„Ianuarie românesc la Jula”, eveniment aniversar dedicat Unirii Principatelor Române şi Zilei Culturii Române

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 12 februarie 2020, 12:47

Sub genericul „Ianuarie românesc la Jula” a avut loc pe 29 ianuarie, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, un eveniment cultural artistic dedicat Unirii Principatelor, Zilei Culturii Române şi aniversării a 69 de ani de la apariţia revistei „Foaia românească”. Organizatorii şi gazdele întâlnirii, care a reunit români din Ungaria de la Jula, Micherechi, Aletea şi din România de la Arad, Oradea şi Chişineu-Criş, au fost Florin Vasiloni, consul general al României la Jula şi Marius Maghiaru, preşedinte UCRU. Manifestarea culturală s-a organizat anul acesta în colaborare cu săptămânalul „Foaia românească”, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad şi şcolile generale bilingve din Jula şi Micherechi.

După cuvintele de salut ale organizatorilor, a adresat un mesaj de salut din partea conducerii universităţii arădene şi doamna decan Alina Pădurean, care a lansat şi două volume în limba română şi engleză, apărute la Editura „Presa Universitară Clujeană”, intitulate: „Europa: Tradiţie, cultură şi administraţie”, ce cuprind referatele prezentate la o conferinţă internaţională de la Arad, organizată în colaborare cu Consulatul General al României la Jula.

La eveniment, doamna Eva Șimon, redactor şef la „Foaia românească” a vorbit pe scurt despre trecutul de 69 de ani ai revistei românilor din Ungaria, înfiinţată pe 15 ianuarie 1951 şi a prezentat publicaţia anuală „Calendarul Românesc 2020”.

Celebrarea Unirii Principatelor Române, moment de însemnătate istorică petrecut la 1859, a fost marcat printr-o prezentare despre Unirea Principatelor Române şi contextul realizării ei, despre Revoluţia de la 1848, Generaţia paşoptistă şi despre reformele lui Alexandru Ioan Cuza, oferită publicului de către Robert Sălăjan, profesor de istorie la Liceul „N. Bălcescu” din Jula.

Luceafărul poeziei româneşti a fost elogiat printr-un montaj literar-artistic de poezii şi cântece, în interpretarea directoarei Ana Ruja şi a elevilor de la Şcoala Generală Românească din Micherechi, îndrumaţi de către profesoara Mihaela Baicu, urmaţi apoi de un program al elevilor de la Şcoala Generală „Nicolae Bălcescu” din Jula, sub coordonarea profesoarelor Beata Condoroș, Maria Sucigan și Livia Stăvaru.

Serata s-a încheiat cu un recital muzical susţinut de tânărul Alexandru Ticula, de la Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu” din Timişoara, care a încununat manifestarea culturală.

La eveniment au participat zeci de reprezentanţi şi conducători ai comunităţii româneşti din Ungaria, şi oaspeţi de seamă din România, între care s-au numărat PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, Gheorghe Cozma, președintele AŢRU, Vasile Sucigan, președintele Autoguvernării Românești din Jula, Maria Gurzău Czegledi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, Bogdan Geană, reprezentantul ICR Budapesta, filiala Seghedin, Ligia Mirișan, directorul Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” din Oradea, Viorica Cherteș, președinta Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Oradea, Amelia Palcu, directorul Liceului „Mihai Veliciu” din Chișineu-Criș, Margareta Tat, primarul comunei Micherechi, Gheorghe Sălăjan, primarul comunei Aletea şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ şi de presă.

Serata s-a încheiat cu o recepţie oferită de către Consulatul General al României la Jula, unde participanţii de aici şi de dincolo de graniţă au continuat discuţiile într-o atmosferă de prietenie.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Cupa de şah „Foaia românească”, ediţia a XI-a

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 4 februarie 2020, 00:05 / actualizat: 4 februarie 2020, 1:09

În dimineaţa zilei de sâmbătă, 25 ianuarie, în faţa sediului din Jula al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria era plin de maşini, majoritatea cu număr de România, dar şi câteva maşini de Ungaria. Aproape 50 de iubitori ai şahului au venit la Jula în această zi pentru a participa la cea de-a XI-a ediţie a Concursului de şah „Foaia românească”, organizat de Asociaţia de Şah a Românilor din Ungaria (preşedinte: Ioan Cozma).

