Interviu cu Javad Mottaghi, secretarul general al Uniunii Audiovizualului Asia-Pacific

Publicat de Camelia Teodosiu, 11 septembrie 2017, 13:40

Reporter – Florin Orban: Cum poate cooperarea dintre Asia şi Europa să ajute la a face faţă noilor provocări media?

Javad Mottaghi: Eu cred că noi, difuzorii din regiunea Asia-Pacific, ne confruntăm cu aceleaşi provocări ca şi dumneavoastră sau alţi difuzori din Europa. Există oportunităţi, oportunităţile pot fi diferite de la continent la continent. Dar cel mai important lucru ca să avem aceste platforme internaţionale este să cunoaştem ce veţi face dumneavoastră pentru a schimba provocarea în oportunitate în Europa, ce facem noi ca să schimbăm provocarea în oportunitate în Asia şi să învăţăm din experienţele noastre şi să privim la modalităţile viitoare. Noi nu avem nevoie să facem aceleaşi greşeli pe care alţii ar fi putut să le facă în alte ţări. Deci, lecţiile trebuie învăţate unii de la alţii şi numai aşa noi vom fi în stare să trasăm viitoarele acţiuni.

Reporter – Florin Orban: Radio România este un membru relativ nou al ABU. Ce rol poate juca Radio România în cadrul ABU?

Javad Mottaghi: Radio Romania, da, este un nou membru al ABU, dar este un membru foarte activ al ABU. Şi s-a dovedit a fi foarte activ şi a jucat un rol foarte important în – nu aş putea spune în a reduce decalajul între Est şi Vest, dar încearcă să creeze o astfel de platformă, a ajutat profesioniştii media din ambele continente să se întâlnească şi să aibă o mai bună înţelegere unul despre celălalt. Şi de aceea, astfel de platforme vor ajuta oportunităţi pentru reţele. Şi Radio România a fost instrumental în acest aspect. Noi am avut, de asemenea, un parteneriat cu Radio România când Orchestra Simfonică a dumneavoastră a venit în Kuala Lumpur şi a susţinut două concerte, în 2014. Şi noi aşteptăm cu nerăbdare să consolidăm şi să extindem un parteneriat între ABU şi Radio România. Iar eu pot spune că Radio România a putut să acţioneze ca o fereastră, o fereastră pentru a arăta lumii cultura românească. Şi o fereastră pentru a aduce savoarea altor culturi audienţelor din România. Şi în acest sens, faceţi o muncă minunată. Vă felicit şi felicit Radio România pentru că este un post atât de activ. Noi salutăm parteneriatul cu Radio România şi  vom întări parteneriatul nostru în viitor.

Reporter – Simina Botar: Fiecare ţară îşi prezintă cele mai bune proiecte. Acum doi ani, noi am prezentat celorlalţi experienţa teatrului radiofonic şi a orchestrelor. Anul acesta o să vă prezentăm un proiect de cooperare cu ştiinţa, cu unul din cele mai mari lasere din lume. Ce ne puteţi spune despre realizările din aceşti doi ani, în colaborarea Radio România – ABU? Ştiam de un proiect privind o platformă de schimb de înregistrări de muzică clasică.

Javad Mottaghi: Aşa este. De fapt, aceea este acolo şi platforma online pentru muzica ABU, a fost lansată şi ea va fi operaţională, dar /…/ în două luni dumneavoastră veţi şti progresul înregistrat în acest sens. Şi aceasta va continua să fie una dintre cele mai importante platforme bazate pe Internet pentru schimbul de muzică. Veţi asculta, de asemenea, /…/ pe 3 noiembrie. Punctul de vedere Asia-Pacific, /…/ va oferi oportunităţi producătorilor din diferite continente şi ţări să-şi încarce programe şi să facă schimburi de programe prin internet. Noi avem, de asemenea, viziunea asiatică asupra schimburilor de ştiri, care există de trei decade /…/ aproximativ 19.000 de ştiri pe an printre 34 de ţări din regiune, la fel ca şi Europa şi ţări arabe. Oportunităţile sunt, de fapt, acolo şi parteneriatul ne va pune pe noi într-o poziţie mai bună pentru a folosi oportunităţile în interesul membrilor.

Natural, dacă priviţi la mărimea regiunii Asia-Pacific, cu 275 de membri din 69 de ţări, într-o regiune foarte diversă, unde noi avem cele mai avansate posturi de televiziune din lume. Şi, de asemenea, unele posturi de radio şi televiziune care se dezvoltă şi chiar cele în ţările cele mai puţin dezvoltate. Dar dacă aţi avut posibilitatea să echilibraţi activităţile şi să asiguraţi că poate servi toţi membrii săi. Dar parteneriatul cu Europa este important pentru noi. Avem acelaşi parteneriat cu Africa, prin African Union of Broadcasting, avem acelaşi parteneriat cu ţări arabe, prin Arab States Broadcasting Union, pentru că Asia devine din ce în ce mai puternică. În termeni economici, Asia merge înainte şi, natural, este o destinaţie pentru numeroşi difuzori în regiune şi din afara regiunii, precum şi pentru multe ţări care doresc să investească în Asia. Şi de aceea media ar putea facilita acel parteneriat. Iar noi vom saluta parteneriatul cu Radio România. Şi trebuie să vă spun că /…/ noi am discutat şi plănuit ca să lansăm o nouă iniţiativă cu Radio România, iar aceasta va fi anunţată ulterior la momentul potrivit. Vă mulţumesc!

Marea Britanie va decide prin referendum viitorul relaţiei cu Uniunea Europeană

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 mai 2016, 10:30

A rămas mai puţin de o lună până când cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord vor decide dacă rămân sau dacă doresc să părăsească Uniunea Europeană. Rezultatul referendumului de la 23 iunie va fi, cu siguranţă, unul strâns şi va influenţa viitorul Uniunii europene.

Dezbaterea organizată pe platforma Euranet Plus a oferit posibilitatea unui schimb de idei şi o frescă a unei realităţi mult mai nunaţată. Efectele unei retrageri a Marii Britanii anunţă consecinţe pentru statele membre dar şi repercusiuni economice, sociale inclusiv în regiunile engleze. O analiză a opiniilor exprimate de jurnaliştii participanţi la dezbateare arată că în cazul unui „Brexit” toate ţările membre vor resimţi decizia englezilor atât în planul relaţiilor economice cât şi în cel al pieţei muncii ori al legislaţiei.

Întrebată dacă se teme de o retragere a Marii Britanii din Uniune, Mercedes Bresso, membră a Parlamentului European, a Comisiei Mixte pt. Spatiul Economic European a evaluat situaţia actuală. Înregistrarea a fost realizată de Florin Orban de la Radio România Internaţional.

Sincer, din ce în ce mai puţin mă tem de Brexit. La început îmi era frică. Cred că ar fi o mare greşeală pentru ei. Cred că ar fi o mare greşeală dar şi o problemă pentru Uniunea Europeană. Acum sunt interesată să văd dacă vor fi într-adevăr 60% cei care vor spune „Nu”, dacă majoritatea va răspunde „Remain”, pentru că 60 – 40 ar fi un rezultat bun, un rezultat limpede. În cazul în care ar fi un rezultat foarte strâns atunci şi negocierile vor fi mai dificile.

Voci din viaţa politică europeană apreciază că în urma referendumului englez s-ar putea ca şi alte state să se simtă încurajate să organizeze consultări. Parlamentarul european Mercedes Bresso.

Întrebarea se pune la nivel naţional. Nu se poate pune întrebarea la nivelul Uniunii Europene. Cetăţenii ar dori să aibă posibilitatea să se exprime asupra mersului înainte al Uniunii Europene. Cred că ar fi optim să existe un statut cvasi-federal cum este cel din Elveţia, spre exemplu. Acolo se adoptă decizii cu majoritatea cetăţenilor şi majoritatea cantoanelor garantând, deci, că fiecare canton se pronunţă . Dacă vrem să decidem viitorul Europei vom face acest lucru împreună. E corect că cetăţenii doresc să se poată pronunţa. Ei ar trebui să poată avea acest drept. Este un viitor comun şi nu în fiecare stat individual.     

În privinţa propagării efectului Brexit şi în alte state, parlamentarul european  Mercedes Bresso se referă la situaţia ţării natale, Italia.

Cred că ar fi ca-n Anglia. Un număr de cetăţeni s-ar exprima contra actualei componenţe a Uniunii Europene dar ar fi, după părearea mea, 60% din voturi împotriva ieşirii din Uniune.  Ar trebui, fireşte, să existe şi o dezbatere. E normal pentru că cetăţenii nu cunosc toate datele. Abia după ce sunt edificaţi pot vota în cunoştinţă de cauză şi cred că ar fi 60 – 40 în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană. 

Într-o scrisoare înaintată preşedintelui Cosiliului European, premierul englez şi-a structurat cerinţele în patru propuneri de reformă privind guvernanţa economică, competitivitatea, suveranitatea şi imigraţia. Dintre acestea, ultima ar afecta România în mod particular. Britanicii cer impunerea unui mecanism de „salvgardare”, prin care migranţii ar trebui sa aştepte 4 ani, înainte sa primeasca ajutoare sociale.

Referendumul IN-OUT a fost programat de catre premierul David Cameron pentru 23 iunie 2016, când Marea Britanie va alege daca va continua drumul alaturi de UE sau se va desprinde de uniune.[

Prioritățile CESE au fost punctate de către președintele Georges Dassis

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 martie 2016, 09:30

Comitetul Economic și Social European, pe scurt CESE este un organ consultativ al Uniunii Europene. Înfiinţat în 1957, acesta are rol consultativ pe lângă principalele instituţii europene (Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European).

Consilierea o realizează prin avize privind propunerile legislative ale UE şi prin avize din proprie iniţiativă privind teme care, în opinia comitetului, ar trebui abordate. Una din sarcinile CESE este aceea de a asigura „o punte” între instituţiile UE şi „societate civilă organizată”. Comitetul Economic si Social European Promovează democraţia participativă în UE şi ajută la promovarea rolului organizaţiilor societăţii civile prin instituirea unui „dialog structurat” cu aceste grupuri din statele membre UE şi din alte ţări din întreaga lume.

Prioritățile CESE in acest momnet su fost punctate de către președintele Georges Dassis, în cadrul unui interviu in exclusivitate acordat colegului nostru Florin Orban de la Radio Romania Internațional.

„Toate măsurile de politică regionalăau vizat și vizează, în continuare, solidaritatea, cu atât mai mult în zilele noastre, când ne aflăm în plină criză. Așadar, cea mai importantă prioritate pentru mine este aceea de a convinge cetățenii că UE este singura noastră șansă. O şansă pe care trebuie să o păstrăm, altfel, vom avea naţionalişti, rasişti, xenofobi, în fiecare ţară, cu un discurs plin de ură, iar această ură va duce la întoarcerea armelor unii împotriva celorlalţi. Vom ajunge astfel cu 600- 700 de ani în urmă.
Este lucrul cel mai periculos şi de aceea, insist, prioritatea noastră o constituie solidaritatea, umanismul, respectarea tuturor libertăţilor democratice, dar, totodată, aceea de a convinge cetăţenii că singura şansă de viitor a copiilor şi tinerilor nostri este numai existenţa acestei Uniuni care ne garantează pacea şi o anume prosperitate.”
CESE îndeplinește trei misiuni principale:

• promovează o Uniune participativă, oferindu-le organizațiilor lucrătorilor și angajatorilor și altor grupuri de interese posibilitatea de a se exprima, și menținând dialogul cu acestea
• promovează valorile integrării europene, susține democrația participativă și organizațiile societății civile.
• garantează că politicile și legislația UE se adaptează condițiilor economice și sociale, căutând un consens care servește binelui comun

În ceea ce priveşte componenţa, membrii CESE reprezintă angajatorii și lucrătorii, precum și grupurile sociale de interes din toată Europa. Numărul membrilor din fiecare țară depinde de populația țării respective. Romania este reprezentată de 15 membri, cei mai mulţi având Franţa şi Marea Britanie, la egalitate, 24 fiecare

CESE susține un venit minim pentru fiecare cetăţean, finanţat dintr-un fond european

Publicat de Andrei Cretoiu, 12 februarie 2016, 09:30

Românii sunt cei mai expuşi din UE la riscul sărăciei şi excluderii sociale, în proporţie de 40,2% din totalul populaţiei României, fiind urmaţi la mică distanţă de bulgari şi de greci, în timp ce la polul opus se află cehii, cu doar 14,8%, potrivit datelor Eurostat pentru 2014.

Cea mai mare scădere a riscului de sărăcie şi excludere socială a avut loc în Polonia şi cea mai mare creştere în Grecia.
Găsirea măsurilor concrete pentru ca regiunile sărace, care întârzie să se dezvolte,să recupereze drumul până la regiunile mai avansate, înseamnă garantarea coeziunii economico-sociale.

Regiunile bogate nu pot să se îmbogăţească pe spatele celor mai sărace; bugetul European, foarte mic din păcate, trebuie să fie consacrat mai ales acestui obiectiv.

Rolul Comitetului Economic şi Social European, organismul care reuneşte reprezentanţii patronatelor, sindicatelor şi societăţii civile la nivelul UE, este să elaboreze propuneri concrete, una dintre acestea fiind instaurarea unui venit minim pentru fiecare cetăţean, finanţat dintr-un fond European. Preşedintele CSEE, Georges Dassis, părintele acestei iniţiative, i-a declarat în exclusivitate colegului nostru de la RRI, Florin Orban: … am plecat de la principiul că în statele civilizate, într-un ansamblu al statelor civilizate, nu putem tolera ca fiinţele umane să moară de frig şi de foame.

Ce va face acest fond European? Va garanta revenirea „minimului de supravieţuire”, cum spun eu, ceea ce nu-I va îmbogăţi pe oameni, pur şi simplu îi va ajuta să supravieţuiască în condiţii foarte dificile.Deci, nu este un venit fix … va fi o fracţiune dintr-o dimensiune economică acceptabilă. De exemplu, putem lua ca referinţă a dimensiunii economice salariul minim, sau salariul mediu, sau altceva. O să ne aşezăm în jurul mesei, cele 28 de state şi vom stabili ca x% din această dimensiune trebuie garantată fiecărui cetăţean. Acest lucru este posibil, este fezabil, se va face.

26 de ţări au un fel de venit minim, unele au un sistem mai bun, altele mai puţin bun; banii pot fi însă cheltuiţi mai bine, la nivel European, de către un fond European. Unele ţări îşi vor îmbunătăţi bugetul, altele, vor mai scădea din buget- cei care n-au nimic vor primi, şi e normal, pentru că solidaritatea este unul din fundamentele Uniunii.

Bugetul Uniunii este foarte limitat, mai puţin de 1% din PIB. Propunerea lui Dassis este ca acest fond European să fie finanţat prin impozitarea tranzacţiilor financiare. Conform estimărilor, Uniunea Europeana ar putea să colecteze 50-55 de miliarde de euro taxând tranzacţii financiare, mai degrabă speculative, după cum le numeşte preşedintele CSEE