Costurile inechităţii fiscale

Publicat de Camelia Teodosiu, 22 februarie 2019, 11:19

Anul acesta, la Forumul de la Davos, istoricul olandez Rutger Bergman s-a remarcat printr-o intervenţie care a punctat cel mai apreciat moment al evenimentului: „Încetaţi să mai vorbiţi de filantropie, începeţi să vorbiţi despre taxe”.

Bergman a spus la conferinţă:

„Aud oamenii vorbind limbajul participării şi justiţiei şi egalităţii şi transparenţei, dar aproape nimeni nu aduce în discuţie problema reală, a optimizării fiscale, aşa e? Şi a faptului că bogătaşii pur şi simplu nu-şi achită cota echitabilă care le revine. Este ca şi când m-aş afla la o conferinţă a pompierilor şi nimeni nu ar avea voie să vorbească despre apă…

Asta nu este o ştiinţă a rachetelor. Putem vorbi foarte mult timp despre toate aceste programe filantropice stupide, dar haideţi (să fim cinstiţi), trebuie să discutăm despre taxe! Taxe, taxe, taxe. Toate celelalte sunt prostii, după părerea mea.”

Desigur, Bergman are absolută dreptate. Ar trebui acordată mai puţină atenţie laudelor aduse bogaţilor pentru diversele lor proiecte „filantropice” şi mai multă analizei eludării fiscalităţii de către ei – atât la nivel individual cât şi la nivel corporatist.

Dar s-ar putea să nu fie corectă concentrarea lui numai asupra optimizării fiscale sau numai asupra superbogaţilor. Un nou raport sugerează că amploarea optimizării fiscale în Europa este cu mult inferioară evaziunii fiscale. Şi asta se întâmplă nu doar în rândul celor bogaţi (deşi categoric se întâmplă în cercurile lor – un exemplu este amenda record impusă UBS pentru facilitarea acesteia), ci pe tot spectrul veniturilor, în cadrul a ceea ce este cunoscut sub numele de „economia din umbră”.

În primul rând, este important să înţelegem corect definiţia – optimizarea fiscală şi evaziunea fiscală sunt deseori folosite ca sinonime, dar sunt destul de diferite şi ca urmare trebuie abordate folosind metode destul de deosebite.

Optimizarea fiscală este o decizie a unui contribuabil de a-şi minimaliza povara fiscală prin recurgerea la acţiuni care se opun spiritului intenţiei avute de legislatori (care poate fi evident subiectul unor interpretări diferite). Poate fi deopotrivă legală şi nelegală (prin faptul că nu se conformează legilor recunoscute) dar niciodată nu este ilegală (adică în mod clar interzisă de legi).

Pe de altă parte, evaziunea fiscală constă în nedezvăluirea deliberată şi ilegală a câştigurilor. Motivaţia acesteia ar putea fi desigur alta decât evaziunea fiscală – un dealer de droguri ar putea fi mai preocupat să nu ajungă după gratii, decât de necesitatea de a prezenta autorităţilor guvernamentale veniturile – dar oricum, dacă nu îţi înregistrezi activitatea, nu poţi achita taxe pentru ea şi ca urmare este un caz de evaziune fiscală. Include de asemenea solicitarea unor indemnizaţii, cheltuieli şi alte scutiri fiscale la care contribuabilul nu are dreptul conform legii.

Potrivit noului raport al activistului fiscal Richard Murphy, „deficitul fiscal” anual provocat în Europa de această evaziune fiscală ilegală este cuprins între 750 de miliarde şi 900 de miliarde de euro (echivalentul a 850 de miliarde – 1 trilion de dolari). Aceasta comparativ cu estimările cuprinse între 50 şi 190 de miliarde de euro pentru optimizarea fiscală anuală corporatistă, conform estimărilor anterioare ale Parlamentului European, citate de Murphy.

Raportul a fost comandat de grupurile socialiştilor şi democraţilor de centru-stânga din Parlamentul European (care include eurodeputaţi din partidul Laburist din Marea Britanie şi din partidul Socialist din Franţa) şi are în vedere doar deficitul fiscal din Europa. Dar Murphy spune că acelaşi trend poate fi constatat în toată lumea – cu cât economia din umbră este mai extinsă, cu atât este mai probabil ca şi deficitul fiscal să fie mai mare.

