Portrete muzicale – Aniversare MIRCEA VINTILĂ 75! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 martie 2024, 12:16

Bun găsit tuturor! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să aflaţi amănunte despre cariera artistică şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale cantautorului MIRCEA VINTILĂ, căruia îi dorim astăzi sănătate, toate gândurile bune şi La mulţi ani 75!

Aici puteţi asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene – Portrete muzicale – ”Aniversare MIRCEA VINTILĂ 75” de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat cantautorul MIRCEA VINTILĂ! Audiţie plăcută!

Mircea Vintila 1-1100 (www.romania-actualitati.ro)

Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul Ciocu’, este muzician, cântăreț  și compozitor român (cantautor) de muzică  folk.

Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, dar și ca membru fondator al super-grupului Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul  Bucureștiului de odinioară.

Mircea Vintilă la Radio Iași în 2011 (vechi.radioiasi.ro)

S-a născut pe 23 martie 1949 la Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa de violă). A terminat „Liceul Gheorghe Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi valoroși artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc,  Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.

Mircea Vintilă la Radio România Actualități 2 (andreipartos.ro)

În 1982 este editat LP-ul Peripeții noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada  1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990  primeşte ”Marele Premiu pentru întreaga activitate” în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.

Pasărea Colibri (intercontmusic.ro/arh.pers.B. Dragomir)

În 1992 fondează împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi  Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o intensă şi prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac  – CD/MC, 1999 Roton) dar şi numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).

Cantautorul Mircea Vintilă susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul ”Nu trântiţi uşa”. La acest album colaborează pentru prima dată cu prietenii şi colegii săi Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.

mircea-vintilă (andreipartos.ro)

În octombrie 2000, Mircea Vintilă înregistrează și lansează la Casa de discuri ROTON albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie,  Eugen Caminschi – la chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – chitară bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.

Mircea Vintilă la Radio România Actualități (andreipartos.ro)

Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001)  şi „10 Ani” (2003), ambele la  Roton. În plus, Vintilă a semnat un nou contract cu altă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (la chitară), Gelu Ionescu (claviaturi), Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (chitară bas), Elena Pavel şi Andrada Popa (backing vocal).

În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; ”Toţi într-o barcă” surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.

Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul ”Opere & operete”, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.

Patru ani mai târziu, la 2 martie 2009, cotidianul Jurnalul Național  lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu, Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În anul 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.

În cadrul emisiunii veți putea asculta piesele:

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.

„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.

„Peste răbdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music),  interpretată de „Pasărea Colibri”.

„Miruna” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă & Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music), interpretată de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.

„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri  & P – 1996 Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – varianta pop de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – (C – Radio România / P – 1995 Roton) interpretată de Mircea Vintilă.

P.S.: Am avut bucuria și privilegiul de a colabora cu Mircea Vintilă și cu colegii săi celebri din ”Pasărea Colibri” – în calitate de producător artistic al casei de discuri Intercont Music – la realizarea albumului ”Ciripituri” și pot afirma și confirma că orice simplă apariție și interpretare artistică a lui Mircea Vintilă se transformă într-un ”regal muzical”!

La mulți ani, Mircea Vintilă! 

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.org.ro, https://mirceavintila.wordpress.com/biografie/ şi materiale jurnalistice din arhiva personală Bogdan Dragomir.

Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Bogdan Dragomir (foto din arh. personala)

Bogdan Dragomir –

Muzician și jurnalist la

Radio România Regional.

Camelia Stănescu – ”Programul 3, Ce viață, ehei!”

Publicat de Camelia Teodosiu, 24 martie 2023, 15:46

Ați auzit? Ați văzut, ați ascultat? Vestea a circulat în toată presa! Tinerețea fără bătrânețe a Radioului a marcat 50 de ani de repere jurnalistice. Vi se pare ușor rebusistic anunțul? Descifrarea e simplă în cuvintele ei cheie. Este vorba despre ”O lume nebună, Decisă să spună, Ce vrei, ce nu vrei. O oază de viață, Cu muzica-n față, Dar și cu idei. Cu cai de povară, Ce-aleargă și cară, Dar și cu ponei. Programul 3, Ce viață, ehei!…”

Și acum, în tonul și ritmul specific anunțurilor radiofonice, citez sursa – Agenția RADOR Radio România și vă informez că în ziua de ”12 martie, s-au împlinit 50 de ani de la inaugurarea Programului 3 pentru tineret al Radiodifuziunii Române, primul post interactiv de radio din România, post de avangardă în perioada comunistă, locul în care s-a născut şi a evoluat „generaţia în blue-jeans” şi care a dăruit ascultătorilor esenţa spiritului tânăr. Programul 3 a reprezentat o gură de aer proaspătă, în vremea trecutului regim comunist, un post îndrăzneț, cu o atmosferă specială, care a strâns în jurul lui tineri, oameni de teatru și de muzică.

După Revoluția din Decembrie 89, Programul 3 şi-a reluat emisia și a primit numele de Radio România Tineret, iar peste ani, în 2004, Radio3Net a preluat această misiune, adaptând-o la vremurile şi cuceririle tehnice actuale.”

La scurt timp după momentul aniversar – 50 de ani de la inaugurarea programului 3 pentru tineret, m-am întâlnit, pentru aducere aminte și depănat momente frumoase, cu una dintre colegele dragi sufletului meu, al cărei nume este greu să nu îl asociezi cu Programul 3 – Camelia Stănescu.

Absolventă a Facultăţii de Limbi Romanice şi Clasice, secţia Limbă Franceză, Universitatea Bucureşti, invitata noastră – Camelia Stănescu a fost angajată ca redactor la Redacţia Emisiunilor pentru Copii şi Tineret. Din 1973 a făcut parte din echipa Programului 3. Realizatoare a unor emisiuni şi programe apreciate, Camelia s-a remarcat şi ca autoare de scenarii radiofonice originale difuzate în ciclurile „Jurnale şi memorii”,„Biografia unei capodopere”, „Figuri de seamă din istoria culturii universale.” A semnat seriale de dramatizări S.F. pentru emisiunea „Exploratorii lumii de mâine”. Teatrul Naţional Radio-fonic difuzează frecvent valoroasele ei adaptări radiofonice după opera lui Panait Istrati.

Și pentru că în meseria aceasta de jurnalist radio îți asumi dăruirea pentru Măria Sa Ascultătorul, cm spunea și Dan Ursuleanu, bineînțeles că am înregistrat dialogul nostru.

Așadar, voi așeza pe rafturile Bibliotecii de Bucurii 3 ediții speciale, date în serial, care sunt, într-un fel, oglindirea unor pagini ale cărții „O legendă a radioului românesc: Programul 3”. Scrisă și coordonată de Dan Ursuleanu. Prima ediție a cărții a fost lansată în anul 2008, la împlinirea a 35 de ani de la înfiinţarea Programului 3, iar acum la aniversarea celor 50 de ani a fost lansată ediția revizuită prin implicarea directă a Cameliei Stănescu Ursuleanu, invitată noastră din această seară.

În prima parte a dialogului nostru, Camelia Stănescu ne povestește care au fost primii ei pași în radioul public, cum s-a înființat Programul 3, care era atmosfera acelor ani, cum a început colaborarea cu Florian Pittiș…

Iată câteva fragmente relevante, extrase din cartea lui Dan Ursuleanu „O legendă a radioului românesc: Programul 3”

”După ce mi s-a decernat Premiul I la câteva Concursuri Naţionale de Recitări, am fost invitată să prezint emisiuni pentru copii, atât la Televiziune, cât şi la Radio. Aveam 13 ani. Nimic nu se compară însă cu anii mei de ucenicie petrecuţi în studiourile Treatrului Radiofonic, sub bagheta unor mari maeştri Mihai Zirra, Constantin Moruzan, Cristian Munteanu, alături de actori celebri: Clody Berthola, Elena Sereda, Alexandrina Halic, Ludovic Antal, George Calboreanu, Ştefan Mihăilescu – Brăila, Mircea Albulescu.

Când Val Moldoveanu a iniţiat şcoala lui de radio pentru copii, ştiam deja o groază de lucruri. Despre respiraţia care nu trebuie să se audă pe post, despre zâmbetul care iluminează vocea.” – Camelia Stănescu

”Prefer să o aduc drept referent pe mult evocata Raluca Bungărzan care sublinia, în 1981,meritele celebrului cuplu de prezentatori de la Clubului curioşilor Camelia – Florian: (n.r. Dan Ursuleanu)

„Camelia Stănescu are o voce radiofonică, e spontană, are farmec şi ştie să se adreseze ascultătorilor ca şi cum ar vorbi cu nişteprieteni intimi. Florian Pittiş este un actor total, e inventiv, are temperament, este mare iubitor de muzică. Iată, aşadar, că există motive foarte puternice ca ei să prezinte cu mult success Clubul curioşilor. Dar, ceea ce este esenţial, ei au devenit cu timpul un autentic cuplu radiofonic de prezentatori interpreţi, fără de care nici nu ne-am putea închipui cum ar arăta (sau mai precis cum s-ar auzi) Clubul curioşilor. Pentru ca o emisiune să fie cu adevărat interesantă, plăcută, utilă (am mai spus-o şi cu alte ocazii), ea trebuie nu numai să ne
ofere rubrici bine întocmite ci să aibă o personalitate inconfundabilă, nişte prezentatori pe care să-i aşteptăm cu nerăbdare în faţa aparatelor de radio, pentru ca cele 60 de minute să fie petrecute nu numai cu folos, dar şi cu încântare. Ca şi cum am aştepta o întâlnire tradiţională cu nişte prieteni vechi şi dragi. Clubul curioşilor (redactor Camelia Stănescu) este un asemenea prieten pentru nenumăraţi ascultători. Dar prezentarea, oricât ar fi de reuşită, oricâte informaţii ar conţine, nu este, bineînţeles, suficientă pentru a atrage pe cei cărora li se adresează emisiunea. Domenii dintre cele mai diverse pot reţine atenţia celui mai pretenţios dintre curioşi. Cei interesaţi de ştiinţă au putut afla noutăţi din electronica românescă de la ing. Dumitru Ionescu, precum şi despre o nouă disciplină care şi-a propus să pună în lumină valoarea ştiinţifică a urmelor unor fenomene pierdute în spaţiu şi timp. Cei ce se interesează de istorie au fost puşi la curent cu o descoperire (arheologică) de excepţie, necropola de la Alba Iulia, de către acad. Ştefan Pascu. Pentru cei ce iubesc a şaptea artă, o înregistrare primită de la Radiodifuziunea Franceză a oferit informaţii despre Festivalul filmului fantastic de la Paris şi despre Festivalul filmului ştiinţifico-fantastic de la Avoriaz. Mircea Florian a dezvăluit pentru melomani, cu inteligenţă şi competent, tainele muzicii electronice. Pasionaţii de frumos au fost invitaţi de Dan Grigorescu într-o fascinantă incursiune prin arta veacului nostru, iar cei pentru care poezia este arta artelor au fost regalaţi cu un excelent recital Blaga susţinut de Ştefan Iordache. Cei pentru care Blaga este Poetul, l-au ascultat cu evlavie recitându-şi un poem. Am dori să existe cât mai multe asemenea emisiuni, mai ales pentru cei tineri, pe care nu doar muzicafolk şi pop îi interesează.”

