Reuniunea B9

Publicat de Gabriel Stan, 23 septembrie 2024, 14:18

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Miniștrii apărării din țările participante la inițiativa B9 s-au întâlnit miercuri în capitală, unde au discutat despre măsurile aliate de consolidare a posturii de descurajare și apărare.

Cu privire la situația de securitate din regiunea Mării Negre și a flancului estic al NATO, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat că Federația Rusă rămâne cea mai importantă amenințare la adresa securității aliaților: Statele B9 sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor Federației Ruse în spațiul aerian al NATO, în Polonia, România, Letonia, cât și la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO.

De aceea, este necesar un răspuns robust și coordonat la nivel aliat, precum și punerea în aplicare cât mai repede a modelului rotațional al apărării aeriene și antirachetă integrată a NATO.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Formatul București 9 a fost lansat în anul 2015 de România și de Polonia ca o platformă de dialog și cooperare între aliații din estul NATO.

Din inițiativă mai fac parte Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria.

Reuniunile în acest format se desfășoară periodic la nivelul șefilor de stat, miniștrilor de externe și ai apărării.

România şi Bulgaria formează un Comandament regional pentru operaţii speciale

Publicat de Gabriel Stan, 17 iulie 2023, 11:13

Adrian Gîtman (realizator rubrică): România și Bulgaria vor forma împreună un comandament regional de componentă pentru operații speciale. Scrisoarea de intenție pentru constituirea acestei structuri a fost parafată de miniștrii apărării din cele două țări.

Înțelegerea vine ca urmare a recunoașterii importanței strategice a regiunii Mării Negre și a faptului că această zonă a devenit o frontieră critică pentru noua arhitectură de securitate euroatlantică.

Viitorul comandament face parte din măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare de pe flancul estic al NATO.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a evidențiat cooperarea excelentă dintre cele două țări în domeniul apărării și a apreciat angajamentul constant al Bulgariei privind securitatea regională și pentru participarea cu militari la proiectele derulate sub egida NATO în România, în cadrul comandamentelor multinaționale.

Un centru logistic pentru echipamente NATO a fost deschis în Polonia

Publicat de Gabriel Stan, 18 aprilie 2023, 12:02

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Un important depozit de echipamente militare NATO a fost finalizat în Polonia, oferind statelor aliate un loc ușor accesibil la armamentul și tehnica militară care pot fi mobilizate în caz de forță majoră.

Centrul logistic de la Powidz, este esențial pentru eforturile militare americane pe flancul estic al NATO și va permite Armatei Statelor Unite să trimită mai repede o întreagă brigadă blindată, reducând termenele de desfășurare cu ajutorul armamentului prepoziționat, a declarat ambasadorul american în Polonia, Mark Brzezinski.

Facilitatea logistică a costat 360 de milioane de dolari și este cea mai mare investiție în infrastructură a NATO din ultimii 30 de ani. Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a precizat că această bază este importantă deoarece datorită ei cresc capacitățile de descurajare și, de asemenea, arată solidaritatea în cadrul NATO.

Deschiderea depozitului de armament urmează înființării recente a primei garnizoane americane permanente din Polonia în orașul Poznań, care servește drept cartier general avansat pentru corpul cinci al Armat Statelor Unite.

Angel Tîlvăr: Am discutat cu secretarul de stat Lloyd Austin despre relațiile bilaterale din punct de vedere militar, dar şi despre felul în care vedem colaborarea dintre armatele noastre

Publicat de Gabriel Stan, 10 aprilie 2023, 15:23

La Subiectul Săptămânii s-a discutat despre vizita delegației condusă de ministrul apărării, Angel Tîlvăr, în Statele Unite ale Americii, o vizită care a marcat 30 de ani de la semnarea parteneriatului dintre Forțele Armate Române și Garda Națională din statul Alabama.

A fost o serie de întrevederi în Washington, în statul Alabama, cu oficialii americani din cadrul Departamentului Apărării, Consiliului Național de Securitate și cu guvernatorul statului Alabama, cu membri ai Congresului, dar și cu secretarul apărării, Lloyd Austin.

Ministrul apărării ne-a oferit cele mai importante concluzii după întâlnirea avută în Statele Unite ale Americii.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule Tîlvăr, bună dimineața, bine ați venit la radio!

Angel Tîlvăr: Bună dimineața tuturor, vă mulțumesc pentru invitație!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vizită importantă pe care ați avut-o împreună cu membrii ai unei delegații din Ministerul Apărării Naționale în Statele Unite, acolo unde s-au marcat cei 30 de ani de la semnarea parteneriatului dintre forțele Armatei Române și Garda Națională a statului Alabama.

Ați avut discuții și cu secretarul american al Apărării, dar și alocuțiuni în Congres. Care sunt concluziile?

Angel Tîlvăr: Evident că orice vizită pe care o facem partenerului strategic al României, pentru că unul din elementele și unul din momentele importante în istoria post-decembristă a României a fost încheiere a parteneriatului strategic cu Statele Unite, deci orice vizită de acest gen este foarte importantă. Este o vizită la care lucrăm de mai multă vreme împreună cu prietenii noștri americani.

