Sorina Vrânceanu (realizator rubriă): Germania, Țările de Jos și Polonia au semnat un acord destinat să reducă procedurile birocratice care împiedică deplasarea transfrontalieră rapidă a trupelor și armelor de la Marea Nordului către flancul estic al Alianței.
În urma invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, atât NATO, cât și Uniunea Europeană au început să accelereze măsurile pentru a fi pregătite în faţa unei eventuale extinderi a conflictului ruso-ucrainean.
Potrivit publicației adevărul.ro, NATO a avertizat țările membre că prea multe formalități birocratice împiedică deplasarea trupelor în Europa, iar mai mulți diplomați europeni au declarat că este esențial să existe condiții care să permită desfășurări militare rapide înainte de apariția unui eventual conflict.
Sorina Vrânceanu (realizator rubrică): România, Turcia și Bulgaria au semnat, joi, la Istanbul, memorandumul de înțelegere privind constituirea grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră.
Anunțat încă de anul trecut, proiectul reprezintă o inițiativă a celor trei aliați riverani la Marea Neagră, menită să faciliteze siguranța navigație prin combaterea amenințărilor reprezentată de minele marine.
Structura operațională a grupului va avea o comandă rotativă la fiecare șase luni și câte două activări planificate în fiecare rotație. Astfel, se va asigura un nivel continuu de vigilență și pregătire, contribuind și la întărirea posturii aliate de descurajare și apărare a flancului estic.
Statele de la Marea Neagră partenere NATO, grupurile navale permanente NATO și aliații non-litoral vor putea participa la activitățile grupului.
Documentul a fost semnat din partea României de ministrul apărării, Angel Tîlvăr.
Hari Bucur Marcu: Putin ar fi trebuit să închidă războiul de foarte multă vreme, pentru că n-are nicio șansă să-și îndeplinească vreunul dintre obiectivele pe care le-a stabilit, chiar dacă nu le-a declarat
Invitatul lui Constantin Herțanu la Subiectul săptămânii a fost expertul internațional în politici de apărare, Hari Bucur-Marcu.
Acesta a realizat o analiză la cald a evenimentelor recente din Rusia, după rebeliunea militară a grupării de mercenari Wagner, pe care unii analiști au descris-o drept cea mai mare provocare la adresa puterii lui Vladimir Putin, în cei peste 20 de ani de când se află la conducerea Rusiei. Interviul imediat după semnal. Subiectul săptămânii.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Bine ați venit la Jurnal Militar!
Hari Bucur-Marcu:Mulțumesc frumos pentru invitație.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Traversăm o perioadă foarte interesantă pentru România, pentru vecinii României în special și de aceea, sunteți în legătură directă cu noi. Întreg mapamondul a stat zilele trecute, în special sâmbătă, și a așteptat minut de minut, oră de oră, vești despre ce se întâmplă în Rusia. Este acțiunea mercenarilor Wagner și a comandantului lor, un caz de luat în seamă?
Hari Bucur-Marcu:Are o simbolistică foarte importantă ca valoare militară, însă nu, n-a fost cine știe ce. A fost un marş făcut ştiu și eu de planificatori la nivel de pluton, companie, nimic mai mult. Deși au foarte mulți luptători, nu au capabilitatea de a planifica și de a conduce operații la nivel mai mare de companii.
E drept, cel mai important lucru care s-a întâmplat sâmbătă a fost că a căzut acel oraș, fără niciun fel de împotrivire în care au intrat, au intrat în comandamentu care planifică și conduce întreaga operație de agresiune împotriva Ucrainei, aeroportul din localitate ș.a.m.d.
Deci de acolo vorbim de simbolistică mai mult decât de faptul că au putut să meargă foarte repede spre Moscova, că au putut să ocupe fără luptă, fără împotrivire, acel oraș și comandamentul respectiv, și o să mai vorbim despre acest lucru, adică o să se facă referire la acest eveniment mult timp de acum înainte, de către toată lumea, nu numai de către ruşi sau de către inamicii ruşi, ca să spunem așa.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cum ar trebui să-l vedem pe Putin astăzi, după tot acest val vârtej de evenimente derulate extrem de repede și într-o perioadă de timp foarte, foarte scurtă, până la urmă?
Hari Bucur-Marcu:Putin nu contează pe popularitate, ca să spun așa. Deși el are o susținere destul de semnificativă în rândul populației ruse, ei zic 70%, dar dacă ar fi numai 60% și deja este foarte mult. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, sistemul de control politic asupra forțelor armate…
Nu s-a clintit în vreun fel, adică n-a trebuit să îi răspundă lui Prigojin, de exemplu, prin scoaterea din funcție a vreunuia dintre cei doi pe care Prigojin i-a acuzat și pentru scoaterea cărora a și făcut acel marș, respectiv ministrul Șoigu și șeful Statului Major General, Gherasimov.