Şi iată cum era prezentatacest cuplu radiofonic, pe coperta revistei Radio-Tv Panoramic în numărul din 3-9 septembrie 1990:

„În relief RADIOGENIA: Actorul FLORIAN PITTIŞ şi realizatoarea CAMELIA STĂNESCU au făcut ca emisiunea Clubul curioşilor să fie capti-vantă, instructivă, seducătoare, îndrăgită de ascultători. Dialogurile lor pe unde au devenit un reper şi o tradiţie ale Radioului şi ale preferinţei publicului. Ele revelează de fiecare dată căradiogenia este o stare de graţie, o artă a rostirii la microfonaptă săconjugeinedit înzestrările naturale –vraja vocii– cu însuşirile perseverării în cunoaştere şi cultură”.

Realizator: Camelia Teodosiu

Foto: Arhiva Doamnei Camelia Stănescu Ursuleanu

Muzica Unei Generații Perene – ANDA CĂLUGĂREANU – Comemorare 30!

Publicat de Bogdan Dragomir, 15 august 2022, 11:25 / actualizat: 21 iunie 2023, 13:54

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE comemorăm 30 ani de la trecerea în neființă a îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk!

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

Anda Călugăreanu, pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Mircea Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aibă o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la evenimentele Cenaclului Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş. De asemenea, rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

Anda Călugăreanu a trecut la cele veşnice, la 15 august 1992, la doar 45 de ani, fiind înmormântată la Cimitirul Bellu.

Actorul şi regizorul Horaţiu Mălăele rememorează clipele trăite în compania Andei: „Am cunoscut-o de pe vremea studenţiei, cănd ea era cine era, iar eu, Horaţiu Mălăele, un nimeni. Eram uimit de performanţa ei şi de cea a lui Dan Tufaru şi a lui Florian Pittiş. S-a intămplat să ne întălnim în anturajul lui Toma Caragiu. Cu Anduţa am legat o prietenie de nedesfăcut.”

La rândul său, scriitorul Dinu Săraru afirmă despre artistă: „A fost într-adevăr un copil-minune în muzică şi în teatru, nu însă din stirpea celor de azi, care pier prematur, pănă la apusul soarelui, ca fluturii de varză toamna. Ea a fost şi a rămas în ochii noştri aidoma acelui buchet parfumat de lăcrămioare, care ne lasă să credem că primăvara e singurul anotimp de pe pămănt”.

Nicu Alifantis, cu care Anda Călugăreanu a acolaborat în mai multe proiecte artistice, spunea la rândul său: „Pentru oricare dintre noi, fie că am cunoscut-o sau nu, Anda a fost o mare artistă. Cred că toţi suntem convinşi că s-a grăbit plecând dintre noi. Cine ştie câte minuni ar mai fi putut înfăptui în teatru, în film şi în muzică ! Cât talent. Ce stea avea deasupra capului ei !”.

*****

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, Casa de discuri Electrecord, topromanesc.ro, arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir –

Muzician și jurnalist la Radio România Regional.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversarea compozitorului şi chitaristului ADRIAN ORDEAN – La Mulți Ani 65!

Publicat de Bogdan Dragomir, 10 martie 2020, 11:00 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:13

Astăzi, la Radio România Regional – MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE, îi dorim cu mare drag LA MULŢI ANI, cu sănătate şi cu toate gândurile bune artistului şi prietenului  ADRIAN ORDEAN!

Adrian Ordean la Radio Romania

Adrian Ordean (n. 10 martie  1955,  Sibiu)  este un chitarist și compozitor român. Este unul dintre compozitorii de marcă ai muzicii ușoare românești și unul dintre cei mai prolifici compozitori  români. Ordean este cel ce a inventat trupa  A.S.I.A. și a făcut din Compact  un brand pe scena pop-rock-ului. De asemenea, Adrian Ordean a cântat în lunga sa carieră în formațiile Riff, Roșu și Negru, Vocal Jazz Quartet Stereo, Schimbul III și Grup 74.

„Pseudofabula” (Adrian Ordean/Traian Furnea) de pe albumul „The Best of CLUB A” (C şi P – Electrecord EDC 311) interpretată de Roşu şi Negru.

La finele anului 1981, Adrian Ordean este recrutat în formația Roșu și Negru condusă de Liviu Tudan. Aici va cânta de-a lungul timpului, până-n anul 1988, alături de muzicieni de marcă precum chitariștii Dan Bădulescu, Florin Ochescu și Gabriel Nacu, basiștii Liviu Tudan, Mircea Marcovici, Dan Creimerman și Marty Popescu, bateriștii Liviu Hrișcu, Dorel Vintilă-Zaharia și Titi Herescu, claviaturiștii Cornel Cristei și Valentin Stoian. În 1988, va părăsi formația pentru a deveni membru al trupei Compact.

AO1_medium (radioromaniacultural.ro)

În perioada 1988 – 1996, Adrian Ordean face parte din grupul Compact, alături de Teo Peter, Emil Laghia, Aurel Vasilescu, Vlady Cnejevici și Leo Iorga.

Între 1996 – 2000, cântă la Schimbul 3, împreună cu Leo Iorga, George Pătrănoiu, Cătălin Dalvarea, Mario Țiclea, Andy Savastre. În 1997 apare primul album care se numește „Schimbul 3”, produs de casa de discuri Tempo Music, a lui Ioan Gyuri Pascu. Sub egida Roton, apare in 1998 „Schimbul 3 unplugged”.

„Inima mea (Adrian Ordean/Dinu Olăraşu)” de pe albumul „Cântaţi cu noi – Muzică Uşoară Românească” – CD4 (UCMR-ADA 2006) interpretată de Grupul vocal A.S.I.A.

Formația de muzică ușoară A.S.I.A a apărut în martie 1999 atunci când Adrian Ordean a avut ideea de a concepe un proiect muzical ce implica o formație de fete. Ordean a fost compozitorul tuturor pieselor formației dance care a făcut carieră în perioada de după 2000.

„Vreau să zbor” (A. Ordean/A. Ordean) de pe albumul „Vreau să zbor” (C si P – Magdalena Tara 2012) interpretat de Magdalena Tara.

În mai 2012, Adrian Ordean a înființat formația „Ordean”, împreună cu Codruț Croitoru (voce, ex The Crown), Andrei Bărbulescu (tobe, ex Timpuri Noi, Taxi), Adrian Borțun (chitară bass, ex Timpuri Noi, Taxi), Marius Vintilă (keyboards) și Alexandru Albiter (chitară, ex- Grup ’74).

Adrian Ordean 1 RRA

Din toamna anului 2012, Adrian Ordean a cântat cu trupa „Leo Iorga & Ordean”, alături de Leo Iorga, Cristi Iorga, Dan Ștețco „Polymoog”, Alex Ardelean, Marian „Lacke” Mihăilescu. În decembrie 2012 a avut loc „botezul” trupei, care de atunci se numește PACT by Leo Iorga & Adi Ordean. 

„Cheamă un înger” de pe albumul „PACT by Leo Iorga & Adi Ordean – Demo CD” interpretat de PACT by Leo Iorga & Adi Ordean.

În februarie 2013, Dan Ștețco „Polymoog” s-a retras din trupă, însă formația a continuat să susțină numeroase concerte în țară pe parcursul anului 2013.

„Pentru dragostea ta” (m./t. Adrian Ordean, interpr. Dida Drăgan) de pe albumul „Adrian Ordean – Compoziţii”.

În 2014, Cătalin „Bibanu” Dalvarea (ex-Neutron, Schimbul 3, Spitalul de Urgență) l-a înlocuit la tobe pe Cristi Iorga, care a plecat din țară. În aprilie 2014, trupa PACT a lansat albumul „Numărul Unu”. Ulterior, acesta a fost înlocuit de Răzvan Gorcinscki (ex-Antract).

La începutul anului 2017, Adrian Ordean decide să se întoarcă la un proiect muzical anterior foarte drag sufletului său şi …iată ce declară în data de 6 februarie pe pagina de facebook: „Februarie 2017…M-am hotărât să iau în seamă îndemnul mai multor prieteni, de a pune în practică o idee mai veche: ”un compozitor care își cântă cântecele”…”un compozitor și cântecele sale”…așa că urmând acest concept m-am hotărât să repun pe picioare o trupă a mea, născută în 1996 și botezată de Florian Pitiș…”Schimbul 3”.

”Derivat din Compactul de Bucuresti, adună 3 dintre cei mai buni chitaristi români. Album de referintă in 1996. Music By Adrian Ordean, Mixed By Adrian Ordean… Lyrics By – Adrian Ordean, Ioan Gyuri Pascu, Mircea Rusu. Recorded at Migas Real Compact studio (1996, autumn)”
Asta scrie ”john silver” pe o pagină de internet despre trupa ”Schimbul 3”, cu primul album care s-a numit tot “Schimbul 3”, produs de casa de discuri Tempo Music, a lui Gyuri Pascu. Venim acum în 2017 cu o formulă proaspătă, cu piese noi dar nu le uităm nici pe cele vechi. Am alăturat numelui ”Schimbul 3” un indice de identificare mai rapidă a formației, așa că acum trupa o găsim sub denumirea de ”Schimbul 3” by Adrian Ordean. Vom folosi în repertoriul nostru numai piese compuse de mine de-a lungul timpului.”

