Sâmbăta trecută, pe 14 septembrie, la Jula s-a organizat cea de-a XV-a ediţie a Festivalului Gastronomic Românesc pe Ţară. Organizatorii evenimentului, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria şi Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU au invitat la festivalul gastronomic echipe din Ungaria, în primul rând membri ai autoguvernărilor româneşti locale, dar şi oaspeţi şi prieteni din România.
Cu toate că în centrul concursului de gătit au stat ceaunele în care se ferbeau diferite tocăni, festivalul a oferit şi bucate tradiţionale româneşti, cum ar ciorba de perişoare, mititeii, mămăliga cu brânză, răchişe, gogoşi cu dulceaţă etc. Ne-am bucurat să vedem că o singură echipă, cea din Micherechi, s-a gândit şi la faptul că în acea zi, 14 septembrie, era sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, zi de post pentru credincioşii ortodocşi, gătind o mâncare tradiţională de post din satul lor (coade de laboş). Atmosfera de prietenie şi simpatie dintre cele 40 de echipe participante la concurs şi sutele de participanţi a fost presărată cu muzică populară românească, oferită de muzicanţi din Arad.
„Acest concurs de gătit a început în curtea sediului AŢRU, după care ne-am mutat la Campingul Marc, apoi la Campingul Thermal, iar de câţiva ani l-am ţinut în curtea Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula. De această dată am cerut ajutorul şi acordul primarului oraşului, Görgényi Ernő, ca să ţinem acest festival aici, în parcul cetăţii. Ne-am bucurat mult că răspunsul domnului primar a fost pozitiv”, a spus în deschiderea evenimentului Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlamentul de la Budapesta, care nu a omis nici faptul să vorbească despre campania electorală în care ne aflăm înainte de alegerile de autoguvernări minoritare din 13 octombrie 2019.
La deschiderea oficială au mai luat cuvântul deputatul parlamentar dr. Kovács József, precum şi primarul dr. Görgényi Ernő. Edilul oraşului a spus că s-ar bucura dacă în viitor toate ediţiile festivalului gastronomic ar avea loc pe platoul din faţa cetăţii, demonstrând şi prin asta buna convieţuire dintre naţionalităţile conlocuitoare în oraş. Consulul general al României la Jula, Florin Trandafir Vasiloni, a subliniat la fel cât este de important ca într-un oraş turistic cum este Jula, şi naţionalitatea română să fie vizibilă, salutând ideea organizării evenimentului în acest loc frumos din faţa cetăţii medievale. Din partea organizatorilor a vorbit Gheorghe Cozma, şeful Oficiului AŢRU, care a vorbit despre importanţa unităţii din comunitate şi a mulţumit conducerii oraşului pentru oportunitatea de a organiza acest eveniment pe platoul din faţa cetăţii. Apoi, preotul ortodox Florin Olteanu, paroh la Chitighaz a binecuvântat evenimentul şi a spus rugăciunile dinainte de masa de prânz.
Scena a fost ocupată apoi de dansatorii Echipei păstrătorilor de tradiţii, coordonată de Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU, şi de Echipa păstrătorilor de tradiţii româneşti din Micherechi, care, alături de cântăreaţa Lioara Boşcu şi formaţia sa din Arad, a invitat publicul la dans şi voie bună, încingându-se o horă românească în faţa cetăţii din Jula.
Concursul de gătit a avut un juriu compus din: Gaál Tibor – preşedinte, Csáki Béláné, László Lászlóné, Tulván Zsolt şi Susánszki Erika.
În acest an, premiul I al concursului i-a revenit Asociaţiei pentru Tradiţiile şi Cultura din Micherechi, care au gătit la ceaun friptură de miel, grătare, coade de laboş (tradiţionala mâncare de post din satul lor) şi, bineînţeles, salată de castraveţi.
Pe locul II s-a clasat Autoguvernarea Românească din Jula, iar pe locul III Autoguvernarea Românească din Mezősas.
S-au mai acordat multe premii speciale din partea doamnei László Lászlóné (10 premii) şi doamna Susánszki Erika, din partea Centrului Social şi de Protecţia Copilului din Jula.
La final, o singură observaţie constructivă pentru organizatorii viitoarelor ediţii: deoarece Jula este un oraş turistic şi chiar şi în weekendul trecut zona cetăţii a fost plină cu turişti români, maghiari sau din alte părţi, mulţi se întrebau oare ce eveniment este acesta. Deci, la viitoarele ediţii ar fi bine să afişăm pe un banner uriaş şi numele manifestării.
