Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): În perioada 24-31 octombrie, NATO a desfășurat exercițiul Neptune Strike 2024 pe întregul continent european, de la Marea Mediterană centrală și Adriatică, până la Mările Nordului și Baltică.
În această perioadă, NATO a preluat controlul operațional al unor capacități avansate de război maritim puse la dispoziție de mai mulți aliați, printre care s-au numărat portavioane și grupuri de atac expediționare desfășurate în diverse domenii operaționale.
În total, aproximativ 20 de nave de suprafață și submarine, alături de Forțele pentru Operații Speciale și numeroase aeronave, au participat la exercițiu, fiind susținute de aproximativ 15.000 de membri ai personalului.
Printre națiunile participante la acest exercițiu NATO s-au numărat: România, Albania, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, demonstrând capacitatea impresionantă a aliaților de a colabora prin NATO pentru descurajare și apărare comună.
Cosmin Covei (reporter): Domnule general, vă spunem la mulți ani. Iată că a fost un cer senin și cred că cerul senin este și la propriu și la figurat cerul senin zilele acestea, pe cerul României. General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Vă mulțumim frumos pentru urări. Cu siguranță cerul senin al României va rămâne senin nu doar zilele acestea, ci mereu, deoarece suntem prezenți la datorie atât cu F-16, cu rachetele Patriot, cât și cu celelalte sisteme care se află în serviciile de luptă. Suntem 24/7 prezenţi la datorie. Cosmin Covei (reporter): Peste 100 de ani de forțe aeriene, cum este acum, de când suntem în NATO, de 20 de ani, cum era înainte? Suntem, cred, mult mai avansați. General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Cu siguranță, da. Eram foarte buni și înainte, dar acum, conform sintagmei NATO, „Împreună suntem mai puternici”, nu este doar o sintagmă, a devenit și un fapt, o realitate. Vorbim aceeași limbă, aceleași tehnici, tactici, proceduri, aceleași SOP-uri. Sunt proceduri comune și atunci este mult mai ușor să interacționăm cu Suedia, Finlanda, America, Germania, numiți dumneavoastră orice altă țară din NATO unde vorbim aceeași limbă și este mult mai ușor și doar împreună. Cosmin Covei (reporter): A fost o ceremonie frumoasă, atât militară, cât și religioasă. Armata și biserica sunt întotdeauna împreună. Ce ne puteți spune despre cei pe care i-ați decorat astăzi și un mesaj de la mulți ani pentru Forțele Aeriene Române? General-maior Leonard-Gabriel Baraboi: Bineînțeles că armata și biserica, nu întâmplător se află în primele două opțiuni ale populației din România. Suntem români în primul rând, suntem creștini și suntem membri ai forțelor aeriene. Profit de această ocazie să le doresc colegilor mei din Forțele Aeriene, și aici mă refer la toate specialitățile și armele din compunerea Forțelor Aeriene, un călduros „la mulți ani”, sănătate, bucurii, atât dumnealor, cât și familiilor care îi susțin din spate și „Doar împreună” este deviza noastră. Ne place să credem că am creat o echipă. Suntem o echipă sudată, unită. Bineînțeles, nu este totul perfect, dar suntem perfectibili.
Adrian Gîtman (realizator rubrică):Detașamentul Forțelor Aeriene Finlandeze, aflat în țara noastră pentru misiunile de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, a fost certificat marți, în cadrul unei ceremonii desfășurate în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Piloții scandinavi vor executa în următoarele două luni acest tip de misiuni împreună cu militarii din Forțele Aeriene Române și cu cei din Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii. La festivitate, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a arătat că prezența detașamentului din Finlanda în țara noastră este dovada faptului că legăturile dintre statele NATO, în ceea ce privește consolidarea flancului estic aliat, sunt mai puternice ca oricând.
Angel Tilvăr: Aăturarea Finlandei la cea mai de succes alianță politico-militară din istorie contribuie la întărirea securității și unității pe flancul estic al NATO, într-un mod coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Misiunea consolidată de poliția aeriană sub comanda NATO este o misiune de apărare colectivă desfășurată în timp de pace și destinată să asigure integritatea spațiului aerian al Alianței.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Detașamentul Forțelor Aeriene Finlandeze este format din 90 de militari, piloți și personal tehnic, cu șapte aeronave F-18 Hornet.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șapte aeronave F/A-18 Hornet ale Forțelor Aeriene Finlandeze au ajuns în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comandă NATO, împreună cu Forțele Aeriene Române și Britanice.
Detașamentul finlandez, format din 80 de militari, este dislocat în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Este prima misiune de acest fel a armatei finlandeze de la intrarea acestei țări în Alianța Nord-Atlantică.
Misiunea în România va dura aproximativ două luni și are rolul să asigure integritatea spațiului aerian național și să contribuie la dezvoltarea capacității de reacție și descurajare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Alte trei aeronave F16 ale Forțelor Aeriene Olandeze au ajuns în Baza 86 Aeriană din Fetești pentru a deservi centrul de instruire înființat în țara noastră. Într-o scrisoare trimisă Parlamentului, președintele Klaus Iohannis a informat că a aprobat instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni în România. În același document se mai arată că teritoriul național va fi tranzitat de echipamente și bunuri materiale donate Ucrainei de către Finlanda. Costurile au fost asigurate din bugetul Ministerului Apărării Naționale și vor fi recuperate în cadrul mecanismului stabilit la nivelul misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei. Centrul de instruire F16 din Baza 86 Aeriană este folosit în prezent pentru pregătirea piloților români pe acest tip de aeronavă, dar aici se vor instrui și militari aliați și parteneri, inclusiv ucraineni. Conform unui acord de colaborare, Ministerul român al Apărării pune la dispoziția infrastructura, Forțele Aeriene ale Țărilor de Jos pun la dispoziția aeronavele, iar compania americană Lockheed Martin asigură instructorii și mentenanța.
Social Skills in Blended Learning for better student Achievement
Astăzi vom discuta despre un proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor – Social Skills in Blended Learning for better student Achievement ” în care printre cei șapte parteneri se numără și țara noastră reprezentată de o echipă a radioului public – Radio România.
Scopul proiectului este de a dezvolta metodologii noi de învățare prin combinarea activităților de învățare “față în față” cu activitățile on-line precum și dezvoltarea competențelor digitale pentru profesori și studenți.
Abilitățile sociale vizate în proiect denumite și „competențe sociale”, „competențe ale secolului XXI“ sau „competențe transversale” sunt competențele viitorului – cele căutate de angajatori din întreaga lume.
Trebuie să recunoaștem totuși că, de obicei, acestea nu sunt considerate, în procesul de învățământ, elemente importante ale politicilor educaționale din Europa. Aceasta înseamnă că elevii sunt adesea forțați să le dezvolte în afara contextului școlar. În același timp, însă, ele sunt considerate vitale pentru indivizi, deoarece par să pătrundă în toate aspectele vieții de adult a oamenilor.
Chiar dacă termenii diferă, ei acoperă mai mult sau mai puțin abilități, competențe, valori și atitudini necesare pentru dezvoltarea holistică a elevilor, cum ar fi de exemplu: colaborarea, autodisciplina, compasiunea, ingeniozitatea sau respectul pentru mediu.
Se pare că lipsa de unanimitate, sau de consens academic, în ceea ce privește competențele menționate poate fi considerată un obstacol în orice tentativă care vizează direcționarea acestor competențe în contextul educațional. De aceea s-a realizat un studiu aprofundat de tip sondaj, menit să recunoască cele mai importante aspecte privind competențele transversale și implementarea acestora.
Sondajul tip chestionar a fost realizat în cele șapte țări partenere (Belgia, Cipru, Finlanda, Ungaria, Polonia, România și Slovacia), iar 322 de cadre didactice cu peste 10 ani de experiență, au decis să ne acorde din timpul lor pentru a ne furniza date utile. Răspunsurile au fost culese online și pe hârtie, iar după o analiză detaliată a rezultatelor a fost elaborat un raport care a stat la baza dezvoltării proiectului.
Scopul final al setului de instrumente de cercetare a fost de a stabili răspunsurile la 7 întrebări care acoperă nivelul percepțiilor și practicilor profesorilor cu privire la competențele transversale, învățarea mixtă și jocurile utilizate în educație, precum și practicile lor de Dezvoltare Profesională Continuă. Pentru a răspunde la întrebările menționate mai sus, a fost aplicat un chestionar amplu, pe mai multe niveluri, alcătuit din 7 părți – fiecare parte a urmărit să răspundă la una dintre întrebări.
Scopul final a fost de a stabili răspunsuri la următoarele probleme:
Care sunt cunoștințele cadrelor didactice cu privire la competențele transversale și practicile lor de încorporare a acestora în practica lor zilnică?
Care sunt competențele transversale, ce nu sunt prevăzute de obicei în educația formală, de care are nevoie elevul secolului XXI pentru a participa în mod eficient la învățarea mixtă din perspectiva profesorilor și a elevilor?
Care dintre competențele transversale sunt cele mai expuse riscului atunci când se predă online.
Care sunt cunoștințele generale privind conceptul de TCfBL în rândul educatorilor și al factorilor de decizie politică?
Ce jocuri, instrumente online și instrumente de discuții folosesc profesorii?
Ce abilități sociale trebuie să îmbunătățească profesorii atunci când folosesc aceste instrumente?
Pentru a verifica care competențe sunt importante și care sunt neglijate în contextul școlar, a fost necesar să se creeze o listă cuprinzătoare de competențe. Pentru a face acest lucru, am decis să analizăm cadrele deja existente privind competențele transversale pentru a crea o matrice largă de competențe pentru a vedea care dintre ele sunt similare și care sunt diferite în diferite contexte.
După ce am analizat șapte dintre cadrele/conceptele existente privind competențele transversale, am decis să folosim versiunea adaptată a cadrului UNESCO privind competențele transversale ca bază pentru setul nostru de instrumente bazat pe cercetare, deoarece analiza noastră a arătat că acest cadru creat de UNESCO este cel mai cuprinzător (din grupul celor analizate).
Am reușit să identificăm majoritatea ideilor/conceptelor pentru a fi prezente și în alte lucrări. Cele care nu au fost găsite (două dintre ele) au fost adăugate la lista noastră, astfel încât să cuprindă toate conceptele menționate în alte lucrări. Scopul a fost de a crea o matrice largă de competențe care să fie apoi luate în considerare în chestionar. În plus, chestionarul din faza de început a proiectului a constat în întrebări care măsoară percepțiile profesorilor cu privire la abilități transversale, învățarea mixtă și jocuri.
Ca o concluzie, competențele transversale cu cea mai mare discrepanță în ceea ce privește importanța autopercepută și practicile la clasă sunt:
COMPASIUNE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a fi înțelegător față de alte persoane și de a fi preocupat de suferințele sau nenorocirile altora.
RESPECTUL PENTRU MEDIU
Ca aptitudini, aceasta cuprinde capacitatea de a recunoaște importanța naturii și a dezvoltării durabile, ca fiind cruciale pentru siguranța noastră viitoare.
CAPACITATEA DE A ÎNVĂȚA ÎN MOD INDEPENDENT
Ca abilitate, cuprinde capacitatea de a controla propria învățare, adică conținutul, ritmul, scopurile și obiectivele.
FLEXIBILITATE ȘI ADAPTABILITATE
Ca abilitate, adaptabilitatea permite unei persoane să își schimbe comportamentul atunci când este necesar, în timp ce flexibilitatea permite unei persoane să își modifice comportamentul atunci când este necesar.
INGENIOZITATE
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a găsi o soluție inteligentă pentru a depăși dificultățile.
PARTICIPARE DEMOCRATICĂ
Ca abilitate, participarea democratică ne cere să luăm parte la acțiuni menite să influențeze pe cei aflați la putere și deciziile acestora.
ABILITĂȚI DE COMUNICARE
Ca și competențe, acestea sunt necesare pentru a vorbi în mod adecvat cu o mare varietate de persoane în diverse contexte, prin aplicarea strategiilor de comunicare.
AUTODISCIPLINĂ
Ca abilitate, aceasta cuprinde capacitatea de a rămâne motivat și de a acționa, indiferent de cum te simți, fizic sau emoțional, pentru a atinge obiectivele dorite.