„Am avut noroc. Am fost mai norocos decât alţii doar şi pentru simplul motiv că mi-am văzut ţara de la un capăt la altul. Am văzut şi o treime din globul pământesc. Lumea trebuie să vadă artistul pe scenă. Cel mai important factor din tot mecanismul care angrenează viaţa unui artist este spectatorul!”, concluziona Adrian Ordean după o lungă experienţă artistică petrecută pe scenele de concert din România şi din străinătate.

Semnătura muzicală a lui Adrian Ordean – compozitor, chitarist, textier, orchestrator – se regăseşte de-a lungul a peste trei decenii în componenţa unor trupe de referinţă ale pop-rockului românesc: Roşu şi Negru, Compact, Schimbul 3 şi PACT by Leo Iorga & Adi Ordean. 

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Ordean, https://www.facebook.com/adiordean/?pnref=story

http://www.radioromaniacultural.ro/povestiri_din_studioul_artelor_invitat_special_muzicianul_adrian_ordean-12688

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Portrete muzicale – Aniversare 70 – MIRCEA VINTILĂ! La mulți ani!

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 martie 2019, 11:00 / actualizat: 21 iunie 2023, 17:50

Bun găsit tuturor! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să aflaţi amănunte despre cariera artistică şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale cantautorului MIRCEA VINTILĂ, căruia îi dorim astăzi sănătate, toate gândurile bune şi La mulţi ani 70!

Aici puteţi asculta varianta audio a ediţiei din 23.03.2017 a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat cantautorul MIRCEA VINTILĂ! Audiţie plăcută!

Mircea Vintila 1-1100 (www.romania-actualitati.ro)

Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul  Ciocu’, este un muzician, cântăreț  și compozitor român (cantautor) de muzică  folk.

Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, dar și ca membru fondator al super-grupului  Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc,  Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul  Bucureștiului de odinioară.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la Radio Iasi in 2011 (vechi.radioiasi.ro)

S-a născut pe 23 martie 1949 la  Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa de violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc,  Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.

„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la RRActualitati 2 (andreipartos.ro)

În 1982 este editat LP-ul Peripeţii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada  1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990  primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.

„Peste răbdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music),  interpretată de „Pasărea Colibri”.

Cantautorul Mircea Vintilă susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiţi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu prietenii şi colegii săi Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.

Pasarea Colibri (intercontmusic.ro/arh.pers.B. Dragomir)

În 1992 fondează împreună cu  Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi  Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o intensă şi prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac  – CD/MC, 1999 Roton) dar şi numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).

„Miruna” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

În octombrie 2000, Mircea Vintilă înregistrează și lansează la Casa de discuri ROTON albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie,  Eugen Caminschi – la chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – chitară bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.

„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

mircea-vintila (andreipartos.ro)

Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001)  şi „10 Ani” (2003), ambele la  Roton. În plus, Vintilă a semnat un nou contract cu altă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (la chitară), Gelu Ionescu (claviaturi),  Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (chitară bas), Elena Pavel şi  Andrada Popa (backing vocal).

„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă & Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music), interpretată de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.

În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; Toţi într-o barcă surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.

„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri  & P – 1996 Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.

Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.

Mircea Vintila la RRActualitati (andreipartos.ro)

Patru ani mai târziu, la 2 martie 2009, cotidianul Jurnalul Național  lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu,  Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În anul 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – varianta pop de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – (C – Radio România / P – 1995 Roton) interpretată de Mircea Vintilă.

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.org.ro, https://mirceavintila.wordpress.com/biografie/  şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Mulțumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la  Radio România Regional.

Societatea Română de Radiodifuziune, 90 de ani de existență

Publicat de Camelia Teodosiu, 1 noiembrie 2018, 10:43

Sub deviza “Celebrăm Centenarul Marii Uniri, Cinstim valorile României”, Romfilatelia celebrează prima emisie radiofonică românească, prin introducerea în circulație a emisiunii de mărci poștale Societatea Română de Radiodifuziune, 90 de ani de existență. Radioul este promotor și susținător al culturii și civilizației românești, vector important în formarea spiritului civic și al coeziunii comunitare. Colița nedantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este ilustrată cu portretele unor personalități care au contribuit la dezvoltarea radiofoniei naționale – Dragomir Hurmuzescu, Eugen Preda, Catinca Ralea, Paul Grigoriu, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu și Florian Pittiș.

Dragomir Hurmuzescu (1865-1954), cu studii la Universitatea din București și licențiat în științe fizico-chimice al Facultății de Științe a Universității Sorbona din Paris, este ctitorul radiofoniei în România. În 1926 a realizat o stație experimentală de radiodifuziune la Institutul Electrotehnic din București. Activitatea științifică și entuziasmul său au condus la alegerea sa, în 1928, ca președinte al primului Consiliu de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune.

Absolvent al Facultății de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București, doctor în istorie, Eugen Preda (1929-2000) a lucrat la Radiodifuziunea Română din 17 martie 1950, iar în decembrie 1989 a fost numit „împuternicit provizoriu” pentru Radiodifuziune. Această calitate s-a remarcat prin eforturile sale de a imprima o nouă vibrație publicistică, deschizând larg porțile Radioului unui impresionant număr de gazetari.

Catinca Ralea (1929-1981), figură remarcabilă a Radioului românesc, a absolvit Facultatea de Limbi romanice și clasice, secția limba și literatura franceză (Universitatea București), iar în anul 1968 devine șefa serviciului englez de la Redacția Emisiunilor pentru Străinătate (actualmente Radio România Internațional). Interviurile sale de la radio și televiziune cu William Saroyan, Yehudi Menuhin, Henry Moore, Paul Scofield și alți interlocutori de calibru rămân modele ale genului.

Absolvent al Facultății de Limbi romanice, clasice și orientale (Universitatea București, secția franceză-spaniolă), Paul Grigoriu (1945-2015) a lucrat la Radiodifuziunea Română din 1969, inițial în Redacția Emisiunilor pentru Străinătate, secția franceză. A fost realizator de emisiuni, profesionist de excepție și moderator al rubricii „Sfertul academic”. Cariera jurnalistică a fost marcată de prestațiile estivale de la Radio Vacanța, până în 1989. Succesul de public, nemaiîntâlnit până la el, i l-a adus populara emisiune „Matinal”, al cărei inițiator a fost după 1990.

Compozitor, dirijor și pianist, membru titular al Academiei Române (din 1955), Mihail Jora (1891-1971) a fost primul director muzical al Societății Române de Radiodifuziune (1928-1933). În anii de început ai radioului românesc, muzica clasică a însemnat o componentă prioritară în programele sale, iar acest merit îi revine lui Mihail Jora. În semn de apreciere, studioului de concerte al Radiodifuziunii Române îi poartă numele.

Compozitor de poeme simfonice, piese pentru vioară, pian, cvartet de coarde, lieduri, traducător de librete și dirijor, Alfred Alessandrescu (1893-1959) a fost director programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, până în anul 1938. A condus și Orchestra Radio, în perioada 1933-1959.

Florian Pittiș (1943-2007) a fost unul dintre cei mai îndrăgiți actori de teatru, dar și regizor, traducător, interpret de muzică folk și realizator de emisiuni radio. În 1999 a devenit directorul postului Radio România Tineret, căruia i-a dat un suflu nou, caracterizat prin actualitate, interactivitate, muzică, teatru, dosare tematice, documentare ample, prezentări de evenimente și de personalități. Ca omagiu pentru tot ceea ce a însemnat Florian Pittiș, postul Radio3Net îi poartă numele.

Romfilatelia mulțumește Societății Române de Radiodifuziune pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.

Emisiunea de mărci poștale Societatea Română de Radiodifuziune, 90 de ani de existență, va fi disponibilă începând de joi, 1 noiembrie 2018, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de plicul prima zi, iar ca formă de machetare a fost folosită colița nedantelată.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea artistei ANDA CĂLUGĂREANU!

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 octombrie 2017, 11:20 / actualizat: 21 iunie 2023, 18:59

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 71 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk ! 

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

 Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.

Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

*****

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – Aniversarea chitaristului şi cantautorului de muzică folk DUCU BERTZI

Publicat de Bogdan Dragomir, 21 septembrie 2017, 09:11 / actualizat: 21 iunie 2023, 19:08

DUCU BERTZI (numele său real Alexandru Bertzi) s-a născut la Sighetu-Marmaţiei, Maramureş la 21.09.1955. Părinţii săi au fost cadre didactice: Alexandru Bertzi – profesor de matematică-fizică – şi Florica Bertzi – educatoare.

În paralel cu școala generală, a studiat opt ani chitara la școala de muzică din Sighet. Din clasa a noua, împreună cu un grup de prieteni, a înființat grupul Mi bemol rock. Cu această formație, Ducu Bertzi cânta, la serile de dans ale liceului, piese românești și din repertoriul unor formații la modă. Treptat, a renunțat la chitara electrică în favoarea celei acustice, cauza fiind de natură tehnică (lipsa unor stații de amplificare și a instrumentelor de calitate).

„Pe cine şi câte cărări” (muz. Ducu Bertzi, vers. Radu Stanca) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Existența unui cenaclu literar din localitate l-a atras, Bertzi descoperind aici muzica poeziei. La primul festival de poezie și muzică de la Sighet (1973), Bertzi a câștigat marele premiu… o valiză. Debutul pe o scenă recunoscută a avut loc în 1976 la Baia Mare, în cadrul manifestărilor organizate de Cenaclul Flacăra, unde a activat până în 1985.

„Dragu-mii veselia” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

ducu-si-song_26211600 (tvr3.tvr.ro/arh.pers.B.Dragomir)

Paralel cu genul care l-a consacrat, a devenit în scurt timp membru permanent al grupului Coral SONG, sub bagheta regretatului Ioan Luchian Mihalea. Activitatea concertistică a acestei formații corale i-a oferit lui Bertzi posibilitatea de a fi remarcat atât în calitate de membru al corului, cât și ca solist de muzică folk.

song-cu-doina-matei–ducu-bertzi–co_25152700 (tvr3.tvr.ro/arh.pers.B.Dragomir)

„Când s-o-mpărţit norocu'” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Prima înregistrare audio a fost realizată la Radiodifuziunea Română în noiembrie 1979, cu titlul Când s-o-mpărțit norocu’. Au urmat alte imprimări și aproximativ 1200 de spectacole. După o perioadă în care muzica folk a intrat într-un con de umbră, în 1986, Ducu Bertzi a continuat să înregistreze noi piese, dintre care cele mai cunoscute s-au transformat în şlagăre: Și de-ar fi, Floare de colț, M-am îndrăgostit numai de ea, Suflet fără chei, Omul pădurii. A fost invitat în studiourile Televiziunii Române pentru filmarea acestora.