Putin a făcut ieri niște gesturi din acestea de a explica militarilor, s-a întâlnit cu militarii, s-a întâlnit și cu forțele celelalte armate pe care le au ei în afară de militari, respectiv serviciile speciale ș.a.m.d., în așa fel încât să rezulte că el a putut să îi controleze pe aceia, i-au fost loiali respectivii și, ca urmare, asta a fost important în a opri acel marş, care, încă o dată, dacă ar fi ajuns la Moscova, probabil că s-ar fi întâmplat ca la Rostov, și atunci vă daţi seama ce situație ar fi fost.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Mutarea trupelor Wagner în Belarus, la o bază din centrul țării, nu a trecut neobservată nici de Polonia, nici de țările baltice, nici de NATO. Lituania și Polonia au exprimat preocupări de securitate legat de acest eveniment, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianța își sporește prezența militară pe flancul estic în ultimele zile.
Tot domnia sa a declarat că este prea devreme pentru a face o judecată finală cu privire la consecințele faptului că Prigojin s-a mutat în Belarus.
Hari Bucur-Marcu:NATO are un program serios, ei nu reacționează la asemenea evenimente. Deci cei din NATO nu așteaptă să se producă evenimentul ca să aibă o reacție la el. Valoarea militară, încă o dată, este foarte scăzută.
Ce are în pregătire în momentul de față NATO pentru un eventual comportament agresiv rusesc împotriva unui stat membru NATO e planificat din timp, au avut la Madrid un summit în care au stabilit că pot să ridice foarte repede, în timp foarte scurt și, bineînțeles, pe bază de motive capacitățile de apărare ale NATO din statele din prima linie, cum ar veni, de la Marea Baltică la Marea Neagră, de la nivel de batalion la nivel de brigadă, forţele acestea permanente dislocate pe teritoriul acelor state, cele opt grupuri de luptă, vă dați seama că dacă ar fi amenințare directă asta s-ar face, s-ar da ordin ridicarea acestei capacități permanente de la nivel de batalion la nivel de brigadă, multiplicat cu patru, cum ar veni.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Cum credeți că ar trebui să privim datele vehiculate de Kremlin conform cărora acele elicoptere rusești Ka-52 și Mi-28 provoacă pagube mari brigăzilor mecanizate înzestrate cu blindate Bradley și tancuri Leopard?
Hari Bucur-Marcu:Bine, e o retorică de război, vă dați seama.
Putin a spus în fața reprezentanților Ministerului Apărării Naționale de la ei, la Kremlin, când i-a adus în sală ieri, a dat niște cifre acolo, că în ultimele 24 de ore au distrus 40 de tancuri, ceva în genul ăsta. Dar toate astea pentru o ureche formată arată că, de fapt, ce spunea Putin era așa: Ăștia în contraofensiva lor au succes, dar au pierderi mari. Înțelegeți?
Adică, ei au dat cifrele brute, așa, ca un fel de succes al trupelor rusești, în condițiile în care contraofensiva ucraineană are succes, adică își recuperează teritorii, eliberează localități, chestii de genul acesta.
Sigur că da, nu putem comenta ritmul de ofensivă atâta vreme cât, încă o dată, eu n-am date concrete de pe teatrul de război, dar este evident că, dacă ar fi avut un cel mai mic succes de oprire a acestei contraofensive, Putin ar fi spus-o.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Opinia dvs care este: credeți că i-ar ajuta mult pe ucraineni dacă ar avea sprijin al aviației și în special aici mă refer la elicoptere de atac?
Hari Bucur-Marcu:Mai ales din partea ucrainenilor, care s-au pregătit atât de mult timp cu occidentalii în cu totul alt tip de ofensivă decât cea pe care au practicat-o rușii când au invadat Ucraina.
Vorbim de lovirea unor obiective precise, cu mare precizie de lovire, obiectivele alese în așa fel încât să aibă valoare militară, adică să-i determine pe ceilalți să se retragă sau să se predea. Nu mai vorbim de faptul că nu au un fond constituit de nivel brigadă sau divizie sau nu mai vorbesc mai mare, ci au direcții principale și direcţii secundare, tot așa, la eșaloane mai mici, cu obiective fiecare, de exemplu un pluton primește un obiectiv să elibereze un sat și cu asta s-a încheiat discuția, dar l-a eliberat, înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul; sau o companie.