O vizită care a fost organizată împreună cu ambasada noastră de la Washington, dar și cu Ambasada Statelor Unite de la București. O vizită care a avut ca element central întâlnirea cu secretarul de stat Lloyd Austin, ocazie cu care am discutat probleme legate de relațiile noastre bilaterale, de prezența pe care Statele Unite o au în România și pe Flancul estic din punct de vedere al dislocării de militari.

Colaborarea de-a lungul vremii, pentru că, așa cum vă spuneam, acest parteneriat strategic și-a dovedit viabilitatea în timp. Faptul că la Mihail Kogălniceanu există un număr important de militari americani care își fac datoria cu prisosință împreună cu militarii români, dovedește că interoperabilitatea și cunoașterea reciprocă, lucrul împreună produc rezultate remarcabile. Și nu în ultimul rând, acest parteneriat, ca și această relație între militarii noștri, a fost validată și prin participarea împreună în diferitele teatre de operații, fie că a fost vorba de Irak, fie că a fost vorba de Afganistan.

Împreună cu secretarul Austin, timp de o oră am discutat despre relațiile bilaterale din punct de vedere militar, despre lucrurile bune care s-au întâmplat și lecțiile din care am avut de învățat, dar şi despre felul în care vedem în viitor colaborarea dintre armatele noastre.

După întâlnirea cu secretarul de stat, am avut alte două întâlniri importante, cu președinții Comisiilor de apărare din Congresul din cameră, cu domnul Reed și cu domnul Rogers, însoțiți de alți colegi de-ai lor, cu care am vorbit, din nou, lucruri legate de întărirea Flancului estic, de importanța pe care vrem să o dăm Mării Negre. Și aici inițiativele parlamentare care sunt în Statele Unite ne bucură și am simțit nevoia să oferim cât mai multe argumente care să ducă la susținerea ideii că Marea Neagră capătă o relevanță din ce în ce mai mare în contextul de securitate din est. Ne-am bucurat acolo de toată înțelegerea și sperăm că lucrurile sunt pe un drum bun.

Un alt element pe care l-am discutat a fost legat de programul Visa Waiver, program care prezintă un mare interes pentru cetățenii români, care ar da posibilitatea cetățenilor români să circule și să interacționeze din punct de vedere profesional sau din punct de vedere al desăvârșirii studiilor sau din orice altă perspectivă mult mai bine cu prietenii noștri americani.

Evident că întărirea Flancului estic prin intrarea a noi doi membri în rândurile Alianței Nord-Atlantice ne bucură, dar nu este un lucru la care nu ne așteptam. Nu ne-a luat prin surprindere, dar l-am remarcat împreună cu partenerii noștri.

Voiam să vă spun că acest lucru l-am discutat și cu think tank-urile cu care m-am văzut, pentru că în cultura politică a Statelor Unite think tank-urile ocupă un loc foarte important.

Mi-aș dori ca și în România să aibă relevanță din ce în ce mai mare. Şi în discuțiile pe care le-am avut cu ei, pe lângă evaluările de securitate și perspectiva noastră asupra lucrurilor, pe care ei au dorit să o cunoască, și noi, la rândul nostru, am dorit să știm evaluările lor vizavi de felul în care intrarea a noi membri în Alianța Nord-Atlantică întărește postura defensivă a acestei alianțe, ca și faptul că întregul Flanc estic în felul acesta câștigă din punct de vedere al capacității de apărare.

După, ca să continui lucrurile legate de vizită, evident că valoarea simbolică a vizitei a fost dată de 30 de ani de parteneriat cu Garda Națională din statul Alabama, unde ne-am deplasat și unde am avut un program intens, care a avut ca elemente, să zicem, de vârf, faptul că am putut, am fost invitați să ținem alocuțiuni în cele două camere ale Parlamentului, lucru care, pe lângă componenta sa simbolică, să spunem, ne-a dat posibilitatea şi să prezentăm punctul de vedere al României vizavi de situația de securitate care preocupă întreaga planetă.

Pe scurt, a fost o experiență foarte interesantă, foarte densă, e adevărat, dar cred că efortul a meritat.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): În concluzie, domnule ministru, pentru cei care ascultă la radio, pentru cei de acasă, care, sigur, sunt în continuare îngrijorați, pentru că e războiul de lângă noi, ați plecat de acolo cu convingerea că Statele Unite sunt în strânsă legătură și că știu exact ce se întâmplă aici și ceea ce ați transmis dumneavoastră a fost luat așa cum trebuie, în serios, și că suntem în siguranță, asta ar fi ideea.

Angel Tîlvăr: Sigur, deci nu s-a pus niciun moment problema să nu fim în siguranță. Atât noi, cât și partenerii noștri ne facem datoria.

Alianța politico-militară înaltă este o alianță profund defensivă și cetățenii români, la acest moment, nu am niciun motiv să fie îngrijorați, întrucât cred că ne facem datoria și acest lucru s-a văzut și prin faptul că există un climat de normalitate în România, iar creșterea investițiilor străine în România cu aproximativ 11 miliarde de euro, anul trecut, înseamnă că investitorii străini și cei care urmăresc cu atenție situația de la noi au sentimentul că țara trăiește în normalitate și că lucrurile pot fi făcute aici așa cum trebuie. Noi ne facem datoria.