Sediul a fost arhiplin, deoarece alături de cei 46 de concurenţi au sosit şi părinţi (în cazul copiilor mai mici) şi susţinători. De această dată, componenţa celor 46 de jucători a fost: 26 au sosit din Arad, 9 din Pecica, 8 din Jula și 3 din Bichişciaba, 13 adulți, 33 copii, 10 fete, 36 băieți.

Invitaţii de onoare ai evenimentului au fost: Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Gheorghe Cozma, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Vasile Sucigan şi Beata Condoroş-Szöllősi, preşedintele şi vicepreşedintele Autoguvernării Româneşti din Jula, şi Eva Şimon, redactor-şef al săptămânalului „Foaia românească”.

Am adunat câteva păreri de la participanţi:

Beata Condoroş Szöllősi: – Vai de mine, ce mulți s au adunat!

Gheorghe Cozma, preşedinte AȚRU: – Cred că nu întâmplător s-au adunat așa de mulți și la competiția aceasta. Felicitări organizatorilor! Păcat că nu e mai mare sala.

Vasile Sucigan: – Felicitări organizatorilor. Se vede că fiecare jucător se simte bine aici, dar cred că și părinții.

Crișan Elena, Palatul Copiilor, Arad: – Și de data asta ne am simțit bine la dumneavoastră. Mă bucur că acum și jocul a mers mai bine pentru noi.

Rezultatele concursului:

Categoria „A”

1. Samu Sorin, Oradea
2. Bányai István, Jula
3. Alin Câmpeanu, Arad

Categoria „B”

1. Sida Flavius, Palatul Copiilor Arad
2. Hălmăjan Iulian, Palatul Copiilor Arad
3. Guiu Lorena, Palatul Copiilor Arad

Categoria „C”

1. Sida Flavia, Palatul Copiilor Arad
2. Hălmăjan Fabian, Palatul Copiilor Arad
3. Ponta Andrei, Șahistul Pecica

Categoria „D”

1. Petru Czapos, Jula
2. Nicolae Luțai, Jula
3. Lăpăduț Florin, Șahistul Pecica

Categoria „E”

1. Oláh Krisztián, Bichişciaba
2. Moldovan Răzvan, Palatul Copiilor Arad
3. Crișan Cristina, Palatul Copiilor Arad

Categoria „F”

1. Vaszkó Szabolcs, Bichişciaba
2. Giurgiu Vlad, Palatul Copiilor Arad
3. Gyenge Gergő, Jula

S-au mai acordat două diplome. Diplomă pentru cel mai bătrân jucător a primit Gheorghe Cozma, 68 ani, din Bichişciaba. Diplomă pentru cel mai tânăr jucător a primit Vîț Gabriel, 6 ani din Arad, jucător la Palatul Copiilor Arad.

Următoarea cupă de şah de la Jula, cea de-a XI-a ediție a Cupei Internaționale de Șah „Alexandru Hoțopan”, se va desfășura în 6 iunie 2020.

A consemnat pentru Foaia românească: Ioan Cozma, preşedintele Asociaţiei de Șah a Românilor din Ungaria

Foto: Foaia românească

Interlocutori: Ioan Cozma, preşedintele Asociaţiei de Șah a Românilor din Ungaria, organizator; Mitică Cozma, Palatul Copiilor din Arad; elevii Răzvan Moldovan și Flavia Sida de la Palatul Copiilor din Arad; Gabriel Gheorghiu de la Clubul Șahistul din Pecica; profesorul Nicolae Luțai din Jula

Reporter: Ștefan Crâsta

„Medici cu rădăcini în Micherechi”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 decembrie 2019, 06:08 / actualizat: 13 decembrie 2019, 7:31

A apărut cartea mult aşteptată de micherecheni: „Medici cu rădăcini în Micherechi”.