CAPACITATEA DE A GÂNDI INDEPENDENT
Ca abilitate, capacitatea de a gândi independent presupune efortul de a gândi în mod conștient și de a întreprinde acțiuni deliberate pe baza propriei înțelegeri a diferitelor aspecte.
APRECIEREA UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS
Ca aptitudini, aceasta cuprinde cunoștințele și acțiunile întreprinse pentru a menține un stil de viață sănătos, printre altele, printr-o dietă echilibrată și prin exerciții fizice regulate.
În raport cu rezultatele obținute, se poate concluziona că atitudinea generală a cadrelor didactice față de competențele transversale este pozitivă, însă nivelul de implementare la clasă a acestor competențe este mult mai scăzut. Profesorii, deși sunt conștienți de necesitatea de a se concentra asupra competențelor transversale, nu au nici stimulentul, nici ajutorul necesar pentru a face acest lucru, astfel încât aceste competențe sunt dezvoltate oarecum în paralel cu învățământul general.
În concluzie, rezultatele cercetării inițiale, împreună cu cadrul dezvoltat, pot contribui la creșterea gradului de conștientizare a profesorilor cu privire la competențele transversale și învățarea mixtă și le oferă instrumente care vor aduce creșterea dorită în practicile din clasă care vizează punerea în aplicare a acestor competențe în mod regulat.
După fazele de cercetare, elaborare de documente și aplicații, testarea acestora, o altă etapă importantă din cadrul proiectului este diseminarea cadrului elaborat care cuprinde competențele relevante pentru creșterea eficienței învățării și predării mixte.
Astfel, atât în cadrul Târgului de carte GAUDEAMUS Radio România, cât și a unei sesiuni on-line, au avut loc ateliere de diseminare a Programului de Formare Profesională Continuă pentru învățare hibridă (online și offline). La aceste sesiuni de lucru au participat cadre didactice de la școli și licee din municipiul București și din țară.
Programul de Formare Profesională Continuă reunește într-o bibliotecă virtuală toate materialele realizate de către parteneri pentru a fi utilizate de cadrele didactice în procesul educațional, respectiv instrumente pentru predare și învățare online, pentru derularea de discuții și cele pentru învățare bazată pe joc.
În cadrul atelierelor de lucru, cei prezenți au expus succint planuri de lecții pentru cele 10 competențe transversale amintite mai sus care definesc proiectul „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”.
Referitor la acest proiect finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene – „Abilități sociale în învățarea mixtă pentru rezultate mai bune ale elevilor”, Costin Dedu, managerul echipei țării noastre reprezentată de Radio România, a spus că „în următorii ani, paradigma învățământului și mai ales modul în care se va preda, se va schimba enorm.”
La finalul evenimentelor de diseminare a instrumentelor ce pot fi folosite în învățămîntul hibrid, impresiile participanților ne motivează să sperăm că România poate fi parte a unei strategii educaționale dezvoltată la nivel european, pentru a ne adapta cerințelor generațiilor viitoare.
Realizator: Camelia Teodosiu
Foto evenimente de diseminare: echipa Radio România
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice. Evenimentul a fost marcat marți printr-o ceremonie care a avut loc la cartierul general al NATO de la Bruxelles.
Țara scandinavă a înmânat instrumentele de aderare la alianță către Statele Unite ale Americii, depozitarul tratatului fondator Nord-Atlantic.
Finlanda este mai sigură în interiorul Alianței și, în același timp, aduce acesteia un plus de forță, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg:Spunem „Bun venit” Finlandei, ca al 31-lea membru al alianței noastre. Acest lucru va face Finlanda mai sigură și NATO mai puternic.
Este important pentru NATO, este important pentru Finlanda și nu în ultimul rând, pentru regiunea nordică și cea baltică. Puteți doar să vă uitați la hartă și să înțelegeți cât de importantă este Finlanda pentru securitatea celor două regiuni.
Finlanda aduce în alianță capabilități de vârf, forțe substanțiale și o industrie avansată de apărare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Următoarea extindere a Alianței are în vedere Suedia, a cărei aderare este în prezent blocată de Turcia și de Ungaria, dar oficialii aliați sunt încrezători că situația se va schimba până la viitorul summit NATO, care va avea loc în luna iulie la Vilnius.
Festivalul Internațional de Film Transilvania (9 – 18 iunie 2023, Cluj Napoca) anunță Focus Nordic, un program complex, cel mai mare de acest fel din istoria TIFF, dedicat unei cinematografii europene bogate, diverse și inovatoare, cea din țările nordice: Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia și Islanda. Programul marchează o colaborare cu Festivalul de Film Göteborg (Suedia), dar și cu institute de film din toate cele cinci țări.
În 2023, TIFF continuă tradiția colaborării cu alte mari evenimente de cinema din lume și propune un carte blanche curatorilor Festivalului de Film de laGöteborg (27 ianuarie – 5 februarie 2023), care vor contribui la selecția de filme din Focus Nordic.
Cu o istorie de peste 40 de ani, festivalul de la Göteborg este cel mai important eveniment de profil din regiune și oferă cinematografiei nordice o platformă generoasă și sonoră de promovare printr-o competiție dedicată și programe pentru industrie.
„Festivalul de Film de la Göteborg este dedicat susținerii și promovării internaționale a filmelor și a cineaștilor nordici. Este o plăcere și o onoare să cooperăm cu un festival precum TIFF. Profităm de această oportunitate pentru a propune publicului o selecție interesantă din cinematografia nordică contemporană, care este extrem de variată”, spune Jonas Holmberg, Directorul Artistic al Festivalului de Film de la Göteborg.
Sursa foto: https://tiff.ro/
Pe lângă acest parteneriat, organizatorii TIFF anunță colaborări cu Swedish Film Institute, Danish Film Institute, Finnish Film Foundation, Norwegian Film Institute și Icelandic Film Centre pentru definitivarea programului Focus Nordic, care va include proiecții de film, cine-concerte, dar și invitați speciali, evenimente sau expoziții.
Astfel, Focus Nordic va include peste 25 de filme, multe fiind proiectate în premieră pentru țara noastră. Printre primele titluri confirmate se numără hipnotizantul Sisu (Finlanda, 2022), regizat de Jalmari Helander.
Plasat în 1944, filmul spune povestea unui fost soldat care descoperă o cantitate considerabilă de aur în pământurile înghețate ale Laponiei, dar planurile lui sunt întrerupte violent de o unitate de naziști în retragere spre Germania. Aici începe o luptă intensă între finlandezul care pare de neclintit și răzbunătorii naziști.
Comparat de critici cu Inglourious Basterds (r. Quentin Tarantino, 2009) pentru subiect, ritm și umor, Sisu a avut premiera la Festivalul Internațional de Film Toronto 2022 și a fost multi-premiat la Festivalul de Film de la Sitges 2022: „Fără să-și piardă substanța, filmul e plin de momente hilare și imagini splendide […] E o călătorie în care regizorul reușește să mențină și să intensifice forța de la început, creând un film captivant și bizar” (Cineuropa).
Sursa foto: https://tiff.ro/
Comedia neagră Driving Mum (r. Hilmar Oddsson, Islanda, 2022) va avea premiera națională la TIFF, în Focus Nordic. Vrând să îi îndeplinească ultima dorință a mamei sale, un bărbat de vârstă mijlocie pleacă într-o călătorie cu aceasta, chiar dacă ea nu mai este în viață. Aventura neobișnuită se dovedește a fi una inițiatică, plină de revelații și de umor. Driving Mum a câștigat Marele Premiul al Festivalului de Film Tallin Black Nights 2022.
Din selecția Festivalului Internațional de Film de la Cannes 2022, unde a concurat pentru premiul Un Certain Regard, spectatorii vor putea urmări satira Sick of Myself (r. Kristoffer Borgli, Norvegia, 2022). Când iubitul ei devine cunoscut ca artist contemporan și primește atenție de la o lume întreagă, o tânără din Oslo e cuprinsă de gelozie și începe să facă gesturi extreme ca să atragă, la rândul ei, atenția și simpatia oamenilor.
Tot de la Cannes, în cadrul Focus Nordic spectatorii vor avea ocazia să revadă și Triangle of Sadness / Triunghiul Tristeții (r. Ruben Östlund, Suedia, 2022), marele câștigător al Premiului Palme d’Or, triplu nominalizat la Oscar, inclusiv pentru Cel mai bun Film.
Mai multe detalii despre Focus Nordic și programul TIFF 2023 vor fi anunțate în curând.
Vasile Dîncu: Prin aceste prezențe în România a trupelor din SUA, Portugalia, Polonia, Belgia, Olanda și cu tehnica cea mai modernă, suntem din ce în ce mai apăraţi și mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO
Publicat de Gabriel Stan,
17 octombrie 2022, 14:51
Săptămâna trecută a avut loc la Bruxelles o nouă reuniune a miniştrilor apărării în ţările membre NATO. Dincolo de ce a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, în declaraţia de final a reuniunii, avem și alte decizii importante care s-au luat acolo, la Cartierul General al NATO, multe dintre ele care privesc în mod direct și România.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la „Subiectul săptămânii”, ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, bun venit la Radio, la „Jurnal militar” și la „Subiectul săptămânii”.
Vasile Dîncu: Bună ziua! Mă bucur foarte mult să comunicăm de aici, de la Bruxelles, unde sunt, într-adevăr, discuții interesante din domeniul militar, din domeniul politicii militare, a apărării. Au fost două zile foarte pline, foarte condensate, în care am avut chiar discuţii istorice. De fapt, sunt două elemente care configurează importanța acestui summit al NATO.
În primul rând, este cel al asigurării implementării deciziilor aliate de la Summitul de la Madrid, din iunie 2022. Este foarte important. S-a făcut o revizie în cele două sesiuni, de exemplu, ale Consiliului Nord-Atlantic, am discutat, am aprobat şi andosat o serie de documente care sunt importante şi care privesc direcţiile politice privind directiva politică pe 2023, evident, pentru planificarea apărării şi evident că am vorbit și despre pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, din 2023, pentru că direcţiile le-am trasat astăzi.
Deci, din perspectiva elementelor de strategie şi a elementelor executive, aș putea să spun că astăzi, temele principale ale celor două sesiuni ale Consiliului Nord-Atlantic au fost raportul ministerial de dimensiunea de descurajare şi apărare.
Aici, sigur că noul model de structuri de forţe, am discutat despre implementarea politicilor NATO în domeniul spațial, evaluarea rezilienţei, viziunea transformării digitale, de asemenea, despre planuri de implementare pentru armament în întărirea posturii de descurajare. Au fost elemente, să spunem, care au fost calde şi care țin de zona executivă și asta a fost foarte important pentru astăzi.
De asemenea, tot în această discuţie am avut o importantă sesiune în ceea ce privește direcţiile de fond care au privit adaptarea posturii de descurajare şi apărare, mai ales acest context al modificării situației din Ucraina, trecerea într-o fază nouă a războiului, la ameninţarea nucleară a statului terorist care a devenit Rusia în aceste zile. Au fost lucruri foarte importante.
Am avut o sesiune specială în ceea ce priveşte grupul Framework Nations Concept, grup condus de Germania, care a prezentat al şaselea raport și unde România are o contribuție foarte importantă. Am avut, de asemenea, semnarea unei scrisori de intenţii pentru o iniţiativă legată de un viitor scut antibalistic pentru Europa, o iniţiativă condusă, de asemenea, de Germania și care va fi în viitor configurată, în funcție de nevoile noastre, după un studiu concept la care lucrează câteva țări în acest moment, o iniţiativă la care s-au înscris, din prima, 14 ţări.
Europa va deveni o forţă şi în domeniul industriei şi în domeniul producţiei de infrastructură, a protecţiei infrastructurilor, pentru că o altă discuţie a fost legată de protecţia de infrastructură fizică, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în zona nordică, în sabotarea conductelor Nord Stream.
Cu siguranţă că am discutat aici, fiind şi prima sesiune la care au participat Finlanda și Suedia. Am discutat aici și despre cererea Ucrainei privind accesul în NATO, invitarea inițială a Ucrainei, care s-a luat la București, în 2008. În Summitul de la București, noi, România susţinem un traseu pentru integrarea Ucrainei, care a demonstrat de facto că este o ţară care…
Vasile Dîncu: Nu există aici un consens. Aici sunt unele ţări care vorbesc despre un traseu mai lung. Dincolo de traseu, dincolo de viteza cu care se va desfășura acest lucru, noi, în mod principial, suntem susţinători ai Ucrainei pentru această postură. Am avut, în același timp, şi o bilaterală cu Canada.