Mi-aș dori să fim înțeleși mai bine și noi, cei din sistemul de apărare, pentru că veștile legate de posibila scădere a pensiilor nu sunt vești care să încurajeze oamenii să intre în acest domeniu atât de important de activitate. Dimpotrivă, scăderea pensiilor i-ar putea determina pe foarte mulți să iasă din sistem, lucru pe care nu ni-l dorim.

Dacă vrem o apărare profesionistă și o apărare care să fie predictibilă din punct de vedere al evoluțiilor profesionale, trebuie să le dăm oamenilor și condițiile necesare ca să-și dorească să facă acest lucru.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc că ați încheiat așa. Noi am difuzat și săptămâna trecută punctul dumneavoastră de vedere cu privire la această chestiune a pensiilor militare.

Vom mai reveni asupra subiectului. Mulţumesc tare mult!

Angel Tîlvăr: Știu, știu. Şi eu vă mulțumesc și mă bucur că-mi dați posibilitatea să spun din când în când lucruri care cred eu că preocupă atât Armata României, cât și societatea românească în ansamblul ei. Vă mulțumesc foarte mult!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la subiectul săptămânii a fost ministrul apărării naționale, domnul Angel Tîlvăr.

Domnule ministru, vă mulțumim și vă mai așteptăm la radio.

Angel Tîlvăr: La revedere! Gânduri bune.

Ștefan Ciochinaru: În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, la Varșovia, folosind propoziții foarte scurte. A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică

Publicat de Gabriel Stan, 27 februarie 2023, 15:40 / actualizat: 28 februarie 2023, 16:57

S-a împlinit un an de la începutul conflictului din Ucraina. Momentul nu avea cum să treacă neobservat și a reprezentat un bun prilej pentru o serie de acțiuni diplomatice nivel înalt.

Fără a fi singurele, amintesc aici vizita președintelui american, Joe Biden, la Kiev, vizita șefului diplomației chineze la Moscova și discursul președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin. Pe front, însă, evoluțiile nu sunt semnificative deocamdată.

Cristian Dumitrașcu a vorbit despre toate aceste evenimente și, desigur, despre anul de război ruso-ucrainean cu profesorul de relații internaționale Ștefan Ciochinaru.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule profesor, bună dimineața și bine ați venit la „Jurnal militar”!

Ștefan Ciochinaru: Bună dimineața, bine v-am găsit!

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am trăit cu toții în săptămâna pe care o încheiem un moment absolut istoric. Mulți dintre români l-au interpretat, după părerea mea, eronat, spunând că reintrăm într-un război rece. Specialiștii și o altă parte a oamenilor au interpretat că, dimpotrivă, Războiul Rece a luat sfârșit în săptămâna aceasta.

Ștefan Ciochinaru: Sunt absolut de acord cu ultima opinie: Războiul Rece a luat sfârșit în săptămână extraordinară, probabil cea mai semnificativă din punct de vedere diplomatic din ultimii ani, pentru că am avut acea conferință pentru securitatea de la München, după care am avut vizita surpriză a președintelui Biden la Kiev, iar după aceea am avut discursul de la Varșovia al președintelui Biden și am avut reuniunea Summitul formatului București 9, al țărilor de pe flancul estic al NATO.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): O mulțime de evenimente aparent greu de decriptat.

Oamenii sunt, iată, și mai îngrijorați decât au fost în timpul acestui an pe care l-am împlinit cu toții, cu amărăciune spunem că l-am împlinit, această aniversare, care se numește într-un mod ciudat aniversare de un an de la începutul războiului…

Ștefan Ciochinaru: Un an de război în Europa.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Un an de război în Europa și despre care noi am vorbit de câteva ori bune aici, la „Jurnal militar”, în care uneori ați fost mai optimist, alte ori ați fost realist. Din păcate, lucrurile nu sunt deloc aproape de un final fericit.

Ștefan Ciochinaru: Lucrurile s-au apropiat semnificativ de un final fericit, domnule Dumitrașcu, a luat sfârșit prima fază acestui război, faza în care a fost inițializat și a izbucnit războiul propriu-zis, pentru că inițial a fost – nu? – o „operațiune militară specială”, care urmărea răsturnarea în trei zile a guvernului de la Kiev și înlocuirea lui cu un guvern fantoșă.

A eșuat şi asta, a început războiul. A trecut un an de zile. Prima fază s-a terminat, Rusia a pierdut și acum pregătim, intrăm, de fapt, deja în a doua fază a războiului, odată cu operațiunile premature declanșate de armata rusă în jurul Bahmutului, în cele trei localități care n-au nici un fel de importanță strategică militară, doar încercau să ofere o victorie oarecare pentru Vladimir Putin la împlinirea unui an de război. A eșuat și această poveste.