Dar în niciun caz nu vorbim de forțe mai mari, care să fie tăvălug uman sau ceva în genul acesta. Ca urmare, și tancurile ei nu le folosesc ofensiv, în maniera la care să se ducă cu șenila peste soldatul rus.
Deci, tancul american, cel puțin, este o platformă de luptă, vă dați seama, are tot felul de armamente pe el, are tot felul de posibilități de identificare a țintei și de lovire a țintei din mișcare ș.a.m.d.
Are tot felul de armamente pe el, are tot felul de posibilități de identificare a țintei și de lovire a țintei din mișcare ș.a.m.d., plus elementele de protecție pe care le are, încât este puțin probabil ca rușii să poată să-i facă față într-un fel.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Dacă ar fi să ne întoarcem la ideea de la începutul interviului nostru, în care vorbeam despre mercenarii Wagner, cu ce ar trebui să rămână ascultătorii noștri?
Hari Bucur Marcu:Că nu e o amenințare directă. În primul rând, după câte am înțeles şi după câte au spus și rușii, ei și-au lăsat armamentul greu, pe care l-au primit tot de la armata rusă, că nu aveau ei de acasă tancuri și blindate ș.a.m.d., şi-au lăsat armamentul greu în Ucraina când au plecat spre Belarus.
Deci acolo sunt numai oameni, da?, deci imposibil ca aceștia să se facă o forță care să devină o amenințare militară pentru cineva în condițiile astea.
Dar ei în continuare sunt militari, au experiență de război, au experiență de câmp de luptă, pot fi oricând luați de acolo, din cazarma aia din Belarus și de acolo să completeze forțele rusești, în momentul în care se ajunge la o convenție între ei sau, mă rog, forțele Belarusului la fel de bine pot să o facă.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a declarat că situația din Republica Moldova este critică și consideră domnia sa că este datoria aliaților NATO de a găsi căi pentru a ajuta această țară în a-și crește capacitatea de reziliență. Cum ar trebui să privim aceste declarații ale președintelui României?
Hari Bucur Marcu:Ca o asumare în primul rând. Cei de la Chișinău nu au folosit niciodată București ca un canal de comunicare cu occidentul, i se adresa direct occidentului.
Dar asta nu înseamnă că România nu poate să simtă o responsabilitate ca țară vecină cu Moldova și care să aducă pe agenda unor discuții despre Ucraina, întotdeauna este bine ca să fie cineva care să pună și Moldova pe aceeași agendă.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): O ultimă întrebare, o concluzie, dacă doriți: ne așteaptă o vară fierbinte.
Hari Bucur Marcu:Putin ar fi trebuit să închidă războiul ăsta de foarte multă vreme, pentru că n-are nicio șansă să-și îndeplinească vreunul dintre obiectivele pe care le-a stabilit, chiar dacă nu le-a declarat.
În asemenea condiții, tot ce face Putin, la bunul simț vorbesc acuma, că n-am de unde să știu ce e mintea lui, este să prelungească acest război, astfel încât reziliența lor de a rezista unei contraofensive ucrainene să fie mai îndelungată, adică să fie de mai lungă durată decât reziliența occidentului de a sprijini în continuare Ucraina.
Nu se întâmplă așa ceva, vă dați seama, nu vrea nimeni, deși există totdeauna periculul ăsta, nu vrea nimeni să se oprească acuma, mai ales că Ucraina are șanse de a pune în aplicare ceea ce a învățat de la Occident din punct de vedere militar, plus echipamentele și armamentele pe care le-au primit în ultima vreme, să le pună la lucru. Și în asemenea condiții, ne așteptăm la victorii.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): A fost alături de noi la „Subiectul săptămânii” dl. Hari Bucur Marcu, expert internațional în politici de apărare. Vă mulțumim mult și vă mai așteptăm și cu alte ocazii la „Jurnal militar”.
Hari Bucur Marcu:Eu vă mulțumesc încă o dată pentru invitație.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Ați ascultat o analiză realizată de expertul internațional în politici de apărare, Harri Bucur Marcu, despre evenimentele recente din Rusia, în interviul realizat de colegul nostru Constantin Herțanu. Mulțumim!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Președintele Klaus Iohannis a participat marți, la Haga, la o reuniune în format restrâns dedicată pregătirii summit-ului NATO de la Vilnius.
Întâlnirea a fost inițiată de prim-ministrul olandez Mark Rutte, iar la discuții au fost prezenți președinții Lituaniei și Poloniei, premierii Albaniei, Belgiei și Norvegiei și secretarul general al NATO.
România, datorită poziției sale strategice, este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a flancului estic, ceea ce înseamnă asigurarea forțelor și echipamentelor necesare apărării, a arătat șeful statului.