În seara zilei de sâmbătă, 7 decembrie, la Casa de Cultură „Gh. Dulău” din Micherechi a avut loc lansarea volumului bilingv „Méhkeréki gyökerű gyógyítók / Medici cu rădăcini în Micherechi”, apărut în îngrijirea Editurii NOI şi a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. La serata culturală au participat în jur de 200 de persoane, majoritatea localnici, dar şi foarte mulţi medici cu origini în Micherechi, protagonişti ai cărţii lansate, dar care azi trăiesc în Jula sau în alte părţi ale ţării. Întâlnirea a avut o deosebită încărcătură sentimentală, deoarece toţi cei prezenţi au venit pentru a cunoaşte un nou element valoros cu care se pot mândri micherechenii, numărul foarte mare de medici originari din acest sat.

Programul a fost onorat şi de prezenţa unor oficialităţi din România şi Ungaria, printre care îi amintim pe PS Părinte Siluan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, dr. Kovács József, deputat parlamentar, fostul director al Spitalului Pándy Kálmán din Jula, Szebellédi Zoltán, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bichiş. Au mai onorat cu prezenţa echipa de cercetători maghiari Open History din Budapesta (conducător: Bayer Árpád), Bertold Netea, vicepreşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Eva Bocsor Karancsi, preşedinta Autoguvernării Româneşti a Judeţului Bichiş şi Beata Condoroş Szöllősi, vicepreşedinta Autoguvernării Româneşti din Jula, conducători ai instituţiilor şi reprezentanţi ai cultelor locale.

Moderatoarea programului a fost Eva Şimon, una dintre redactorii cărţii, alături de dr. Vasile Marc, medic cardiolog şi Emilia Martin, muzeograf-etnograf. După un scurt cuvânt introductiv rostit în limbile română şi maghiară a fost invitată la microfon primăriţa comunei Micherechi, Margareta Tat, care a salutat publicul în calitate de gazdă şi şi-a exprimat bucuria faţă de apariţia acestei cărţi:

„Am aşteptat cu o deosebită bucurie ziua de astăzi. Ştiam de planul şi pregătirile acestei cărţi încă din anul trecut, ştiam că această iniţiativă a mobilizat multă lume, şi odată cu trecerea timpului, ne-a crescut şi interesul, însufleţirea. Am ştiut că multe persoane din satul nostru au ales cariera de medic. Că la spitalul din Jula aproape la toate secţiile găsim câte-un medic cu origini din Micherechi. Dar că numărul acestora este aproape 100, mai exact 95 de medici generalişti, stomatologi, veterinari şi farmacişti, incluzând şi studenţii la medicină, asta numai acum am aflat, după realizarea acestei cărţi.” Doamna primar a spus că Primăria s-a angajat de la bun început să devină partener şi sponsor în realizarea volumului. „Portretele medicilor şi scrierea ştiinţifică de la finalul cărţii ne-au convins că pe lângă valorile noastre de până acum, cunoscute şi recunoscute, cum sunt minunatele dansuri şi muzica populară, şi sârguinţa oamenilor din Micherechi, satul nostru se evidenţiază şi din alt aspect din rândurile comunelor din Ungaria: în doar 60 de ani a dăruit 95 de medici acestei ţări.”

Sufletul, sau poate mai bine zis „inima” acestei cărţi, cum îi stă bine unui medic cardiolog, este domnul doctor Vasile Marc, care o povestit în cadrul seratei cum s-a născut ideea apariţiei acestei cărţi, dar şi despre motivele pentru care el a ales cariera medicală. Domnul Marc a amintit că atunci când şi-a dat seama cât de mulţi medici sunt cu origini în Micherechi, prin fiul său, tot medic, a căutat nişte tineri cercetători din Budapesta, care să analizeze fenomenul care a dus la un număr atât de mare de medici din Micherechi.

Următorul vorbitor al seratei a fost deputatul parlamentar, dr. Kovács József, care a vorbit de această dată în calitate de bun cunoscător al subiectului cărţii, deoarece domnia sa mulţi ani a fost directorul spitalului din Jula, astfel îi cunoaşte foarte bine pe cei mai mulţi medici mai în vârstă din cartea. A avut cuvinte de apreciere atât pentru sârguinţa şi perseverenţa oamenilor din Micherechi, cât şi pentru iniţiativa de a edita o carte despre medicii cu rădăcini în Micherechi.