A doua etapă va fi o etapă a epuizării forțelor, o etapă a unui război marcat de atacuri, contraatacuri, pierderi semnificative de oameni și materiale, în care încet-încet forțele se vor epuiza.

Tratatele nu vor mai fi strategic-militar, tacticienii de carieră, ci specialiștii în logistică, în aprovizionare. Cei care vor reuși să asigure aprovizionarea pe durata acestei etape vor fi cei care vor hotărî victoria.

Vă pot spune de pe acum că victoria va fi tot a Ucrainei, după care, sigur, se va intra în a treia fază care va fi faza înfrângerii uneia dintre forțe, epuizării, va fi faza cea mai periculoasă din punct de vedere politic, pentru că partea învinsă va cunoaște convulsii sociale și politice foarte grave, care vor marca existența statului în cauză.

În opinia mea, din nou, Rusia va pierde, dar asta va dura. Teoretic, a doua fază ar trebui să dureze mai mult decât prima fază, care a durat un an de zile și tot teoretic, a treia fază, faza finală, va trebui să dureze mai mult decât a doua fază. Lucrurile se pot schimba, însă, dacă Ucraina primește, în timp util, armele de care are nevoie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Noi am mai vorbit aici, domnule Ciochinaru, despre teama cea mare a tuturor oamenilor. Văd că mergeți pe o teorie a unui război clasic, a un război care să dureze, iată, poate mai mult de un an în următoarea fază.

Ce ne facem cu amenințarea nucleară și cum să interpretăm această ieșire din Convenția nucleară a lui Putin?

Ștefan Ciochinaru: Ieșirea din Convenția nucleară este un gest gratuit. Trebuia să răspundă cu ceva la ce s-a întâmplat la Kiev. N-avea cu ce să răspundă și atunci a anunțat acest lucru. Este superflu, pentru că Rusia nu mai era activă în tratatul acesta de ani de zile.

El rămăsese doar pe hârtie, pe de o parte. Pe de altă parte, chiar rușii au spus că ieșirea din tratat nu înseamnă că nu se pot reîntoarce în tratat. Deci, au lăsat deschisă calea comunicării.

De altfel, și secretarul de stat Antony Blinken, ministrul de externe al Statelor Unite, a spus că Statele Unite sunt gata la dialog oricând pe temele nucleare, indiferent de alt context. Deci, lucrurile din punctul acesta de vedere nu cred că vor escala.

Da, ați văzut șeful diplomației chineze, asta neînsemnând ministrul de externe, pentru, în China, cel care conduce diplomația este șeful secției externe a Partidului Comunist Chinez. Ministrul de externe este doar un membru al guvernului, dar deasupra guvernului se găsește partidul. Și acest șef al Secției externe a Partidului Comunist este membru în partidul chinezesc. Deci, el este numărul unu.

Ați văzut că a fost la Moscova, toată lumea se temea de această întâlnire. Au fost niște declarații formale care au fost și niște declarații foarte interesante ale părții chineze, care arată că, în ce privește integritatea asta editorială, suveranitatea țărilor și nefolosirea armamentului nuclear, Beijingul este intratabil.

Deci lucrurile rămân neschimbate. Așa că trebuie să avem mari emoții, cel puțin până în faza finală. Iar în baza finală, dacă se operează cu atenție, cu grijă, lucrurile cred că pot fi gestionabile. În definitiv, orice am crede noi, nici ofițerii ruși nu sunt inconștienți, nu sunt nebuni, nu vor să își vadă familiile sfârtecate.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Urma să vă întreb despre această ultimă întâlnire ruso-chineză. Iată, confirmă ceea ce spuneați acum ceva vreme, acum câteva luni, despre anterioara vizită importantă a președintelui Biden în China, atunci când a fost o înțelegere care a avut puterea să ne liniștească pe toți, cu privire la folosirea armelor nucleare.

Ștefan Ciochinaru: Da, fără niciun fel de îndoială. Însă, pentru că ați amintit numele lui Joe Biden, sunt aspecte absolut extraordinare în această săptămână diplomatică, despre care am vorbit la început, care au fost trecute cu vederea, care au o importanță chiar mai mare decât unele gesturi politici explicite.

De pildă, la Kiev foarte puțină lume a remarcat că președintele Biden, împreună cu președintele Zelenski, după ce au traversat un traseu simbolic, flancat de portretele celor celor căzuți pentru apărarea Ucrainei, au mers, pentru scurt timp, la Mânăstirea Sfântul Mihail. Ei bine, care este simbolul religios al mamei Rusia? Sfântul Gheorghe. Ei bine, au mers la Mânăstirea Sfântului Mihai.

Cine-i Sfântul Mihail? Sfântul Mihail e cel mai important dintre arhangheli, cel care este asemenea lui Dumnezeu, este protectorul divin în fața râului, cel care are sabia  de foc cu care luptă împotriva demonilor, împotriva forței satanice și a îngerilor căzuți, pe care, în final, îi alungă sub pământ.