Murphy a spus pentru FT:

„Dacă vă uitaţi la întreagul deficit fiscal, care este totalul taxelor neachitate despre care guvernul crede că ar trebui plătite, este evident că evaziunea fiscală este de departe cea mai mare problemă.

Aceasta este destul de şocant pentru oameni. Eu cred că până şi grupul socialiştilor şi democraţilor a fost destul de şocat, într-un fel, de rezultat. Lor le-a venit greu să creadă că de fapt cea mai mare problemă este evaziunea. Dar totuşi aşa stau lucrurile, pentru că este ceva atât de obişnuit. Este atunci când plăteşti menajera cu numerar. Şi totul ia proporţii când te gândeşti că ai plătit şi constructorul cu bani gheaţă şi pe meditatorul copilului.”

Nu doar menajera, zidarii, meditatorii copiilor şi comercianţii de droguri sunt implicaţi. Un studiu publicat în octombrie de profesorul la Berkeley, Gabriel Zucman, împreună cu Annette Alstadsæter şi Niels Johannesen constata că cele 0,01% din gospodăriile cele mai prospere din Scandinavia au evitat plata a aproximativ 25% din taxele care le reveneau, comparativ cu o medie de 2,8% pentru restul populaţiei.

Dar nu doar bogaţii constituie problema. Sectorul din umbră al României, de exemplu, reprezintă aproximativ 29% din economie, conform metodei „Multiple Indicators Multiple Causes” (MIMIC) folosită de Leandro Medina şi Friedrich Schneider în lucrarea lor pentru FMI, care foloseşte diferenţa dintre consum şi venit pentru a calcula proporţia din venituri care nu este declarată (de exemplu prin analiza consumului de electricitate şi a cantităţii de pâine consumată într-o economie).

Chiar şi economia din umbră a Marii Britanii, printre cele mai restrânse din Europa, se ridică la aproximativ 10%.

Iată ce mai spune Murphy:

„Eu ştiu că există activişti ai justiţiei fiscale care nu se simt deloc bine când aud ce am eu de spus… Dar cifrele pentru evaziune sunt pur şi simplu prea mari pentru a fi atribuibile celor bogaţi. Acestea sunt împărţite în toată populaţia.”

Murphy nu dă cifre pentru optimizarea fiscală individuală la care recurg superbogaţii prin intermediul paradisurilor fiscale şi altor scheme de optimizare fiscală, dar el spune că este posibil ca aceste cifre să fie cu mult depăşite de cele ale evaziunii fiscale şi optimizării la nivel corporatist.

Şi atunci, de ce suntem atât de obsedaţi de toţi filantropomiliardarii participanţi la Davos, dar nu şi de uriaşa economie din umbră a Europei?

În parte din cauză că avem impresia că dacă doar o mână de indivizi s-ar comporta altfel, situaţia s-ar putea schimba foarte mult. De asemena, pentru că ne irită că cei bogaţi sunt capabili să facă asta nepedepsiţi, iar noi nu. Murphy foloseşte exemplul scandalului cheltuieilor făcute de parlamentari britanici cu 10 ani în urmă, ca analogie – deşi sumele de bani implicate au fost imateriale, impresia a fost că dacă politicienii se fofilau, ceilalţi de ce nu ar face la fel.

Dar spre deosebire de scandalul cheltuielilor parlamentarilor, sumele de bani despre care vorbim la nivelul elitei care evită impozitele sunt materiale şi de fapt contează în ecuaţia generală. Şi susţinând acele donaţii filantropice care le permit să-şi sporească bunul renume, de fapt le permitem superbogaţilor să ia ei acele decizii despre modul în care să-şi cheltuiască banii, care în mod normal ar trebui să revină guvernului democratic ales.

Dar cu siguranţă există şi un anume fel de mentalitate tolerantă a unora dintre noi faţă de unele părţi ale economiei din umbră: ne gândim că, dacă ar trebui ca oamenii cu cele mai mici venituri, precum menajerele, să-şi plătească toate taxele, nu le-ar rămâne suficient din ce să mai trăiască.

Însă Murphy argumentează destul de convingător că evaziunea fiscală duce de fapt la injustiţie socială şi creşterea inechităţii:

„Legea fiscalităţii ar trebui aplicată şi tuturor ar trebui să li se ceară să plătească ceea ce le revine.