Summit-ul NATO din Lituania se va desfășura în zilele de 11 și 12 iulie, când sunt așteptate decizii extrem de importante la nivelul Alianței Nord-Atlantice.
Klaus Iohannis a luat parte, joi și la o nouă reuniune a Consiliului European, unde s-a discutat despre relația NATO-Uniunea Europeană, despre războiului din Ucraina, dar și despre sprijinul pentru Republica Moldova.
Klaus Iohannis: Este extrem de important să ajutăm Ucraina, dar în același timp este extrem de important să ajutăm pe cei care suferă de pe urma acestui război și au nevoie de o șansă, în special şi m-am referit explicit aici la Republica Moldova, care are nevoie de sprijinul nostru, are nevoie de sprijin pentru a-și crește reziliența și are nevoie de sprijin pentru a deveni membră a Uniunii Europene.
Publicat de Gabriel Stan,
13 februarie 2023, 17:02
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miercuri a avut loc ședința de bilanț a Statului Major al Apărării. Anul 2022 a fost marcat de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina, iar, în acest context, prioritățile Armatei au urmărit întărirea posturii de descurajare și apărare, atât pe plan național, cât și în cadru aliat.
În analiza prezentată, șeful apărării, generalul Daniel Petrescu, a punctat ca obiective ale anului trecut consolidarea resursei umane, inclusiv pe linia retenției personalului și a modernizării sistemului de învățământ militar, achiziția de armament și tehnică moderne și accentuarea procesului de instruire a militarilor.
La capitolul înzestrare, în anul 2022 a fost semnat contractul de achiziții a 32 de avioane F-16, au fost recepționate echipamente aferente sistemelor HIMARS și derivatelor Piranha 5, a fost atribuit contractul pentru rachetele de coastă și s-a realizat acordul cadru pentru furnizarea de aeronave fără pilot.
În ceea ce privește apărarea colectivă, a fost întărit dispozitivul defensiv aliat pe flancul estic, grupul de luptă NATO de la Cincu, creșterea efectivelor americane în baza Mihail Kogălniceanu și augmentarea cu noi trupe aliate a Brigăzii Multinaționale de Sud-Est.
Mircea Geoană: Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu am avut niciodată în istorie
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a întâlnit miercuri, la Târgu Mureș, cu reprezentanții conducerii Comandamentului Forțelor pentru Operații Speciale și cu operatori din Batalionul 51 Operații Speciale din localitate.
Mircea Geoană a fost însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Discuțiile s-au axat pe capabilitățile Forțelor pentru Operații Speciale în actualul context de securitate.
Au fost, de asemenea, prezentate standuri cu armament, echipamente și tehnică militară și un scurt moment tactic,specific Forțelor pentru Operații Speciale. La finalul vizitei, secretarul general al NATO, Mircea Geoană, a avut și o scurtă întâlnire cu presa.
Mircea Geoană:Am răspuns cu mare bucurie invitației șefului Apărării, domnul general Petrescu ,și a conducerii Comandamentului Forțelor Speciale de la Târgu Mureș pentru a vizita această unitate de elită a Armatei Române și a Alianței Nord-Atlantice. Ați văzut cu toții profesioniști desăvârșiți români, portughezi, britanici, americani, francezi.
Este pe scară mai redusă spiritul și rațiunea de a exista a Alianței Nord-Atlantice, unul pentru toți și toți pentru unul. Evident, când vizitezi o unitate de un astfel de specific, care sunt în toate armatele de pe planetă și cu atât mai mult în armatele NATO, topul de excelență, sofisticarea riscul și profesionalismul pe care le necesită pentru a putea să operezi operații speciale.
Vedem tot mai multe integrarea domeniilor terestru, naval, aerian, spațial și cibernetic. De asemenea, sunt foarte încurajat de modul în care acest comandament de elită anticipează schimbările care urmează să se producă în continuare pe flancul estic, în contextul de securitate cunoscut prin războiul declanșat de Rusia. Salut, de asemenea, colaborarea la nivel multiregional.
Acest corp de elită are relații privilegiate și conduce anumite operațiuni specifice în regiunea noastră, iar în logica de apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România, acest vârf de lance reprezintă un punct de sprijin esențial pentru credibilitatea și eficacitatea apărării noastre aliate și sper ca mulți tineri și tinere să fie atraşi către o profesie de elită, care este plină de riscuri, dar este și plină de provocări interesante.
Sunt îmbărbătat văzând acest spirit național, acest spirit patriotic, acest spirit aliat traversând generațiile și traversând specializările militare, fie că sunt Ministerul Apărării, că sunt Ministerul de Interne, că sunt serviciile de informații și încă o dată, aicea, la Comandamentul Forțelor Speciale văd acest element multinațional, mă bucură enorm de mult.