Sfântul Mihail ar în grija sa balanța dreptății cu care întărește, atenție, sufletele tuturor și nimeni, dar nimeni nu-l poate învinge. A fost evident un simbol. S-a discutat foarte mult de faptul că, în acest timp, în Kiev răsunau alarmele aeriene, sirenele, în vreme ce nu existau relatări privind atacuri aeriene sau cu rachete de rusești.

Da, dar pentru că sunau armele aeriene ca trâmbițele care au făcut să cadă zidurile Ierihonului. De data asta au căzut zidurile Ierihonului rusesc. Încă o dată, cu un apel la simbolistică.

Așa cum la Varșovia, după aceea, președintele Biden va sfârși discursul său de numai 20 de minute îngenunchind alături de copii pe scenă, copiii reprezentând simbolic ce? Viitorul. Diferența de discurs. În vreme ce Putin a vorbit aproape două ore, de adormiseră oamenii în sală, Biden a vorbit 20 de minute, folosind propoziții foarte scurte.

A fost o demonstrație de retorică absolut fantastică. Propoziții scurte, dar în care fiecare propoziție era absolut memorabilă. Păi, Ronald Reagan numea imperiul sovietic un imperiu al răului.

Biden a transformat acest imperiu al răului într-un imperiu al absurdului. Uitați-vă la discursul lui Putin! Putin a construit în discursul lui o realitate alternativă. El trăiește în bula lui, într-o lume imaginară.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Am revăzut cu toții stilul Ceaușescu, pe care unii dintre noi l-am prins.

Ștefan Ciochinaru: Absolut, absolut. Vă rog să mă credeți că mă uitam, eram absolut șocat. Parcă asistam la un discurs al lui Ceaușescu la Sala Palatului, în care ne vorbea de „producții record” care nu existau, ne vorbea de o viață extraordinar de bună pe care nu o aveam ș.a.m.d.

Acest om, mai bine de 60-70% din discursul lui s-a adresat publicului intern, promițându-i o viață minunată: case ieftine, pământuri gratuite, tot soiul de salarii mai mari. Adică stăteai și te uitai, nu-ți venea să creezi.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Compensații pentru familiile celor omorâți pe front.

Ștefan Ciochinaru: Da, și câte și mai câte, pentru cercetători, pentru… parcă era Ceaușescu. Dădea 100 de ruble în plus. A doua zi a dat 500 de ruble, adică aproximativ șapte dolari, nu?

Fiecărui participant la marele meeting de pe stadionul Lujniki, care a durat exact cât a vorbit el. Pentru că după ce a vorbit el, că el a fugit, că era ger, a plecat și lumea.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Da.

Ștefan Ciochinaru: S-a golit stadionul.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că tot ați atins această latură simbolică a vizitei lui Joseph Biden la Kiev, dumneavoastră ca profesor de relații internaționale, sigur aveți o părere specială despre prima vizită a unui președinte american într-un teatru de război unde nu se aflau trupe americane, una la mână, și a doua: trebuie să amintim că a fost monitorizat și de pe spațiul aerian al României, care au vegheat de la marginea spațiul aerian românesc spre cel ucrainean.

Ștefan Ciochinaru: Da, vedeți? Haideți să rămânem în planul simbolic, comentând această întrebare a dumneavoastră. Aveam, până acum, imaginea construită cu grijă, vreme de 20 de ani, a unui Vladimir Putin, caratist, călare pe tigru, luptându-se cu ursul, macho man.

Acest macho man se ascunde în buncăre, în vreme ce bătrânul Biden a aterizat la Kiev, în mijlocul războiului, în inima țării agresate.

Bătrânelul s-a dovedit un luptător extraordinar. Omul care, ați văzut, își îndoaie genunchii când merge, de bătrânețe, dar e mai viu și mai puternic decât tigrul de hârtie.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Invitat la Subiectul săptămânii a fost profesor relații internaționale, Ștefan Ciochinaru. Domnule Ciochinaru, vă mulțumesc și vă mai așteptăm la radio.

Ștefan Ciochinaru: Cu Ucraina până la capăt, a spus Joe Biden, și așa va rămâne întreaga lume liberă.

Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Vă mulțumesc!

Ștefan Ciochinaru: O zi buna!

Liderii formatului B9 s-au angajat la creșterea prezenței militare pe flancul estic al NATO

Publicat de Gabriel Stan, 27 februarie 2023, 13:46

Sonia Raicu (realizator rubrică): Miercuri, la Varșovia, liderii formatului București 9 au adoptat o declarație comună, la un an de la invadarea Ucrainei.

Mesajul transmis de aceștia a fost că Rusia a calculat extrem de greșit invadarea Ucrainei și subminarea ordinii internaționale.

Pentru a-și proteja cetățenii și teritoriul, aliaţii sunt pregătiți să crească nivelul prezenței militare în țările de pe flancul estic.

Liderii participanți au discutat despre modalitățile de a trage la răspundere Rusia, prin instrumentele dreptului internațional, pentru crimele comise în conflictul din Ucraina.

Totodată, s-a discutat despre situația prezentă a Republicii Moldova în actualul context al conflictului din Ucraina și despre provocările de securitate actuale la adresa Chișinăului.