Dacă asta nu se întâmplă, apare inechitatea: cei care îşi achită taxele o duc de multe ori mai rău decât cei care nu o fac. Resentimentele se acumulează în rândul contribuabililor şi se extinde neconformarea. Încă mai îngrijorător este faptul că afacerile oneste sunt subminate de afacerile necinstite. Aceasta face ca afacerile cinstite să aibă o probabilite mai mare de a eşua. Ca urmare, creşterea economică, stabilitatea financiară, investiţiile în afaceri şi perspectivele de angajare sunt toate prejudiciate. Costul inechităţii fiscale este mare, mai ales dacă devine endemic.”

Este important de remarcat că afirmaţiile lui Murphy nu sunt universal acceptate. Estimările HMRC despre amploarea evaziunii fiscale în Regatul Unit, de exemplu, se cifrează la aproximativ 5,3 miliarde de lire sterline, în vreme ce estimările lui Murphy sunt de peste 75 de miliarde de lire sterline (aproape de 15 ori mai mult). Dar el spune că acest lucru se întâmplă din cauză că abordările sunt complet diferite: în vreme ce el are o abordare de sus în jos, începând de la PIB, HMRC foloseşte o abordare de la bază în sus, făcând calculele pornind de la veniturile fiscale care li s-au prezentat.

Alex Cobham, director executiv la Tax Justice Network, nu crede că s-au făcut destule cercetări asupra proporţiilor luate de evaziunea fiscală pentru a trage concluzii privind amploarea acesteia în comparaţie cu a optimizării fiscale – cea din urmă a fost analizată în mai mare măsură. El reliefează de asemenea că o parte a activităţii din economia din umbră este probabil marginală (neputând ajunge să iasă din cadrul economiei din umbră).

Totuşi, Cobham spune:

„Ceea ce spun aceste cifre este că amploarea potenţială a evaziunii este foarte mare. Şi ca atare, chiar dacă ar fi ca cifrele lui Richard să scadă cu 10%, tot rămâne suficient pentru a fi preocupaţi şi a lua măsuri. Acesta este un domeniu vast în privinţa căruia probabil în mod constant nu facem suficient. În parte, aceasta ţine de întreprinderea mai multor studii şi creşterea încrederii în cifre.”

Rezumând, guvernele – şi noi toţi – trebuie să dăm mai multă atenţie evaziunii fiscale. Deseori există o dihotomie falsă în modul în care se gândesc politicienii la metodele de reducere a deficitelor fiscale: în loc să ia în considerare fie creşterea taxelor, fie tăierea cheltuielilor guvernamentale, ar trebui să se gândească şi la modalităţi de extindere a bazei lor fiscale prin scoaterea unor agenţi economici din economia din umbră.

Printre măsurile posibile de contracarare a evaziunii sugerate de Murphy se numără constrângerea fiecărei companii să-şi declare conturile curente şi tragerea la răspundere personal a acţionarilor şi directorilor lor pentru orice taxă neplătită; şi solicitarea ca băncile să furnizeze HMRC sau ministerului care se ocupă cu colectarea taxelor rapoarte despre toate firmele cărora le asigură servicii bancare sau contabile. Numai aceste măsuri, crede Murphy, ar duce la recuperarea unei treimi din veniturile fiscale lipsă.

Totuşi, vestea bună este că atât evaziunea fiscală cât şi optimizarea fiscală la nivelul corporaţiilor sunt de fapt în scădere acum, potrivit lui Murphy:

„Măsurile care sunt adoptate pentru sporirea ratei raportării funcţionează. Eu cred că în 2012 s-a produs o schimbare de atitudine. Companii mari care până atunci consideraseră în esenţă că optimizarea fiscală nu implica niciun risc, nici pentru bunul renume al companiei, au început brusc să înţeleagă – din cauză că Google, Amazon şi Starbucks au fost audiaţi de (parlamentarul britanic laburist) Margret Hodge – că asta îi poate duce într-o situaţie neplăcută…

Vedem companii care de fapt discută cu noi şi ne spun: ‘ne vom închide operaţiunile externe dacă asta ne asigură o acreditare a corectitudinii fiscale Fair Tax Mark, pentru că asta este prea important pentru noi acum’. Descoperim asta cu uimire. Cu 10 ani în urmă, ideea că cineva ne-ar fi putut spune aşa ceva, era extrem de îndepărtată. Este incredibil.”