Chiar am întâlnit un militar portughez, care vorbea într-o românească perfectă, cu uşor accent moldovenesc şi îmi spune: „Domnule secretar general adjunct, eu sunt militar portughez, dar sunt din Moldova, am plecat în Portugalia și acuma sunt militar NATO la Târgu Mureș”. Mi se pare o poveste plină de tâlc.
Anca Făgăraș (reporter): Pe lângă amănuntele legate de întâlnirea cu operatorii pentru operații speciale din Târgu Mureș, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a răspuns și altor întrebări ale ziariștilor prezenți legate de situația actuală de securitate, dar și despre cum vede actuala desfășurare a războiului din Ucraina.
Mircea Geoană:Summitul de la Madrid a luat decizii istorice cu privire la modificarea profundă a modului în care imaginăm apărarea și descurajarea. De la prezența avansată trecem la apărarea avansată.
Anul viitor vom avea noua generație de planificare militară NATO, care devine operațională – planul de apărare și descurajare pentru întreg spațiul euroatlantic. Vom avea în România și în Polonia și pe flancul estic această dimensiune holistică, dacă vreți, a apărării, inclusiv echipamente prepoziționate, elemente legate asset-uri spațiale, asalturi cibernetice. Deci este o altă generaţie a modului în care imaginăm apărarea şi descurajarea şi mă bucur foarte mult că pentru ţara mea, România, avem astăzi garanții de securitate autentice, cum nu a avut țara aceasta niciodată în istoria noastră.
Noi am făcut mod deliberat o diviziune a muncii între NATO, ca organizație, și care susține Ucraina și la Madrid liderii noștri au aprobat un nou pachet cuprinzător de asistență pentru Ucraina, dar non-letal, ceea ce înseamnă pregătire, drone, comunicații, combaterea dezinformării, care este masivă, protecție împotriva atacurilor cibernetice și, foarte important, pregătirea tranziției la echipamente din era postsovietică pentru armata ucraineană.
Sunt lucrurile pe care NATO le va face. Dar în mod deliberat, pentru a evita un risc de escaladare al unui război deja complicat între Ucraina și Rusia, între Rusia și Ucraina, un război între NATO și Rusia, aliații au decis ca NATO să facă lucrurile care sunt non-letale, care nu sunt direct implicate într-un conflict de natură militară, iar aliții, în mod național, individual, împreună cu partenerii, să facă acest efort de a sprijini cu echipamente militare adecvate acestui moment al războiului partenerii din Ucraina.
Mi se pare și ni se pare, la nivelul conducerii NATO, că este o diviziune corectă a muncii. NATO ajută ca organizație Ucraina, iar NATO, ca ecosistem de alianță, ajută de asemenea Ucraina și vom continua să ajutăm pentru că merită, este și interesul nostru și credem că bravura și sacrificiul ucrainenilor vor primi din partea noastră sprijin militar, financiar, economic, moral, politic, așa cum se întâmplă de-o manieră ireproșabilă în acest moment.
Armata Federației Ruse este în continuare o armată de tip postsovietic, cu tot ce înseamnă echipamente, comandă și control, doctrina militară și filozofie militară, în timp ce armata ucraineană, cu sprijinul nostru, după 2014, după invazia şi anexarea ilegală a Crimeii, este o armată modernă, de tip occidental, de tip NATO, de unde şi diferenţa de calitate a modului în care execută operaţii de război cele două părţi.
Asta nu înseamnă că Federaţia Rusă nu are în continuare capabilităţi importante, nu are în continuare elemente care să fie preocupante pentru Ucraina şi pentru noi. Dar dacă ne uităm la modul în care cele două tipuri de sisteme militare funcţionează, Ucraina este mult mai agilă, este mult mai suplă, este mult mai adaptată războiului modern.
Şi mai este un lucru care depăşeşte tipul de armament, tipul de muniţie, cât de precis loveşte artileria unei părţi sau a celeilalte părţi: este elementul intangibil al moralului trupelor şi al moralului populaţiei şi într-un fel îţi aperi ţara şi te lupţi pentru ţara ta şi într-un alt fel te duci într-o aventură militară într-o ţară în care nu înţelegi de ce ai fost trimis acolo.
Deci diferenţa de moral al trupelor ruseşti şi al celor ucrainene este absolut zdrobitoare în favoarea ucrainenilor. Dar asta nu înseamnă că războiul nu este complicat, că nu este de durată şi c nu vedem deocamdată elemente politice care să indice terminarea prea rapidă, aşa cum ne-am dori, a acestui război.