Președintele Klaus Iohannis, care a fost prezent la Varșovia, a declarat miercuri că statele de pe flancul estic al NATO au datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii și a subliniat că sporirea prezenței militare americane în regiune trebuie să continue: Noi, liderii de pe flancul estic, avem datoria de a arăta fermitate în apărarea păcii.

Trebuie să continuăm să dovedim fermitate în îndeplinirea angajamentelor de sprijin pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar pentru a câștiga acest război.

România va continua să facă acest lucru. Nu suntem singuri în demersul nostru. Efortul nostru are un obiectiv și o amploare transatlantice.

Sonia Raicu (realizator rubrică): Şi președintele SUA, Joe Biden, s-a angajat miercuri, în prezența secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, să protejeze țările de pe flancul estic al NATO, afirmând că acestea reprezintă prima linie de apărare împotriva Rusiei. La rândul său, Jens Stoltenberg a declarat că ciclul agresiunii rusești trebuie întrerupt.

Jens Stoltenberg: Președintele Putin nu se pregătește pentru pace, ci se pregătește pentru război. Trebuie să menținem și să ne intensificăm sprijinul pentru Ucraina, să oferim Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a câștiga.

Nu știm când acest război se va încheia, însă atunci când se va întâmpla trebuie să avem grijă ca istoria să nu se mai repete.

Am văzut modelul de agresiune al Rusiei de-a lungul mai multor ani: Georgia în 2008, Crimeea și Donbas în 2014, iar apoi invazia Ucrainei, anul trecut. Nu putem permite Rusiei să afecteze securitatea Europei.

Vizita șefului Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze în România

Publicat de Gabriel Stan, 9 ianuarie 2023, 14:20

Bogdan-Silviu Răducan (realizator rubrică): Generalul Stéphane Mille, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze, a efectuat în prima zi a acestui an o vizită în România.

Cu acest prilej, generalul Mille i-a vizitat pe membrii detașamentului francez de apărare aeriană dislocat în România și a avut o întrevedere cu șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Viorel Pană, în care au fost analizate modalități de dezvoltare a cooperării dintre cele două structuri.

Dislocarea sistemului francez de apărare aeriană MAMBA în România face parte din setul de măsuri adoptate de Alianța Nord-Atlantică pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic al NATO.

Ovidiu Raețchi: Marea Neagră este o prioritate zero pentru Alianța Nord-Atlantică, pentru că Alianța e una cu caracter defensiv, iar Marea Neagră e vizată de un război de agresiune, însoțit de încercări de a modifica granițele

Publicat de Gabriel Stan, 12 decembrie 2022, 14:03

La „Subiectul săptămânii” aducem în atenția dumneavoastră concluziile ministerialei NATO desfășurată săptămâna trecută la Bucureşti, primul eveniment de nivel înalt al NATO într-un stat de pe flancul estic, după agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Vă invităm să ascultați un fragment din emisiunea „Euroatlantica”, difuzată joi seara, la Radio România Actualități.

Invitații lui Radu Dobrițoiu au fost Ovidiu Raețchi, preşedintele Centrului Euroatlantic pentru Reziliență, și Ion Petrescu, colonel în rezervă, analist militar, fost director al trustului de presă al Armatei.

Radu Dobrițoiu (realizator): Ce mesaj transmite alegerea Bucureștiului pentru această reuniune?

Ovidiu Raețchi: Sunt două mesaje. În primul rând, în mod evident, este sprijinul față de partenerii ucraineni, care a fost subliniat și care a fost dezbătut în detaliu de-a lungul zilelor reuniunii ministeriale.

În mod evident, este și un semnal în raport cu importanța României în acest flanc, pentru că, dacă te uiți la linia celor trei mări dinspre estul Europei, adică de la Baltica la Marea Neagră și la Adriatică, vei înțelege imediat de ce e Marea Neagră este o prioritate zero pentru Alianța Nord-Atlantică, astăzi; pentru că Alianța e una cu caracter defensiv și pentru că Marea Neagră e, în acest moment, vizată de un război de agresiune, însoțit de încercări de a modifica granițele.

Iar dacă flancul baltic a fost deplin consolidat, ca efect nescontat, dacă în sud, la Adriatică, există, sigur, încercări de destabilizare hibridă, dar nu se poate vorbi de o agresiune directă din rațiuni geografice, Marea Neagră este direcția care trebuie stabilizată și protejată, iar România a reprezentat promotorul strategic al acestei idei încă după ocuparea și anexarea ilegală a Crimeei.

Noi am pledat pentru o pondere egală a prezenței înaintate NATO la Marea Neagră, în raport cu Baltica. Și iată că istoria ne dă dreptate, în ideea că, dacă Federația Rusă simte o anumită vulnerabilitate într-o zonă, acolo își va concentra eforturile. Or, la Marea Neagră avem Ucraina, avem Moldova cu Transnistria, cu Găgăuzia, avem Georgia.

Toate aceste idei au fost formulate de România, care, politic, a fost, este și va fi actorul de la Marea Neagră cu cel mai puternic discurs pro-NATO și al creșterii prezenței NATO, iar opțiunea pentru București a fost o consecință.