Ambasadorul României la Budapesta, Marius Lazurca a salutat la rândul său ideea apariţiei acestei cărţi şi a afirmat că medicii micherecheni ilustrează în mod exemplar valorile fundamentale ale comunității: munca asiduă, perseverența și dorința slujirii aproapelui. De asemenea, șeful misiunii diplomatice a României în Ungaria a evidenţiat rolul burselor acordate de Statul Român în evoluția multor medici români din Ungaria și a reafirmat angajamentul României de a continua această formă de ajutor pentru tinerii români din Ungaria.

Din partea grupului de cercetători Open History din Budapesta a luat cuvântul istoricul Bayer Árpád, care a spus că, alături de colegii săi sociologi şi etnografi, au cunoscut în Micherechi o comunitate de oameni foarte sârguincioşi, care au înţeles că educaţia copiilor lor şi alegerea unor profesii, cum este medicina, este o garanţie pentru un viitor prosper al familiilor şi al comunităţii. Studiul publicat la finalul volumului cuprinde multe informaţii despre trecutul şi prezentul satului şi dă răspunsuri la întrebarea: cum a reuşit să iasă din Micherechi, în doar 60 de ani, aproape o sută de medici.

În ultima parte a seratei, cei prezenţi au putut cunoaşte trei medici. Primul medic din Micherechi este dr. Ioan Cozma, pediatru în oraşul Hódmezővásárhely, care încă şi azi, la aproape 87 de ani este activ, vindecă copiii bolnavi, dar nu a putut participa la lansarea cărţii. Cu ajutorul Redacţiei Româneşti a Televiziunii Maghiare, cei prezenţi au putut urmări un fragment din filmul-portret cu el, realizat de Tiberiu Boca pentru emisiunea „Ecranul Nostru”. Din păcate, nici al doilea medic, dr. Petru Ruja, care azi trăieşte în Budapesta, nu a putut fi prezent, astfel al treilea medic originar din Micherechi, dr. Teodor Bányai a vorbit publicului despre motivul pentru care el a ales această carieră şi despre bucuria că mulţi consăteni i-au urmat exemplul. Generaţia mai tânără de medici a fost reprezentată de dr. Ilenuţa Ruja, medic stomatolog, care a studiat la Arad, în România, ca bursier al statului român.

În încheierea programului, Eva Şimon i-a amintit pe toţi cei care au contribuit la realizarea volumului bilingv, printre care i-a numit pe traducătorii dr. Mihaela Bucin, dr. Zsolt Szabó, Anca Becan, Andrei Sebastian Csiplo, Carina Iuhas, dr. Paul Ovidiu Rus-Gal, şi pe tehnoredactorul Ioan Nyisztor.

Volumul a apărut cu ajutorul următorilor sponsori: Secretariatul de Stat pentru Relaţiile cu Cultele şi Naţionalităţile din cadrul Cancelariei Primului Ministru – Fondul Bethlen Gábor, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea de Naţionalitate Română a Comunei Micherechi, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, Autoguvernarea Românească a Judeţului Bichiş, Autoguvernarea Românească din Jula, Autoguvernarea Românească din Bichiş, Centrul-Pharma Kft din Jula.

A consemnat: Eva Iova Șimon, redactor-șef, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Micherechenii au sărbătorit la ziua satului, Festivalul Castraveţilor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 18 august 2019, 12:50

Primăria comunei Micherechi a organizat, în zilele de 27–28 iulie, ediţia a XVII-a a Festivalului Castraveţilor. Au fost două zile însemnate pentru locuitorii satului, zile care a reunit familii, a adus acasă prietenii şi neamurile, dar şi mulţi români din satele învecinate atât din Ungaria, cât şi din România. Festivalul a fost organizat anul acesta de Primărie, finanţat în cadrul proiectului RO-HU 267 „People to people – Partenership for Our Common Future”, din programul Interreg V-A România Ungaria, realizat în parteneriat de comuna Micherechi cu „Festivalul Castraveţilor” şi comuna Mădăras cu „Festivalul brutarilor”, proiectul având un buget de peste 60.000 de euro.

Ca în fiecare an, „Festivalul Castraveţilor” de la Micherechi se constituie într-o mare sărbătoare a localităţii, deja renumită la nivelul ţării, dar şi peste hotare, pentru cantităţile mari de legume pe care le produc localnicii în cele peste 300 de sere care există în sat, dar mai ales renumiţi în recoltele de castraveţi.