A consemnat: Eva Șimon, redactor/șef Foaia româneascăFoto: Foaia românească
Un reportaj realizat de Adam Bauer, redactor MTVA, Emisiunile în limba română
Început de nou an şcolar şi inaugurarea lucrărilor de renovare la şcoala din Jula
În prima zi a noului an şcolar, 2 septembrie, porţile liceului şi ale şcolii româneşti din Jula s-au deschis larg nu doar în faţa celor 450 de elevi şi profesorilor lor, ci şi în faţa a numeroşi invitaţi – autorităţi din Ungaria şi România, părinţi şi reprezentanţi ai mass-media – care au sosit pentru inaugurarea clădirii renovate a şcolii, căminului de elevi şi a Centrului Cultural Românesc. Ultima şi cea mai urgentă renovare a fost la tavanul Centrului Cultural, care a devenit pericol public, în urma mişcărilor de teren din acea zonă. Pentru aceste lucrări, Secretariatul de Stat pentru Relaţia cu Cultele şi Naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru al Ungariei a asigurat un sprijin de 50 de milioane de forinţi.
Sărbătoare multiplă
Festivitatea a început cu intonarea imnurilor Ungariei şi României şi cu recitarea în limbile română şi maghiară a poeziei „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, în interpretarea elevilor Ana Szántó şi Martin Orbán.
În cuvântul său de deschidere, directoarea instituţiei, Maria Gurzău Czeglédi a făcut trei urări de bine. A amintit că exact în aceste zile se împlinesc 70 de ani de la înfiinţarea Liceului Românesc din Jula, care şi-a deschis prima dată porţile în anul şcolar 1949–1950. Acest liceu a oferit „posibilitatea de ridicare spirituală şi existenţială a tinerilor români de pe aceste meleaguri. Doresc din suflet să trăiască şi să prospere şcoala noastră. La mulţi ani, alma mater!”, a spus doamna director. A doua urare de bine s-a referit la recenta sărbătoare a tuturor românilor, Ziua Limbii Române, care este cinstită în fiecare an pe 31 august. Iar în ultima urare de bine, doamna director a dorit un an nou şcolar plin cu succese pentru toţi elevii şi profesorii şcolii.
Tuturor acestora li s-a adăugat la festivitatea de luni, 2 septembrie, bucuria încheierii unor lucrări de renovare importante la clădirea Centrului Cultural Românesc, care adăposteşte şi internatul de elevi. Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost: Soltész Miklós, secretar de stat pentru relaţia cu cultele şi naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru, PS Siluan, episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, Florin Trandafir Vasiloni, consulul general al României la Jula, Görgényi Ernő, primarul oraşului Jula, dr. Kovács József, deputat parlamentar, Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, Tolnai Péter, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bichiş, Tircsi Richárd, şef de departament la Secretariatul de stat pentru relaţia cu cultele şi naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru. La festivitate au participat şi reprezentanţi ai Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi ai altor autoguvernări şi instituţii româneşti din Ungaria.
Soltész îndeamnă la colaborare şi unitate
Secretarul de stat Soltész Miklós a spus că pentru el fiecare început de nou an şcolar este o perioadă plină de emoţii, de când este tată trăind alături de copiii lui aceste sentimente. „Şcoala nu doar ne învaţă, ci formează comunităţi. Şi acest lucru se poate spune şi despre Liceul Bălcescu, pentru că ştim ce sentiment puternic de comunitate există aici. Toţi copiii sunt nişte comori. Şi copiii buni, şi cei mai puţin buni. Să nu lăsăm doar în sarcina şcolii educarea copiilor noştri, pentru că e mare nevoie şi de ajutorul părinţilor. Părinţii trebuie să aibă încredere şi să dea ajutorul maxim pentru pedagogi. Numai în acest fel vom putea creşte generaţii de copii sănătoşi şi educaţi.” Soltész a mai amintit că în 91 de instituţii de naţionalitate a început acum noul an şcolar, iar în acestea – grădiniţe, şcoli generale şi licee – învaţă aproape 15.000 de copii.