Radu Dobrițoiu (realizator):  Domnule colonel Ion Petrescu, pe palierul militar s-a discutat de Ucraina. Ce concluzii putem trage după reuniunea de la București? Cât de importantă este Ucraina, rezistența Kievului în strategia de securitate a NATO?

Ion Petrescu: Au fost la București voci care au perceput această reuniune de-o manieră, pe care aș caracteriza-o cu eleganță, bazată pe lipsă de informație. Sigur că toți cei care au participat la această reuniune a miniștrilor de externe ai NATO știau că principala problemă rămâne Ucraina.

Ucraina, din perspectiva faptului că și-a propus, anul viitor, așa cum zicea președintele Zelenski, să-și elibereze toate teritoriile, inclusiv Donbasul, Ucraina de Sud și Crimeea, un obiectiv extrem de ambițios, în condițiile în care, așa cum declara președintele Putin, Rusia rămâne cu trupe în Ucraina și își apără interesul național acolo.

La momentul când difuzați emisiunea, sunt 125.000 de mobilizați trimiși de Kremlin în sprijinul forțelor destinate inițial pentru operațiunea militară specială pe teritoriul statului ucrainean și se preconizează ca restul, până la 300.000, să fie trimiși după terminarea perioadei de instruire, probabil înainte de data de 1 martie.

De aceea, această voce unitară a miniștrilor de externe aliați a contat foarte mult, deoarece aici nu e vorba doar de simple declarații, ci de o bifare a unor angajamente anterioare, care încep de la livrarea de armament, cum procedează Statele Unite al Americii, Marea Britanie, până la alte modalități de ajutorare a statului ucrainean, greu încercat în această iarnă de bombardamentele cinice ale Federației Ruse și care va primi, cu recunoștință, toate aceste generatoare pe care o serie de state europene le-au pregătit; le trimit pe calea aerului pentru a ajuta populația ucraineană greu încercată de acest război dus pe frontul de est.

Vizita comandantului forțelor terestre SUA pentru Europa și Africa la București

Publicat de Gabriel Stan, 28 noiembrie 2022, 13:38

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Generalul Daniel Petrescu, șeful statului Major al Apărării, s-a întâlnit miercuri la București, cu generalul Darryl Williams, comandantul forțelor terestre ale Statelor Unite ale Americii pentru Europa și Africa.

Cei doi oficiali au discutat despre consolidarea capacității defensive aliate pe flancul estic al NATO, postura forțelor americane în România și despre pregătirea militarilor celor două țări în cadrul evenimentelor majore de instruire.

Programul comandantului USAREUR a cuprins și întrevederi la comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est și la Statul Major al Forțelor Terestre.

Reportaj Smârdan – Exercițiul “Justice Eagle 22.1”

Publicat de Gabriel Stan, 18 martie 2022, 12:39

900 de militari români și americani, cu peste 70 de mijloace tehnice s-au instruit în comun, în perioada 2 la 10 martie, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forțelor Terestre Române, din Smârdan, în cadrul exercițiului “Justice Eagle 22.1”.

Acesta a fost organizat de Brigada 9 Mecanizată “Mărășești” și s-a desfășurat în baza unui scenariu unic, imaginar, dar adaptat amenințărilor operaționale posibile.

Tragerile de luptă s-au executat cu tancuri T-55, transportoare amfibiu blindate TAB-77, vehicule de luptă „Bradley” și transportoare blindate Stryker.

Militarii americani provin din detaşamentele dislocate în România ca parte a măsurilor de consolidare a posturii aliate pe întreg flancul estic al NATO, ca formulă defensivă de asigurare a securităţii aliaţilor şi de descurajare a acţiunilor agresive în regiunea Mării Negre.

Comandantul Brigăzii 9 Mecanizată “Mărășești”, colonel Adrian Costaru, ne-a prezentat situația din poligon și a oferit detalii în legătură cu acest exercițiu:

Militarii români prezenți la exercițiul “Justice Eagle 22.1” au făcut parte din Brigada 9 Mecanizată “Mărășești” (Batalionul 341 Infanterie “Constanța”, Batalionul 911 Infanterie “Capidava”, Batalionul 912 Tancuri, “Scynthia Minor”, Batalionul 114 Tancuri “Petru Cercel” și Batalionul 168 Sprijin Logistic “Pontus Euxinus”.

La exercițiu a asistat și un grup de aproximativ 40 de studenți de la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați.

Despre experiența trăită într-un poligon militar, trei dintre studenții prezenți ne-au împărtășit opinia lor despre cele văzute în poligonul Smârdan.

Alexandru Ciubotaru: Mi-a plăcut că s-au coordonat foarte bine și faptul că armata americană a adus tehnică militară modernă la Galați.

Daniela Lungeanu: Am fost foarte încântată și eram sigură că voi descoperi alte lucruri noi față de cele pe care le știam deja, despre ce se întâmplă într-un poligon. 

Sunt la primul contrac ca rezervist voluntar și sunt impresionată și mândră de tot ceea ce înseamnă armata.