Cum observa cândva celebrul filantrop John Rockefeller: „Următorul lucru, pe care este important să-l faci după ce faci ceea ce este corect, este să-i înştiinţezi pe oameni că faci ceea ce este corect”.

Articol de Jemima Kelly

Preşedintele a promulgat Legea privind split TVA

Publicat de adinaiftime, 28 decembrie 2017, 08:00

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care este adoptată ordonanţa de urgenţă privind TVA Split.
De la 1 ianuarie 2018, companiile aflate în insolvenţă şi cele care au datorii la plata TVA vor trebui să-şi facă obligatoriu un cont separat pentru plata TVA – aceasta este legea, care a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis – diferită, de altfel, de ordonanţa de urgenţă adoptată de guvern, care prevedea că Split TVA se va aplica pentru toate firmele.
Firmele, care au întârzieri la plata TVA, vor avea dreptul să renunţe la aplicarea mecanismului Split TVA după şase luni, din momentul în care au scăpat de restanţe, iar companiile care optează de bunăvoie pentru acest sistem trebuie să rămână în sistemul Split TVA cel puţin un an, după care pot renunţa la acest sistem. În anul în care optează pentru Split TVA beneficiază de deduceri fiscale.
Tot prin această lege au crescut de zece ori plafoanele de datorii pentru firme, astfel pentru contribuabilii mari pragul este de 15 mii de lei, iar pentru cei mijlocii de 10 mii de lei, pragul de la care se consideră că au datorii la stat şi trebuie automat să intre în sistemul de Slip TVA.

„Hemoragie” nestăvilită de companii şi capitaluri dinspre Grecia spre Bulgaria şi România

Publicat de Camelia Teodosiu, 15 noiembrie 2017, 13:11

În momentul în care Grecia intra în furtuna perfectă, rezultat al „negocierii” din 2015 care se bazate pe iluzii de tipul (creditorii instituţionali ai Greciei) „vor da banii pentru că o destramare a zonei euro nu este în interesul lor”, mii de companii mici şi mijlocii, întrevăzând riscurile din evoluţia periculoasă a Greciei, au deschis conturi în Bulgaria şi România, transferând acolo capitaluri pentru a putea asigura funcţionarea companiilor lor.

Mai mult, transferurile de capitaluri în România şi Bulgaria nu au fost realizate către filiale ale băncilor greceşti din aceste ţări, ci către bănci locale şi străine deoarece era larg răspândită teama că un accident în Grecia ar avea consecinţe şi asupra filialelor din străinătate ale băncilor greceşti.

Privind în urmă şi după cum rezultă din studiul realizat de firma de consultanţă Alvarez&Marsal Hellas (A&M) pentru Banca Centrală a Greciei, decizia lor s-a dovedit salvatoare întrucât la sfârşitul lunii iunie 2015 au fost impuse restricţii de capital. Ca să supravieţuiască, multe întreprinderi reuşiseră să deschidă conturi în Bulgaria şi România pentru a putea înfrunta eventuale situaţii care le-ar fi dus la închidere. Restul firmelor însă şi-au văzut planurile investiţionale anulate, iar firmele importatoare au fost obligate să plătească pe loc întreaga sumă pentru mărfuri.

Slăbirea poziţiei Greciei, după opt ani de recesiune fără precedent, în raport cu Bulgaria şi România este dramatică. În perioada 2008-iulie 2016, depunerile în băncile greceşti s-au redus aproape la jumătate (-46,1%), în timp ce în acelaşi timp în Bulgaria au crescut cu 72,2%, iar în România cu 50,5%. În acelaşi timp, PIB-ul grecesc s-a contractat cu circa 25%, în timp ce al României s-a consolidat cu 19%, iar cel al Bulgariei cu 12,5%. Datoria publică se situează, ca procent din PIB,  la 26,7% în Bulgaria şi la 38,4% în România, în timp ce în Grecia depăşeşte 180%.

În acelaşi timp, investiţiile în Bulgaria s-au situat la 3,6% din PIB (în perioada 2013-2015), în România la 2,1% din PIB, în Cipru la 4,3% din PIB, în timp ce în celelalte două ţări care s-au aflat în trecut în programe de salvare economică, Irlanda şi Portugalia, investiţiile ajung la 48%  din PIB, în prima, şi la 3,6% din PIB în cea de-a doua. În Grecia, în aceeaşi perioadă, investiţiile abia dacă ajung la 1% din PIB.