Secretarul de stat a vorbit apoi despre situaţia periculoasă în care s-a aflat tavanul Centrului Cultural, şi care a putut fi reparat într-un timp relativ scurt susţinerii financiare din partea Secretariatului de Stat, dar şi colaborării bune cu conducerea şcolii, cu Autoguvernarea pe Ţară şi cu conducerea oraşului Jula. „Unde este unitate, prin colaborare se pot face multe lucruri frumoase”, a conchis secretarul de stat Soltész Miklós, care nu a ratat să amintească şi despre apropiatele alegeri de autoguvernări de naţionalitate, din toamna acestui an, unde la fel va fi nevoie de unitate şi în rândurile românilor din Ungaria.
Liceul „Bălcescu” din Jula, centru iradiant al intelectualităţii româneşti din Ungaria
Parlamentarul Kovács József a subliniat rolul incontestabil al Liceului „Nicolae Bălcescu” în formarea intelectualităţii române din Ungaria, inclusiv a numeroşilor medici de origine română care lucrează la Spitalul din Jula. Totodată a accentuat că în menţinerea unei comunităţi minoritare cele mai importante sarcini le au cele două instituţii de bază: şcoala şi biserica.
Primarul Görgényi Ernő este de părere că Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, care a preluat şcoala din Jula în anul 2013, este o gazdă bună a acestei instituţii, AŢRU având alături ca parteneri Guvernul Ungariei şi Primăria oraşului Jula. „Puteţi să vă bazaţi oricând pe noi, deoarece dezvoltarea comunităţii româneşti din Jula este şi dezvoltarea oraşului nostru, succesele lor sunt şi succesele noastre, visele lor sunt vise comune ale noastre”, a subliniat Görgényi.
Traian Kreszta a accentuat că în ultimii cinci ani, de la primele alegeri de purtători de cuvânt ai naţionalităţilor în Parlament, a crescut semnificativ finanţarea instituţiilor administrate de AŢRU, iar datorită condiţiilor tot mai bune la şcolile româneşti creşte an de an şi numărul elevilor care învaţă în acestea.
După cuvântările festive, programul a continuat cu prezentarea unor dansuri populare ungureşti şi româneşti în interpretarea Echipei Păstrătorilor de Tradiţii, formaţie susţinută de către Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU.
Îmbunătăţiri realizate şi planuri noi
Directoarea Maria Gurzău Czeglédi a făcut apoi o prezentare a necesităţii renovărilor din ultima perioada. Ea a reamintit că internatul şcolii a fost luat în folosinţă în anul 1999 şi cu toate că această clădire este mai nouă decât cea a liceului, în care s-au mutat în anul 1984, datorită faptului că aici a fost o zonă mlăştinoasă, clădirea s-a mişcat şi unele elemente de construcţie au slăbit rezistenţa imobilului. Tavanul vechi a fost schimbat cu o structură nouă de oţel, s-au făcut îmbunătăţiri la sistemul electric şi la reţeaua de alimentare cu apă. „Ne dorim ca pentru copiii noştri aceasta să fie ca a doua casă”, a subliniat doamna director, care a mai spus că începând din anul 2013 s-au făcut renovări şi reconstrucţii la clădirea şcolii în valoare de 227 de milioane de forinţi, din care 146 de milioane au fost sprijin de la stat, iar 81 de milioane fonduri proprii (provenite din chiria sălii festive pentru conferinţe sau nunţi, închirierea camerelor pentru oaspeţi, etc.). Şcoala va mai primi alte 25 de milioane de forinţi pentru renovări în toamna acestui an.
Raportul despre lucrările de renovare a fost urmat apoi de prezentarea unor realizări spirituale, de conţinut, în viaţa şcolii, directoarea vorbind despre excursia din această vacanţă de vară a profesorilor la mănăstirile din Bucovina, amintind şi despre posibilitatea asigurată de România pentru elevii români din Ungaria să participe în tabere în ţara-mamă.
Fiecare septembrie este un nou început
Scena a fost ocupată apoi de cei mai noi elevi ai şcolii generale şi ai liceului, conduşi de diriginţii lor. Au fost prezentaţi cu numele şi au primit nişte cadouri semnificative cei 34 de copii din clasele întâi A şi B, după care au urcat pe scenă şi cei 46 de boboci ai liceului.
Directoarea Maria Gurzău Czeglédi a evocat apoi amintirea profesorului dr. Florea Olteanu, decedat chiar cu o săptămână în urmă, care a fost pedagog şi profesor la această şcoală timp de patru decenii. Toţi cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere pentru fostul profesor.