Gabriel Silion: Este o experiență ieșită din comun, deoarece nu te întâlnești în fiecare zi cu un soldat al unei armarte mari cum este cea a Statelor Unite, să porți un mic dialog… Fără doar și poate aș mai participa la un eveniment de acest gen.

Exerciţiul multinaţional „Justice Eagle” se desfăşoară anual pe teritoriul României şi are ca obiective creşterea interoperabilităţii forţelor armate membre ale NATO, menţinerea capabilităţii de dislocare şi instruire în comun prin exersarea sprijinului logistic aferent şi dezvoltarea unui mediu regional favorabil cooperării militare multinaţionale.

Reportajul a fost realizat de Gabriel Stan, de la Jurnal Militar Radio România Actualități.

Sursa Foto: Gabriel Stan

Vizită de informare la Craiova

Publicat de Gabriel Stan, 14 februarie 2022, 12:30

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Preşedintele Klaus Iohannis și conducerea Ministerului Apărării Naționale au vizitat joi, la Craiova, și Brigada Multinațională Sud-Est unde le-au fost prezentate proiectele de modernizare și tehnica de luptă, inclusiv transportoarele blindate Piranha 5.

În discursul adresat militarilor, președintele Iohannis a reamintit că înființarea Comandamentului Multinațional de Brigadă Sud-Est este rezultatul deciziei comune, în cadrul Alianței Nord-Atlantice, de consolidare a apărării pe Flancul estic al NATO.

Klaus Iohannis: Această structură reflectă hotărârea României, a aliaților și a NATO, ca întreg, de a lucra împreună, în solidaritate și deplină unitate, pentru a întări postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul estic, în regiunea Mării Negre și în spațiul euroatlantic în ansamblu.

Adrian Gîtman (realizator rubrică): Brigada Multinațională Sud-Est este cea de a patra structură a Alianței Nord-Atlantice găzduită de România, alături de Unitatea de Integrare a Forțelor NATO și Comandamentele Diviziei Multinaționale și respectiv Corpului Multinațional Sud Est.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă și ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări

Publicat de Gabriel Stan, 1 februarie 2022, 15:24

Camelia Stroiu (realizator rubrică): CSAT s-a întrunit miercuri în vederea analizării situaţiei de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe flancul estic al NATO atât din punct de vedere militar, economic şi energetic, dar şi din perspectiva unei migraţii necontrolate.

În cadrul şedinţei au fost examinate demersurile recente ale Federaţiei Ruse şi au fost analizate acţiuni potenţiale precum atacurile cibernetice, folosirea dezinformării şi a propagandei sau utilizarea energiei ca mijloc de a atinge obiective politice.

Şeful Statului Major, generalul Daniel Petrescu, a prezentat un plan de măsuri care vine în completarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, care urmăresc pregătirea corespunzătoare a României pentru orice scenariu, plan care a fost aprobat de membrii CSAT.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a declarat că România continuă să se angajeze în apărarea principiilor și valorilor spațiului euroatlantic din care face parte și că este gata să găzduiască o prezență aliată crescută.

Klaus Iohannis: Consolidarea prezenței aliate pe flancul estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate.

NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Președintele României a mai subliniat rolul primordial al dialogului diplomatic pe care NATO continuă să-l propună Rusiei, dar a adăugat că trebuie să fim pregătiți și pentru scenariul în care Moscova refuză continuarea acestui dialog, asigurând totodată că România, ca membru al NATO, se bucură de toate garanțiile de securitate și că nu este cazul ca vreun cetățean al țării să se teamă.

Tot miercuri, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Moscova, John Sullivan, a înmânat Ministerului rus de Externe răspunsul oficial al Statelor Unite și NATO privind lista de cerințe publicată de Rusia.

Printre pretențiile Rusiei în vederea reducerii tensiunilor din Europa se numără interdicția Ucrainei de a intra în NATO, precum și limitarea desfășurării de trupe și arme pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Secretarul de stat al Statelor Unite al Americii, Antony Blinken, a declarat imediat după transmiterea documentelor că aliații resping pretențiile Moscovei, dar că nu vor renunța la politica ușilor deschise.

Antony Blinken: Am explicat foarte clar că sunt principii fundamentale față de care ne-am obligat să le susținem și să le apărăm, inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege aranjamentele de securitate și alianțele.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Șeful diplomației americane a mai adăugat că documentele transmise Moscovei conțin o serie de propuneri asupra subiectelor la care se poate ajunge la un acord cu Rusia, inclusiv depsre controlul armelor și despre desfășurarea de rachete în Europa, precum și tratatul privind controlul armelor nucleare.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat că aliații sunt pregătiți să se angajeze într-o conversație reală cu Rusia, adăugând că progresul în susținerea și consolidarea principiilor fundamentale ale securității europene depinde de măsuri din partea Rusiei.

Jens Stoltenberg: Rusia ar trebuie să se abțină de la poziții de forță coercitivă, retorică gresivă și activități maligne îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, ar trebui să-și retragă forțele din Ucraina, Georgia și Republica Moldova, unde sunt desfășurate fără acordul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor.