Muzica Unei Generații Perene – Albume de colecție – Nicolas Simion – TRANSYLVANIAN JAZZ!

Publicat de Bogdan Dragomir, 16 iulie 2020, 11:27 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:05

Bun regăsit tuturor! Sunt Bogdan Dragomir, realizatorul emisiunii Muzica Unei Generații Perene la Radio România Regional și astăzi, la rubrica „Albume de colecție”, vă invit să ascultați câteva piese de pe albumul TRANSYLVANIAN JAZZ, unul dintre cele peste 50 de albume ale celui mai cunoscut solist instrumentist de jazz din România!

Pentru cei care-l cunosc mai puţin, consemnăm că saxofonistul, compozitorul, şeful de formaţie Nicolas Simion (născut la 15 iunie 1959 în localitatea Dumbrăviţa din zona Braşovului) şi-a început studiile muzicale la Liceul de Artă din Braşov, apoi a continuat la Conservatorul bucureştean unde s-a pregătit temeinic în domeniul marii muzici.

„Transylvanian Wood” (comp.&arr. by Nicolas Simion) de pe albumul „Transylvanian Jazz” (C&P 2013 Estefan Prodcom) interpretată de Nicolas Simion Group.

După terminarea studenţiei la Conservator (absolvit în 1983), a luat timp de trei-patru ani lecţii particulare de dirijat cu maestrul baghetei Constantin Bugeanu şi de compoziţie cu profesorul Nicolae Coman. A devenit poli-instrumentist autodidact (saxofoane, bass-clarinet, taragot, flaut), debutând în jazz în anii ’80 și continuă să performeze cu succes și în actualitate după patru decenii de carieră neîntreruptă!

Între anii 1981-1988, Nicolas Simion a activat în România, mai precis în Bucureşti, apoi perioada de la Viena derulată între 1989 şi 1998, etapa de la Köln, din 1998 până în prezent, dar și concertele și turneele remarcabile din punct de vedere artistic realizate începând cu 1991, în Austria, Germania (unde s-a stabilit ulterior, la Köln, în 1998), în Polonia, Bulgaria, Ungaria, Elveţia, Franţa, Comunitatea Statelor Independente, Japonia, Grecia, SUA etc.

„Wedding Songs from Banat” (comp.&arr. by Nicolas Simion) de pe albumul „Transylvanian Jazz” (C&P 2013 Estefan Prodcom) interpretată de Nicolas Simion Group.

Artistul Nicolas Simion, cu peste 50 de discuri realizate – a devenit muzicianul român de gen cu cea mai bogată discografie și s-a impus în ultimii ani drept cel mai notoriu reprezentant peste hotare al jazz-ului românesc, lui conferindu-i-se de altfel, în primii ani ai mileniului, Premiul pentru cel mai valoros muzician român din diaspora.

Neîndoielnic, Nicolas Simion este şi rămâne unul dintre puţinii, dacă nu unicul muzician al nostru care continuă în contemporaneitate, pe linia de filiaţie deschisă de un Jancy Körössy, un Richard Oschanitzky, un Johnny Răducanu, tradiţia configurării unui crez stilistic şi conceptual care să particularizeze jazz-ul românesc ca o voce distinctă în concert internaţional. (Sursa: “Omul cu două note în nume” de Florian Lungu – selecțiuni)

„Hora Funk” (comp&arr. by Nicolas Simion) de pe albumul „Transylvanian Jazz” (C&P 2013 Estefan Prodcom) interpretată de Nicolas Simion Group.

Realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir, vă mulțumește pentru atenție și audiție și până la o nouă reîntâlnire muzicală vă dorește toate cele bune!

Surse: Casa de producție Estefan Prodcom, “Omul cu două note în nume” de Florian Lungu – selecțiuni, info și muzică din arhiva personală. Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir

Muzician şi Jurnalist la

Fonoteca melomanului – Cornel Fugaru, Aura Urziceanu şi Laurenţiu Cazan!

Publicat de Bogdan Dragomir, 28 decembrie 2018, 11:35 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:01

În ultima ediţie a FONOTECII MELOMANULUI din acest an, am ales trei personalităţi ale muzicii româneşti!

Unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi compozitori ai muzicii uşoare româneşti şi totodată unul dintre primii interpreţi şi creatori ai rock’n roll-ului românesc – Cornel Fugaru! Un artist complet – pianist, vocalist, compozitor şi aranjor – a îmbogăţit Fonoteca de aur a radioului public cu o valoroasă colecţie de piese muzicale, a plecat în nefiinţă în data de 13 iulie 2011, după o nedreaptă suferinţă.

S-a născut la 2 decembrie 1940, la Bucureşti. În perioada 1961 – 1966 a studiat la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” din București şi în anul 1964, la 22 octombrie, a debutat pe scenă, la Casa de cultură a sectorului 2 din București, împreună cu formația Sincron pe care a fondat-o, în acelaşi an, și pe care a condus-o până în anul 1978. Trupa este considerată prima formaţie de la noi care a cântat rock ‘n’ roll autentic. Sincron îi avea în componenţă pe Cornel Fugaru – la voce, orgă și pian, Alexandru Arion – voce şi chitară solo, Dan Voinescu – voce şi chitară, Antoniu Cobîrzan – chitară bas, Ilie Mihalache – la baterie şi Constantin Cobîrzan – la chitară melodică.

Trupa a rămas cunoscută pentru interpretarea unor prelucrări ale unor melodii populare românești, cum sunt „Ana Lugojana”, „Pe lângă plopii fără soț”, „Ducea rufele la râu”, „Alunelul”, sau „Jocul fetelor”.

„Ana Lugojana” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Sincron.

După absolvirea Conservatorului, Cornel Fugaru a fost profesor la Școala Populară de Artă din București. A realizat numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme – „Opt minute de vis” (1966); „Opt exerciţii de 625 de linii” (1967), film TV; „Împuşcături pe portativ” (1967), regia Cezar Grigoriu – şi a scris şi muzică de film pentru pelicule precum „Brezaia”, „Cici”, Cei 4 M”, „Oacă şi Boacă” etc. A adaptat numeroase melodii populare româneşti, precum „Ducea rufele la râu”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „Alunelul”, „Jocul fetelor”, „Sârba muntenească”, „Hăulita de la Gorj”.

A compus zeci şi zeci de melodii, multe dintre acestea devenind şlagăre veritabile. Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri”, ”Ave Maria”, ”Cât de grea e tăcerea”, ”Lângă mine să fii”, ”Cerul nopții”, ”Ne-a pierdut de pe aripa ei iubirea”, ”Fluturi de lumină”, ”Nu te mai iubesc”, ”Așteptam un cuvânt”, „Am ales nemărginirea” sau ”De ce-ai plecat din viața mea”. În calitate de compozitor a colaborat cu unii dintre cei mai buni soliști ai muzicii româneşti – Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Anda Călugareanu, Corina Chiriac, Elena Cârstea, Monica Anghel, Aurelian Temișan fiind doar câţiva dintre artiştii care au făcut ca mesajul muzicii lui Cornel Fugaru să ajungă în inimile românilor.

„Spune-mi” (Cornel Fugaru/Mirela Fugaru) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio Romania , P – 2006 Roton) interpretat de Monica Anghel.

cornel-fugaru-1_medium

Activitatea muzicală a lui Cornel Fugaru a fost, încă din 1964, strâns legată de radioul public, care i-a difuzat compoziţiile, atât în interpretarea artiştilor consacraţi, cât şi a tinerelor talente. Îndrăgitul artist, cunoscut inclusiv pentru că a compus muzică de film şi imnul dedicat Naţionalei de fotbal a României, a fost şi un descoperitor al talentelor autentice, pe care le-a susţinut şi format de-a lungul carierei sale.

Cornel Fugaru a făcut parte din juriile unor festivaluri muzicale naţionale şi internaţionale, a susţinut concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret, în filme şi a obţinut numeroase premii la marile concursuri din România şi din străinătate: Sofia (1968), Poznan (1978), Mamaia (1983 şi 1986), Australia (1997 şi 1998), dar şi premii ale Uniunii Compozitorilor din România (1988, 1990, 1995).

Peste 600 de piese muzicale sub semnătura sa, muzică de film, muzică de teatru, dar şi o rapsodie, compuse de maestrul Cornel Fugaru, creator, împreună cu soţia sa, interpreta şi poeta Mirela Fugaru, a faimosului festival internaţional „Steaua de aur”, apreciat la superlativ chiar de către FIDOF, cea mai înaltă autoritate în materie de festivaluri din lume. Cornel Fugaru s-a ocupat până în ultimele clipe de cei mai tineri interpreţi, cu răbdare şi cu o extraordinară pasiune.

„Prayer” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Noni Razvan Ene.

La 29 noiembrie 2004, Societatea Română de Radiodifuziune, în colaborare cu TVR 2 l-au omagiat pe Cornel Fugaru, la Studioul de Concerte „Mihail Jora” al Radioului, în spectacolul dedicat aniversării a 40 de ani de carieră de compozitor şi de la lansarea formaţiei „Sincron”. Tot cu acel prilej, a fost lansat un set de patru albume cu melodii ce au marcat şi punctat cariera compozitorului Cornel Fugaru şi, de asemenea, cartea semnată de ziarista Oana Georgescu, ambele purtând acelaşi titlu – „Fugar(u) prin lumea muzicii”.

https://www.youtube.com/watch?v=3CQ-oGIbYfs

(Emotie de toamna – Cornel Fugaru/Nichita Stanescu)

Muzicologul Florian Lungu a admirat-o şi prezentat-o în numeroase ocazii. În 1986, Aura a compus şi înregistrat, în ţară, în jur de 40 de melodii. Toate şlagăre. „Dor de viaţă”, pe versuri de Dan V. Dumitriu, a fost orchestrată de George Natsis şi lansată chiar la Sala Radio, cu ocazia concertului aniversar Aura Urziceanu & Radio Big Band, în 1987. Artista plecase apoi din nou în turnee, iar una din mătuşile sale, cu care ţinea legătura, îi spunea, bucuroasă, că „Dor de viaţă” se aude şi de şase ori pe zi la radio!

În Japonia, Brazilia, Australia, ca şi-n alte colţuri de lume, Aura Urziceanu şi-a obişnuit publicul nu doar cu teme de jazz, cu prelucrări după Bach, Paganini sau Enescu, ci şi cu folclor sau cu muzică pop. Brazilienilor le-a plăcut cel mai mult din întreg repertoriul româncei „Dor de viaţă”. Cu siguranţă, le-a evocat tuturor exuberanţa Carnavalului de la Rio! Cu toate că a interpretat, de-a lungul anilor, muzică în mai multe limbi, Aura Urziceanu a simţit că mesajul optimist al cântecului „Dor de viaţă” nu trebuie tradus, nici în portugheză şi nici măcar în engleză! Şlagărul se regăseşte pe albumul editat la Electrecord sub titlul „Dor de viaţă” , ca şi pe compilaţia „The Best of Aura”.

Ascultătorii Radio România au iubit dintotdeauna „Dor de viaţă”. Artista a povestit că era adesea oprită pe stradă de admiratori, cu aceste cuvinte: „Parcă special cei de la radio difuzează piesa, ca să avem chef să mergem la serviciu! Ne transmite o stare de bine şi, într-adevăr, ni se face chef de viaţă!”. A scrie un şlagăr cu sonorităţi de jazz, care se ascultă cu drag, la radio, în plină zi, şi după 40 de ani, este o dovadă de inteligenţă artistică.

Socotită drept una dintre vocile cu cea mai mare capacitate improvizatorică din jazz-ul mondial, artista are drept motto cuvintele „Nu sunt geniu, sunt muzică”. „Dor de viaţă” este dovada că Aura Urziceanu e muzică şi multă, multă bucurie!

Sursa: Youtube.com – Proiectul „Eu aleg România!” – Radio România Tg. Mureş
Coordonator proiect – Dana Ardelean
Realizator/voice over – Dana Ardelean
Prezentator – Nicoleta Ghişa
Editor imagine/operator video – Alin Mariş

Laurentiu-Cazan (andreipartos.ro)

S-a născut la Bacău în data de 28.12.1957 şi locuieşte în Buzău. Este un multiinstrumentist (vioară, pian, chitară, muzicuță, percuție), compozitor, textier, solist vocal şi orchestrator. A studiat vioara și pianul încă din copilărie. Fiind autodidact, mai târziu învață să cânte la chitară (acustică, electrică, bas) și își însușește tehnica percuției. Pentru el, muzica se împarte în bună şi proastă. Abordează cu dezinvoltură genuri muzicale foarte diferite: simfonică, populară, ţigănească, spaniolă, italiană, country, grecească, pop, rock, jazz, etc. Astfel, cu toată varietatea genurilor pe care le abordează, creaţia sa este foarte unitară stilistic. Pe parcursul carierei a interpretat melodii atât în limba română cât și în alte 8 limbi străine.