La finalul vorbirii sale legate de începutul noului an şcolar, doamna director a prezentat două noi cadre didactice, pe Ana Gurzău Baktai, profesoară de educaţie fizică care de acum ocupă post întreg la această şcoală şi tânăra Diana Bogdan, care abia acum trei ani a absolvit Liceul „N. Bălcescu” şi se întoarce după trei ani de studii la Facultatea de Litere a Universităţii Oradea, ocupând post de pedagog la căminul de elevi.
Festivitatea s-a încheiat cu o slujbă de „Te Deum” la deschiderea noului an de învățământ, săvârşită de PS Episcop Siluan, care a binecuvântat, prin stropire cu apă sfințită, lucrările de renovare efectuate la şcoala din Jula.
A consemnat: Eva Şimon, redactor șef, Foaia românească
Foto: Foaia românească
Interviu cu directoarea Școlii generale și a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, dr. Maria Gurzău Czeglédi, Reporter: Ștefan Crâsta
Slujire inter-ortodoxă la Catedrala Ortodoxă Maghiară din Budapesta, în Duminica Ortodoxiei
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
23 martie 2019, 11:08 / actualizat: 23 martie 2019, 12:16
Continuând o frumoasă tradiție inițiată în Budapesta de mai mulți ani, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Locțiitorul Episcopiei Daciei Felix, împreună cu un sobor de preoți și diaconi reprezentând celelalte jurisdicții ortodoxe din Ungaria și având binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Antonie, Arhiepiscop Rus de Budapesta și Viena și Conducător al Eparhiei Ortodoxe Maghiare din Ungaria, a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească în Catedrala Ortodoxă Maghiară din Budapesta, în Duminica Ortodoxiei din acest an (17 martie 2019).
Din soborul slujitor au mai făcut parte Părintele Magyar István și Părintele Sviatoslav Bulah, de la Catedrala Ortodoxă Maghiară „Adormirea Maicii Domnului”, din Budapesta, Părintele Marius Maghiaru, Protopop Ortodox Român de Budapesta, Părintele Arhimandrit Atanasie Sultanov, Exarhul Episcopiei Ortodoxe Bulgare din Ungaria, Diaconul Ștefan Milișavici, de la Biserica Ortodoxă Sârbă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Budapesta, Arhidiaconul Nikolai Dadanyi (urmaș al ctitorilor acestei Catedrale, construită în anul 1801, de macedo-români și de greci) și Diaconul Vladimir Ceposov, de la Catedrala Maghiară și Arhidiaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală Românească din Giula. La slujbă au luat parte și oficialități, între care s-a numărat Domnul Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Giula.
Răspunsurile liturgice, dar și citirile biblice, „Crezul” și „Tatăl nostru”, au fost rostite alternativ, în mai multe limbi (română, maghiară, greacă, slavonă, sârbă și bulgară) de grupul coral al Catedralei Ortodoxe Maghiare cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, din Budapesta și de alți cântăreți reprezentând Eparhiile română și maghiară din Budapesta, contribuind și în felul acesta la exprimarea diversității de expresie și a unității de credință ortodoxă a tuturor celor care s-au aflat împreună, în duh de rugăciune, în această biserică ortodoxă reprezentativă din capitala Ungariei.
Copiii și cei care s-au pregătit au fost împărtășiți de Ierarh, la vremea potrivită, cu Sfintele Taine, arătând astfel, atât clericii împreună-slujitori, cât și credincioșii care s-au cuminecat, unitatea deplină a Bisericii Ortodoxe, întemeiată pe Jertfa Răscumpărătoare a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pe Împărtășirea cu Sfântul Său Trup și Scumpul Său Sânge, întru mărturisirea aceleași credințe creștin-ortodoxe, dincolo de particularitățile de limbă și neam.
Preasfințitul Părinte Siluan și-a exprimat bucuria de a putea sluji din nou la Budapesta, împreună cu ceilalți clerici, în Duminica Ortodoxiei și a adus mulțumire Înaltpreasfințitului Părinte Antonie, Arhiepiscop Rus de Budapesta și Viena și Conducător al Eparhiei Ortodoxe Maghiare din Ungaria, pentru binecuvântarea acordată și gazdelor, pentru ospitalitatea arătată. Apoi, potrivit obiceiului din Patriarhia Română, a dat citire Pastoralei Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei, care a fost tradusă anterior și în limba maghiară, de Părintele Arhimandrit Calinic Covaci, Consilierul Administrativ-Bisericesc al Episcopiei din Ungaria și citită acum în această limbă de către Părintele Protopop Marius Maghiaru.