Cele două primării partenere, mai sus amintite, se bucură de un parteneriat de foarte mulţi ani. „Într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat aceste graniţe care ne despart vor dispărea şi vor rămâne doar legăturile interumane, legături create în urma unor proiecte, precum acesta”, a precizat consilierul local Dan Păcală din Mădăras, care a venit la Micherechi cu peste o sută de localnici şi cu ansamblul de dansuri populare „Cununiţa” din Mădăras, localitate care a avut festivalul brutarilor pe 29–30 iunie.

Scenă cucerită de copiii satului

Programul de sâmbătă al festivalului a cuprins concerte de muzică uşoară pentru tineret şi s-a încheiat cu discotecă. Nu a lipsit de la eveniment nici castraveţii, o expoziţie retro, concurs gastronomic, la care s-au întrecut la gătit tocăniţe şi ciorbe gustoase cei mai talentaţi bucătari şi bucătărese din sat.

Cu o seară înainte de a se da startul festivalului, scena în aer liber a fost cucerită de copiii satului. Nu mai puţin de 50 de tineri de toate vârstele, care au participat la tabăra de dansuri populare din localitate, au oferit un program cultural la gala de încheiere a taberei de vineri, 27 iulie.

Un moment aşteptat de către micherecheni: concertul Fuego

Timpul nefavorabil din cea de-a doua zi a festivalului a distrus scena, decorul, şi i-a trimis acasă pe foarte mulţi localnici îngrijoraţi să nu cumva să aibă pagube la serele cu legume, în urma furtunii teribile care s-a abătut peste sat. Însă cu toate acestea, organizatorii nu s-au dat bătuţi, doamna primar Margareta Tat a oficiat deschiderea festivalului, după care au adus voie bună pe feţele sătenilor tinerii de la Ansamblul de păstrare a tradiţiilor „Gheorghe Nistor” din Micherechi, condus de Vasile Pap.

După furtună a ieşit iar soarele şi s-au străduit foarte mulţi să fie prezenţi pentru a nu rata concertul artistului lor preferat, Fuego.

Paul Surugiu – Fuego s-a lansat în urmă cu 25 de ani, în anul 1993, la Festivalul de la Mamaia. De atunci și până în prezent a lansat 31 de albume de studio, a înregistrat peste 600 de cântece, ce i-au adus cinci discuri de aur și două de platină. Are în palmaresul său numeroase certificate ale iubirii și ale aprecierii muncii sale, fiind unul dintre cei mai iubiți artiști independenți ai României. Aflat pentru prima dată la un concert în Ungaria, Fuego ne-a mărturisit următoarele: „Întâlnirea cu publicul român de peste tot din lumea aceasta, pentru mine înseamnă o imensă bucurie. Nu este uşor să trăieşti peste graniţele României, unii dintre ei foarte departe, în altă lume să zic aşa. Aici ne aflăm la doar câţiva km de graniţă şi poate ne este puţin mai uşor, însă la cei care trăiesc foarte departe, dorul de casă este foarte pregnant şi important. Ei trăiesc pentru tot ce este românesc şi autentic. Am descoperit astăzi la Micherechi un public special. Oameni care m-au aşteptat cu drag, care au cântat cu mine, care şi-au adus aminte refrene de acum 5–7 ani de când sunt pe scena românească… Am fost întâmpinat cu bunătăţi culinare, cu reţete pe care nu le ştiam, cu salate pregătite din ceea ce cultivă românii aici, gospodari despre care a mers vestea peste hotare. Am venit de la românii din întreaga lume cu amintiri foarte frumoase pe care nu poate să mi le distrugă din sufletul acesta nimeni. Mă bucur că am ajuns azi aici în Ungaria, la mica noastră comunitate din Micherechi. O să le spun românilor din ţară că românii de aici se împacă foarte bine cu maghiarii. Şi asta se întâmpla şi la noi în Transilvania, când mama ieşea în casa scărilor şi nu putea să-şi bea cafeaua fără Ildiko, care era vecină cu noi, şi care avea un băiat şi o fată, cu care am copilărit eu. Vreau să vă spun că şi acum ţinem legătura, ei s-au mutat la Budapesta, însă acele amintiri ale copilăriei când luam masa împreună şi ne jucam sunt de neuitat… Important este să fii om, să te sprijini la nevoie, şi noi asta am făcut în Transilvania. Noi am trăit într-o comunitate frumoasă şi am fost o mare familie acolo. De aceea, când am primit invitaţia la Festivalul Castraveţilor de aici, am răspuns cu mare bucurie, deşi am făcut sute de km, deoarece vin de la mare, sunt în plin turneu pe litoralul românesc. Dar atâta de frumos mi-a vorbit doamna primar Margareta Tat în româneşte, şi doamnele de la primărie, încât am vrut să vin personal să-i cunosc pe micherecheni…”