Dialogul strategic româno-polonez pe problematică de securitate şi apărare a continuat marți, la Varșovia, cu o nouă rundă de consultări.
Delegația țării noastre a fost condusă de Iulian Fota, din partea Ministerului Afacerilor Externe și de Simona Cojocaru, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale.
Cele două părți au discutat pașii necesari pentru consolidarea pe termen lung a posturii NATO pe Flancul estic, cu obiectivul tranziției de la prezența înaintată la apărare înaintată, inclusiv prezență permanentă.
În marja dialogului strategic, Simona Cojocaru a participat la conferința „Defence24 Day”, unde a subliniat importanța apropiatului summit de la Madrid pentru adoptarea conceptului strategic al NATO, bazat pe o viziune realistă asupra amenințărilor actuale ale mediului de securitate.
Alexandru Dina (realizator rubrică): Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a participat la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe în formatul miniștrilor apărării din statele membre ale Uniunii Europene, desfășurată marți, 17 mai, la Bruxelles.
Pe lângă stadiul implementării Busolei Strategice, la reuniune a fost abordată și situația de securitate din Ucraina. Tot din agenda ministrului român al apărării, Vasile Dîncu s-a întâlnit joi cu omologul portughez, Helena Carreiras, cu care a semnat la București acordul între guvernele României și Republicii Portugheze privind cooperarea în domeniul apărării.
Ministrul Helena Carreiras, împreună cu premierul portughez Antonio Costa, au vizitat Batalionul 1 Instrucție din Caracal, unde s-au întâlnit cu președintele României, Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis:Românii apreciază solidaritatea de care dați dovadă, prin angajamentul de a vă alătura militarilor noștri și celorlalţi aliați din cadrul Brigăzii Multinaționale Sud-Est.
Războiul Federației Rusiei împotriva Ucrainei ne-a pus în fața unei noi realități strategice. Am reacționat şi vom continua să reacționăm unitar, curajos și hotărât în cadrul NATO prin întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, în special în regiunea Mării Negre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a avut o nouă discuție telefonică cu secretarul Apărării Statelor Unite ale Americii, Loyd Austin.
Cei doi oficiali ne-au vorbit despre cooperarea dintre cele două state, cu accent pe evoluțiile situației de securitate din regiunea Mării Negre în contextul războiului din Ucraina şi despre eforturile NATO pentru întărirea posturii aliate de pe Flancul estic, inclusiv operaţionalizarea grupului de luptă aliat din Romania.
Ministrul Dîncu a apreciat angajamentul american în regiune prin repoziţionarea Batalionului Stryker şi dislocarea unor aeronave F-16 şi F-18 pentru consolidarea misiunilor de poliție aeriană întărită în România.
Vasile Dîncu: Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre este aceea a permanentizării prezenţei a unor battle group-uri, care să dea siguranţă
Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a participat miercuri, 16 martie, la Cartierul general al NATO de la Bruxelles, la Reuniunea extraordinară a miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, prezidată de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Stoltenberg.
Agenda evenimentului, pe fondul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, s-a concentrat pe evoluţiile conflictului armat şi pe implicaţiile acestuia la adresa Alianţei.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Domnule ministru, vă mulţumim pentru că aţi acceptat să intraţi cu noi.
Vasile Dîncu:E o mare bucurie şi pentru mine să mă întâlnesc pe unde cu ascultătorii dumneavoastră.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Probabil că aţi observat şi dumneavoastră că în aceste zile, destule deja, se strâng destule zile de când a început războiul în Ucraina, oamenii se uită cu alţi ochi către armată, se uită cu mai multă speranţă, cu încrederea că lucrurile nu pot avansa mai mult decât se întâmplă la estul Alianţei şi, iată, dumneavoastră v-aţi deplasat la Bruxelles, la această întâlnire extraordinară a miniştrilor din Alianţă Nord-Atlantică, a miniştrilor apărării, la cald, pentru că de-abia aţi ieşit din prima rundă de întâlniri. Care sunt lucrurile care s-au discutat şi dacă vă dau speranţă aceste lucruri?
Vasile Dîncu: Da, astăzi am avut două sesiuni destul de complexe despre modul în care trebuie să ne organizăm ca pe viitor să nu mai avem surprize strategice, cum a fost acest atac al Rusiei în Europa, totuşi şi s-a discutat despre Ucraina.
A fost prezent ministrul apărării din Ucraina, Reznikov, printr-o teleconferinţă. Evident, au fost prezenţi, de asemenea, şi invitaţii, cei care nu sunt membri NATO, dar sunt partenerii noştri, cum este Finlanda, Suedia. A fost prezent, evident şi secretarul Austin, din partea Statelor Unite, din partea zonei militare a NATO, au fost şi din partea Uniunii Europene.