Părintele Magyar István a rostit, de asemenea, un cuvânt de mulțumire adresat Ierarhului și celorlalți clerici pentru această slujire din Duminica Ortodoxiei și a oferit Preasfințitului Părinte Siluan o copie a icoanei Maicii Domnului de la Mânăstirea Sârbească Bezdin, din părțile Aradului, după care există o copie mai mare și în Catedrala Maghiară din Budapesta, care la rândul ei este foarte apreciată de credincioși și a adus în viața acestora împlinirea rugăciunilor și tămăduire de boli.
La final, toți credincioșii au sărutat Sfânta Cruce și au primit binecuvântarea Ierarhului și anafură, potrivit tradiției.
Bucuria comuniunii frățești inter-ortodoxe a continuat și la agapa comună care a urmat după slujbă și la care au luat parte clericii slujitori.
Slujirea comună inter-ortodoxă, sub protia Ierarhului Ortodox Român din Ungaria, a fost inaugurată în anul 2005, de către Preasfințitul Părinte Sofronie Drincec, la vremea aceea conducător al Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și ea a fost continuată cu sfințenie, prin slujiri anuale, ce au fost găzduite, rând pe rând, de mai multe dintre locașurile de cult din Budapesta, ale celor 5 jurisdicții ortodoxe care trăiesc astăzi în Ungaria: Exarhatul pentru Ungaria și Austria al Patriarhiei Ecumenice, Eparhia Ortodoxă Sârbă din Ungaria, Eparhia Ortodoxă Română din Ungaria, Eparhia Ortodoxă Bulgară din Ungaria și Eparhia Ortodoxă Maghiară din Ungaria, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, care a fost și gazda acestei slujiri, de Duminica Ortodoxiei, din acest an.
PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria; Pr. Magyar István, Catedrala Ortodoxă Maghiară „Adormirea Maicii Domnului”, din Budapesta; Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al României la Giula;
Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
1 februarie 2019, 11:04 / actualizat: 1 februarie 2019, 12:18
Sub genericul „Balul Românesc pe Țară” și în organizarea Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU) și a Centrului de Documentare și Informare al AȚRU, sâmbătă, 26 ianuarie 2019, la Jula, s-a desfășurat manifestarea tradițională dedicată cântecului și jocului popular românesc, ce are loc anual la Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din oraș.
Au participat circa 300 de invitați din cadrul comunității românești din Ungaria, dar și din România, din orașe apropiate de graniță, precum Arad, Lipova, Oradea, Baia Mare, Timișoara, sau Caransebeș, dar și oficialități, între care s-au numărat: Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, consulii generali Florin Trandafir Vasiloni, de la Jula și Daniel Banu, de la Seghedin, și Traian Cresta, Purtătorul de Cuvânt al minorității românești în Parlamentul de la Budapesta.
Programul cultural și muzical al serii a fost foarte bogat și a cuprins artiști locali renumiți, precum Gheorghe Bagy din Aletea și Gheorghe Gros din Chitighaz, artiste consacrate din zona Bihorului, între care Cornelia Covaciu, Florica Ruja, Viorica Bradea și tânăra și foarte talentata Bianca Diana Popa, solista bănățeană Lioara Boșcu și formația sa din Timișoara, din care face parte și renumitul artist Doru Țăranu, Ioan Laszlo și formația sa din Vărșand, ș.a. Aceștia au oferit un repertoriu divers și o atmosferă tipic românească ce a bucurat întreaga asistență. De asemenea, organizatorii, dar și invitații, au pregătit numeroase cadouri oferite ulterior, printr-o tombolă.
Balul românesc pe țară a dechis sezonul petrecerilor românești. Astfel de manifestări vor mai avea loc la Liceul Românesc din Jula, dedicată elevilor absolvenți, cunoscut sub denumirea Balul acordării panglicii sau fundațiilor educative care îl susțin, precum și în alte localități în care trăiesc români: Chitighaz, Bătania sau Medgyesegyháza – ne-a informat Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.