Restricţiile de capital („capital controls”) au avut efect asupra companiilor deoarece acestea au avut probleme în plata furnizorilor, dar şi în privinţa plăţilor primite de la clienţii lor.

După cum rezultă din primul studiu asupra efectului restricţiilor de capital, una din două firme a declarat că s-a lovit de probleme în ceea ce priveşte plăţile la timp din partea clienţilor, problema aceasta fiind mai acută pentru companii de dimensiuni mici, cu 5-9 angajaţi (68%) şi companiile care activează în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (65%). De asemenea 51% din totalul companiilor au spus că termenele de plată a furnizorilor au fost influenţate negativ din cauza restricţiilor.

Impactul negativ a fost mai puternic la firmele cu un personal între 10 şi 19 angajaţi, deoarece 67% dintre acestea spun că au fost afectate negativ într-o oarecare măsură. 69% dintre firmele care activează în domeniul comerţului  au raportat un impact negativ asupra condiţiilor de plată a furnizorilor. Restricţiile au avut impact şi asupra funcţionării companiilor. 53% din totalul companiilor au raportat impact negativ asupra cererii de produse şi de servicii din cauza restricţiilor. Finalizarea comenzilor a fost al doilea sector ca frecvenţă a răspunsurilor în care firmele s-au confruntat cu probleme din cauza restricţiilor de  capital (conform cu 47% din totalul firmelor). În acelaşi timp, planurile investiţionale ale marilor companii au fost afectate destul de mult de restricţiile de capital, dar în mare parte a reînceput punerea lor în aplicare. Planurile de investiţii ale companiilor mici, după câte se pare, au fost afectate mai puternic, în principal din cauza incertitudinii existente.

Fruntaşe la dizolvări de firme

Publicat de adinaiftime, 4 noiembrie 2017, 22:06

Potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, numărul firmelor dizolvate în judeţul Olt, în primele nouă luni ale acestui an, a crescut cu aproape 25 de procente faţă de intervalul similar din anul precedent.

Astfel, în perioada ianuarie – septembrie 2017, în judeţul Olt au fost dizolvate voluntar 198 de firme, faţă de 159 în aceeaşi perioadă din 2016. Numai în luna septembrie la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Olt anul curent au fost dizolvate 38 de societăţi. Şi în judeţul Dolj dinamica dizolvarilor a înregistrat o creştere cu peste 33 procente faţă de anul trecut,  în Mehedinţi numărul firmelor dizolvate a crescut cu 32,75 la sută comparativ cu anul trecut, în timp ce în Gorj şi Vâlcea numărul firmelor dizolvate a scăzut cu 8,13 procente, respectiv 13,73 de procente. Astfel, într-un clasament al celor mai multe firme dizolvate la nivel naţional pe primul loc se situează Ialomiţa cu 43,33 procente, urmată de Dolj, Mehedinţi şi Olt. Alte judeţe unde procentul dizolvărilor a crescut sunt: Tulcea – 18,01%, Hunedoara  – 11,09%, Caraş Severin – 5,79% şi Ilfov – 7,26%.

Peste 200 de firme, premiate în cadrul Topului Naţional al Firmelor Private din România

Publicat de adinaiftime, 3 noiembrie 2017, 19:00

Peste 200 de firme din ţară vor fi premiate, vineri, 3 noiembrie, în cadrul celei de-a 25-a ediţii a Topului Naţional al Firmelor Private din România. Premiile sunt acordate de Consiliul Privat al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii şi au la bază productivitatea, cifra de afaceri dar şi profitul companiilor.

Cifra de afaceri generată de IMM-uri anul trecut a depăşit 10 miliarde de lei, iar numărul angajaţilor a fost de aproximativ 33.300. În cadrul galei vor fi acordate şi premii speciale pentru categoriile: femeia de afaceri a anului, tânărul întreprinzător dar şi pentru calitatea produselor exportate.

Efectele impozitului de 1% pe cifra de afaceri

Publicat de adinaiftime, 30 octombrie 2017, 08:30

85% dintre agenţiile de turism vor fi nevoite să renunţe la investiţii şi la dezvoltarea afacerii, după aplicarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri de până la un milion de euro, precizează într-un comunicat Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism.