Ducu_Bertzi-e1432738959516 (radiocluj.ro)

„În Maramureş am copilărit, acolo am crescut şi m-am format! Este un mare noroc pentru mine şi cred că pentru orice maramureşean, fiindcă este foarte important să te naşti într-o zonă bogată spiritual. Şi, faptul că provin din Maramureş, chiar mi-a purtat noroc în viaţă!”, a mărturisit Ducu Bertzi într-un interviu realizat de Radio Cluj.

„Omul pădurii” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Din 1995 decide să se ocupe numai de muzică şi de realizarea de emisiuni radiofonice. În palmaresul său figurează emisiunile de muzică folk: „Pe cine şi câte cărări”, „Spiritul Libertăţii” (Radio Bucureşti). Din 1997 până în prezent, alături de Mihai Cosmin Popescu, realizează la Radio România Actualităţi emisiunea „Omul cu chitara”, una dintre cele mai audiate emisiuni. Iar din 2005, la Radio Bucureşti FM, realizează „Clubul de joi seara”, împreună cu Maria Gheorghiu.

04.-Ducu-Bertzi-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea-300×200

Din martie 2014 realizează pe TVR2 emisiunea de profil „Omul cu chitara”.

În anul 2005 începe un proiect intitulat „Folk prin licee” continuat de colegii din Radio România (realizator Manuela Popescu) sub titulatura „Folk fără vârstă”.

În 2013 iniţiază proiectul „Gala Floare de colţ” la Sighetu Marmaţiei, în cadrul căreia premiază tinerii talentaţi şi omagiază poeţii care au contribuit prin versurile lor la marile creaţii folk. Tot în 2013, la iniţiativa sa, în Bucureşti se lansează seria de concerte „Flori pentru suflet: Remember Florian Pittiş” desfăşurate în preajma Floriilor.

„Floare de colţ” (muz. Ducu Bertzi, vers. Viorel Popescu) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

În cei aproape 40 de ani de activitate artistică a susţinut peste 4000 de spectacole şi recitaluri muzicale – numai cu Cenaclul Flacăra a participat la peste 1300 de spectacole.

După ce a cântat în aproape fiecare colţ al României, din 1998 încep turneele şi în străinătate: Franţa, Belgia, Germania, Austria, Ungaria, Italia, Spania, Marea Britanie, Tunisia, Maroc, Israel, SUA, Canada, Irlanda, Moldova, Ucraina, Grecia, Cipru, Australia, Noua Zeelanda, Cehia, Finlanda.

Primele înregistrări discografice apar la Electrecord în 1987 pe disc de vinil. După 1990, artistul este prezent pe diferite casete audio-compilaţii de Crăciun.

Coperta CD Dor de Ducă (foto Irina Prosan/arh.pers.B.Dragomir)

Primul album de autor intitulat „Dor de ducă”, în format casetă audio şi CD, s-a născut la propunerea colegului său din Grupul SONG – Bogdan Dragomir – la acea vreme Director artistic al casei de discuri Intercont Music, a fost înregistrat în perioada februarie-martie 1997, post procesat şi masterizat la Studioul Migas Real Compact din Bucureşti (Adrian Ordean – maestru de sunet şi solo chitară electrică, Marius Baţu – backing vocals şi chitară acustică, Sorin Minghiat – flaut).

„Suflet fără chei” (muz. Ducu Bertzi, vers. Daniela Crăsnaru, aranj. orch. Adrian Ordean) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

Albumul a fost lansat în 1997 –  (C&P Intercont Music) şi, în 1998, Revista Actualitatea Muzicală îl desemneaza drept „Cel mai popular şi bine vândut album”. În anul 2000 lansează două materiale discografice: „Sufletul meu” (Intercont Music) şi albumul de colinde şi cântece de iarnă „Poveste de iarnă” (Intercont Music) . „Cântece din Maramureş” (Cat Music) este lansat în 2004. Urmează „Seara de Crăciun” (Intercont Music) – în 2005 şi „Best of `06” (Intercont Music) – în 2006.

Din noiembrie 2003 realizează proiectul „Ducu Bertzi şi invitaţii săi”. În cadrul acestuia, alături de Florian Pittiş, Marius Baţu, Mihai Neniţă realizeaza o serie de spectacole la Teatrul Nottara, ulterior urmând susţinerea a peste 50 de spectacole în ţară şi în străinătate.

În aprilie 2006 proiectul este prezentat la TNB-Sala Atelier într-un spectacol jucat cu casa închisă. O parte din concert se regăseşte pe CD-ul lansat de Roton, ”Ducu Bertzi şi Florian Pittiş în concert” în aprilie 2009. Concertul integral ”Ducu Bertzi si Florian Pittis în concert” s-a lansat în 2010, în format DVD. În 2009 lansează un nou album de colinde – ”Colinde,colinde”.

„Cântec bătrânesc” (Prel. şi vers. populare, aranj. muz. Ducu Bertzi) de pe albumul „Dor de ducă” (C&P 1997 Intercont Music) interpretat de Ducu Bertzi.

În decembrie 2007 a primit din partea PF Patriarh Daniel cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei – „Crucea Moldavă” şi este cetăţean de onoare al municipiului Sighetu Marmaţiei.

„Din tot ce am făcut, din ce s-a risipit, aici e doar o mărturisire a crezului meu. Celor care au crezut în mine…le mulţumesc.” – Ducu Bertzi, 1997, Intercont Music, Bucureşti.

03.-Ducu-Bertzi-la-Bucuresti-FM-Foto.-Alexandru-Dolea-300×200

În prezent, Ducu Bertzi este Realizator de emisiuni la Reţeaua Publică a Studiourilor Regionale RADIO ROMÂNIA REGIONAL  a Societăţii Române de Radiodifuziune!

La mulţi ani, sănătate şi toate gândurile noastre bune, DUCU BERTZI!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

Surse info: ducubertzi.ro, arh. pers. Bogdan Dragomir; surse audio: albumul „Dor de ducă” – C&P 1997 Intercont Music; sursa video : Youtube.com (Ducu Bertzi – Şi de-ar fi). Mulţumim pentru sprijinul acordat! 

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE – Aniversarea cantautorului MIRCEA VINTILĂ

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 martie 2017, 11:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:28

Bun găsit tuturor ascultătorilor emisiunii MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE de la Radio România Regional! Sunt Bogdan Dragomir şi vă invit să aflaţi amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale cantautorului MIRCEA VINTILĂ, căruia îi dorim astăzi sănătate, toate gândurile bune şi La mulţi ani!

Aici puteţi asculta ediţia din 23.03.2017 a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene de la Radio România Regional, realizator – Bogdan Dragomir, regizor de emisie – Florin Bordeiaşu, invitat aniversat cantautorul MIRCEA VINTILĂ! Audiţie plăcută!

Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul  Ciocu’, este un muzician, cântăreț  și compozitor român (cantautor) de muzică  folk.

Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, dar și ca membru fondator al supergrupului  Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc,  Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul  Bucureștiului de odinioară.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la Radio Iasi in 2011 (vechi.radioiasi.ro)

S-a născut pe 23 martie 1949 la  Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa de violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc,  Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.

„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la RRActualitati 2 (andreipartos.ro)

În 1982 este editat LP-ul Peripeţii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada  1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990  primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee în Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.

„Peste răbdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music),  interpretată de „Pasărea Colibri”.

Cantautorul Mircea Vintilă susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiţi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu prietenii şi colegii săi Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.

Pasarea Colibri (intercontmusic.ro/arh.pers.B.Dragomir)

În 1992 fondează împreună cu  Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi  Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o intensă şi prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac  – CD/MC, 1999 Roton) dar şi numeroase turnee artistice în ţară şi în străinătate (SUA, Canada, Germania).

„Miruna” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

În octombrie 2000, Mircea Vintilă lansează sub marca Roton albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie,  Eugen Caminschi – la chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – chitară bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.

„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri”, interpretată de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

mircea-vintila (andreipartos.ro)

Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001)  şi „10 Ani” (2003), ambele la  Roton. În plus, Vintilă a semnat un nou contract cu altă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (la chitară), Gelu Ionescu (claviaturi),  Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (chitară bas), Elena Pavel şi  Andrada Popa (backing vocal).

„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă &Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music), interpretată de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.

În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; Toţi într-o barcă surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.

„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri  & P – 1996 Intercont Music), interpretată de „Pasărea Colibri”.

Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.

Mircea Vintila la RRActualitati (andreipartos.ro)

Patru ani mai târziu, la 2 martie 2009, cotidianul Jurnalul Național  lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu,  Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În anul 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – varianta pop de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” – (C – Radio România / P – 1995 Roton) interpretată de Mircea Vintilă.

Surse info: Agenţia de Presă RADOR, wikipedia.org.ro, https://mirceavintila.wordpress.com/biografie/  şi materiale jurnalistice din arhiva personală.

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

 Bogdan Dragomir –  Radio România Regional.

Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU

Publicat de Bogdan Dragomir, 24 octombrie 2016, 12:41 / actualizat: 22 iunie 2023, 9:56

Aici puteti asculta varianta audio a emisiunii Muzica Unei Generaţii Perene – ANDA CĂLUGĂREANU (Realizator – Bogdan Dragomir, Regia de emisie – Florin Bordeiaşu) – P 2016 Radio România Regional.

*****

Bun gasit la o nouă întâlnire cu muzica uşoară românească! Astăzi, la rubrica MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE aniversăm 70 ani de la naşterea îndrăgitei ANDA CĂLUGĂREANU – actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk ! 

Anda Călugareanu – „Portocala” (Marius Ţeicu/Ovidiu Dumitru) de pe albumul „80 de ani de muzică” Disc 4 – Prod. C – Radio Romania & P – 2008 Roton.