(Interlocutori: Tiberiu Iuhas, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria; Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria)
Foto:Protosinghel Visarion Tuderici
A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator, MTVA Emisiunile în limbaromână
Şcoala generală „Lucian Magdu” din Bătania a organizat vineri, 23 martie, cea de-a IV-a ediţie a Concursului naţional de muzică românească „Vocea de aur”, la care au participat elevi de la mai multe şcoli din Ungaria în care se învaţă limba română. Concursul este un eveniment cultural atractiv pentru copii, reunind muzica uşoară şi tradiţională, interpretate de elevi de clasele 1–8. Anul acesta au participat 27 de concurenţi de la şcolile: Aletea, Bedeu, Chitighaz, Jula, Leucuşhaz, Micherechi, Pocei, Săcal, şi şcoala gazdă, Bătania. Evenimentul este şi un prilej de întâlnire între participanţi, părinţi şi profesori, iar organizatorii îşi propun să ofere concurenţilor şansa de a inaugura prin acest concurs şi sosirea primăverii, în decorul mirific al aulei şcolii în care sunt întâmpinaţi oaspeţii în fiecare an.
Repertoriul copiilor a inclus piese diferite de muzică uşoară şi cântece de primăvară şi pentru copii, dar şi cântece populare, câţiva dintre copii au fost acompaniaţi la diferite instrumente de către profesorii lor pregătitori sau au avut acompaniament asigurat la CD player. Concursul „Vocea de aur” îşi asumă un rol educativ, impunând concurenţilor ca repertoriul şi ţinuta scenică să fie adecvate vârstei, iar pentru că a şti să cânţi este o artă, este o formă de comunicare, o formă de exprimare, aceasta presupune creativitate din partea celor care se pregătesc şi participă la acest concurs.
Competiţia s-a desfăşurat în aula şcolii generale româneşti din localitatea bichişeană, unde tinerii „cântăreţi”, profesorii şi oaspeţii au fost primiţi de către organizatori într-o frumoasă sală amenajată pentru această ocazie cu decor de primăvară şi note muzicale. Copiii au debutat în funcţie de categoria de vârstă pe patru grupe (clasele 1–2, 3–4, 5–6 şi 7–8), şi tot astfel au fost şi premiaţi, însă nici un participant nu a plecat de la Bătania fără să fie răsplătit de către organizatori pentru efortul depus şi însufleţirea cu care s-a pregătit pentru întrecere. Juriul a fost format din specialişti în domeniul muzicii, de la Filarmonica de Stat din Arad şi cadre didactice de la licee din Arad.
Corul şcolii din Bătania, îndrumat de prof. Andreea Szenes, a oferit invitaţilor în pauza concursului un program de cântece corale. De dragul de a participa la acest eveniment a încântat publicul cu o melodie despre mama şi Barbara Gyöngyösi din Săcal, actualmente elevă în clasa a 9-a la liceul din Berettyóújfalu. Doamna Szenes este şi organizatoarea evenimentului, alături de conducerea instituţiei de învăţământ în frunte cu directorul Iulia Olteanu şi învăţătoarea Anca Stan, moderatoarea concursului.
La eveniment au onorat cu prezenţa autorităţi şi oficialităţi locale şi româneşti, printre care: Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, însoţit de alţi clerici, Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Jula, Daniel Banu, consul general la Seghedin, Marjai János, primarul oraşului Bătania, Gheorghe Cozma, directorul Oficiului AȚRU, Anamaria Brad Sarca, referent pentru naţionalitatea română la Institutul Naţional pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Învăţământului (OFI), directori de şcoli, profesori, părinţi şi alţi invitaţi.
A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
15 decembrie 2017, 11:39 / actualizat: 15 decembrie 2017, 12:51
Tradiţionala serată de Moş Nicolae din Seghedin, organizată de aproape patru decenii în orașul de pe Tisa a avut loc în seara de 8 decembrie. Este o întâlnire mult aşteptată în fiecare an de românii din oraş, şi nu numai, care oferă de fiecare dată un scurt program cultural, dar şi vestita mămăliguţă a la Câmpian. Evenimentul a fost organizat de Autoconducerea Românilor din Seghedin şi Autoguvernarea de Naţionalitate Română din judeţul Ciongrad. Pe lângă românii din Seghedin, Macău, Cenadul Unguresc şi Hódmezővásárhely, au onorat cu prezenţa consulii generali ai Roműniei la Seghedin şi la Jula, Daniel Banu, respectiv Florin Trandafir Vasiloni, dar şi profesorul Marius Grec de la Universitatea Vasile Goldiş din Arad, vechi prieten al comunităţii românești din Ungaria. Programul cultural a fost oferit de violonistul Kosztándi István, concertmaistru la Orchestra Filarmonică din oraşul de pe Tisa şi de pianistul Benedekfi István, care au interpretat câteva lucrări româneşti de Constantin Dimitrescu, Ciprian Porumbescu şi Bela Bartók, şi de lectorul Szabó Zsolt de la Catedra de limba şi literatura română a Universităţii din Seghedin, care a vorbit despre… poetul naţional Mihai Eminescu. Când și cum a început această poveste – aflăm la începutul reportajului nostru de la președintele Autoconducerii Românilor din Seghedin, dr. Gheorghe Petrușan.