Cele mai afectate vor fi firmele cu un profit mai mic de 6,25% sau care au pierderi şi care vor fi nevoite să achite un impozit mai mare – spun specialiştii în fiscalitate.

ANAT a solicitat săptămâna trecută urgentarea aprobării noilor mecanisme de garantare a pachetelor turistice, care ar fi trebuit să fie adoptate înainte de 16 octombrie şi pentru care România se află într-o procedură de preinfringement declanşată de Comisia Europeană.

Bucureşti va fi gazda Trade Winds în această săptămână

Publicat de adinaiftime, 16 octombrie 2017, 17:44

Premierul Mihai Tudose şi mai mulţi miniştri vor participa, în perioada 18-20 octombrie, la cel cel mai mare eveniment de promovare comercială organizat anual de către Departamentul Comerţului al SUA – Trade Windş aflat la a zecea ediţie.

Aproximativ 100 de companii americane vor veni la Bucureşti şi vor avea contacte cu peste 50 de companii româneşti, prilej pentru aceste firme să dezvolte proiecte comune.

„Iniţiativa Departamentului Comerţului al SUA de a organiza cea de-a zecea ediţie a Trade Winds în România şi în alte patru state din Europa de Sud-Est – Bulgaria, Croaţia, Grecia şi Serbia – demonstrează importanţa pe care Administraţia SUA o acordă acestei regiuni şi, în mod special, ţării noastre. Guvernul României a abordat cu importanţa cuvenită acest forum economic de amploare şi împreună cu echipa mea am răspuns pozitiv tuturor solicitărilor primite din partea Ambasadei SUA şi a Commerce Department„, a afirmat premierul Mihai Tudose.

Între firmele americane care vor participa la ediţia a zecea a Trade Winds sunt atât companii consacrate precum IBM, producătorul rachetelor Patriot – Raytheon, Kestral, Harris Corporation (space intelligence), SAS Institute (software), Perry Baromedical Corporation (producator de echipamente medicale), cât şi IMM-uri din SUA care reprezintă un interes deosebit pentru noi, în special din perspectiva transferului de know-how şi al inovării.

Strategie pentru o Dezvoltare Responsabilă. România aspiră la planul lui Morawiecki

Publicat de Camelia Teodosiu, 9 octombrie 2017, 11:47

Un pachet de simplificări pentru firme, un fond de investiții, sprijin pentru inovații – sunt elemente ale Strategiei în favoarea unei Dezvoltări Responsabile, pe care autoritățile de la București vor să le folosească.

Pawel Borys, președintele Fondului de Dezvoltare Polonez, a intrat joia trecută în componența colectivului special de consiliere pentru problemele politicii economice de pe lângă guvernul român. El își va folosi experiența în domeniul creării fondului de investiție după  modelul PFR (Fondul Polonez de Dezvoltare).

Aceasta nu este singura rezolvare de care se interesează România. „Dacă comparăm economia română cu cea poloneză, constatăm că ea are probleme asemănătoare, cu toate că această țară a pornit de la un nivel mult inferior nouă” – explică președintele Pawel Borys. România, la fel ca noi, este unul din membrii cei mai puțini bogați ai UE, din țară au emigrat 3 milioane de persoane (din Polonia circa 2 milioane), principala forță competitivă a României o constituie costurile mici ale muncii, iar nivelul inovației este redus (din acest punct de vedere România ocupă ultima poziție în UE). În plus, sectorul bancar în proporție de 90% aparține investitorilor străini. O problemă uriașă este de asemenea sistemul fiscal puțin ermetic. Din analiza recentă a Comisiei Europene reiese că în România gaura (golul) TVA este cea mai mare din toată UE. „În Strategia în favoarea unei Dezvoltări Responsabile au fost diagnosticate câteva capcane de dezvoltare, pe care Polonia trebuie să le evite, dacă dorim să nu mai fim o economie periferică. Este interesant faptul că ele seamănă perfect cu economia românească, care și ea vrea să treacă la o etapă superioară de dezvoltare” – spune Borys. Autoritățile de la București au decis deci să beneficieze de planul lui Morawiecki (vicepremier, ministru de finanțe și al economiei, n.tr.) și să implementeze unele mecanisme la ei. Este vorba în primul rând de acele elemente ale planului, ca îmbunătățirea mediului de afaceri (în acest pachet sunt 100 de schimbări pentru firme), dezvoltarea inovației (România va demara un program de finanțare startup asemănător cu cel polonez) și crearea fondului de dezvoltare amintit mai înainte.