 Anda Călugăreanu pe numele adevărat Anca Miranda Călugăreanu (n. 24 octombrie 1946, Bucureşti – d. 15 august 1992) a fost o actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk, a fost un om de televiziune, a fost un om ce… „Nu obosea niciodată, nu se dădea bătută nici atunci când lacrimi grele îi ardeau obrajii şi sufletul” (Ioana Bogdan – realizator TVR). A avut șansa de a se face cunoscută prin prezentarea la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă. Aici a fost remarcată de Mircea Crișan care a insistat până tânăra pe jumătate armeancă a primit postul de solistă. Tot Crişan este cel care i-a propus numele de scenă Anda, pentru a evita cacofonia Anca Călugăreanu. „Să fi avut vreo 16-17 ani când s-a prezentat la un concurs organizat de unul din ansamblurile artististice ale Armatei, pentru ocuparea unui post de solistă”, îşi aminteşte comicul Mircea Crişan. Concursul fusese organizat de formă: comandantul ansamblului, colonelul Costoli, nu putea să-şi angajeze altfel fata, aspirantă la statutul de vedetă a muzicii. Când în comisie s-au discutat prestaţiile concurentelor şi a fost propus numele „pilei”, Crişan a protestat, amintindu-le colegilor de „una, Călugăreanu, o cântăreaţă care s-a prezentat precum cele profesioniste”. Deși în aparență, micuță și fragedă, era extrem de ambițioasă, tenace și încăpăţânată şi nu a renunţat la visul de a deveni actriţă cu patalama, în ciuda celor nouă eşecuri la examenul de admitere la Institutul De Arta Teatrală și Cinematografie. În anii ’60 Cornel Fugaru o alege ca solistă în formația Sincron și începe să aiba o carieră uimitoare în muzică. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, la Sala Palatului din Bucureşti, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra.

Anda Călugăreanu – „Revino” (Cornel Fugaru/Liviu Tudor Samuilă) de pe albumul SYNCRON – CD 4 (1965-1966) – Copyright 1966 Cornel Fugaru.

O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a şi fost căsătorită, şi Florian Pittiş, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii Române. „Leopoldina Bălănuţă a invitat-o să recite alături de ea la Teatrul Mic”, povesteşte Florian Pittis. Anda iubea foarte mult teatrul, dar era prea scundă pentru Institut. A dat de nenumarate ori la institut şi de fiecare dată, era respinsă din cauza înălţimii. Dar nu s-a lăsat până n-a intrat, în 1984. “Orice i se întâmpla în viaţă, nu voia să se ştie că suferă. N-am văzut-o niciodată plângând. Extraordinar om, prieten, coleg, artist, soţie, mamă… Blestemul vieţii ei: întotdeauna a luat lucrurile de la capăt”, a consemnat pentru nemurire Florian Pittiş.

Rămân celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu… din arhiva TVR.

A luat parte la numeroase festivaluri şi turnee în ţară şi peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A participat la Festivalul de muzică uşoară românească Mamaia – ediţia a VII-a (1972), unde a câştigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambaşu. (Wikipedia.org)

Anda Călugăreanu – „În rândul patru banca de la geam!” (Temistocle Popa/Mircea Block) de pe albumul „…frumoasele mele lalele” Melodii de Temistocle Popa – C&P 2001 Electrecord.

Interviu cu Anda Călugăreanu înainte de participarea la Festivalul Muzical Internaţional de la Knokke (Belgia), realizat de Televiziunea Română (Copyright 1972 TVR) în anul 1972 la Aeroportul Otopeni! (SURSA: Youtube.com)

După 1990, recăsătorită cu Alexandru Medeleanu din 1986, părea că în sfârșit și-a găsit liniștea, şi-a împrumutat vocea personajului Oache din Filmul Maria Mirabela (regia: Ion Popescu-Gopo, 1981), iar mai târziu a moderat emisiunea matinală pentru copii „Club Anda”, alături de păpuşa Omidée, dar …viaţa nu o iartă – avea cancer la plămâni și trecea prin chinuri groaznice. Ultima dorinţă a ei a fost „să facem în aşa fel încât lumea să n-o uite” (Alexandru Medeleanu). În ultimii ani de viaţă a fost chiar şi profesoară de actorie. Voia să imprime discuri speciale cu muzică pentru copii. Începuse deja să strângă materiale. Şi-ar mai fi dorit un disc cu muzică uşoară. Avea proiecte de emisiuni TV… Însă, aşa cum spunea I.L. Caragiale, „Norocul e prea puţin şi lumea prea multă”. Iar Anda Călugăreanu nu a avut norocul să mai trăiască. (Sursa: Jurnalul Naţional-Ediţie de colecţie/Anda Călugăreanu)

Anda Călugăreanu – „N-am noroc (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă)” de pe albumul Ion Cristinoiu – „Te aşteaptă un om” (C&P 2000 Electrecord).

*****

Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci, realizatorul emisiunii – Bogdan Dragomir  vă doreşte tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional! (www.www.radioromaniaregional.ro)

Surse: wikipedia.org, Agenţia de Presă RADOR, arhiva personală.

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE

Publicat de Bogdan Dragomir, 23 martie 2016, 10:00 / actualizat: 22 iunie 2023, 10:33

MUZICA UNEI GENERAŢII PERENE Nr.16

Aniversări şi comemorări ale unor mari artişti – muzicieni, care au demonstrat prin măiestria lor interpretativă că au fost, sunt şi vor rămâne adevărate simboluri ale multor generaţii, prezentate în cadrul seriei de „portrete muzicale” de la noi şi de pretutindeni, din genuri muzicale diferite, cu selecţii de informaţii biografice şi muzică de bună calitate. Vă invităm să ne urmăriţi pe pagina noastră de internet, Radio România Regional (www.www.radioromaniaregional.ro), acolo unde veţi putea să ascultaţi în fiecare săptămână cele mai frumoase melodii… „de ieri, de azi, de mâine!”.

În perioada 21 – 27.03.2016, vă invit să aflăm amănunte biografice şi să ascultăm piese muzicale reprezentative ale muzicienilor aleşi dintre personalităţile artistice aniversate sau comemorate – La mulţi ani, cantautorului MIRCEA VINTILĂ ! (n. 23.03.1949) şi aniversăm 96 de ani de la naşterea compozitorului HENRY MĂLINEANU (n. 25.03.1920, d. 2000).

Mircea Vintilă, cunoscut în lumea muzical-artistică și sub pseudonimul  Ciocu’, este un  muzician, cântăreț și compozitor român (cantautor) de muzică  folk.

Mircea Vintilă face parte din prima generație de artiști folk din România, cea a anilor ’70. El este cunoscut atât pentru activitatea sa solo sau cu formația de acompaniament Brambura, cât și ca membru al supergrupului  Pasărea Colibri. A compus cântece pe versuri de Adrian Păunescu, George Coșbuc,  Tudor Arghezi, Florian Pittiș, Gheorghe Azap și alții. Este recunoscut pentru faptul că o parte dintre cântecele sale recreează atmosfera și farmecul  Bucureștiului de odinioară.

„Bade Ioane” (Mircea Vintilă/Tudor Arghezi) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România interpretată de Mircea Vintilă.

Mircea Vintila la Radio Iasi in 2011 (vechi.radioiasi.ro)

S-a născut pe 23 martie 1949 la  Bucureşti şi a fost interesat de muzică din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa violă). A terminat „Liceul Lazăr” şi apoi a absolvit Institutul de Construcţii în anul 1974. A cântat alături de alţi prestigioşi artişti (Mircea Florian, Marcela Saftiuc,  Doru Stănculescu) la primul festival studenţesc de folk din anul 1971, la clubul „303” al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul „Universitas”, la „Casa de Cultură a Studenţilor” şi în Cenaclul Flacăra.

„Proverbe” (Mircea Vintilă/Adrian Romcescu) – Înregistrare din Fonoteca SRR – Radio România, interpretată de Mircea Vintila.

Mircea Vintila la RRActualitati 2 (andreipartos.ro)

În 1982 urmează un alt LP  Peripeţii noi şi apoi, în 1986, un alt album, intitulat Mircea Vintilă. (Titlul original era Se retrage la Vatra Luminoasă, dar nu a fost acceptat). În perioada  1978-1984 au fost editate două compilaţii folk pe care apare în total cu patru piese. În 1990  primeşte Marele Premiu pentru întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk „Om bun”. Urmează o serie de turnee in Austria, Franţa, Rusia, Germania şi Slovacia.

„Peste rabdări” (Mircea Vintilă/Gheorghe Azap)” de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 – Pasarea Colibri & P – 1996 – Intercont Music)  interpretat de „Pasărea Colibri”.

Susţine spectacolul „Faţă în faţă cu lumea” la Teatrul „Bulandra”, alături de Florian Pittiş, cu care în anul 1992 editează albumul Nu trântiţi uşa. La acest album colaborează pentru prima dată cu Mircea Baniciu şi Vlady Cnejevici, care s-au implicat ca orchestratori în realizarea materialului.

Pasarea Colibri (intercontmusic.ro/arh.pers. Bogdan Dragomir)

În 1992 fondează împreună cu  Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi  Vlady Cnejevici grupul Pasărea Colibri, desfăşurînd o prestigioasă activitate discografică (În căutarea cuibului pierdut – CD/MC, 1995 Blue Ridge International Computers & Roton, Ciripituri – CD/MC, 1996 Intercont Music & Pasărea Colibri, Cântece de bivuac  – CD/MC, 1999 Roton) şi de turneu în ţară şi străinătate (SUA, Canada, Germania).

„Miruna” (muz. si vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri” interpretat de „Pasărea Colibri” (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

În octombrie 2000, Mircea Vintilă lansează sub marca Roton albumul “Madama de pică”, primul proiect solo după o perioadă în care a activat mai mult împreună cu Pasărea Colibri. Albumul include doar piese noi, cu un sound remarcabil, la care şi-au adus contribuţia artişti de marcă: Mugurel Vrabete, în calitate de producător executiv, Horia Stoicanu – co-autor, Gheorghe Emanuel – programare şi claviaturi, Relu Biţulescu – percuţie,  Eugen Caminschi – chitară, Marius Baţu – chitară acustică şi backing vocal, Mugurel Vrabete – bass. Primul single extras, „Noros Cecer„, beneficiază de un superb videoclip. „Madama de pică” a fost declarat „cel mai bun album folk al anului 2000”, iar videoclipul piesei „Noros Cecer” a luat premiul pentru „Cel mai bun videoclip al anului”, decernat de Uniunea Artiştilor Profesionişti din Televiziune.