Este un prieten al României. Avem un parteneriat important cu Canada. Au fost prezenți în acțiunile de poliție aeriană în România. Am stabilit să intensificăm relațiile, să facem un acord mai complet privind colaborarea cu această țară importantă. România a fost prezentă nu numai în evenimentele de care spuneam.
Ca subiect, am discutat în cadrul sesiunii privind descurajare şi apărare, am discutat și despre stadiul pregătirii battle group-ului care are Franţa ca lead nation în România. Aici am prezentat cu satisfacție modul în care am avansat la Cincu, împreună cu camarazii noștri, cu partenerii noștri din Franța, Olanda și Belgia în construcția de la Cincu. Am primit cu satisfacție și am mulțumit Franței pentru anunțul de a aduce noul echipament, în tancuri și transportoare blindate în România.
I-am mulțumit ministrului Lecornu, prietenul meu, pentru că a făcut un anunț legat de faptul că în această primăvară să sperăm că vom reuși nu numai să operaționalizăm battle group-ul, dar să ajungem în anul viitor și la operaționalizarea la nivel de brigadă.
Deci se va intensifica prezența franceză în România și acest lucru nu poate decât să ne bucure. România continuă să fie și își întărește poziția de furnizor de securitate în această zonă, în care întărim Flancul estic și echilibrăm zona sudică, să spunem, zona Mării Negre, cu Marea Baltică, acolo fiind mult mai dezvoltată la un moment dat prezența de descurajare a forțelor NATO.
Acum, prin aceste prezențe în România, am mulțumit Statelor Unite, Portugaliei, Poloniei, Belgiei, Olandei, tuturor celor care sunt în acest moment cu trupe pe teritoriul nostru – și nu numai cu trupe, și cu tehnica cea mai modernă. Asta înseamnă că suntem din ce în ce mai apăraţi și din ce în ce mai implicați în interoperabilitatea cu întreg sistemul NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitatul de la „Subiectul săptămânii” de astăzi a fost ministrul apărării naționale, domnul Vasile Dîncu. Domnule ministru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): România a depus documentele pentru ratificarea aderării Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. Ţara noastră este cel de-al nouăsprezecelea membru NATO care întreprinde acest demers.
Este ultimul pas pe care România îl face pentru ca cele două state partenere să devină membri cu drepturi depline ai NATO.
Luna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind ratificarea protocoalelor de aderare a Finlandei şi Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord.
În urma izbucnirii războiului din Ucraina cele două ţări au anunţat că au decis să-şi înainteze împreună candidaturile pentru a deveni state membre ale NATO.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Lansată în anul 2013, sub umbrela Organizației Națiunilor Unite, operația MINUSMA din Mali are drept obiective principale protecția populației civile și a centrelor urbane, asistența umanitară, cât și sprijinirea autorităților locale, în vederea conservării obiectivelor culturale.
Acomodarea la condițiile climatologice reprezintă una dintre provocările oricărui militar dintr-o misiune internațională. Maiorul Marcela Dumitrașcu acționează, pe durata unui an de zile, alături de parteneri locali și internaționali, în zona Timbuktu din Mali.
Maior Marcela Dumitrașcu:M-am adaptat destul de ușor la mediul de, aici, chiar dacă locuiesc într-o bază militară fără prea multe facilități, cu cazarea în containere. Aici, temperatura pe timp de vară poate ajunge la 50 de grade, pe timp de iarnă, aproximativ 35 grade. Îngreunează misiunile din teren, mai ales când trebuie să port și vestă antiglonț, și casca.
Este destul de cald, dar de obicei mă adaptez în orice mediu, inclusiv cu toți colegii, fie ei militari, polițisti sau civili de aici. Cooperăm foarte bine, avem misiuni în comun. Chiar mă înțeleg foarte bine cu toți.
Teodora Mazere (realizator rubrică): De pe pământul african pârjolit de soare ajungem în Polonia, unde militarii celui de-al 11-lea detașament românesc acționează în cadrul grupului de luptă, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate pe Flancul nord-estic al Alianței.
Zilele acestea, artileriștii antiaerieni au primit vizita echipei de recunoaștere, coordonată de Comandamentul Forțelor Întrunite.
Tot în această perioadă, militarii turdeni au participat la un exercițiu tactic cu trageri de luptă de nivel secție și baterie cu sistemele antiaeriene Ghepard. Maistrul militar principal Radu Mureșan, membru în echipa de recunoaștere care se află zilele acestea în Polonia, ne oferă mai multe detalii.
Radu Mureșan:Am avut ocazia de a asista la o secvență de antrenament a militarilor români în poligonul South Hills, alături de partenerii americani și britanici. Atât echipajele ‘gheparzilor’ noștri, cât și cele ale partenerilor au reușit să se sincronizeze și să răspundă prompt la comenzile primite.
Ei au arătat, astfel, nivelul de instruire în comun atins până în prezent. Pentru toți cei care fac parte din această echipă de recunoaștere a fost o șansă de a vedea condițiile de desfășurare, dar și modul de abordare a acestui tip de exercițiu în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia.
Teodora Mazere (realizator rubrică): Iar din Polonia ajungem pe însoritul pământ elen, mai precis, la Atena, acolo unde șapte militari rezerviști voluntari, membri ai Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, reprezintă pentru prima dată țara noastră la competiția militară internațională dedicată rezerviștilor.
Peste 250 militari participă anual la acest concurs aplicativ desfășurat pe durata a trei zile, ce vizează abilității militare. Colonelul în rezervă Marin Alniţei, membru în consiliul director al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România:
Colonel (r) Marin Alniţei:Competiția este deosebit de grea, alergare cu obstacole, înot, marș militar cu orientare, determinarea distanței și un scenariu cu victime din coaliție pentru care trebuie să intervină medical, triaj, acordarea primului ajutor și Medevac, alături de alte 36 de echipe din 10 țări membre NATO și partenere: SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Elveția, România și Estonia, care va deține noua președinție a CIOR.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Adoptarea unui nou concept strategic al Alianţei Nord-Atlantice, sprijinul politic şi militar pentru Ucraina, consolidarea posturii aliate de apărare şi descurajare în flancul estic şi invitarea oficială de aderare la Alianţă a Suediei şi Finlandei sunt principalele decizii pe care şefii de stat şi de guvern din ţările NATO le-au luat în cadrul summitului de la Madrid, din 29 şi 30 iunie. Liderii aliaţi au decis astfel schimbări majore pentru a răspunde unei noi realităţi de securitate – a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg, secretar general al NATO: Vom întări forţele noastre de apărare înaintate, vom creşte grupurile de luptă din partea de est a alianţei, până la nivel brigadă. Forţa de răspuns a NATO se va transforma, iar forţele cu capacitate ridicată de reacţie vor depăşi 300.000 de militari. Vom spori capacitatea noastră de consolidare, prin mai multe echipamente prepoziţionate şi stocuri de provizii militare. Mai multe capabilităţi, dislocate înaintat, cum ar fi: apărarea antiaeriană, structuri de comandă şi control întărite şi planuri de apărare actualizate, cu forţe predesemnate pentru apărarea unor anumiţi aliaţi.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În ceea ce priveşte România, preşedintele SUA Joe Biden, a anunţat suplimentarea trupelor americane în ţara noastră, prin dislocarea unui comandament de nivel brigadă. Grupul de luptă înfiinţat deja în România, cu Franţa în rol de naţiune-cadru, ar putea fi crescut de la nivel de batalion, cum este în prezent, la nivel de brigadă, dacă situaţia de securitate o va impune. Preşedintele Klaus Iohannis a considerat că toate obiectivele pe care ţara noastră şi le-a propus pentru acest summit au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de partea română.
Klaus Iohannis: Pentru prima dată Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. În conceptul strategic, este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaţilor de pe flancul estic. Acum, atât nordul, cât şi sudul flancului estic au o structură similară, care se bazează pe prezenţa americană şi grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În delegaţia României, prezentă la Madrid, s-au aflat şi ministrul apărării, Vasile Dîncu, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marţi cu ambasadorii Suediei, Danemarcei, Estoniei, Lituaniei şi cu adjuncţii Ambasadelor Finlandei şi Norvegiei.
Discuţiile s-au axat pe provocările cu care se confruntă statele europene şi pe impactul agresiunii Rusiei pentru arhitectura de securitate europeană. Ministrul Dîncu a subliniat necesitatea continuării consolidării posturii aliate de la Marea Baltică la Marea Neagră şi a reiterat susţinerea necondiţionată a Ucrainei.
Tot în această săptămână, ministrul apărării a primit vizita preşedintelui Comisiei de afaceri externe, apărare şi forţe armate din Senatul Franţei, Christian Cambon. Ministrul Dîncu a aprecizat şi în acest cadru angajamentul substanţial al Franţei în ceea ce priveşte consolidarea prezenţei aliate pe flancul estic al NATO prin dislocarea în România a peste 650 de militari francezi din cadrul Batalionului 27 Vânători de Munte, componentă a forţei de Răspuns a NATO cu nivel de reacţie foarte ridicat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Iar miercuri, într-o videoconferință organizată de Turcia și la care au mai participat miniștrii apărării din Bulgaria, Georgia, Polonia, România și Ucraina, Vasile Dîncu a adus în atenție creșterea amenințărilor din Marea Neagră, restricționarea libertății de navigație și pericolul generat de minele maritime aflate în derivă.
Oana Lungescu: Din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare. Se pun bazele unui nou batalion în România, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică
În fiecare an, în 4 aprilie se aniversează Ziua NATO, iar cu acest prilej săptămâna trecută Dan Constantin Mireanu de la ziarul „Observatorul militar” a fost la Bruxelles, chiar în timpul desfășurării summitului extraordinar organizat la Cartierul General al NATO.
În România, în fiecare primă duminică din aprilie se sărbătorește, așa că mâine, la Ministerul Apărării, va fi această aniversare.
Vă propunem un interviu-eveniment cu Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al NATO încă din 2010, când, după o carieră jurnalistică la BBC World Service, a fost prima femeie și primul jurnalist care a preluat această funcție.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Trăim o criză fără precedent, un război la granițele cu România. Ce înseamnă acest lucru din perspectiva expertului în comunicare la Alianța Nord-Atlantică? Cum se vede criza aceasta și cum o gestionați din perspectiva comunicării?
Oana Lungescu:E probabil primul conflict care este live stream, deci care este transmis în direct pe toate platformele, nu numai televiziune, radio, presă scrisă, dar și pe toate platformele de medii sociale, ceea ce înseamnă că trebuie să fim și mai vigilenți, dormim foarte puțin, evident, deci munca de echipă atât în interiorul serviciului de presă NATO, dar echipa largă, familia NATO, deci toate cele 30 de țări aliate și cu partenerii noștri, de exemplu Finlanda, Suedia, devine atât mai importantă.
Pentru că fiecare poate să vadă mai mult ceea ce se întâmplă în spațiul lor mediatic sau în limba lor şi fiecare are un răspuns mai țintit și e bine ca fiecare țară să răspundă ea însăși, e mai important decât să răspundem noi oficial de la sediul de la Bruxelles. Dar coordonarea rămâne extrem de importantă.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Sigur, au mai fost războaie, dar niciodată un război cu o așa expunere mediatică. Cum gestionați, cât de greu, cât de provocator este acum pentru NATO să gestioneze o astfel de criză?
Oana Lungescu:Într-un fel această criză atât de teribilă cum este ne ajută să ne îndeplinim misiuneam în sensul că poate în anii trecuți oamenii nu știau foarte bine la ce servește NATO, pentru că nu le era clar în minte care este amenințarea și pentru noi Rusia nu reprezenta un adversar formal.
Cred că vedem acum foarte clar că Rusia subminează ordinea internațională și este gata să folosească forța, ceea ce face acum în mod brutal în Ucraina, ca să împiedice o țară suverană, democratică să își urmeze propria cale.
Deci într-un fel acum este mult mai clar în mintea fiecăruia despre ce e vorba, care este miza şi de ce este important să avem o apărare puternică și să rămânem împreună în cadrul NATO.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Ce aţi spune, în calitate de expert, unor oameni care nu știu ce să mai creadă, într-un flux de informații greu de gestionat despre care se spune că nicio minte umană obișnuită nu ar mai putea filtra, nu ar mai putea alege informația corectă de dezinformare, de fake-news? Ce i-aţi sfătui?