Recent, a fost în România și președintele băncii PKO BP, Zbigniew Jagiello, în contextul discuției tot mai aprinse în această țară despre necesitatea „domesticirii” băncilor (poate avea sensul de reromânizare). „Românii s-au consultat cu președintele băncii poloneze pe tema experiențelor poloneze în edificarea unui sector bancar puternic” – menționează Borys. Activitatea colectivului de consiliere (în componența căruia intră Borys) pentru guvernul României vor continua în următoarele luni. De strângerea colaborării polono-române este interesată și Polonia. Autoritățile poloneze au o dispută la forumul UE în problema propunerii franceze privind lucrătorii detașați, propunere defavorabilă Poloniei. În opinia vicepremierului Mateusz Morawiecki, această propunere înseamnă violarea libertății comunitare a circulației serviciilor și muncii. Pentru a o bloca avem nevoie de aliați, mai ales printre statele Europei Centrale și de Est. „După întâlniri au apărut asigurările autorităților României că vor sprijini poziția Poloniei în această problemă” – menționează Borys.

Programul Start-Up Nation

Publicat de adinaiftime, 18 august 2017, 10:30

Douăzeci de companii nou înfiinţate, acceptate în programul Start-Up Nation şi selectate pentru a obţine fonduri au semnat, ieri, acordurile de finanţare. Acestea vor primi, în total, aproximativ 4 milioane de lei şi vor crea 155 de noi locuri de muncă.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Ilan Laufer, a declarat că firmele îşi vor desfăşuara activitatea în domenii precum: articole de îmbracaminte, panificaţie, cofetărie, patiserie, fabricarea de mobilă şi birouri sau realizarea de software la comandă.

Programul Start Up Nation este menit să stimuleze înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii, iar perioada de depunere a proiectelor pentru acest an s-a încheiat.

Programul de finanțare pentru comerț, în plină desfășurare

Publicat de adinaiftime, 17 august 2017, 18:05

Ministerul pentru Mediul de Afaceri a lansat, ieri, singurul program de finanțare care se adresează operatorilor economici din domeniul Serviciilor și Comerțului.

50 de milioane de lei este bugetul total alocat pentru acest sector în 2017 și se estimează că vor fi 200 de firme ce vor beneficia de câte 250.000 de lei, ajutor nerambursabil.

Firmele vor primi finanțarea doar după ce sunt efectuate investițiile propuse, spune șeful Oficiului Teritorial al IMMC Tîrgu-Mureș, Torok Csaba:

Cheltuielile eligibile sunt, în primul și în primul rând, investiții în echipamente tehnologice, în IT, tot ceea ce înseamnă surse de încălzire, autoutilitare, pentru scrierea unui site, pentru cursuri, pentru consultanță… Dar, pentru a a avea punctaj mai mare, bineînțeles că echipamentele tehnologice și IT-ul trebuie să fie peste 60% (din suma solicitată).”

Aplicațiile pot fi făcute doar on-line de către antreprenori până cel târziu la data de 29 august.

Programul de minimis pentru comerț și servicii va continua până în anul 2020, bugetul total aprobat fiind de 200 de milioane de lei.

Micile fabrici private vor putea primi de la stat ajutoare nerambursabile pentru investiţii, în cadrul programului Microindustrializare

Publicat de adinaiftime, 13 august 2017, 18:00

Micile fabrici private vor putea primi de la stat ajutoare nerambursabile de pâna la 450.000 de lei, pentru investiţii, în cadrul programului Micro industrializare, destinat firmelor mici şi mijlocii.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri a publicat azi procedura de implementare, modelul de plan de afaceri, lista cheltuielilor eligibile şi alte documente necesare în schema de finanţare.

Programul naţional multianual de microindustrializare, ajuns în cel de-al doilea an, urmează să se deschida pe 21 august.

Germanii sunt primii în topul investitorilor străini în judeţul Covasna

Publicat de Stefania Grigore, 17 septembrie 2014, 10:14

Dintre cele aproape 30 de firme străine care au făcut investiţii importante în zonă în ultimii 14 ani, 10 sunt germane.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna, Edler Andras a declarat că germanii au dezvoltat un adevărat “imperiu” al pantalonilor în judeţul Covasna, construind mai multe fabrici de confecţii în care lucrează la ora actuală câteva mii de oameni.