„Lăptaria lui Enache” (muz. şi vers. Mircea Vintilă) de pe albumul „Ciripituri” interpretat de Pasărea Colibri. (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music).

mircea-vintila (andreipartos.ro)

Trei ani de pauză discografică au însemnat destule schimbări. În primul rând – despărţirea, în vara anului 2003 – de „Pasărea Colibri”, alături de care a mai lansat în acest interval două LP-uri – „Încă 2000 De Ani” (2001)  şi „10 Ani” (2003), ambele la  Roton. În plus, Vintilă a semnat un contract cu o nouă casă de discuri, părăsind Roton-ul pentru Intercont Music. O altă noutate o reprezintă Trupa “Brambura”, care îl acompaniază pe muzician in concerte, dar şi pe noul material. Grupul este compus din instrumentişti de valoare: Eugen Caminschi (chitară), Gelu Ionescu (claviaturi),  Vadim Tichişan (tobe), Cătălin Creţeanu (bas), Elena Pavel şi  Andrada Popa (backing vocal).

„Tinere domn” (muz. şi text: Mircea Vintilă &Horia Stoicanu) de pe albumul „Toţi Într-o Barcă (C&P 2003 – Intercont Music) interpretat de Mircea Vintilă şi Trupa „Brambura”.

În albumul Toţi într-o Barcă, Mircea Vintilă continuă colaborarea cu Horia Stoicanu, alături de care a înfiinţat în anul 2000, după spusele sale, un „comando muzical” prin care cei doi au dorit să „debarce în forţă pe plaja de manele”. Ca urmare, dintre cele 10 piese care fac parte din acest disc, cinci sunt creditate tandemului Vintilă – Stoicanu, iar încă două sunt semnate individual de cei doi. Restul aparţin lui Eugen Caminschi şi lui Iulian Vrabete. În general, este un album mai mult îndreptat spre pop-rock ca de obicei; Toţi într-o barcă surprinde prin prospeţimea pieselor şi prezentarea acestora.

„Alte clipe trăite, alt epilog” (Mircea Vintilă/Florian Pittiş) de pe albumul „Ciripituri” (C – 1996 Pasărea Colibri  & P – 1996 Intercont Music) interpretat de „Pasărea Colibri”.

Pe 14 decembrie 2005, Mircea Vintilă a lansat albumul Opere & operete, produs de Intercont Music şi Fundaţia „Mircea Vintilă”, album ce conţine 13 piese, adevărate hituri lansate de solist de-a lungul anilor („Pământul deocamdată”, „Cu tine prin New-York”, „Miruna”, „Făt Frumos”, „Bade Ioane” etc.), şi o piesă nouă, inedită, care constituie o mare supriză, datorită accentelor ei hip-hop, „Dramă de cartier”. Piesele mai vechi incluse în acest Best of au fost rearanjate orchestral şi aduse, ca sound, la standardele anului 2005.

Mircea Vintila la RRActualitati (andreipartos.ro)

În data de 2 martie 2009, cotidianul Jurnalul Național  lansează un supliment însoțit de un CD cu 21 de piese, dedicat lui Mircea Vintilă, în cadrul seriei „Ediție de colecție – Mișcarea de rezistență”. Tot în 2009, este reformat grupul Pasărea Colibri, alături de Vintilă, din formație mai făcând parte Mircea Baniciu,  Marius Bațu și Vlady Cnejevici. În 2013 albumul Madama de pică este reeditat de către Roton, apărând pe piață cu o grafică modificată și sub titulatura Madama de pică – Ediție de aur. În 2014 Vintilă lansează două cântece noi, ambele ilustrate de clipuri: „Ceva se întâmplă cu noi” (alături de Alexandra Ușurelu) și „Musette”.

(https://mirceavintila.wordpress.com/biografie/)

*****

HENRY MĂLINEANU (n. 25 martie 1920, București, d. 12 noiembrie 2000) a fost un compozitor de muzică ușoară, romanțe, operetă, muzică de film și de teatru evreu din România. Studiază, în paralel cu liceul, la Conservatorul Regal de Muzică sub îndrumarea marilor profesori Cecilia Nitzulescu-Lupu (vioară), Ion Nonna-Otescu (armonie), Mihail Andricu (muzică de cameră)… și înființează la numai 16 ani propria formație de jazz numită întâi „Tango”, apoi „Metropol”… Repede remarcat de marele compozitor, dirijor și om de teatru Ion Vasilescu, obține, la 18 ani postul de pianist în orchestra teatrului Alhambra și se produce pentru prima oară în revista „De la munte la mare” pe scena grădinii „Colos”.

„Şi eu am fost student odatã” (Claude Romano/Claude Romano) de pe albumul „Cristian Vasile – Maestrul tangourilor CD1” (C – UCMR ADA &P – 2010 Star Media Music) interpretat de Cristian Vasile.

Anul 1938 îi aduce și prima înregistrare a unor melodii proprii pe discuri Columbia și Electrecord, precum și admiterea ca membru al Societății Compozitorilor Români în urma primelor succese muzicale: cântecul „Întoarce-te curând”, scris pentru Lya Crăciunescu e reluat de Jean Moscopol ca și de tânărul Gică Petrescu. Același fidel interpret lansează „Ce bine ne-nțelegem noi doi !”.

„Ia-mă cu tine” (H. Mălineanu/H. Mălineanu)” de pe albumul „Duete celebre Vol. 2” (C – Electrecord & P – 2010 – Roton) interpretat de Anca Agemolu şi Aurelian Andreescu.

Obligat să părăseasca oficial lumina rampei din cauza legilor legionare, va continua să compună si să scrie sub ocrotirea (si pseudonimul Claude Romano) unor mari personalități artistice și literare precum Ion Vasilescu și Tudor Mușatescu multe cântece de neuitat (de exemplu „Astă seară mă fac „praf”, reluat mult mai târziu de Ștefan Bănică…) în revistele teatrelor Alhambra și Gioconda.

„Astă seară mă fac praf” (H. Mălineanu/E. Mirea)” de pe albumul „Vă rog să-mi acordaţi…” (C&P – 2000 Electrecord) interpretat de Ştefan Bănică.

A fost dirijor la Teatrele „Barașeum” (1942-1944), „Gioconda”  (1944-1948), director muzical și dirijor la Teatrul de Revistă din București (1950-1958). În timpul legilor antisemite din timpul celui de-al Doilea Război Mondial,  Tudor Mușatescu a acceptat să-i împrumute numele său, lui Mălineanu și lui Elly Roman  pentru compozițiile lor.

„Nici o dragoste nu e ca a noastră” (H. Mălineanu/J. Fulga, H. Negrin) de pe albumul „Melodii din alte vremuri” (C – Electrecord & P – 2009 – Roton) interpretat de Constantin Drăghici.

Anii 60 văd nașterea noii generații de interpreți ai muzicii ușoare românești, pentru care va compune cântece precum „Nici-o dragoste nu e ca a noastră” (Margareta Pâslaru, interpretată şi de Constantin Drăghici), „Nimeni” (Doina Badea), „Dacă n-oi trăi acum” (Dan Spătaru), „Adevărata mea dragoste“ – Dorina Drăghici, „Cele mai frumoase fete“ – Gică Petrescu, „Iubito“ – Luigi Ionescu, „Mica serenadă“ – Nicolae Nițescu, „Toată tinerețea mea ești tu“ – Margareta Pâslaru, „Luna, marea și noi“, „Aș vrea iar anii tinereții“ – Ioana Radu, „O melodie dintr-o mie“, „E de necrezut“, „Diseară mergem să dansăm“, „Nimeni“, „Te-am găsit și te voi păstra“.. În același timp, melodii ca „Am început să-mbătrânesc”, „Aș vrea iar anii tinereții” și „Nu se poate” îl consacră ca fiind unul din cei mai apreciați compozitori de romanțe. Compoziţii: A compus, printre altele, muzica filmelor „Gaudeamus igitur„ și „Bună seara, domnule Wilde!”.

„Ce cauţi tu în viaţa mea” (H. Mălineanu/H. Mălineanu) de pe albumul „Duete Celebre” ( C – Electrecord & P – 2009 Roton) interpretat de Monica Anghel şi Ştefan Iordache.

La începutul anilor 70, Henry Mălineanu creează în colaborare cu Eugen Mirea la Teatrul Nottara comediile muzicale „Lady X”, „Cele două orfeline” și mai ales „Bună seara domnule Wilde!”, vârf incontestabil al genului în România, plebiscitată de public, adaptată și reluată de numeroase teatre din țară și străinătate. Va compune muzica de scenă pentru piesele „Micul infern”, „Căruța cu paiaţe”, „Comedie de modă veche” (care se va juca timp de 15 ani !) și multe altele, muzică de film („Marinică”, „Pantoful Cenușăresei” etc), operetă, teatru pentru copii („Mica sirenă”)…

„Ioana Radu – Aş vrea iar anii tinereţii!” (H. Mălineanu) de pe albumul „IOANA RADU – Volume 1” (C&P – 1995 Electrecord) de Ioana Radu.

Artist Emerit (1962), Laureat al Premiului de Stat (1953), a obținut premiile Festivalurilor de muzică ușoară Mamaia (1963, 1964, 1969, 1971) și „Crizantema de aur” Târgoviște (1980) precum și Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1971, 1977, 1978, 1991 pentru întreaga activitate muzicală). Se stinge din viață la București, în noiembrie 2000. (www.henrymalineanu.ro şi www.wikipedia.org )

*****

La finalul portretului muzical-artistic, vom menţiona şi alte date de referinţă (aniversări sau comemorări) ale agendei muzicale a săptămânii 21– 27 martie:

21-03-1940         S-a născut interpretul American Solomon Burke, regele rock & soul-ului (1961 US No.24 single ‘Just Out Of Reach Of My Open Arms’, 1963 US No.1 R&B hit, ‘Got To Get You Off My Mind’).

21-03-1945         S-a născut Rosemary Stone, vocal şi pian în grupul Sly & The Family Stone.

21-03-1946         S-a născut Ray Dorset, interpret, compozitor şi chitarist în grupul Mungo Jerry.

21-03-1951         Se naşte Hubert Kah, interpret care a îngregistrat şi alături de Michael Creţu, cunoscut basist, creatorul Enigmei şi sotul Sandrei.

21-03-1953         Se naşte Robert Johnson, tobe în grupul KC and The Sunshine Band.

21-03-1967         Se naşte la Goteborg, Jonas „Joker” Berggren, membru al grupului Ace Of Base.

21-03-1967          S-a născut Keith Palmer din grupul Prodigy.