„Say Something” (L. Cazan/L. Cazan) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

Ca instrumentist, (vioară, pian, chitară, percuţie şi muzicuţă) cântăreţ, compozitor şi orchestrator, Laurenţiu Cazan este considerat a fi unul dintre cei mai populari artişti din România. Se poate spune despre el că este un cantautor prin excelenţă, dar se mai spune că excepţiile întăresc regula. Astfel, vizita generoasă în România a unui grup de compozitori de elită (din Nashville – S.U.A.) ce viza un schimb de experienţă dintre aceştia şi compozitorii români, (din care a făcut parte şi Laurenţiu) având ca fond încurajarea drepturilor de autori din ţara noastră, a dus la crearea unor compoziţii remarcabile. Aşa a luat naştere piesa “Without me”, lucrare scrisă la Sinaia în martie 1994 (muzică şi text: Laurenţiu Cazan-România & Gary Burr-S.U.A.).

„Without Me” (Laurenţiu Cazan / Garry Burr) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

poze-din-oct-1996-lansare-cd-say-something-laurentiu-cazan-prod-intercont-music-foto-arhiva-personala-b-d-ref-600

Primul LP al lui Laurenţiu Cazan, editat de Casa de Discuri INTERCONT MUSIC şi intitulat “Say Something “, este o superbă culegere de hit-uri, pentru că de aici nu lipsesc “Angel”, ”Pescăruşul”, ”Noaptea în vis”, cântece binecunoscute deja dar şi piese vechi de peste 30 de ani, cum ar fi ”Copil orfan” sau piesa instrumentală “Întoarcere în timp”, sau binecunoscuta compoziţie “Without me”- considerată de către casa producătoare ca fiind hitul discului.

Începuturile carierei sale sunt legate de Orchestra Liceului de Muzică din Bacău, unde cântă într-un taraf, la vioară. În perioada următoare cântă în mai multe formații: Omicron (1973-1978),  Nona (1978-1979) alături de Mihaela Runceanu, Apollo a Teatrului „Toma Caragiu”, Ploiești (1980-1981), Litoral (1981-1982), Cromatic (1985-1986), Sfinx (1986-1990).

„Întoarcere în timp” (L. Cazan/instrumentala) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

Primii paşi în afirmarea artistică îi face pe scena Teatrului din Ploieşti (1981), împreună cu  formaţia LITORAL, al cărei chitarist era. Un an mai târziu, în 1982 are prima apariţie TV într-o emisiune realizată la TVR de renumitul Producător şi Realizator Titus Munteanu, în care îşi interpretează compoziţia „Uită tristeţea„.

https://www.youtube.com/watch?v=Yd5if-clP8c

În 1983 urmează alt succes, ” Sunetul ploii ”

https://www.youtube.com/watch?v=ak2eThB3Hbs 

piesă care-i pune în valoare deosebita personalitate artistică.

La finalul acestui material dar şi la final de 2018, vă doresc sănătate multă, bucurii împreună cu cei dragi şi Un An Nou 2019 mai bun! LA MULŢI ANI!

Sursa: wikipedia.org.com, youtube.com, www.radioromaniaregional.ro/eualegromania/ , Agenţia de presă RADOR, arh. pers. Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România! Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la Radio România Regional.

Dor de viaţă – Aura Urziceanu

Publicat de Cristina Ion, 15 octombrie 2017, 08:24

Nestăpânită-i va fi fost Aurei Urziceanu dragostea de oameni, dacă a putut face un cântec precum acesta! Era deja o răsfăţată a publicului de jazz, după ce o descoperise marele Duke Ellington (şi apăruse alături de acesta la Carnegie Hall, în 1972); cântase cu Quincy Jones, Dizzie Gillespie, Thad Jones & Mel Lewis, şi alături de mari vocaliste, precum Sarah Vaughan şi Ella Fitzgerald, pe mari scene ale lumii; era a lumii, dar revenea mereu acasă, în România.

Muzicologul Florian Lungu a admirat-o şi prezentat-o în numeroase ocazii. În 1986, Aura a compus şi înregistrat, în ţară, în jur de 40 de melodii. Toate şlagăre. „Dor de viaţă”, pe versuri de Dan V. Dumitriu, a fost orchestrată de George Natsis şi lansată chiar la Sala Radio, cu ocazia concertului aniversar Aura Urziceanu & Radio Big Band, în 1987. Artista plecase apoi din nou în turnee, iar una din mătuşile sale, cu care ţinea legătura, îi spunea, bucuroasă, că „Dor de viaţă” se aude şi de şase ori pe zi la radio!