Preşedintele CCI a amintit că, în încercarea de a atrage noi investitori, autorităţile locale din Sfântu Gheorghe au demarat construirea unui parc industrial la Câmpu Frumos.
Autorităţile covăsnene şi-au propus, de asemenea, să promoveze oportunităţile de investiţii din judeţ şi în cadrul proiectului “City Invest 2014”, iniţiat de Institutul pentru Politici Publice, care va avea loc luna aceasta la Bucureşti şi la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai ambasadelor si ai mediului de afaceri din ţară şi străinătate.

Industria braşoveană este în creștere

Publicat de Stefania Grigore, 9 septembrie 2014, 09:37

Așa reiese din datele oferite recent de Camera de Comerţ şi Industrie Brașov.
11% din totalul societăților comerciale brașovene, adică peste 2.500 de firme, activează în industrie.
Cifra de afaceri a firmelor din sectorul industrial a fost, în 2013, în valoare de aproape 3 miliarde şi jumătate de euro, cu 4% mai mare faţă de anul precedent, iar aportul industriei în totalul cifrei de afaceri a judeţului Braşov a fost anul trecut de 44%, spune Adriana Ispas, secretar general al CCI Brașov.
În industria brașoveană lucrează peste 60.000 de persoane, ceea ce înseamnă aproape 40% din numărul total al salariaţilor judeţului Braşov.

Firmele de apartament vor fi suprataxate din 2016

Publicat de Stefania Grigore, 29 august 2014, 08:55

Impozitul pe clădiri va fi calculat în funcţie de destinaţie, nu de proprietar, ceea ce înseamnă că persoanele fizice care au SRL-uri înregistrate la domiciliu vor plăti şi de 10 ori mai mult.
Măsura prevazuta in Codul Fiscal este programată să se aplice din 2015, dar primarii şi economiştii cer amânarea acesteia cu un an.

În prezent, persoanele fizice care au acasă o firmă plătesc impozit pe clădire la fel ca şi vecinii lor care doar locuiesc în apartamente.
Gheorghe Marinescu, şef de serviciu în cadrul Ministerului Finanţelor a spus ca valoarea exactă a impozitului este stabilită de consiliul local.
El a mai spus că impozitul în cazul locuinţelor folosite exclusiv pentru locuit nu va creşte.

Românii mint în CV-uri

Publicat de Stefania Grigore, 28 august 2014, 10:28

Un studiu arată că 9 din 10 români îşi trec în aceste documente, informaţii false.
De cele mai multe ori, oamenii inventează slujbe pe care nu le-au practicat şi pretind că au deţinut funcţii mai importante decât au avut.

Specialiştii firmelor, plătiţi să analizeze informatiile despre candidati vorbesc personal cu fiecare sursă indicată in CV pentru a verifica trecutul candidatului.
Detectivii de CV-uri au stabilit ca 33 la sută dintre românii cercetaţi au publicat pe reţelele de socializare informaţii despre foştii angajatori.

Aşa că specialistii în Resurse Umane vin cu un sfat: atenţie la ce postaţi pe internet.
Studiul a fost făcut in randul a 1000 de candidati. Este vorba de cei care si-au depus CV-urile si au acceptat in scris sa le fie verificat trecutul.

Două firme din România şi una din Austria au contractat prin licitaţie de la Direcţia Silvică Suceava 40 de tone de afine şi 80 de tone de zmeură

Publicat de Stefania Grigore, 18 iulie 2014, 14:00

Şeful instituţiei, Sorin Ciobanu, a declarat că, în medie, pentru tona de afine se vor plăti 1.800 de euro, iar pentru cea de zmeură 1.846 euro. El a adăugat că, tot în urma unei licitaţii, Direcţia Silvică Suceava a cesionat către 15 firme româneşti dreptul de recoltare pentru 120 de tone de ciuperci, respectiv, hribi, gălbiori şi ghebe, la un preţ mediu de 71 de bani pe kilogram.

Sorin Ciobanu a mai spus că preţurile şi cantităţile sunt asemănătoare cu cele de anul trecut. Atunci, Direcţia Silvică Suceava a obţinut venituri de peste 294.000 de euro în urma derulării contractelor de vânzare-cumpărare a fructelor de pădure.