Oana Lungescu:Da, cred că e important în primul rând ca oamenii să aibă încredere în faptul că NATO și autoritățile naționale își dau seama despre ce e vorba și iau toate măsurile necesare ca să fie siguri că fiecare țară NATO și toate țările NATO împreună sunt sigure și oamenii nu au de ce să se teamă, pentru că văd că este o temere generalizată, inclusiv aici, în Belgia, și oamenii se gândesc: poate că noi suntem următorii.
Deci din punct de vedere al NATO, putem să spunem că nu există nicio indicație că țările NATO sunt sub amenințare, tocmai pentru că, de la începutul acestei crize despre care noi am avertizat încă din luna octombrie anul trecut, s-au luat măsurile necesare de întărire a apărării și disuasiunii NATO, în special pe flancul estic, inclusiv în România și de aceea vedem că acum se pun bazele unui nou batalion în România, dar, de fapt, va fi un șir de noi batalioane care se adaugă celor deja existente în regiunea baltică.
Deci pe tot flancul estic, NATO este mult mai puternic decât era înaintea acestei crize ca răspuns defensiv la ceea ce se întâmplă. Şi deci ăsta este un mesaj foarte important, ca lumea să fie sigură, să fie calmă, evident vigilentă, dar senină, pentru că avem sute de mii de trupe într-o stare de alertă ridicată pe tot cuprinsul Alianței;
100.000 de soldați americani în momentul de față în Europa, 40.000 de trupe sub comandamentul direct NATO, marea majoritate pe flancul estic şi, în plus, avem cinci portavioane în toată zona euroatlantică, ceea ce este fără precedent.
Deci capacități militare la cel mai înalt nivel. Deci din acest punct de vedere cred că un mesaj de încurajare, de siguranță, de certitudine e foarte important și de calm.
Dan Constantin Mireanu (Observatorul militar): Acum, v-aş întreba din perspectiva specialistului de la Bruxelles, dar și al românului la origine: cum se vede Armata României de aici, de la Bruxelles? Prin prisma misiunilor executate în teatrele de operații, a exercițiilor în comun?
Oana Lungescu:Armata României este o armată serioasă, profesională, care totdeauna dă un semnal de încredere în cadrul Alianței și am întâlnit foarte mulți militari români în misiuni, atunci când am o călătorit cu doi secretari generali NATO, din Kandahar până în Kosovo, evident cel mai recent acum la Mihai Kogălniceanu, unde am fost luna trecută cu secretarul general Jens Stoltenberg, care este și el impresionat de nivelul militarilor români, de dedicația lor, de angajamentul lor și de cât de bine sunt capabili să lucreze și, când e nevoie, să exerseze și, când e nevoie, să lupte alături de aliați.
Ștefan Ciochinaru: Prezenţa domnului Stoltenberg la Baza Kogălniceanu este dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat în sfârșit roade
Publicat de Gabriel Stan,
14 februarie 2022, 13:04
Invitat a fost profesorul în ştiințe politice și jurnalistul Ștefan Ciochinaru, care a analizat situația geopolitică actuală și însemnătatea vizitei secretarului general al NATO la Mihail Kogălniceanu. Interviu de Cristian Dumitrașcu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Bună dimineața! Bine ați venit la „Jurnal militar”!
Ștefan Ciochinaru:Bine v-am găsit!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Evenimentul săptămânii este, iată, vizita secretarului adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, cu declarațiile la pachet, cu toată această mișcare de trupe din ultima săptămână. Cum interpretați această vizită și primele mesaje pe care Jens Stoltenberg le-a dat în baza de la Mihail Kogălniceanu?
Ștefan Ciochinaru:Vizita pe care a făcut-o, vineri, secretarul general al NATO în România nu a fost deloc o formalitate şi nici o chestiune exclusiv simbolică, a fost o chestiune cât se poate de angajată. Prezenţa domnului Stoltenberg, dar și a celorlalţi oficiali aliaţi, inclusiv a comandantului suprem al forțelor aliate, generalul Tod Wolters, la Baza Kogălniceanu este, după părerea mea, dovada că eforturile susținute ale României din ultimii ani de a include Marea Neagră pe prima pagină a agendei NATO au dat şi dau în sfârșit roade.
Declarațiile, de altfel, care au fost date şi care nu mă îndoiesc că voi fi preluate și de dumneavoastră, arată că toată această mișcare de la Baza Kogălncieanu este departe de a fi întâmplătoare.
Această bază nu e numai locul unde vor fi poziţionaţi iniţial cei 1.000 de soldaţi americani cu tehnica aferentă, care sunt, iată, dislocaţi în România pentru a descuraja tentaţiile militare ruse, probabil că este și punctul strategic militară al Alianţei la Marea Neagră, locul de unde NATO îşi desfăşoară şi misiunile de poliția în bazinul Mării Negre şi facilitatea militară pe care România doreşte să o transforme, prin investiţii, în cea mai mare bază NATO din Europa de Sud-Est – și când spun Europa de Sud-Est, am în vedere de aici rolul pe care este chemată România să îl joace în Europa de Sud-Est ca factor de stabiliatte şi de asigurare a echilibrului strategic în această zonă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): De unde până acum, domnule Ciochinaru, eram la răscruce de vânturi în istorie aici, mereu în calea tuturor imperiilor, iată că probabil că este prima dată în istorie când acest loc este interpretat în favoarea noastră, corect din punct de vedere strategic.
Ștefan Ciochinaru:Este şi meritul mult hulitei clasei politice, domnule Dumitrașcu, care a avut totuși un consens în ultimii 30 de ani: integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană.
Ca urmare a acestui consens politic, probabil singurul consens politic românesc, suntem astăzi în cea mai bună situație de securitate din istorie. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Georgia, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ce se întâmplă în alte spaţii vecine Federaţiei Ruse și gândiţi-vă cum ar fi fost ca România să nu fie membră NATO.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Dumneavoastră, printre multele lucruri pe care le-ați făcut, sunteți om de presă, ați lucrat chiar aici la noi, în Radio România și în televiziune, sunteţi om de comunicare.
Cum credeți că mai putem noi aveam forța să combatem această stare de îngrijorare pe care Rusia prin, sigur că da, prin toate elementele de multimedia pe care cu toții le știm, prin care Rusia încearcă să înfricoșeze opinia publică, încearcă să inducă o stare de teroare, într-un fel?
Ștefan Ciochinaru:Domnule Dumitraşcu, Rusia își face treaba ei. Ea poartă un război „tous azimuts” împotriva ordinii internaţionale actuale, împotriva Occidentului, îşi caută un nou loc sau, dacă vreţi, își caută un loc în noua lume care se naște şi inclusiv prin acest război informaţional. Aşa cum ei îşi fac treaba lor, problema nu cred că este asta, problema este cum ne facem noi treaba şi aici vreau să vă felicit pe dumneavoastră şi redacţia pe care o reprezentaţi, pentru că dumneavoastră vă faceţi treaba.
Ar trebui şi restul presei româneşti să îşi facă treaba, pentru că, vedeţi, vom avea din ce în ce mai mult treabă. Criza de azi din Ucraina este doar un episod din bătălia care are loc pentru schimbarea actualei ordini internaţionale. Este o bătălie purtată de puteri revizioniste şi autocrate precum Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord împotriva lumii democratice, în frunte cu America, Europa, Japonia, Australia și, de ce nu, România.
Recent, cel mai relevant episod, după părerea mea, s-a consumat acum, la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, când domnul Putin s-a întâlnit, din nou, cu domnul Xi Jinping, liderul Chinei. A fost, atenţie, a 40-a întâlnire a celor doi buni prieteni politici, prilej de a-şi face şi daruri, după cum se obişnuieşte…
Cristian Dumitrașcu (realizator): 40 de întâlniri?
Ştefan Ciochinaru: 40 de întâlniri între cei doi. Vă daţi seama. Domnul Putin s-a dus cu milioane de metri cub de gaze, domnul Xi a răspuns cu credite pentru infrastructurile din Rusia, cu sprijin direct în criza din Ucraina.
Să ştiţi că fără sprijinul acesta al Chinei, Rusia nu cred că ar fi dezlănţuit acum această criză. Pe de altă parte, şi vreau să vă propun analizei acest lucru, este uimitor de observat ce gândire învechită, de secolul trecut, este instrumentată în această bătălie globală.
Rusia vorbeşte de adâncime strategică, acum, în secolul XXI, când planeta e înconjurată de sateliţi, iar o rachetă parcurge distanţele în minute. Uitaţi-vă, tot pentru exemplificare, care sunt noile condiţii anunţate de Rusia pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina. Cere Ucrainei să renunţe la armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii săi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Am văzut.
Ştefan Ciochinaru:De parcă nu ar şti de ce oamenii ăia au avut nevoie de arme. Şi mai cere, ce? Plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina. Astea erau marile probleme care nu lăsau Rusia să doarmă noaptea.
Şi, bineînţeles, Rusia mai vrea şi ca militarii ucraineni să nu se mai joace cu cei occidentali în exerciţii comune, că se împrietenesc prea tare. Vedeţi, Rusia, la fel ca şi prietena sa, China, de altfel, continuă să gândească în termeni de putere dominantă. Care e mai tare, ăla bifează.
Vedeţi cum a ignorat Moscova ţările europene în criza asta ucraineană, discutând numai cu America. Ei continuă să gândească „sfera mea şi sfera ta de influenţă” şi de-asta Rusia vrea să întoarcă ceasul vieţii în 1945, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când şi-a luat partea, ca ţară învingătoare, jumătate de Europa.
Aşa cum a impus atunci neutralitatea perpetuă a Finlandei, aşa vrea acum să transforme Ucraina într-un teritoriu neutru, neavând nicio importanţă, dar chiar nicio importanţă ce gândesc sau ce vor oamenii aceia, ucrainenii.
Pentru Moscova, ei sunt tot un fel de ruşi de mâna a doua, a căror soartă tot Kremlinul e îndreptat a o decide. Vedeţi, inadecvarea acestui tip de gândire la vremurile de astăzi este uimitoare, repet, uimitoare. Nu mai suntem în 1945.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Foarte adevărat.
Ştefan Ciochinaru:Ce a făcut de fapt Rusia ameninţând Ucraina şi în felul acesta, întreaga Europă? A unit şi mai mult lumea occidentală, America şi Europa.
Ameninţarea cu pumnul a fost promovată de Moscova ca să înceapă procesul de negocieri cu Statele Unite, atenţie, nu cu statele europene, nu cu membrii europeni ai NATO; cu America.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă rog să daţi, totuşi, un mesaj corect oamenilor care ascultă, oamenilor despre care vorbeam că sunt îngrijoraţi şi sunt subtilul războiului informaţional. Stăm bine sau nu stăm bine?
Ştefan Ciochinaru:Stăm foarte bine, domnule Dumitraşcu. Bucureştiul, România, alături de Statele Unite, de NATO şi de Uniunea Europeană, joacă acum geopolitic la Marea Neagră şi, atenţie, în ziua în care Stoltenberg, secretarul general NATO, a fost la baza din Kogălniceanu, guvernul român a fost la Chişinău, în frunte cu primul ministru. În acelaşi timp, s-au petrecut lucrurile astea în care Federaţia Rusă încearcă să rescrie ordinea şi securitatea europeană şi internaţională.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult. Ne mai întâlnim la „Jurnal militar” şi la „Subiectul săptămânii”. Invitat în această zi, la „Jurnal militar”, Ştefan Ciochinaru. Mulțumesc și vă mai așteptăm.
Primul campionat european de atletism organizat în România va avea loc pe Cluj Arena, în perioada 19-20 iunie.
„Cluj Arena, stadionul emblemă al Clujului şi al întregii Transilvanii, va găzdui în perioada 19-20 iunie 2021 o nouă competiţie sportivă majoră: Campionatul European de Atletism pe echipe – Liga I, ediţia 2021. (…) Competiţia care va avea loc în acest weekend va aduce la Cluj-Napoca 12 dintre cele mai puternice echipe europene ale momentului: Belarus, Belgia, Cehia, Elveţia, Estonia, Finlanda, Grecia, Norvegia, Olanda, România, Suedia şi Turcia”, se arată într-un comunicat trimis de Consiliul Judeţean Cluj.
În cadrul celor două zile de concurs vor fi programate 20 de întreceri masculine şi tot atâtea feminine. Echipele vor fi mixte şi vor concura pentru a se clasa la final pe un loc cât mai bun în clasament.
Sursa foto: Federaţia Română de Atletism/Facebook
„În ceea ce priveşte accesul spectatorilor, acesta se va face pe la Tribuna a II-a, începând cu ora 16:00. Participarea este permisă, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 531/2021, cu modificările şi completările ulterioare, doar persoanelor vaccinate, celor care se află în perioada cuprinsă între a 15 şi a 90 a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau care prezintă rezultatul unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore, ori a unui test antigen în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin comun al Ministerului Tineretului şi Sportului şi Ministerului Sănătăţii”, se mai arată în comunicat.
„Alegerea noastră drept gazdă a acestei prime competiţii europene de pistă pe care România o găzduieşte este o reconfirmare a renumelui pe care Clujul l-a câştigat în ultimii ani în ceea ce priveşte organizarea în condiţii optime a întrecerilor sportive la cel mai înalt nivel. Deja suntem, iată, la a doua competiţie atletică majoră care are loc în acest an pe Cluj Arena, iar în perioada următoare vor mai fi şi altele, printre care Campionatele Internaţionale ale României şi Cupa României la atletism”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.
Reprezentanta României, Roxen, cu piesa „Amnesia”, nu s-a calificat în finala celei de-a 65-a ediţii Eurovision 2021, în urma primei semifinalei a concursului cântecului european, ce a avut loc marţi seara.
În finala Eurovision 2021, după prima semifinală, s-au calificat reprezentanţii următoarelor ţări: Norvegia, Israel, Rusia, Azerbaijan, Malta, Lituania, Cipru, Suedia, Belgia, Ucraina.
Alţi zece artişti se vor califica din a doua semifinală, celor 20 de finalişti urmând să li se alăture, în actul final din 22 mai, reprezentanţii ţării gazdă şi ai Big Five, cele cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie.
În cea de-a doua semifinală a concursului, care va avea loc joi, vor intra San Marino, Estonia, Republica Cehă, Grecia, Austria, Polonia, Republica Moldova, Islanda, Serbia, Georgia, Albania, Portugalia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Elveţia, Danemarca.
Artiştii finalişti au fost aleşi în urma votului publicului – prin telefon, SMS sau aplicaţia online oficială – şi al juriilor de specialitate din ţările participante, ponderile fiind egale.
Raed Arafat a declarat, astăzi, la Târgu Mureş, că o eventuală introducere a saltelelor de salvare la nivel naţional va fi făcută în urma unei analize pe care urmează să o facă DSU alături de IGSU şi o serie de inspectorate din ţară.
Analiza preliminară arată că există state care le folosesc şi state care au renunţat la acestea, considerându-se că implică riscuri.
„Am creat, după o discuţie cu domnul ministru Bode, un grup de lucru IGSU, DSU şi de la mai multe inspectorate, unele care au saltele, altele care nu au saltele. Pot să vă spun că din analiza preliminară pe care am prezentat-o domnului ministru Bode – şi a asta a fost o chestiune după ce am dat mai multe telefoane şi ne-am interesat la colegii noştri din alte ţări – reiese că sunt multe ţări care au şi multe care nu le folosesc: Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Israel. Fie nu le au, fie chiar le-au scos.
În Franţa, de exemplu, au fost autorizate între anii 1980 şi 1985, după care au fost scoase. La acest moment Franţa face noi studii şi experimente să vadă dacă le reintroduce dacă tehnologiile noi le schimbă părerea, dar încă nu au ieşit cu o concluzie.
Pe de altă parte, există ţări care au. Finlanda are pe fiecare scară o pernă de acest gen, pe care o foloseşte dacă nu poate folosi autoscara. Dar au limitări , de cele mai multe ori că nu pot sări de la o înălţime foarte mare. Există riscul ca oameni care sar, fiindcă nu sunt învăţaţi, pot să sară cu picioarele şi să sufere accidente foarte grave, pot chiar să îşi piardă viaţa. De aceea unele ţări nu le folosesc deloc.
Nu există o practică unitară. Această chestiune a fost analizată de IGSU, în 2015, în ideea că nu poţi să o foloseşti când se sare de la etajul 7-8 sau 10. Este eficientă eventual până la etajul 3 şi nu înseamnă că nu vei avea accidente cu ea.
Grupul va face o analiză, va vedea exact ce se întâmplă şi în celelalte ţări europene, apoi va veni cu o propunere care va fi înaintată şi domnului ministru, după care vom lua o decizie. Decizia va depinde de analiza de risc care va fi făcută de grupul de lucru şi de propunerile făcute”, a declarat Arafat.
„Nu întotdeauna vii cu salteaua şi pui să o instalezi imediat. Plus la persoanele care vor să se arunce, dacă sunt pe acoperiş şi vor să se arunce, pui salteaua, se mută. Altul vede că ai salteaua şi eşti în curs să o instalezi, poate să se arunce, să nu mai aştepte negociatorii sau pe cei care să îl convingă să nu se arunce.
Există riscuri , nu există doar soluţii care să spună că salteaua salvează vieţi. Nu, e o unealtă care există şi la care trebuie analizată introducerea ei pe baza analizei pe care o va face grupul”, a completat Raed Arafat.
Peste o treime din populația României e supusă riscului de sărăcie și excluziune socială, arată raportul Oficiului European de Statistică, Eurostat. România este printre statele membre cu cele mai ridicate riscuri, alături de Bulgaria și Grecia.
Anul trecut, potrivit Eurostat, 38,8% din populația României era suspusă riscului de sărăcie și marginalizare socială, un nivel cu peste 15% mai mare comparativ cu media europeană. Singurul stat unde situația este mai gravă din acest punct de vedere e Bulgaria (4 din 10 oameni se confruntă cu această amenințare). Nu departe de România e Grecia, cu 35,6%. Datele Eurostat arată o discrepanță uriașă în interiorul blocului comunitar. Cele mai reduse niveluri de sărăcie și excluziune socială se înregistrează în Cehia (13,3%) și Finlanda, Danemarca și Olanda (sub 17%).
Anul trecut, în statele membre ale Uniunii Europene, în total, 117,5 milioane de persoane se confruntau cu un viitor nesigur, un nivel comparabil cu perioada 2000-2008. În ultimul deceniu, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în nu mai puțin de zece țări, cu cele mai mari niveluri în Grecia, Cipru și Spania. Situația s-a îmbunătățit considerabil în Polonia, Letonia și România. Chiar dacă România rămâne printre cele mai vulnerabile state din acest punct de vedere, în ultimii 10 ani numărul celor expuși riscurilor a scăzut cu peste un milion, mai arată datele Eurostat.
Bucureşti FM: Investeşte în educaţie! Investeşte în creativitate!
Publicat de Camelia Teodosiu,
8 iulie 2017, 06:40 / actualizat: 25 iulie 2017, 6:56
Libertate în gândire, aripi deschise spre creativitate, idei care pot schimba lumea, sunt prezente în România noastră de nota 10 pe care nu încetăm să o proiectăm plini de încredere şi speranţă.
La sfârşitul lunii mai, am participat la un eveniment adresat tinerilor care care doresc să transforme o idee de afacere într-un proiect pilot. Este ceea ce se cheamă un start-up. Anul acesta, din peste 150 de echipe selectate, au ajuns în finala națională 35 de proiecte pilot, prezentate în faţa publicului la Gala Junior Achievement Compania Anului – cea mai mare competiție europeană de antreprenoriat pentru elevi și studenţi.
Tinerii au concurat pentru premii nationale și burse de participare la finalele europene:
• JA European Company of the Year 2017, Bruxelles, Belgia, care va avea loc între 11 – 13 iulie 2017 – pentru secțiunea elevi;
• JA Europe Enterprise Challenge 2017, Helsinki, Finlanda, care a avut loc între 28-30 iunie 2017 – pentru secțiunea studenți.
Anul trecut, România a fost vedeta celor doua competiţii anuale internaţionale:
la JA Europe Enterprise Challenge 2016 (secțiunea studenți), echipa ţării noastre a câştigat marele premiu pentru dezvoltarea unei prize inteligente care împiedică alimentarea cu energie electrică a diferitelor aparate atunci când acestea sunt în stand-by,
cea de-a doua recunoaştere a inteligenţei şi creativităţii spiritului antreprenorial a fost la Gala JA European Company of the Year 2016 prin acordarea premiului de excelență în IT la (secțiunea elevi), pentru dezvoltarea unor ochelari inteligenți care ajută nevăzătorii sau persoanele cu deficiență mare de vedere să se integreze mai ușor în mediul înconjurător.
Vă invit să rămâneţi în spaţiul României de nota 10, unde vom sta de vorbă cu organizatorii evenimentului şi cu tineri ale căror idei puse în valoare, au fost selectate pentru etapa finală şi chiar pentru premiere la cea mai mare competiție europeană de antreprenoriat pentru elevi și studenţi.
Investeşte în educaţie! Investeşte în creativitate!
Este tema propusă în această ediţie a emisiunii noastre, realizată la Gala JA Hall of Flame 2017.
Despre cum se realizează selecţia acestor proiecte antreprenoriale pilot, care sunt principalele domenii de interes şi ce a a dus nou competiţia din acest an, aflăm de la Dna Ştefania Pop, director executiv al organizaţiei Junior Achievement România.
Gala JA Hall of Fame – Investește în educație!®, ediţia a VII-a, a reunit peste 600 de elevi, studenţi, profesori, reprezentanţi ai companiilor şi ai instituţiilor publice din România, care se implică active în programe educaţionale.
Premiul 1, la categoria elevi, pentru cea mai bună Companie a Anului, a fost acordat echipei de la Liceul Teoretic Octavian C. Tăslăuanu din Topliţa, Harghita, pentru invenţia numită Find me anywhere.
Pe Locul 2 s-a situat proiectul V-tech al echipei de la Colegiul Economic A.D. Xenopol, Bucuresti – Un produs de iluminat, GreenLight care funcţioneză pe bază de energie solară captată cu un panou fotovoltaic.
Locul 3 a fost acordat proiectului Colorax. Echipa de la Liceul Teoretic Al. I. Cuza din Bucureşti propune un model de bijuterii inedit, cu cristale din bismut, având integrate cipuri care comunică cu telefonul mobil. Se pot accesa diferite aplicaţii – muzică, internet sau poţi localiza un anumit obiectiv.
Tot la categoria elevi au fost acordate două PREMII SPECIALE la secţiunea Investment in Agribusiness pentru:
Compania Oua preţioase, de la Lic teoretic nr. 1 din Salonta. Compania îşi propune să comercializeze ouă care provin de la cea mai echilibrată rasă de găini ouătoare Hy- Line Brown, grupul ţintă vizat fiind copii.
Compania Grape Junior de la Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir din Huşi, care propune mai multe sortimente dint-un magiun de struguri, 100% natural cu nuci, scorţişoară sau migdale.
La Gala JA Hall of Flame – Investeşte în educaţie, premiile acordate în competiţia COMPANIA ANULUI 2017 la categoria studenţi au fost:
Compania InstaHouse, pentru o platform on-line care pune în legătură oamenii, care au nevoie de servicii de curăţenie, cu agenţi locali de încredere. Echipa InstaHouse vrea să înlocuiască procesul greoi şi lung de a găsi o menajeră cu efectuarea unei comenzi simple, în doar 3 minute.
Compania DeliverMe, tot pentru un serviciu on-line, prin intermediul căruia orice persoană îşi va putea face cumpărăturile de la orice supermarket local, partener.
Compania Save Art, pentru o idee care constă în recondiţionarea mobile vechi, mâncată de carii, ştearsă, deteriorate, dar care se întoarce la client frumoasă, elegantă, cu un aspect mult îmbunătăţit.
Tot în această ediţie a emsiunii, aflăm de la George Dumitru cum poţi deveni, la vârsta studenţiei, un antreprenor plin de încredere, cu o afacere care a crescut de la an la an. El face ţesturi pentu pâine pe vatră. Ţestul este un cuptor arhaic mobil pentru copt pâinea.
JA Compania anului, organizat Junior Achievement, este un eveniment internaţional prestigios, dedicat recunoaşterii rolului important pe care îl au elevii, studenții şi profesorii, implicați în programe internaționale educaționale de tip learning by doing, precum și a liderilor, managerilor sau antreprenorilor care își aduc contribuția la dezvoltarea legăturii dintre comunitatea academică și cea economică în România.
Dacă vrei să trăieşti într-o Românie de nota 10, Investeşte în Educaţie!
În ciuda eforturilor, Uniunea Europeană are încă mari probleme, mai ales în ceea ce priveşte abandonul şcolar, însă situaţia diferă de la ţară la ţară, arată ediția din acest an a Monitorului educației și formării. Peste șase milioane de tineri din Europa părăsesc timpuriu sistemul de educație, în special din cauza situaţiei financiare precare. Comisia Europeană şi-a propus să reducă până în 2020 rata abandonului şcolar de la 14% la sub 10%. Şapte ţări au atins deja acest prag – Austria, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia.
România nu are motive de laudă deoarece rata de părăsire timpurie a școlii a crescut cu aproape un procent din 2012 şi până în 2015, în timp ce media europeană a scăzut până la 11%. Astfel, ţara noastră înregistrează a treia cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acest clasament. Totodată, elevii din mediul rural, din familiile sărace și romii sunt cei mai expuși riscului de abandon școlar și de sărăcie educațională. Este de așteptat ca participarea la învățământul preșcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace. Tichetul în valoare de 50 de lei se acordă lunar şi poate fi folosit doar pentru alimente, îmbrăcăminte şi rechizite.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a declarat că Uniunea Europeană este însă pe drumul cel bun. Pentru prima dată în trei ani, cheltuielile publice pentru educație au crescut cu 1,1% pe an. Şi asta deoarece aproximativ două treimi din statele membre au investit sume mult mai mari faţă de ani trecuţi. Tibor Navracsics:
În șase țări, această creștere a fost de peste 5 % – Bulgaria, Ungaria, Letonia, Malta, România și Slovacia, ceea ce ne dă speranţe deoarece ştim cu toţi că sistemul educaţional este încă subfinanţat.La polul opus, zece state membre și-au redus din păcate cheltuielile în materie de educație – Austria, Belgia, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Italia, Lituania și Slovenia. Suntem însă aproape de procentul din America. Ne bucurâm că şase ţări au înţeles că alocând mai mulţi bani pentru învăţământ pot rezolva şi alte probleme la fel de importante, cum sunt şomajul şi creşterea economică.
Comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics a mai spus că educația poate juca un rol esențial şi în integrarea refugiaţilor în societate. Numărul imigranților care au ajuns în Europa s-a triplat din 2013 până 2015, ajungând la 1,25 milioane.
Uniunea Europeană va investi 187,5 milioane de euro în conducta de gaze Balticconnector între Estonia și Finlanda, se anunță pe site-ul Comisiei Europene.
In urma cu un an, comisarul Canete spunea: am văzut că energia se poate transforma dintr-o unealtă comercială, într-o armă politică, ca în cazul Ucrainei şi suntem foarte vulnerabili. De aceea…
Va trebui să avem rețelele, gazoductele cele mai potrivite pentru securitatea livrarilor.
Conducta Balticconnector trebuie să pună capăt izolării Finlandei pe piața gazelor și va contribui la dezvoltarea pieței de gaze naturale din regiunea Mării Baltice. În plus, va asigura aprovizionarea cu gaze naturale în întreaga regiune baltică.
Sprijinul financiar al UE este de 75% din finanțarea necesară pentru construirea conductei, care va fi realizata în colaborare de Finlanda și Estonia.
Conducta urmează să fie operațională înainte de decembrie 2019.
„Diversificarea surselor de energie, a rutelor și a piețelor de energie – reprezintă baza Uniunii Energiei. Comisia Europeană a început cu gazoductul GIPL între Polonia și Lituania, iar acum continuă să sprijine Balticconnector. Promovarea acestor proiecte va pune capăt izolării Europei de Nord-Est pe piata gazelor și va dezvolta întreaga piața a energiei din zona baltică.. , „- a declarat Miguel Arias Cañete, comisarul european privind schimbările climatice și energia
”Proiecte integrate” a fost creat pentru a implementa pe scară largă legislația privind protecția mediului și pentru a amplifica efectele finanțării planurilor de dezvoltare la nivel regional, multiregional sau național. Cele șase proiecte selectate totalizează un buget de 108,7 milioane de Euro, incluzând cofinanțarea de 63,8 milioane de Euro. Prin această investiție se pot coordona peste 1 miliard de euro, sume complementare din fondurile pentru agricultură și fondurile regionale precum și din cele naționale ori private.
Investiția anunțată de Comisia Europeană va susține proiecte din Belgia, Italia, Polonia, Finlanda și Marea Britanie.
Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit a declarat că decizia înființării panului ”Proiecte Integrate” din programul LIFE este un exemplu de investiție directă a Uniunii Europene în calitatea vieții cetățenilor ei. Probleme majore care pot amenința mediul ori sănătatea populației de genul poluarea aerului, a apei, pierderea biodiversității, a mai adăugat comisarul Karmenu Vella, trebuie să fie abordate concordant, trebuie să servească același scop, iar ”Proiecte Integrate” răspunde exact acestei cereri.
”Proiecte Integrate” LIFE a fost creat pentru a ajuta statele membre să se alinieze normelor legislative ale Uniunii în patru domenii: natură, apă, aer și deșeuri. Principala caracteristică a acestor proiecte este viziunea integratoare, implicarea mai multor acționari și promovarea, solicitarea participării a cel puțin încă unei surse de finanțare, fie ea Europeană, națională sau privată. Alina Mrejeru reprezentând Europe Direct Arad.
Alina Mrejeru: ”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru mediu sunt destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale. Acestea urmăresc legislația europeană din strategiile de mediu, în acord cu actele emise la nivelul Uniunii ori la a autorităților naționale. Proiectele integrate din sub-programul pentru mediu vizează, în primul rând, zonele naturale (precum cele din managementul rețelei Natura 2000), pentru apă, deșeuri și aer, cu implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.
”Proiecte Integrate” din sub-programul pentru schimbările de mediu sunt și ele destinate aplicării pe suprafețe întinse: regionale, multiregionale, naționale ori transnaționale dar, evident, urmăresc activități în domeniul climei, strategii ori foi de parcurs specifice cerute de legislația europeană, în special în ariile afectate de schimbare de climă. Și în acest caz, proiectele integrate din sub-programul pentru climă vizează implicarea cel puțin a încă unui fond ori actant european, de stat ori privat.
Următorul termen de depunere de dosare în programul LIFE este primăvara acestui an. Mai multe detalii despre granturi și proiecte pot fi găsite pe pagina oficială a Comisiei Europene la capitolul mediu, în cadrul programului LIFE 2014 – 2020.
Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca. Cum era de asteptat Romania se află pe ultimul loc la acest capitol. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii în rubrica Euranet Plus.
Comisia Europeană a publicat a doua ediție a acestui document care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 29 de categorii de transport. Tabloul de bord reunește date provenite din diverse surse publice precum Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial.
Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în acest sector, față de anul trecut cand s-a realizat prima ediție a acestei monitorizari. Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca.
Ultimele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Croația, Italia, Grecia , Polonia și România. Cota de piață din țara noastră a companiilor de transport de marfă feroviar concurente cu operatorul principal este cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, în piața de pasageri, cota este mai mică. România și-a îmbunătățit scorul siguranța rutieră , dar este în continuare printre țările cu cel mai mare număr de accidente rutiere.
Îmbunătățirea siguranței pe drumurile din statele membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru executivul comunitar, spune Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru transport și politică regională…
”Noi lucrăm pentru a îmbunatati înregistrarile tuturor țărilor membre în domeniul siguranței șoselelor, pentru a reduce numarul accidentelor din spatiul comunitar. Pentru noi este foarte important ca numarul celor care mor în accidente rutiere să nu mai fie atât de mare. De aceea, in acest tablou de bord sunt criterii care vizează investițiile pe termen lung în domeniul transporturilor.”
Documentul evidențiază domeniile care necesită investiții prioritare și măsuri in domeniul politicii de transporturi. Acest demers iși propune să ajute statele membre să își îmbunătățească sistemele naționale de transport. Creșterea sustenabilității și a eficienței transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la aprofundarea pieței interne , care reprezintă două priorități ale Comisiei Europene.
Violeta Bulc, comisarul UE pentru transporturi, a declarat că tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor.
Oficialul europenan s-a arătat încântat de progresele realizate în raport cu anul trecut în ceea ce privește calitatea infrastructurii și deschiderea piețelor transportului feroviar de marfă. Începând cu ediția din acest an, Comisia Europeană intenționează să monitorizeze progresele statelor membre de-a lungul timpului.
Şefii de stat şi de guvern ai celor 19 ţări din zona euro, care s-au reunit ieri la Bruxelles,trebuie să decidă dacă sunt sau nu îndeplinite condiţiile pentru începerea negocierilor cu Atena privind un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali, al treilea program de acest fel în ultimii cinci ani.
Martin Schultz, președintele Parlamentului European spunea aseară: „Nu este ușor, dar cred că putem ajunge la un compromis astăzi. Premierul grec Alexis Tsipras, a declarat ca un acord între Grecia şi partenerii săi europeni este posibil dacă ‘toate părţile doresc acest lucru’, Pentru a putea începe negocierile pentru un nou program, miniştrii de Finanţe din zona euro vor ca Grecia să modifice TVA şi sistemul de pensii, să extindă baza de impozitare pentru a creşte veniturile la buget şi să crească independenţa Oficiului naţional de statistică (Elstat).
Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică, la sosirea la summitul zonei euro de la Bruxelles, că ”nu va exista un acord cu orice preţ” pentru salvarea Greciei, și că ia in calcul un Grexit temporar, de 5 ani.
In schimb,”Franţa va face totul pentru ajungerea la un acord care să-i permită Greciei să rămână în zona euro”, a spus şeful statului francez, care a exclus opţiunea, avansată de Germania, privind o ieşire temporară a Greciei din zona euro.
Atena a solicitat recent un nou ajutor financiar – estimat la circa 74 de miliarde de euro pe trei ani – şi a propus finalizarea unui program de reforme ambiţios.
Unele state din zona euro susţin că planul de reforme al Greciei ar trebui să fie mai substanţial pentru a fi credibil.
Dintre celelalte 18 state din zona euro (înafara Greciei), zece s-au arătat sceptice faţă de noile propuneri ale Atenei. Cele mai intransigente se dovedesc a fi Germania, Austria, Finlanda şi statele baltice.
O decizie este așteptată în cursul acestei dimineți.
Reacţionând la valul de refugiaţi fără precedent şi la tragediile de pe Marea Mediterană, Uniunea Europeană a lansat la începutul acestei săptămâni operaţiunea EUNAVFOR Med.
Anunţul lansării operaţiunii navale pe Mediterana a fost făcut personal de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini:
„Este probabil prima dată când Uniunea Europeană reacţionează atât de hotărât şi rapid la problema migraţiei, încât decide în unanimitate lansarea unei asemenea operaţiuni. Aş spune că este un semn în sensul că întoarcem o pagină!
Cu mai puţin de două luni în urmă, Consiliul European ne-a însărcinat cu pregătirea unei operaţiuni menite în primul rând să salveze vieţi şi să întrerupă modelul de afaceri al traficanţilor de persoane şi al contrabandiştilor pe Marea Mediterană. Vreau să fiu foarte clar: ţinta nu sunt migranţii, ci aceia care profită de pe urma lor, fac bani pe seama vieţii şi mult prea des, pe seama morţii acestora! Salvarea vieţilor este parte a efortului nostru.”
Ţările participante la Operaţiunea navală EUNAVFOR Med sunt: Italia, Marea Britanie, Germania, Slovenia, Grecia, Franţa, Luxembourg, Spania, Belgia, Finlanda, Ungaria, Lituania, Olanda şi Suedia.
Prima fază a operaţiunii constă în colectarea de informaţii şi patrularea în larg pentru a sprijini detectarea şi monitorizarea reţelelor de trafic şi contrabandă.
Înaintea de a trece la faza a doua, respectiv a treia, Consiliul va evalua îndeplinirea cerinţelor legate de stadiul unu – a spus Înaltul Comisar.
Operaţiunea navală este doar o latură a unei strategii mai ample. Din perspectiva afacerilor externe, eforturile se concentrează pe ceea ce se petrece înainte ca bărbaţi, femei şi copii s-ajungă pe ţărmurile Mediteranei. Acesta este motivul pentru care Înaltul Comisar a avut întrevederi cu cei cinci miniştri de externe ai ţărilor din Sahel, convorbirile fiind focalizate pe Niger şi regiunea Agadez.
Federica Mogherini: „Lucrăm cu ţările Africii pe teme cum ar fi oportunităţi economice şi de lucru pentru tineri, controlul frontierelor şi lupta împotriva crimei organizate şi internaţionale.
Lucrăm de asemenea în mod cotidian la cauzele fenomenului migraţional, în speţă sărăcia, crizele şi conflictele din Siria, Yemen şi Libia, precum şi cu agenţiile ONU, care se ocupă de migranţi şi refugiaţi în ţările de tranzit.”
Partea externă a muncii va da roade numai dacă ea este completată de o strategie internă eficientă, pentru că atunci, când oameni disperaţi bat la uşa noastră, nu putem evita întrebarea, cum să le dăm bineţe la noi în Europa! – a subliniat Înaltul Comisar
Publicat de Andrei Cretoiu,
27 mai 2015, 07:00 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:03
Cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România, începe luni, 1 iunie, la Grand Hotel Continental din Bucureşti.
Festivalul se desfăşoară în perioada 1-6 iunie 2015, sub Înaltul Patronaj al Alteţei Sale Regale, Principesa Moştenitoare Margareta a României.
Comparativ cu anii anteriori, ediţia actuală a festivalului a suscitat un mare interes din partea creatorilor de producţii radiofonice din toată lumea. S-au înscris în competiţie noi ţări – Egipt, Estonia, Finlanda, Malaezia, Myanmar, Noua Zeelandă, Polonia, Moldova şi Canada, precum şi un număr important de producători independenţi.
La încheierea înscrierilor celei de a treia ediţii, pe lista Festivalului Grand Prix Nova figurau 50 de producţii din 28 de ţări. S-a impus, astfel, o preselecţie riguroasă care a condus la obţinerea unui înalt nivel de calitate a audiţiilor finale din concurs.
Cei 4 juraţi, personalităţi culturale şi ale radioului internaţional, reprezentanţi de seamă ai unor mari radiodifuzori europeni, au confirmat la rândul lor participarea. Reto Ott, regizor şi producător din Elveţia, membru al Grupului de Creatori de Spectacol Radiofonic din cadrul EBU (European Broadcasting Union), este preşedintele juriului Grand Prix Nova 2015. I se vor alătura, Eberhard Petschinka, autor de scenarii de film şi piese de teatru pentru scenă şi radio, regizor şi pictor din Austria, Silvain Gire, scriitor şi jurnalist, co-fondator şi redactor-şef la Arte Radio, Franţa, şi Vjay Sadhu, personalitate marcantă a radioului indian, Director de Programe al ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), India.
România va fi reprezentată în juriu de Mihai Lungeanu, nume cunoscut publicului nostru de pe genericul unor importante producţii radiofonice şi din spaţiul teatral unde a semnat, în calitate de regizor, spectacole îndrăgite.
Şi în acest an, festivitatea de decernare a premiilor va avea loc la Palatul Elisabeta, subliniind încă o dată puternica legătură istorică şi simbolică dintre Casa Regală şi Radio România.
55 de ani de virtuozitate, de diversitate şi culoare la 15 instrumente tradiţionale de suflat şi un singur nume: Dumitru Zamfira- maestrul fluierelor!Duminică, 26 octombrie, chiar de Sămedru (Sf. Dumitru), de la ora 17:00, la Sala Radio, Dumitru Zamfira este sărbătorit de Orchestra de Muzică Populară Radio, condusă de Adrian Grigoraş, şi de prietenii săi, apreciaţi cântăreţi de muzică populară, la aniversarea a 55 de ani de carieră artistică. Îi veţi aplauda pe: Maria Ciobanu, Maria Butaciu, Viorica Flintaşu, Mioara Velicu, Aneta Stan, Elisabeta Turcu, Emilia Bubulac, Lia Lungu, Ovidiu Homorodean, Ancuţa Corlăţan, Maria Băndoiu, Roxana Croitoru, Gabriel Andrei, Georgiana Aurică, Gheorghe Ghiţică, Claudia Tihon, Geani Busnea şi Ansamblul Folcloric Doina al Casei de Cultură a Studenţilor Bucureşti. Concertul va fi prezentat de Georgel Nucă.
Repertoriul lui Dumitru Zamfira cuprinde piese ritual-ceremoniale, creaţii păstoreşti, doine şi melodii de joc din toate zonele folclorice ale ţării, dar şi piese concertante şi de mare virtuozitate interpretate la instrumente precum fluierul, cavalul, cimpoiul, drâmba, trişca, fluierul îngemănat, ocarina, cavalul fără dop, muzicuţa, block-flote, ş.a.
Dumitru Zamfira este laureat al festivalurilor internaţionale din Franţa, Grecia, Bulgaria, Finlanda, Italia şi a fost răsplătit cu Marele premiu al Fundaţiei Ethnos (1997) şi cu diplome de excelenţă din partea Ministerului Culturii la Gala Folclorului Românesc 2002. A primit titlul de Maestru al cântecului la Festivalul Fluierul de Aur al Sârbilor din Balcani, 2001. A fost distins cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler, acordat de Preşedintele României, în 2002.
Parteneri media: Radio Antena Satelor, Radio Romania Actualităţi, Radio România Cultural şi TVH.
Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.
Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc
Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio – RadiRo – aduce la Bucureşti, de astazi, timp de o săptămână, orchestre ale radiourilor din Finlanda, Franţa, Republica Cehă şi Germania. Concertele se vor desfăşura la Sala Radio .
Pentru prima oara pe o scena din Romania, Orchestra Simfonică Radio din Finlanda deschide Festivalul orchestrelor radio RadiRo, in aceasta seara de la ora 19.
Orchestra finlandeza susţine turnee în toată lumea şi este foarte apreciată în ţara sa de origine, care numără mai multe orchestre pe cap de locuitor decât oricare altă ţară din lume.
Festivalul RadiRo – o organizare marca Radio România – este singurul eveniment muzical european care îşi propune să aducă în atenţie extraordinara varietate repertorială, actualitatea şi excelenţa artistică a ansamblurilor simfonice radio din Europa.
În cele 8 zile de festival vor concerta la Sala Radio 5 orchestre, într-un program artistic dedicat muzicii lui Richard Strauss, în anul în care se împlinesc 150 de ani de la naşterea marelui compozitor german.
Luni, pianistul Horia Mihail va cânta alături de acelaşi ansamblu, tot la Sala Radio.
In cadrul evenimentului, vor mai cânta orchestre din Stuttgart si Franta. In incheiere, pe 26 septembrie, violonistul Alexandru Tomescu va cânta alături de Orchestra Naţională Radio.
„European Broadcasting Union (EBU) este onorată să fie partener al Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio RadiRo, organizat de Radio România – membru EBU şi susţinător tradiţional al muzicii clasice”, se menţionează într-o ştire postată ieri, pe site-ul EBU.
Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune – EBU este principala organizaţie care reuneşte serviciile publice de radio şi televiziune din Europa, având 73 de membri din 56 de ţări europene şi 36 de membri asociaţi din Asia, Africa şi cele două Americi.
La Bucureşti vor concerta orchestrele simfonice radio europene – din Franţa, Finlanda, Praga, Stuttgart şi România, sub baghetele renumiţilor dirijori Joshua Weilerstein, Ondrej Lenárd, Stéphane Denève, Case Scaglione, Vassily Sinaisky, Tiberiu Soare şi Cristian Mandeal, care vor performa în cadrul festivalului. Alături de ei vor urca pe scenă figuri marcante ale muzicii clasice, pianistul Jonathan Biss, soprana Katarina Jovanovic, pianistul Jan Simon şi violoniştii Nikolaj Znaider şi Vadim Gluzman, mezzo-soprana Ruxandra Donose, pianistul Horia Mihail şi violonistul Alexandru Tomescu.
„Directorul de onoare al ediţiei de anul acesta a Festivalului RadiRo, dirijorul român Cristian Mandeal, conferă un prestigiu suplimentar manifestării”, este precizat pe site-ul EBU, reliefându-se şi faptul că toate concertele ce vor avea loc pe parcursul festivalului vor fi disponibile pentru toţi membrii EBU, putând fi preluate şi retransmise.
„În 2012, la primul Festival RadiRo, intenţia noastră a fost să aducem la Bucureşti muzica oferită de orchestrele simfonice ale radiourilor publice. Acum, la a doua ediţie, reuşim din nou să aducem la Sala Radio din Capitală muzică clasică de o calitate excepţională – şi vă spun asta cu mândrie – pentru a o oferi atât publicului din sălile de concerte cât şi pentru a o returna întregii lumi. Facem asta prin transmisia concertelor pe posturile Radio România Muzical şi Radio România Cultural, dar şi prin platforma EBU, cu o audienţă potenţială de milioane de ascultători”, declară pentru EBU Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România
Între 20 şi 27 septembrie, Radio România organizează ediţia a II-a a Festivalului RadiRo, singurul eveniment muzical european care îşi propune să aducă în atenţie extraordinara varietate repertorială, actualitatea şi excelenţa artistică a ansamblurilor simfonice radio din Europa.
În cele 8 zile de festival vor concerta la Sala Radio 5 orchestre radio din Finlanda, Cehia, Germania, Franţa şi România, într-un program artistic dedicat muzicii lui Richard Strauss, în anul în care se împlinesc 150 de ani de la naşterea marelui compozitor german.
Astfel, concertul de deschidere al Festivalului va avea loc sâmbătă, 20 septembrie, ora 19.00, şi va fi susţinut de Orchestra Simfonică Radio din Finlanda, care va evolua în premieră pe o scenă din România, alături de două nume de referinţă ale peisajului muzical internaţional: dirijorul american Joshua Weilerstein şi pianistul Jonathan Biss. Fondată în 1927, în anii de mare efervescenţă ai radiourilor europene, Orchestra Simfonică Radio din Finlanda susţine turnee în toată lumea şi este foarte apreciată în ţara sa de origine, care numără mai multe orchestre pe cap de locuitor decât oricare altă ţară din lume.
Orchestra Naţională Radio va fi protagonista celei de a doua seri a Festivalului, duminică, 21 septembrie, când va concerta acasă, la Sala Radio, sub bagheta Directorului de onoare al acestei ediţii, dirijorul Cristian Mandeal. Cu peste 1.000 de concerte dirijate în 35 de ţări de pe 4 continente, Cristian Mandeal creează în concertele sale un adevărat flux de energie, o chimie specială între dirijor, orchestră şi public. Invitata specială a serii va fi soprana Katarina Jovanović, o prezenţă familiară iubitorilor de muzică prin apariţiile sale regulate la postul de televiziune MEZZO.
A treia şi a patra zi a Festivalului RadiRo, luni, 22 septembrie, şi marţi, 23 septembrie, vor aduce pe scena Sălii Radio una dintre orchestrele radio de forţă din Europa: Orchestra Simfonică Radio din Praga, care va fi acompaniată la Bucureşti de dirijorul său principal, Ondrej Lénard şi de pianistul Jan Simon, două nume cu greutate în Cehia şi în străinătate. La pupitrul primului concert al Orchestrei Simfonice Radio din Praga se va afla dirijorul Tiberiu Soare, liderul tinerei generaţii de dirijori români, foarte apreciat de public şi specialişti deopotrivă pentru eleganţa şi flexibilitatea viziunii sale muzicale. Pianistul Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio şi protagonist al Turneului Pianul Călător, va fi solistul invitat al celei de a doua seri a Orchestrei Simfonice Radio din Praga la RadiRo, într-un program Strauss & Dvořák.
Atmosfera de festival va continua miercuri, 24 septembrie şi joi, 25 septembrie, cu două concerte ale Orchestrei Simfonice Radio din Stuttgart, un ansamblu de referinţă în Germania, care a fost condus în anii ’70 de celebrul Sergiu Celibidache. Orchestra va fi însoţită de dirijorul său şef, Stéphane Denève, şi va concerta alături de doi solişti de primă mărime: violonistul Nikolaj Znaider, unul dintre cei mai flexibili muzicieni contemporani şi soprana Ruxandra Donose, care a fost premiată recent de prestigioasa revistă Gramophone.