Interlocutori: dr. Gheorghe Petrușan, președintele Autoconducerii Românilor din Seghedin; Kosztándi István, concertmaistru la Orchestra Filarmonică din Seghedin; lectorul Szabó Zsolt; bucătarul-șef, jurnalistul Petru Câmpian
Text și foto: Iulia Kaupert, redactor coordonator, MTVA – Emisiunile în limba română
Ziua Culturală, festivalul de tradiții al românilor din Ungaria
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
2 noiembrie 2017, 09:13 / actualizat: 2 noiembrie 2017, 10:23
Centrul Cultural Românesc din Jula a găzduit sâmbătă, 21 octombrie o nouă ediție a „Zilei Culturale a Românilor din Ungaria”, festivalul de cântec, joc și port popular românesc. Evenimentul dedicat promovării culturii românești la românii din Ungaria a fost inițiat în rândul comunității noastre de către Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria, iar de mai bine de două decenii consecutiv este organizat de către Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria.
La Ziua Culturală de anul acesta, ajunsă la cea de-a XXIV-a ediție, au urcat pe scenă elevi și artiști amatori din aproape toate localitățile în care trăiesc români, iar din România invitatul de onoare a fost Ansamblul folcloric „Valea Mureșului” din Săvârșin, județul Arad.
Manifestarea a fost deschisă de către Corul „Pro Muisca” din Jula cu imnurile de stat ale Ungariei și României, și cu câteva melodii de muzică sacră și laică, după care au adresat urări de bun venit participanților Tiberiu Juhász, președintele AȚRU și Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al comunității românești din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta.
La intrarea în Centrul Cultural a întâmpinat oaspeții o expoziție etnografică din colecția Școlii Generale și Liceului românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula, iar în sala de spectacole au fost expuse și două panouri cu țesături și cusături din colecția doamnei Maria Paksi, originară din Micherechi. Manifestarea a continuat cu lansarea a două volume, publicate de Editura „Cronica”: „Tradiție și contemporaneitate. O perspectivă publicistică asupra românilor din Ungaria”, o compilație de articole prezentate de publicația „Cronica”, adunate de către Delia Kovács și Corina Sebestyén, jurnaliste și de colaboratorii Andrei Ando și pr. Petru Pușcaș. Cel de-al doilea volum prezentat la eveniment a fost cartea scrisă de pastorul baptist Ștefan Cioca, „Cuvintele vieții. Mântuire prin har”.
Ziua Culturală a continuat apoi cu un program variat de cântece și dansuri populare. Localitatea Chitighaz a fost la înălțime, aducând în scenă muzică populară interpretată de Corul pensionarilor „Márki Sándor”, Echipa de dansuri populare „Bujorul” a pregătit o suită de dansuri românești, iar Echipa Școlii de Arte din Chitighaz, „Iglice”, a interpretat dansuri locale. Nu au fost mai prejos nici localitățile Jula și Aletea cu dansuri tradiționale, protagoniști fiind Echipa de păstrare și promovare a tradițiilor populare românești, aparținând Centrului de Documentare și Informare al AȚRU, din Jula, instruit de prof. Ioan Nedrău și dansatorii Ansamblului de Păstrare a Tradițiilor din Aletea, formaţie condusă de Gheorghe Bagy.
Ansamblului „Doina Bihorului”, compus din tineri care provin din localitățile Bedeu, Pocei, Chitighaz și Jula, îndrumat de instructorul Gheorghe Gros, s-au atașat și tinerii din Cenadul Unguresc, interpretând frumoase dansuri bănățene. Localitatea Micherechi a fost reprezentată de către interpretul popular Grigore Poiendan.
Ansamblul folcloric „Valea Mureșului” din Săvârșin a interpretat dansuri din Ardeal și Banat.
La manifestare au participat președinți de autoguvernări românești din Ungaria, elevi, directori și cadre didactice de la școlile unde învață copiii românilor din Ungaria, dar și oficialități: Marius Lazurca, ambasadorul României din Budapesta, Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Jula, Daniel Banu, consul general al României la Seghedin; Teodor Cilan, pro-rector al Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului „N. Bălcescu” din Jula şi alţii.