În această situaţie s-a reiterat sprijinul pentru Ucraina şi, evident, nevoia de a participa cât mai mult la sprijinul Ucrainei, a Republicii Moldova, Georgiei şi ţărilor de pe flancul estic. Rolul pe care ţări ca Polonia, România, Slovacia sau ţările baltice în au în această zonă, pentru a consolida flancul estic, pentru managementul fluxurilor de refugiaţi şi sprijinul de care au nevoie pentru ca să fie în continuare puternice, să aibă o rezilienţă destulă pentru a primi, a sprijini Ucraina şi a primi refugiaţi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este o figură foarte frumoasă pe care o face, iată, poporul român în această relaţie cu refugiaţii ucraineni. În acelaşi timp, opinia publică din România este foarte îngrijorată.
Sunt convins că dumneavoastră, dincolo de funcţia publică de ministru al apărării, aveţi oameni apropiaţi, aveţi oameni, poate, din familie care v-au întrebat cu aceeaşi înfrigurare cu care ne-au întrebat şi pe noi, ceilalţi, care mai avem legătură cu armata: vine sau nu vine războiul peste noi?
Care este pericolul real, dincolo de întâlniri, de documentele pe care le-aţi amintit mai devreme? În condiţiile în care vin trupe aliate din ce în ce mai multe – şi la Kogălniceanu şi în toate bazele militare. Suntem într-o situaţie de îngrijorare, dar nu de nesiguranţă, bănuiesc.
Vasile Dîncu:Este logică această nevoie a oamenilor de securitate, este logică neîncrederea în promisiunile pe care Rusia le face acum, că Ucraina este singura lor problemă. Este logic ca oamenii să se îngrijoreze cu privire la situaţia economică sau la situaţia de securitate a României.
Dar ceea ce am discutat la a doua sesiune a fost tocmai întărirea flancului estic, trecerea la o nouă postură NATO în această zonă. Se trece, evident, trecerea la postura de apărare, după ce a fost activată forţa de răspuns, înseamnă că flancul estic va fi întărit într-un mod accelerat. Era un proces care era pe termen mai lung, dar acum, aşa cum aţi văzut, avem deja un battle grup, un batalion de luptă care are Franţa ca naţiune cadru. S-a anunţat participarea Belgiei, Olandei, de asemenea.
Belgia şi Olanda au adus deja oameni în România. Portugalia ne-a anunţat că va contribui cu trupe, italienii au dublat numărul de avioane, forţa aeriană pentru poliţie aeriană, nemţii au adus Eurofighters în România, deja dublându-şi, de asemenea, prezenţa. Deci este o preocupare vie în a asigura securitatea României.
România nu este singură, România este parte a NATO şi a primit şi aici toate aprecierile pentru modul în care s-a pregătit pentru a primi trupe străine, pentru a face toate lucrurile ca trupele venite pe teritoriul nostru să intre continu în aplicaţii cu Armata României, să lucreze împreună la antrenamente.
Deci, totul se desfăşoară într-o dinamică extraordinară. Oamenii pot să stea liniştiţi din această perspectivă, nu există niciun semn că putea fi atacat un teritoriu NATO. Încă o dată, toate ţările NATO, Statele Unite, prezente aici prin secretarul Lloyd Austin al III-lea, au reiterat încă o dată hotărârea de a apăra orice centimetru dintr-o ţară NATO, aşa cum s-a vorbit şi înainte, dar noi nu suntem în această situaţie.
Sigur că ne îngrijorează faptul că avem un război, faptul că avem fluxuri de refugiaţi, care vor fi din ce în ce mai puternice, dar dincolo de aceste lucruri, vreau să spun că nu există niciun fel de informaţie sau nicio îndoială cu privire la faptul că NATO nu va intra în această perioadă într-un conflict militar cu Rusia, nu este în interesul nimănui să pornească al treilea război mondial, aşa încât sperăm că prin demersuri diplomatice se va opri şi acest conflict din Ucraina şi că va fi şi mai sigură această situaţie a noastră de securitate din zonă.
Se va întări încontinuu flancul estic de la Marea Baltică la Marea Neagră şi principala hotărâre care este pe cale de a se lua la viitorul summit, probabil, este aceea a permanentizării prezenţei pe teritoriile ţărilor de pe flancul estic a unor battle group-uri, a unor forţe multinaţionale care să dea siguranţă şi, în acelaşi timp, continuitate în ceea ce priveşte securitatea naţională şi apărarea în această zonă.