Orchestra Naţională Radio va reveni pe scena Festivalului RadiRo vineri, 26 septembrie, sub bagheta dirijorului american Case Scaglione şi în compania unui violonist pentru care muzica nu are limite: Alexandru Tomescu. Cu celebra sa vioară Stradivarius Elder – Voicu din 1702, care a traversat România în Turneele Stradivarius şi s-a făcut auzită în mari săli de concerte de pe toate meridianele, Alexandru Tomescu este astăzi unul dintre marii violinişti români de vocaţie, solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, cunoscut şi apreciat în plan internaţional. Va evolua pe scena RadiRo într-un program Debussy, Strauss & Brahms, într-un concert condus de Case Scaglione, dirijor asociat al New York Philharmonic. Cu o carieră în plină ascensiune, Scaglione se va afla pentru prima dată în România, la Festivalul RadiRo, după o serie de concerte dirijate în acest an alături de mari orchestre din SUA, China şi Spania.
RadiRo îşi va închide porţile cu un concert de excepţie susţinut de Orchestre National de France, sub bagheta dirijorului Vassily Sinaisky, cu participarea violonistului Vadim Gluzman, două prezenţe de calibru la ediţia din acest an a Festivalului. Prima şi cea mai importantă orchestră a Radiodifuziunii Franceze, Orchestre National de France a aniversat recent 80 de ani de existenţă, continuă să abordeze un vast repertoriu simfonic, de la marii compozitori francezi la muzică contemporană, şi este una dintre cele mai active orchestre radio europene. De numele muzicianului Vassily Sinaisky se leagă relansarea internaţională a Teatrului Balşoi din Moscova, în 2010, după 5 ani de lucrări de restaurare. Solistul ultimei seri RadiRo 2014, violonistul Vadim Gluzman cântă pe o vioară Stradivarius Leopold – Auer din 1690, a fost susţinut de Isaac Stern la începuturile carierei sale muzicale şi este în prezent un violonist foarte solicitat în Statele Unite şi Europa.
Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General Radio România:
„Sunt profund onorat să fim împreună la Sala Radio, pentru cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio. Într-o lume în care globalizarea este parte din viaţa noastră, ce altă formă de exprimare mai autentică decât muzica am putea găsi pentru a estompa graniţele, pentru a apropia oamenii, pentru a-i face să rezoneze, pentru a-i face să vibreze fără a rosti vreun cuvânt, doar ascultând? Am reuşit – şi o spun cu mândrie şi deplină responsabilitate, să aducem muzica simfonică la Bucureşti, să o oferim publicului în sălile de concerte şi apoi să o întoarcem lumii întregi. Şi facem asta prin difuzarea concertelor la Radio România Muzical, Radio România Cultural, dar şi pe platformele de transmisie ale European Broadcasting Union şi Asia Pacific Broadcasting Union, care însumează un public potenţial de câteva miliarde de ascultători”.
Cristian Mandeal, Director de onoare al Festivalului RadiRo:
„Aflat la a doua sa ediţie, Festivalul RadiRo şi-a cucerit cu o extraordinară repeziciune o binemeritată reputaţie în peisajul cultural autohton. Este vorba, neîndoios, despre un eveniment muzical major, fără precedent în peisajul atât de colorat al festivalurilor de profil din lume, desfăşurat – iată! – ritmic, odată la doi ani. La fel de salutar este şi aspectul internaţional al evenimentului, ce reuneşte de la o ediţie la alta orchestre radio europene de o foarte bună reputaţie, având acelaşi profil specific şi aceeaşi destinaţie educativă şi promoţională. Salut din inimă această splendidă iniţiativă a Radio România şi îi doresc Festivalului RadiRo o viaţă nesfârşită şi bogată în evenimente!”.
Jan Simon, pianist, director al ansamblurilor, festivalurilor şi concursurilor derulate de Radiodifuziunea din Cehia:
„Sunt de părere că organizarea acestui festival este o idee superbă. Am încercat să facem ceva asemănător în Praga în urmă cu 5 ani cu Festivalul „Radio Autumn”. Am avut atunci invitate Orchestrele Simfonice Radio din Leipzig, Hilversum şi Budapesta. Nu am putut obţine o sponsorizare pentru cea de-a doua ediţie. Mă bucur că Radio România a continuat această idee şi mai ales la acest nivel; vor concerta, în ediţia a doua a Festivalului Internaţional RadiRo, Orchestra Naţională a Franţei, Vassily Sinaisky sau Nikolaj Znaider. Aţi reuşit să organizaţi un festival excepţional”.
Oltea Şerban – Pârâu, Director Centrul Cultural Media Radio România:
„Unicitatea acestui festival constă tocmai în faptul că la el participă doar orchestre radio şi nu filarmonici sau orchestre de operă sau altfel de orchestre simfonice. Este important pentru că radioul public la nivel european a generat o mişcare muzicală, o mişcare artistică foarte importantă şi peste tot în Europa radiodifuziunea publică nu are doar o misiune legată de mass-media, are şi această misiune culturală, care într-o bună măsură este susţinută de orchestrele şi respectiv corurile radio ale fiecărui radio public. România se poate lăuda că are o entitate puternică în acest sens, este vorba despre o orchestră simfonică, o orchestră de cameră, un cor academic, un cor de copii, orchestră de jazz şi una de muzică tradiţională, aşadar suntem foarte bine reprezentaţi printre radiourile publice din Europa”.
Markus Lause, Director, Enterprise Business Unit, Vodafone Romania:
„Suntem onoraţi să susţinem acest festival unic în Europa, încă de la prima sa ediţie, din 2012. Mai mult, ceea ce ne bucură astăzi este să vedem că Festivalul RadiRo începe să devină un reper pe harta muzicală a României şi a Europei, de la o ediţie la alta.”
Anca Oreviceanu, Director de comunicare Renault România:
„Am fost alături de RadiRo în 2012 şi continuăm să fim partenerii Festivalului şi la această ediţie. Suntem mândri şi onoraţi că maşinile Dacia vor transporta din nou numele mari ale muzicii clasice spre sala de concerte”.
Producător și organizator: Radio România
Coproducător: TVR
Eveniment desfășurat sub patronajul Guvernului României
Sponsor principal: Vodafone
Transportator oficial: Dacia
Cu sprijinul: Banca Transilvania, Borsec, ARCUB, Catering Romania, Librăriile Cărtureşti
Parteneri media:
Adevărul, Dilema Veche, Observator Cultural, Caţavencii, Şapte Seri, Business Review, Suplimentul de cultură, Agenţia de carte, Ziare.com, Actualitatea Muzicală, Ziarul Metropolis, Librăriile Humanitas
*Ultimele bilete la concertele festivalului sunt disponibile pe bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în Magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în Magazinele Germanos şi la Casa de Bilete a Sălii Radio.
* Accesul în Sala Radio pentru concertele programate pe durata Festivalului este permis până cel târziu la ora 18.50. Întrucât concertele vor fi filmate şi înregistrate, nu este permis accesul în sală al copiilor sub 6 ani. Este interzisă folosirea camerelor de fotografiat şi/sau de filmat pe durata concertelor
“Gărâna Jazz” este unul dintre cele mai importante festivaluri de jazz din Europa şi reuneşte anul acesta peste cincizeci de artişti de talie internaţională din România, Statele Unite ale Americii, Finlanda, Ungaria şi Norvegia.
Timp de patru zile melomanii vor putea asista la un regal muzical.
Printre artiştii români prezenţi la festival se numără şi dirijorul Pedro Negrescu, care este şi profesor la Universitatea de Arte din Tg. Mureş.
Societatea Română de Radiodifuziune a primit din partea Biroului Parlamentului European în România un mesaj de mulţumire pentru sprijinul acordat de toate posturile radioului public pentru informarea cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European.
În mesaj este scos în evidenţă faptul că, prin sprijinul acordat, Radio România a contribuit semnificativ la creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor din România cu privire la alegerile pentru Parlamentul European. Radioul public şi-a informat constant ascultătorii cu privire la Uniunea Europeană, parcursul european al României, rolul Parlamentului European în construcţia europeană, dar a difuzat pe posturile de radio naţionale şi regionale şi alte informaţii de interes european.
Parlamentul European a apreciat şi iniţiativa SRR de a realiza şi difuza interviuri şi materiale despre Parlamentul European, importanţa alegerilor europene, precum şi interesul manifestat cu privire la difuzarea live în mediul online a dezbaterii între candidaţii pentru Preşedinţia Comisiei Europene, în 15 mai.
Toate aceste acţiuni au contribuit la o informare corectă şi completă a publicului din România cu privire la procesul electoral european. Cu o participare la vot de 32,44% în 2014, România a fost una din ţările care a înregistrat o creştere de aproape 5 puncte procentuale în raport cu alegerile din 2009. Doar 7 ţări din Uniunea Europeană (în afara ţărilor în care votul e obligatoriu) au avut o rată de participare mai mare decât în 2009 (Germania, Franţa, Suedia, Marea Britanie, Finlanda, România şi Lituania). Buna informare a cetăţenilor români, în această campanie, şi de către radioul public, a avut un rol important.
Vine sezonul cald, vremea concediilor şi sigur ascultătorii noştri sunt interesaţi de calitatea apelor de scăldat din zona Uniunii Europene. Cât sunt de sigure pentru propria sănătate aflăm de la Adrian Preda din cadrul Europe Direct Craiova.
Agenţia Europeană de Mediu realizează în fiecare an un raport privind apa pentru scăldat, ale cărui rezultate se bazează pe eşantioane prelevate, periodic, din peste 21000 de locaţii amenajate în zonele de coastă şi în interiorul continentului european.
Vestea bună pentru ascultători este că în toate aceste locuri, calitatea apei mării, a lacurilor şi a râurilor se îmbunătăţeşte, fiind suficient de bună pentru a permite înotul.
Astfel: 94% din zonele pentru scăldat curpinse în Uniunea Europeană respectă standardele minime pentru calitatea apei.
Calitatea apei este excelentă în cazul a 78% din astfel de zone.
Cipru şi Luxemburg oferă plajele cu calitatea cea mai bună a apelor, iar alte 8 ţări au înregistrat valori excelente ale calităţii apei. E vorba de Malta, Croaţia, Germania, Portugalia, Italia, Finlanda, Grecia şi Spania.
Îmbucurător pentru noi este faptul că Romania se află pe locurile fruntaşe în ceea ce priveşte calitatea apei pentru scăldat în toate cele 49 de zone analizate.
Care sunt riscurile apărute atunci cînd apa de scăldat nu întruneşte condiţiile de mediu?
Calitatea apelor pentru scăldat poate fi considerată drept”excelentă”, „bună”, „suficient de bună” sau „slabă”, iar acordarea acestor calificative se bazează pe nivelurile a două tipuri de bacterii care indică prezenţa poluării.
Aceste bacterii pot cauza boli (vomă sau diaree) în caz de înghiţire, şi în acest caz aş vrea să subliniez că, de pildă, E.coli, este o realitate şi poate ajunge în apele de scăldat din apele uzate şi de la animale.
De aici vedem cât este de important să avem nişte ape lipsite de poluare şi tocmai de aceea se efectuează teste de depistare în compoziţia apei a poluanţilor şi a becteriilor.
Şi cu siguranţă vreţi să fiţi bine informaţi, aşa că vă dăm posibilitatea să aflaţi ce calitate are apa în locurile în care vă place să inotaţi de obicei.
Avem la dispoziţie cîteva variante prin utilizarea Sistemului european de informaţii privind apa prin descărcarea de date şi consultarea de hărţi interactive: http//www.eea.europa.eu.
Mai putem accesa site-ul Eye on Earth pentru a putea noi înşine să comuncăm informţii despre starea apei la faţa locului.
În plus, putem intra tot pe site-ul Europa.eu pentru a ne familiariza cu noile simboluri europene utilizate pentru clasificarea apei pentru scăldat.
Opt biologi din Jibou încep astăzi o expediţie în Laponia, pentru a studia populaţia Sami din zonă dar şi pentru a căuta urme de ADN ale unor plante îngropate in gheţari.
Coordonatorul expediţiei, Cosmin Sicora realatează
Expediţia, care va dura două sptămâni, include şi vizite la universităţile din Norvegia şi Finlanda
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