În Japonia, Brazilia, Australia, ca şi-n alte colţuri de lume, Aura Urziceanu şi-a obişnuit publicul nu doar cu teme de jazz, cu prelucrări după Bach, Paganini sau Enescu, ci şi cu folclor sau cu muzică pop. Brazilienilor le-a plăcut cel mai mult din întreg repertoriul româncei „Dor de viaţă”. Cu siguranţă, le-a evocat tuturor exuberanţa Carnavalului de la Rio! Cu toate că a interpretat, de-a lungul anilor, muzică în mai multe limbi, Aura Urziceanu a simţit că mesajul optimist al cântecului „Dor de viaţă” nu trebuie tradus, nici în portugheză şi nici măcar în engleză! Şlagărul se regăseşte pe albumul editat la Electrecord sub titlul „Dor de viaţă” , ca şi pe compilaţia „The Best of Aura”.

Big Band-ul Radio în direct pe TVR 2, de Ziua Internaţională a Jazz-ului

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 aprilie 2015, 07:30 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:05

Joi, 30 aprilie, de Ziua Internaţională a Jazz-ului, Big Band-ul Radio – dirijat de Ionel Tudor, este invitat să evolueze în direct pe TVR 2, în cadrul ediţiei speciale a emisiunii prezentate de Mike Godoroja şi Florian Lungu Noapte Indigo – Jazz, Blues and more.

Între orele 20:00 şi 22:00, toţi iubitorii jazz-ului din România se vor bucura de un program variat, alături de o parte dintre cei mai activi reprezentanţi ai genului. Pe lângă Big Band-ul Radio, emisiunea îi va aduce în faţa telespectatorilor pe: Snaco Dixieland Jazz Band – Sibiu, Irina Popa & The Sinners, Jazzappella, Mike Godoroja & Blue Spirit, Rareş Totu & The Midnight Sun – invitaţi George Baicea şi Nicu Patoi, Marcian Petrescu & Trenul de Noapte.

Două momente speciale în programul emisiunii vor cele dedicate memoriei lui Johnny Răducanu, momente marcate cu participarea actorului Ion Caramitru (alături de pianistul Dan Ardelean) şi a pianistului Dan Grigore.

Big Band-ul Radio va cânta alături de trei reprezentanţi extrem de cunoscuţi ai jazz-ului românesc: Berti Barbera – Americano / Lucky so and so, Hanno Hofer (de la Nighlosers) – Cadillac Baby şi Early in the Morning şi Mike Godoroja – piesa I’m Ready.

Ziua Internaţională a Jazz-ului (International Jazz Day) se sărbătoreşte anual în 30 aprilie, după ce în noiembrie 2011 UNESCO a ales această zi drept sărbătoare mondială a genului. Bucureştiul se alătură anul acesta manifestării internaţionale, eveniment a cărui „capitală mondială” în 2015 este Parisul. Pe 30 aprilie, la sediul UNESCO din capitala franceză va avea loc un concert de gală cu cele mai mari personalităţi ale jazz-ului mondial, dar se estimează că toate statele membre ale Uniunii Europene vor marca prin diverse evenimente această sărbătoare.

Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

Luiza Zan cântă cu Big Band-ul Radio

Publicat de Andrei Cretoiu, 16 aprilie 2015, 16:58 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:43

Aşa cum şi-a obişnuit publicul, Big Band-ul Radio propune şi în luna aprilie o frumoasă seară de jazz la Sala Radio. Dacă în cadrul seriei de concerte lunare intitulate Jazz pe româneşte – evenimente dirijate de Ionel Tudor şi moderate de Florian Lungu, aţi avut ocazia de a asculta nume importante ale scenei muzicale autohtone, ca Jazzappella, Mike Godoroja, Florin Răducanu, Berti Barbera, Hanno Höfer, Cătălin Milea ş.a., în concertul programat duminică, 19 aprilie, ora 19:00, o veţi aplauda la Sala Radio pe Luiza Zan, una dintre cele mai exotice prezenţe în muzica românească a ultimilor ani.