A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia romanească
Reporter: Ștefan Crâsta, redactor MTVA, Emisiunile în limba română
Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin,
31 mai 2017, 06:02 / actualizat: 31 mai 2017, 7:18
Școala generală din sătulețul Avram Iancu din România, situat la doar câțiva kilometri de Salonta, a găzduit în data de 27 mai cea de-a patra ediție a Zilei poeziei creștine românești. Ideea unei astfel de acțiuni a venit în 2013 din partea profesoarei Mihaela Bucin, șefa Catedrei de limba și literatura română din Seghedin, fiind inspirată de faptul că din acel an şcolar au fost introduse ore de religie, respectiv, de etică, discipline care au menirea să contribuie la formarea personalităţii copiilor şi, implicit, la dezvoltarea calitativă a societăţii.
A fost pentru prima dată când evenimentul a trecut frontierele Ungariei. Au venit copii și profesori din Micherechi și din cinci localități Românești: Talpoș, Tulca, Avram Iancu, Salonta și Tămașda, reprezentând mai multe culte: ortodox, baptist și penticostal, care au fost întâmpinați, după tradiția românească, cu pâine și sare. Au onorat cu prezența primarul localității Avram Iancu, Traian Micle, directoarea școlii, Codruța Lup, primărița din Micherechi, Margareta Tat, consulul general al României la Jula, Florin Trandafir Vasiloni și pastorul Ovidiu Bulzan din Arad.
Evenimentul s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de prietenoasă. Pe lângă poeziile recitate copiii au avut de ornamentat şi câte o farfurie pe care au scris un mic îndemn înțelept de la poetul Traian Dorz, un poet bihorean, cu o vastă operă, un poet deosebit de valoros pentru cultura română.
așa.”
După cum a afirmat pastorul Petrică Crețu din Micherechi, întâlnirea a fost una de succes, în sensul că tot ce s-a petrecut aici, felul în care copiii au recitat, felul în care au fost aleși autorii de poezii, toate au fost foarte bine făcute. Relațiile dintre elevii din Micherechi și elevii din școlile din România au devenit mai bune, dar și relațiile dintre profesori, și chiar dintre autorități.
„Concluziile sunt frumoase și triste” – a declarat doamna Mihaela Bucin. „Frumoase pentru că e clar că ceea ce se întâmplă cu ocazia acestor întruniri este un lucru care nouă, muritorilor de rând, ne scapă, fiindcă așa cum spuneam și cum cred că observă oricine, putem aborda o serie de subiecte din lumea asta mare. Dar atunci când abordăm subiectul credinței și când ne raportăm la Isus, indiferent câți ani avem, suntem adulți sau copii, știm multe sau puține, umblăm sau nu la biserică, se întâmplă acel lucru minunat, că Dumnezeu coboară între noi. Și-atunci totul se umple de pace, de liniște, lucrurile merg de la sine, ne uităm supărările, nu ne mai jignim. Dumnezeu ne deschide gura și putem vorbi, copiii ne ascultă și nu se plictisesc. Asta se întâmplă de fiecare dată și din cauza aceasta devin dependentă de Ziua poeziei creștine și văd că și alții sunt așa.”
Ziua poeziei creștine românești s-a încheiat cu o rugăciune comună și o agapă.
Interlocutori: dr. Mihaela Bucin, șef de catedră; Letiția Denuta și Martin Ruben (elevi din Micherechi); Andreea Crețu (elevă din Salonta); Tünde Ruja Nyári, directoarea grădiniței românești din Micherechi; Petrică Crețu, pastorul Bisericii Baptiste din Micherechi
A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator MTVA – Radiodifuziunea Ungară, Emisiunile în limba română
Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesare
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
Cu toate că în centrul concursului de gătit au stat ceaunele în care se ferbeau diferite tocăni, festivalul a oferit şi bucate tradiţionale româneşti, cum ar ciorba de perişoare, mititeii, mămăliga cu brânză, răchişe, gogoşi cu dulceaţă etc. Ne-am bucurat să vedem că o singură echipă, cea din Micherechi, s-a gândit şi la faptul că în acea zi, 14 septembrie, era sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, zi de post pentru credincioşii ortodocşi, gătind o mâncare tradiţională de post din satul lor (coade de laboş). Atmosfera de prietenie şi simpatie dintre cele 40 de echipe participante la concurs şi sutele de participanţi a fost presărată cu muzică populară românească, oferită de muzicanţi din Arad.