21-03-1979          S-a născut Simon, component al grupului Blue.

21-03-1991          Moare în urma unor complicaţii provocate de boala Parkinson, Leo Fender, inventatorul chitarelor Telecaster şi Stratocaster.

22-03-1943         Se naşte la Pittsburgh, Pennsylvania, chitaristul George Benson.

22-03-1947         Se naşte Patrick Olive, membru al grupului Hot Chocolate. (1975 US No.3 single ‘You Sexy Thing’, 1977 UK No.1 single ‘So You Win Again’ plus over 25 other top 40 hits).

22-03-1948          S-a născut Andrew Lloyd Webber, compozitor şi producător împreună cu Tim Rice, (1977 UK No.1 single by Julie Covington, ‘Don’t Cry For Me Argentina’, biggest selling UK single by a female artist, until 1985, taken from musical ‘Evita’).

22.03.1957          S-a născut în Brooklyn, interpreta de R&B Stephanie Mills, câştigătoare Grammy.

22-03-1968          Se naşte Zoltan Andras, membru al grupului Sarmalele Reci.

22-03-1973          S-a născut la Wolverhampton, West Midlands, Anglia, interpreta Beverly Knight.

22-03-1994          A murit interpretul şi producătorul Dan Hartman.         

23-03-1949          Se naşte la Bucureşti, cantautorul de muzică folk Mircea Vintilă.

23-03-1949          Se naşte în Baltimore, Maryland, Richard Ocasek, vocalistul grupului The Cars.

23-03-1953          Se naste în Great Lakes, Illinois, interpreta americană Chaka Khan, pe numele real Yvette Marie Stevens.

23-03-1965          Se naşte Ice M.C.

23-03-1966          Se naşte la Clydebank, Scoţia, Marti Pellow, vocal în grupul Wet Wet Wet. Numele iniţial, Mark McLoughlin.

23-03-1972          S-a născut interpreta britanică Beverly Knight.

24-03-1949          S-a născut la Woodchurch, Anglia, Nick Lowe. Cel mai mare hit al său a fost Cruel to Be Kind, No. 12 în Billboard’s Hot 100 în 1979. Producător de albume pentru Elvis Costello şi alţii.

24-03-1960          Se naşte în Hagen, Westfalia de Nord, interpreta Nena (Gabriele Susanne Kerner).

24-03-1970           S-a născut la Dundalk, Irlanda, Sharon Helga Corr, violonistă în grupul The Corrs.

25-03-1920          Se naşte la Bucuresti, compozitorul Henri Mălineanu (m.1999).

25-03-1942           Se naşte la Memphis, Tennessee, Aretha Franklin. În 1987 a fost prima femeie primită în Rock and Roll Hall of Fame, împreună cu melodiile Respect, Chain Of Fools şi Think. A început să cânte în corul bisericii la 7 ani iar la 14 ani deja înregistra piese. Primele înregistrări efectuate începând din 1956 nu-i sunt favorabile, fiind îndrumată greşit spre balade siropoase. Abia din anul 1967, când începe imprimările la Casa „Atlantic” ghidată de cunoscutul Jerry Wexler, cunoaşte succesul. De notat melodiile „Respect”, „Chain Of Fools”, „Think”, „A Natural Woman”. Din 1968 este supranumită Lady Soul şi până în 1974 vânduse mai multe albume decât oricare altă interpretă, câştigând nu mai puţin de 10 premii Grammy. Din păcate, după 1970 popularitatea ei scade, atât din pricina unor îmbolnăviri repetate cât şi din cauza preferinţei pentru jazz. Revine însă pe piedestalul care i-a fost rezervat -interpreta numarul 1 a mu- zicii soul. În 1980 semnează însă contractul cu Arista Records şi un an mai târziu primeşte un Grammy pentru HOLD ON I’M COMMING, apoi un alt Grammy pentru piesa cântată în duet cu George Michael – „I Knew You Where Waiting” – şi unul pentru albumul ARETHA apărut în 1986. În 1987 este prima femeie nominalizată la ROCK AND ROLL HALL OF FAME, peste 100 din piesele sale intrând în Billboard Hot 100. Are peste 12 milioane de single-uri vândute şi 17 premii Grammy câştigate. Întoarcerea la gospel în 1987 îi aduce cel de al 15-lea Grammy pentru piesa „One Lord, One Faith, One Gospel” iar în 1991 întreaga sa carieră este încununată de premiul LEGEND AWARD. În 1994 primeşte LIFETIME ACHIEVEMENT AWARD.

25-03-1947         La Pinner, Middlesex, se naşte Elton John, pe numele său real Reginald Kenneth Dwight.

25-03-1951         Se naste în Montserrat, Indiile de Vest, Maizie Williams din grupul Boney M.

25-03-1952         S-a născut la Bistriţa, interpreta de muzică uşoară Carmen Mureşan.

25-03-1960         Se naşte Steve Norman, din grupul Spandau Ballett.

25-03-1972         Moare în urma unei come diabetice interpreta americană de soul Linda Jones, la numai 26 de ani, după spectacolul susţinut la Harlem’s Apollo Theater.

25-03-1975         S-a născut la Londra, Melanie Ruth Blatt din grupul All Saints.

25-03-1995         Încetează din viaţă Gabriel Drăgan, vocal, Mondial.

26-03-1944         Se naşte la Detroit, interpreta Diana Ross (Diane Earle).

26-03-1948         Se naşte la New York, Steven Tyler, pe numele real Steven Victor Tallarico, membru al grupului Aerosmith.

26-03-1948          Se naşte la Birmingham, Anglia, Richard Tandy, basistul formaţiei Electric Light Orchestra, ex-membru fondator.

26-03-1950          S-a născut interpretul de soul Teddy Pendergrass.

26-03-1962          Se naşte Cristi Enache, solist vocal, membru al grupului Direcţia 5.

26-03-1971           La Barking, se naşte Jonathan Darren Hendy, membru al formaţiei East 17.

26-03-1978          Se naşte Uzzy din grupul BUG Mafia.

27-03-1924          Se naşte în Newark, New Jersey, celebra interpetă de jazz Sarah Vaughan. A murit la 3 aprilie 1990 în Los Angeles, California.

27-03-1947          Se naşte Andy Brown, clape în grupul Status Quo în 1973, ex-Herder.

27-03-1950          Se naşte în East Hoathley, Anglia, Tony Banks, instrumente cu clape în grupul Genesis.

27-03-1959          Se naşte Andrew Farris, membru al grupului INXS.

27-03-1962           Se naşte Angel Schleifer, membru al grupului Bonfire.

27-03-1970          Se naşte la New York celebra interpretă Mariah Carey declarată Artista Deceniului, interpreta cu cele mai mari vânzări din anii ’90 – peste 80 de milioane de copii.

* Are 176 cm, ochi de căprioară, bucle castanii, picioare nesfârşite. Cu o voce care-ţi taie respiraţia, un ambitus de 5 octave, este o combinaţie “de milioane” fiind supranumită „Whitney Houston în alb”. La vârsta de 6 ani vocea sa prezenta o particularitate cu totul neobişnuită, având în vedere că era doar un copil. La telefon era confundată cu o persoană adultă. Părinţii speriaţi au dus-o la doctor pentru depistarea vreunei boli la laringe dar a fost gasită perfect sănătoasă şi li s-a recomandat cultivarea vocii pentru muzică. La acea vârstă a început să cânte încurajată de mama ei, Patricia Carey, cântăreaţă la opera din New York. Particularitatea vocii sale este o problemă genetică. La 16 ani compunea primele cântece, la 17 ani termina liceul (Harborfields High School) şi pleca singură din Long Island la Manhattan, pentru a-şi încerca norocul câştigându-şi existenţa servind prin restaurante. În timpul liber mergea pe la marile firme producătoare de discuri, oferind o casetă cu cântece compuse şi interpretate de ea. S-a dus şi la Tommy Mottola, preşedintele firmei Sony Music şi pur şi simplu i-a dat spre audiţie acea casetă. Acesta a fost impresionat de vocea ei, presimţind un viitor star şi după puţin timp Mariah a semnat contractul. De fapt, pe Mottola l-a întâlnit în 1988 la o petrecere în Manhattan. Şi… uşile i-au fost deschise.

1990 – 30 iunie. Albumul de debut MARIAH CAREY este senzaţional, răsplatit mai târziu cu aur şi platină. Intră US=80

           – 4 august. Extras de pe album, „Vision Of Love” este US=1 timp de 4 săptămâni, o lună mai târziu fiind UK= 9 iar albumul UK=6.

         – 10 noiembrie. Balada „Love Takes Time” este US=1 pentru 3 săptămâni iar în decembrie UK=37.

***** albumul său a reuşit să-l depăşească pe cel al solistei Whitney Houston, în privinţa vânzărilor cu aproape 2 milioane exemplare vândute, record senzaţional.

1991 – 2 februarie. Remixat, „Someday” este UK=38.

         – 2o februarie. Din 5 nominalizari, Carey învinge la categoriile „Cea mai bună solistă POP” şi „Cel mai bun debut” la ediţia a 33-a a premiilor anuale Grammy.

         – 2 martie. După 36 de săptămâni de top, albumul este US=1 şi de 5 ori de platină, după vânzări.

          – 7 martie. Este declarată de revista ROLLING STONE cea mai bună solistă debutantă.

          – 9 martie. „Someday” este US=1.

***** mai primeşte titlurile de: cel mai bun solist de R & B, cel mai bun single feminin, cel mai bun album de R & B, SOUL TRAIN AWARDS.

     – septembrie. Apare albumul EMOTIONS care aduce în atenţia fanilor alte hit-uri. Producătorul Walter Afanasief a fost de acord cu faptul că acesta este mult mai bun decât precedentul, pe care l-a produs tot el. Albumul conţine 10 compoziţii şi durează 48 de minute. Melodia de titlu a albumului, EMOTIONS, o piesă funk, a ajuns în Billboard Number One.    

1994 – 24 noi. Ediţia I – MTV Awards, Berlin, cea mai bună solistă.

1998 – a intrat cu Witney Houston în studioul de înregistrări ca să lucreze împreună la coloana sonoră a unui film de desene animate, PRINŢUL EGIPTULUI, regizat de Steven Spielberg. De Crăciun a lansat Greatest Hits.

* a vândut peste 120 de milioane de albume

* din 1990 a avut în fiecare an un single NUMBER ONE.

* În cariera ei a obţinut peste 75 de premii “discul de aur” sau “discul de platină” şi câteva Grammy-uri sau nominalizări.

27-03-1975         S-a născut interpreta americană de R & B Fergie, compozitoare şi fondatoare a grupurilor Kids Incorporated, Wild Orchid, vocalistă a grupului The Black Eyed Peas. 2003 US & UK No.1 single ‘Where Is The Love’, 2006 US No.1 solo single ‘London Bridge.’

27-03-2000          A murit la 57 de ani, după o îndelungată suferinţă, bolnav de cancer, compozitorul, actorul şi cântăreţul Ian Dury. Primul său album, ‘New Boot’s And Panties’ a fost considerat clasic pentru punk, “petrecând” în clasamentul britanic aproape 90 de săptămâni.

*****

Ne reîntâlnim şi săptămâna viitoare cu alţi interpreţi de valoare aniversaţi sau comemoraţi, însă până atunci vă doresc tuturor multă sănătate şi audiţie plăcută pe frecvenţele Radio România Regional!

Bogdan Dragomir – Radio România Regional.

(Rubrica este realizată cu sprijinul Agenţiei de Presă RADOR, Wikipedia.org, şi cu materiale jurnalistice din arhiva personală. Piesele muzicale în format audio sunt selectate de pe albumele “Ciripituri”, (C – 1996 Pasărea Colibri & P – 1996 Intercont Music), “Toţi într-o barcă” (C&P – 2003 Intercont Music), Înregistrări din Fonoteca SRR Radio România, “Cristian Vasile-Maestrul tangourilor CD1” (C-UCMR-ADA, P-2010 Star Media Music), “Vă rog să-mi acordaţi…” – C&P 2000 Electrecord, „Melodii din alte vremuri” (C – Electrecord & P – 2009 Roton) şi „Duete celebre” (C & P 2009 – Roton), “Duete celebre 2” (C – Electrecord & P – 2010 Roton), Ioana Radu (C & P – Electrecord).

Distracția nu se termină niciodată la Vama Veche

Publicat de Mihaela Costache, 29 iulie 2015, 08:40

La Vama Veche muzica și voia bună se îmbină de minune în fiecare vară.
Săptămâna aceasta, petrecăreților li s-au pregătit câteva evenimente speciale.

Locuitorii planetei muzicale Luna Pătrată o pot revedea pe Alina Manole în Vama Veche, joi – 30 iulie și sâmbătă – 1 august.
Reîntâlnirea cu femeia-poveste, ale cărei cântece vorbesc despre iubirile reale, cu inteligență în metaforă și umor, este de fiecare dată specială, întrucât Alina Manole reușește, pe scene de mii de oameni sau în săli intime de teatru, să pătrundă în inima celor care ascultă, delicat și…terapeutic. Experiența unui concert cu această artistă stârnește de multe ori uimire și încântare, mai ales celor care nu au avut ocazia să o vadă pe viu și să-i simtă energia, pasiunea, feminitatea și curajul de a da glas muzical unor subiecte tabu din viața fiecăruia. Iar cei care o cunosc deja, nu știu niciodată la ce să se aștepte, la ce mărturisiri…

Vama Veche este perfectă pentru mărturisirile Alinei. Și dacă joi, pe 30 iulie, artista va urca pentru a 9-a oară pe scena festivalului Folk You! Florian Pittiș, pe 1 august un spectacol special va avea loc la ora 11 dimineață, la Papa la Soni (fosta Roata). „Joia Păcătoșilor” – spectacolul Alina Manole & Raul Kusak – va fi cântat la cafeaua de dimineață (a Vămii, desigur). Voce și pian, cu mărturisiri incomode, cu adevăruri spuse la colțuri (de Lună Pătrată), cu un joc de-a drama finalizat în hohote de râs – acesta este un spectacol unic al unei „păcătoase” pe măsură!

Tot săptămâna aceasta, la Vama Veche, Folk Frate! lansează primul album din istoria trupei!
Un preview al albumului poate fi auzit live pe scena Festivalului Folk You!, joi, 30 iulie, dar lansarea propriu-zisă a materialului discografic va avea loc duminică, 2 august, tot în Vama Veche pe plaja Corsarul, la Iron City, la ora 12:00.

Albumul, intitulat „…e mai bine așa!” , are 13+1 piese (o piesă are două variante de studio, în stiluri diferite), compuse pe versurile lui Eugen Moraru, cu o excepție de text a Alinei Manole, și poartă amprenta muzicală specială a membrilor trupei.

Folk Frate! nu este o trupă cu un debut clasic: a fost întâi de toate o reuniune de prieteni și s-a transformat într-un proiect profesionist de muzică tânără. Cele peste 400 de apariții publice din ultimii 9 ani și-au spus cuvântul și i-au transformat pe cei 4 – Mysha, Teddy, Johhnie și Elena în frați de proiect muzical. În plus, numele lor are un public pe măsura concertelor de până acum.

Stilul trupei a crescut în timp, de la folk clasic și piese clasice ale genului reinterpretate către un stil folk-rock dinamic și de bună dispoziție.
Vă garantăm că, cel puțin pentru cei care nu i-au auzit până acum, muzica lor are ce-i trebuie pentru a fi ascultată pe repeat! Pentru ca lucrul acesta să se întâmple, cine va fi în Vama Veche pe 2 august, să se prezinte la Iron City pentru a fi alături de FolkFrate! la lansarea făcută după tot tipicul: cu pixuri pregătite pentru autografe și cu tricouri pentru fanii adevărați! În București și în alte orașe din țară, albumul va fi lansat în luna octombrie – iată un alt argument pentru care prezența la lansarea din Vama Veche devine obligatorie!
*Albumul „…e mai bine așa!” reprezintă al 5-lea titlu al casei de discuri Luna Pr&Events.

Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiș

Publicat de Andrei Cretoiu, 28 martie 2015, 14:00 / actualizat: 7 iunie 2015, 16:45

Primăria Sectorului 3 organizează, pentru al treilea an consecutiv, un eveniment de înaltă ținută artistică dedicat omului de cultură Florian Pittiș, cel care a fost un “one man show”, un “uomo universale” al României. Dispărut prematur din această lume, Moțu Pittiș ține în continuare aprinsă flacăra sădită în sufletul și conștiința românilor.

Evenimentul Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiș este o sărbătoare prin care prietenii și publicul cinstesc amintirea Moțului, dar și o formă de a continua munca de o viață a lui Florian Pittiș: dorința de a transmite idealuri de libertate și de cultură generațiilor mai tinere, de a sădi în suflete pasiunea. A fost un om care a inspirat generaţii întregi să citească, să asculte muzică, să trăiască frumos.

Sâmbătă, 18 aprilie, în Săptămâna luminată, muzica și poezia, idealurile și valorile, se vor întrepătrunde într-un spectacol emoționant – Remember Florian Pittiș. La eveniment vor participa nume de rezonanță ale scenei românești, care au scris istorie în muzică și care sunt indisolubil legate de Florian Pittiș: Marius Bațu, Florin Chilian, Zoia Alecu, Mircea Vintilă & Brambura, Ducu Bertzi, Vița de Vie, Nicu Alifantis & Zan, Teo Boar, Vlady Cnejevici, Mircea Baniciu.

Evenimentul Flori pentru suflet – Remember Florian Pittiș este organizat pentru al treilea an consecutiv de Primăria Sectorului 3, pe 18 aprilie, începând cu ora 17.00, în Parcul Titan. Accesul publicului este liber.

Lansare audiobook eveniment Florian Pittiş

Publicat de Andrei Cretoiu, 29 septembrie 2014, 17:09

Editura Casa Radio vă invită vineri, 3 octombrie, ora 12:00, în foaierul Sălii de concerte Radio România, la un Moment poetic în interpretarea lui Florian Pittiş. Audiobook-ul, realizat în colaborare cu Serviciul Patrimoniu Cultural şi Arhive, apare în colecţia Fonoteca de Aur, seria Spectacolul poeziei, prezentat de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban. La lansare vor fi prezenţi actori de renume ai scenei româneşti ale căror destine artistice s-au intersectat adesea cu cele ale lui Florian Pitiş.

Născut pe 4 octombrie 1943, Moţu Pittiş a ieşit mult prea devreme din scenă, pe 5 august 2007. Datorită înregistrărilor din Fonoteca Radio România, realizate în perioada 1989-2004, avem privilegiul de a-l asculta interpretând versurile marilor poeţi Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu.

Peste un secol de poezie românească, o extraordinară voce dăruită teatrului şi radioului public, o pictură sonoră complicată: romantică, impresionistă, cubistă, suprarealistă, postmodernă. Vocile dramatice, reci, ludice ale poeţilor sunt orchestrate de vocea unică a artistului, într-un spectacol de poezie atemporal.

Lansarea CD-ului Moment poetic cu Florian Pittiş, la care gazde sunt Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi Oltea Şerban-Pârâu – directorul Centrului Cultural Media Radio România, va fi onorată de prezenţa artistei Mariana Mihuţ şi a cunoscuţilor oameni de radio Ruxandra Săraru, Camelia Stănescu şi Titus Vîjeu.

„Ascultând aceste înregistrări îl recunosc neschimbat: Moţu, tânărul neastâmpărat etern. Fie că declamă versurile lui Eminescu sau Gherasim Luca, ale lui Labiş, Macedonski sau Ion Barbu, e tot timpul el, îi aduce pe poeţi la el, cu spiritul lui ghiduş, Puck sau Ariel făcând giumbuşlucuri, uneori melancolic şi sentimental, alteori descoperind subtexte hazlii unde nu te aştepţi, alteori identificându-se cu un stil de declamaţie retoric, ce arată respectul lui faţă de marii recitatori ai trecutului”, exclama regizorul Andrei Şerban, prietenul bun şi colegul de generaţie al lui Florian Pittiş, imediat după ce a ascultat acest spectacol radiofonic, în vara lui 2014.

Florian Pittiş, Moment poetic. Versuri de Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiş, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Cărtărescu rostite la Radio România între 1989-2004. Ediţie prezentată de Titus Vîjeu, cu o evocare de Andrei Şerban. Colecţia Fonoteca de Aur / seria Spectacolul poeziei. Durată CD: 56’08”

Preţ de vânzare directă: 15,00 lei, la librăria Casa Radio, sau prin comenzi on-line la www.edituracasaradio.ro. Detalii pe www.edituracasaradio.ro