Aprecierea de care se bucură Luiza Zan s-a concretizat prin mai multe distincţii importante în ţară şi în străinătate. Pe lângă numeroase premii la concursurile autohtone de jazz, una dintre cele mai mari realizări ale artistei este premiul al II-lea la Shure Jazz Voice Competition în cadrul Festivalului de Jazz din Montreux, Elveţia, cel mai vechi festival din Europa şi unul dintre cele mai aclamate din lume. În iulie 2004 a câştigat şi premiul I la festivalul Cerbul de Aur, secţiunea interpretare, alături de trupa Slang, iar în cadrul Galei premiilor de jazz (organizate în primăvara anului 2012) a primit distincţia Muzicianul anului 2011.

Repertoriul artistei se situează la interferenţa mai multor genuri: New jazz inspirat de Billie Holliday, Ella Fitzgerald, Kurt Elling, Dianne Reeves şi mai ales de Nat King Cole, Soul & funk inspirat de Aretha Franklin, Chakka Khan, Erykah Badu şi Hip hop & R&b inspirat de D‘Angelo, Angie Stone, Bilal. Luiza Zan a cântat alături de nume sonore ca Sorin Romanescu, Mircea Tiberian, Pedro Negrescu, Romeo Cosma, Alex Man, Abert Tajti, Liviu Butoi, Nicolas Simion, Arthur Balogh, Cătălin Milea, Sebastian Burneci, Vlad Popescu etc., precum şi cu Rick Condit, Dave Stamps, Petras Geniusas, Corrine Chapelle, Gyarfas Istvan, Berkes Balazs, Peter Sarik ş.a.

Luiza Zan s-a făcut remarcată şi în calitatea sa de compozitor. A creat muzică de film, pentru pelicule precum Carambol, Circul Vesel şi Maria (nominalizat la categoria „cel mai bun film documentar” la Festivalul de la Lucarno – 2013) şi a compus întreaga partitură a muzicii spectacolului de teatru Năpasta, în regia lui Radu Afrim, care se joacă pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, în care este şi protagonistă.

Între 2008 şi 2010 a fost profesor universitar asociat la catedra de jazz a Universităţii de Muzică Bucureşti, fiind primul profesor de jazz vocal din România.

Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.

Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România – Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere – Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc

Florian Lungu – la aniversare

Publicat de Daniela Nicolae, 5 ianuarie 2015, 10:57

Realizator și prezentator de emisiuni radio și tv, critic muzical, compozitor, prezentator și realizator de concerte și festivaluri, Florian Lungu este cel care de peste 40 de ani promovează jazzul la Radio România și la Televiziunea Română.

Născut la București în 5 ianuarie 1943, Florian Lungu a studiat pianul din copilărie, îndrumat de tatăl său, Nicolae Lungu, renumit în lumea muzicală românească pentru compozițiile sale – lucrări corale religioase – și pentru activitatea ca dirijor al corului Patriarhiei Române. Pasiunea pentru muzică s-a transmis, firesc, de la tată la fiu, iar Florian Lungu a urmat cursurile Conservatorului din București la Secția „Compoziție”.

În prezent Florian Lungu este una dintre cele mai cunoscute și iubite personalități din jazzul românesc. La prima vedere pare o persoană severă, dacă îl cunoști și, mai ales dacă îl asculți vorbind despre jazz, realizezi că are mult umor și o mare delicatețe, că știe cu adevărat să-i susțină pe muzicienii români de jazz, iar orice comentariu legat de muzica lor este făcut cu eleganță, cu pricepere, prin stăpânirea unui bagaj uriaș de informații din istoria acestei muzici.

Fonoteca de jazz a Radiodifuziunii Române a fost organizată și păstrată prin grija lui „Moșu”, asa cum îi spun iubitorii jazzului, Florian Lungu fiind cel care a prezentat aproape toate festivalurile și concertele de jazz din România, de la sfârșitul anilor `70 și până în prezent. În tot acest timp a realizat nenumărate înregistrări.

LA MULȚI ANI și … la cât mai mult JAZZ! – aceasta cred că ar fi urarea potrivită pentru cel care de peste 40 de ani vă conduce pe cărările întortocheate ale jazzului, prin intermediul emisiunilor de radio și televiziune.

Emisiunile ”Colecția de Jazz” din această săptămână îi sunt dedicate lui Florian Lungu. Ne puteți asculta la:

Radio Chișinău, astăzi, 5 ianuarie și mâine, 6 ianuarie, de la ora 21.00;

Radio Cluj mâine, 6 ianuarie, și marți 13 ianuarie, de la ora 23.00;

Radio Târgu-Mureș  joi,  8 ianuarie, de la ora 23.00