondenților din 16 state membre ale UE (14 în primăvara anului 2018) afirmă că situația economică națională este bună. Malta (95 %) și Luxemburg și Țările de Jos (ambele cu 91 %) sunt țările cu cele mai mari procente. În Danemarca, Germania, Suedia (toate cu 88 %) și Austria (81 %), mai mult de opt din zece respondenți împărtășesc această opinie. Cele mai mici procente sunt observate în Grecia (6 %), Croația (16 %) și Spania și Bulgaria (ambele cu 18 %).

4. Migrația și terorismul sunt principalele preocupări ale europenilor

Imigrația rămâne principala preocupare la nivelul UE, 40 % dintre mențiuni (+ 2 puncte procentuale față de primăvara anului 2018). Este menționată de două ori mai des decât terorismul (20 %), care rămâne a doua cea mai importantă preocupare în pofida unei scăderi puternice (- 9 față de primăvara anului 2018). Situația finanțelor publice ale statelor membre se află pe locul trei (19 %, + 2): ea se numără printre principalele trei preocupări pentru prima dată din toamna anului 2014, depășind preocupările cu privire la situația economică, în prezent pe locul al patrulea (18 %, neschimbat) pentru prima dată începând cu toamna anului 2010. Schimbările climatice reprezintă o preocupare principală pentru 16 % dintre respondenți, înregistrând cea mai mare creștere (+ 5 puncte procentuale) și ajungând pe a cincea poziție.

Deși șomajul este pe poziția a șasea la nivelul UE (13 %, cel mai mic nivel pentru acest indicator din 2010), el rămâne principala preocupare la nivel național (23 %, – 2 puncte procentuale). Acesta este cel mai mic scor din 2007. Creșterea prețurilor/inflația/costul vieții (21 %, + 4) se situează pe locul al doilea împreună cu imigrația (21 %, neschimbat). Este pentru prima oară din toamna anului 2008 când preocupările legate de costul vieții sunt printre cele mai importante două preocupări naționale. Pe locul al patrulea, cu 20 % dintre mențiuni (- 3), sănătatea și securitatea socială se întorc la nivelul observat în toamna anului 2017. Situația economică (15 %, neschimbat) și pensiile (15 %, – 2) ocupă împreună a cincea poziție, puțin peste mediu, climă și aspecte legate de energie (14 %, + 4), care au ajuns la un nou nivel maxim.

Se caută soluţii pentru Clujana

Publicat de adinaiftime, 25 iulie 2017, 09:10

Consilierii judeţeni PSD solicită o şedinţă specială a forului în care să se găsească o soluţie pentru plata datoriilor firmei Clujana, pe care administraţia o are în proprietate.

Din cauză că nu şi-a plătit la timp ratele, producătorul de încălţăminte a pierdut eşalonarea plăţilor restante către finanţele publice şi acum trebuie sa achite la stat o sumă ce depăşeşte 12 milioane de lei.

La începutul anului, conducerea societăţii Clujana a cerut Consiliului Judeţean să-i permită să vândă clădirile pe care le foloseşte, iar din banii încasaţi să-şi plătească aceste datorii.

Liderul Grupului PSD, Remus Lăpuşan, spune că de atunci conducerea Consiliului Judeţean Cluj nu a dat un răspuns solicitării, dar nici nu a propus o altă soluţie.

Aici e vorba, in primul rand, de lipsa de comunicare si colaborare. Nu mi se pare normal ca dupa cateva luni din momentul in care Consiliul de Administratie de la Clujana a cerut un punct de vedere Consiliului Judetean, noi sa nu dam niciun raspuns. Si aici vina, pana la urma, o poarta executivul. Pentru ca executivului i s-au adresat cei de la Clujana pentru a discuta pe subiect si a gasi solutii. Juridic trebuie sa gasim o forma prin care cele peste douasprezece milioane de lei pe care le are datorie Clujana catre Finantele publice sa fie platite. Si acolo exista inclusiv solutia de a vinde niste mijloace fixe. (Remus Lapusan)

Armonizarea politicilor fiscale reprezintă un obiectiv important al UE

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 august 2015, 09:05

Armonizarea politicilor fiscale reprezintă un obiectiv important care vizeaza sistemul finanţelor publice europene.

In tara noastra aplicarea acestui concept ar putea conduce la scadearea unor taxe.

Fiecare dintre statele membre este liber să-și aleagă sistemul de impozitare pe care îl consideră cel mai potrivit, cu condiția să respecte normele UE.

În acest cadru, principalele priorități ale politicii fiscale a UE sunt eliminarea obstacolelor de natură fiscală care împiedică activitatea economică transfrontalieră, lupta împotriva concurenței fiscale dăunătoare și promovarea unei mai largi colaborări la nivelul administrațiilor financiare, pentru asigurarea controlului asupra fraudei dar și pentru combaterea acesteia.

O mai mare coordonare a programelor fiscale ar asigura sprijinirea unor obiective ale UE mai largi prin politicile fiscale ale statelor membre, conform celor mai recente prevederi din Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Cu toate eforturile întreprinse nu putem vorbi deocamdata despre o politică fiscală unitară.

Rezultatele actuale ale procesului de armonizare fiscală la nivelul UE, relevă faptul

că deşi există o strategie fiscală cu obiective comune, realizarea acestora este diferită.

Chiar şi în cazurile în care s-a reuşit adoptarea de acte legislative comunitare în acest domeniu, s-au folosit de regulă ca mijloace de armonizare Directivele şi mai puţin Regulamentele.

Este cunoscut, că Directivele conţin doar obligaţii de rezultat, care trebuie transpuse în legislaţia naţională şi nu aplicate direct cum este cazul Regulamentelor, ceea ce lasă o mai mare marjă de alegere din partea autorităţilor naţionale, care au tendinţa de conservare a suveranităţii lor fiscale, confirmând suplimentar reticenţa statelor membre de a se supune în această materie unor reglementări supranaţionale.

Aderaraea Romaniei la zona Euro este condiţionată de armonizarea fiscală. Acest lucru ar conduce la scăderea taxei pe valoarea adăugată, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu colegului nostru Florin Orban de la Radio România Internaţional …

“La nivelul TVA suntem peste media europeană, dacă am avea o armonizare fiscal ar însemna să scădem TVA-ul şi este un lucru pozitiv. De asemenea, dacă ne referim la anumite taxe legate de angajatori, si acestea ar urma să scadă, pentru că suntem puţin peste media europeana. Deci, sunt lucruri care s-ar putea imbunătăţi. Eu cred că dacă vorbimde echilibrări, în general în România, atunci când a îndeplinit criteriile europene areuşit să genereze un trai mai bun pentru români. Cred că normele europene sunt positive ppentru noi, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să negociem. Aderarea României la yona Eurosau la orice tip de parteneriat fiscal cu celelalte state membre UE trebuie să treacă printr-un proces de negociere serios, in care interesul României trebuie sa fie pus inainte.”

Europarlamentarul Victor Negrescu, o declaraţie consemnată de Florin orban de la Radio România Internatională.

Pentru organismele UE, una dintre marile provocări a fost şi rămâne găsirea unor soluţii la problemele privind necesitatea compatibilităţii diferitelor sisteme şi relaţii ale statelor membre, printre care sistemul fiscal ocupă o poziţie semnificativă.

Cel mai important instrument de creştere economică în Europa, este gata să devină operaţional.

Publicat de Andrei Cretoiu, 23 iulie 2015, 10:15

Comisia Europeană a definitivat setul de instrumente care permite ca Fondul European din cadrul Planului de Investiţii Strategice să devină operaţional din luna septembrie a acestui an.

Colegiul comisarilor a aprobat ieri regulamentul de funcţionare, modul în care băncile naţionale sprijină proiectul şi alte măsuri necesare implementării lui.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker a explicat necesitatea acestui plan:

“Avem nevoie de plan chiar acum pentru că este important să spunem că este necesară consolidarea finanţelor publice, dar, în afară de asta, ne trebuie fonduri structurale pentru a ne asigura că potenţialul de dezvoltare pe termen mediu a economiei în Europa poate fi mai mare.”

Preşedintele Băncii Europene de Investiţii, Werner Hoyer consideră că Planul de investiţii strategice al Comisiei Junker îşi va dovedi eficienţa foarte repede:

“Va avea un impact mare asupra economiei şi, cred că, în situaţia actuală, marcată de diferenţe majore în Europa şi de decalajul de inovaţie încă şi mai mare, acesta este un pas foarte curajos, îndrăzneţ care îşi va arăta rezultatele.”

315 miliarde euro! Aceasta este suma pe care Comisia Europeană doreşte să o mobilizeze prin acest plan, prin investiţii publice şi private.

Banii vor fi folosiţi pentru finanțarea de proiecte în numeroase domenii, inclusiv în infrastructura de transport și în sectorul energetic, ducând la apariţia de noi locuri de muncă.