A fost dezminţită orice propagandă rusă care spunea că nimeni nu va ridica niciun deget pentru a apăra teritoriile din est. Se vede că solidaritatea este reală şi ceea ce s-a mai văzut şi astăzi, foarte multe ţări au anunţat deja creşterea procentului, ajungerea la 2% din PIB – noi, românii, am anunţat 2,5% din PIB, au mai fost şi alte ţări care au anunţat deja creşteri importante, pe lângă evenimentul major, care a fost anunţul Germaniei de a aduce o mare contribuţie, 2% din PIB-ul Germaniei pentru apărare colectivă.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vorbeaţi mai devreme, domnule ministru, despre diplomaţie, anticipând cumva ceea ce vroiam să vă rog să spuneţi la sfârşitul interviului. Acum ceva timp am vorbit, eraţi tot la o întrunire NATO foarte importantă şi spuneaţi atunci că dumneavoastră, dincolo de faptul că sunteţi pasionat de istorie, faceţi istorie chiar în momentul ăla, împreună cu colegi din Europa, istorici.
Iată că atunci era pace, acum este război. Credeţi că şi acum veţi face istorie împreună cu NATO prin stoparea acestui război şi prin permanentizarea securităţii mondiale, până la urmă?
Vasile Dîncu:Sigur că lumea nu va mai fi în viitor aşa cum a fost. Este o frază care se spune adesea, dar de data aceasta chiar aşa va fi. Suntem o schimbare de lume în acest moment. Acest război neaşteptat, pentru că, până la urmă, toată lumea a avut speranţa că se va ajunge la un consens şi nu se va ajunge la un război de asemenea amploare.
Din păcate, s-a întâmplat. Diplomaţia încă mai poate să facă minuni. Se caută pacea peste tot, până la urmă. Sperăm că această pace va aduce cu sine şi o nouă gândire despre viitor, o nouă gândire legată de securitate, o nouă gândire legată de descurajarea tuturor celor care ar putea, la un moment dat, să ameninţe pacea şi prosperitatea lumii.
O reinvestire umanistă, să spunem, a sistemelor noastre de dezvoltare socială, politică şi garanţii pe care întreg sistemul mondial trebuie să şi le ia că nu vom mai ajunge în această situaţie.
Mileniul al III-lea ar trebui să fie unul mai degrabă spiritual decât unul în care să avem aceste bătălii pentru spaţiul vital sau pentru împărţirea lumii, ceea ce credeam că a trecut demult. Vin dintr-un secol şi dintr-un mileniu care a apus, sperăm într-o nouă eră şi sperăm într-o eră a păcii şi aceasta ar fi adevărata istorie pe care am putea-o face.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vă mulţumesc foarte mult, domnule Vasile Dîncu. Invitat la subiectul săptămânii a fost ministrul apărării naţionale. Vă mai aşteptăm la Radio! Mulţumesc!
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina, și acțiunile aliate pentru consolidarea posturii NATO de apărare și descurajare au fost principalele teme ale întâlnirii pe care ministrul apărării Vasile Dîncu a avut-o luni, în bază de la Mihail Kogălniceanu, cu ministrul apărării Regatului Ţărilor de Jos, Kajsa Ollongren.
Baza din Mihail Kogălniceanu este astăzi un punct focal, care exprimă fără echivoc unitatea și solidaritatea NATO, angajamentul ferm pentru protejarea flancului estic al Alianței, a declarat ministrul Dîncu.
Vasile Dîncu:Aici este locul unde Forțele Terestre și Aeriene din Regatul Ţărilor de Jos, Statelor Unite ale Americii, Franței, Belgiei, Portugaliei, Italiei și Germaniei sunt împreună, alături de români, pentru exerciții, misiuni de poliție aeriană sau participarea la Forţa de Răspuns a NATO, având rolul de a transmite un mesaj clar și ferm de descurajare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În România se află, în aceste zile, un detașament de militari ai Regatului Ţărilor de Jos pentru exerciții comune aliate. Ministrul Kajsa Ollongren a punctat faptul că țara sa se alătură acțiunilor NATO de întărire a prezenței în flancul estic.
Kajsa Ollongren:Suntem foarte îngrijorați în privința situației actuale și a evoluției acesteia. Ca răspuns, NATO a sporit pregătirile și armata olandeză a accelerat activitățile de participare la acest efort, iar o parte a acestuia este programarea de exerciții suplimentare ale unităților noastre.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Cei doi oficiali au mai convenit că în această perioadă dificilă este nevoie de unitate, solidaritate și de acțiuni concrete din partea comunității internaționale democratice pentru condamnarea Rusiei și pentru sprijinirea Ucrainei.
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