Premii şi distincţii

În seara zilei de duminică, Primăria satului Micherechi a felicitat acele cupluri care în acest an şi-au aniversat nunta de argint, adică 25 de ani de căsnicie şi care au sărbătorit nunta de aur, 50 de ani de căsnicie. Au sărbătorit 25 de ani de căsnicie: Maria Şipoş şi Teodor Ruja, Ana Judea şi Teodor Rocsin, Clara Nagy şi Vasile Iovan, Margit Rozalia Otlăcan şi Alexandru Petruşan, Ana Poiendan şi Gheorghe Cioca, Anica Iova şi Lajos Szekeres.

Patru perechi au sărbătorit 50 de ani de căsnicie: Maria Ruja şi Ioan Ruja, Floarea Ruja şi Vasile Bordaş, Florentina Mihuţ şi Teodor Duma, Marta Maria Oros şi Vasile Cozma.

Conducerea satului i-a felicitat şi pe alţi localnici care au sprijinit acţiunile localităţii, s-au îngrijit de predarea în limba română la şcoala din localitate, la promovarea tradiţiilor, la siguranţa satului şi au susţinut alte ramuri culturale sau sportive.

Primăriţa Margareta Tat a înmânat distincţia „Pentru comuna Micherechi” consilierului Mihai Nistor, Attila Bondar, sponsor.

Premiul „Pentru Educaţie” a fost înmânat doamnei profesor pensionar Anamaria Dulău Cozma, iar premiul „Pentru Cultura localităţii Micherechi” l-a primit Vasile Gyalog. Premiul pentru sport le-a fost oferit domnilor Vasile Ruja şi Tamás Ruja.

După înmânarea distincţiilor, publicul s-a distrat pe melodiile cântăreţei maghiare Rúzsa Magdi, iar cei mai rezistenţi s-au veselit până în zori, împreună cu Dr. Mokán şi Dj.Széplucky.

Oaspeţi din România şi Ungaria

La cea de-a XVII-a ediţie a Festivalului Castraveţilor a onorat cu prezenţa domnul Florin Vasiloni, consul general la Consulatul General al României la Jula, PS Părinte Episcop Siluan, Dan Alexandru Tiurbe, primarul comunei Mădăras, dr. Kovács József, deputat parlamentar, Tolnai Péter, vicepreşedintele Consililui Judeţean Bichiş.

 A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

 Realizator: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Un sfert de secol de poveşti româneşti la Bichişciaba

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 24 mai 2019, 20:53

Casa Poveştilor din Bichişciaba şi-a deschis larg porţile joi, 16 mai, pentru elevii de la şcolile în care se învaţă limba română în Ungaria, elevi care şi anul acesta au sosit într-un număr foarte mare să spună poveşti la cea de-a 24 ediţie a Concursului Naţional de poveşti pentru copii, în limba română, intitulat „Concursul de poveşti Gheorghe Gros”. Gazda evenimentului, care în aproape un sfert de secol a antrenat mai multe sute de naratori, profesori şi părinţi, a fost Autoguvernarea Românească din Bichişciaba, preşedinte Teodor Juhász. De mici, copiii îndrăgesc poveştile, iar prin intermediul poveştilor ei descoperă lumea, învaţă strategii de viaţă şi mai mult de cât atât poveştile le stimulează educaţia şi imaginaţia, iar cel mai important lucru este faptul că, odată cu învăţarea poveştilor acumulează şi o mulţime de cuvinte noi. De aceea datoria noastră a tuturor, a părinţilor, a educatorilor şi învăţătorilor este să-i facem pe copii să iubească poveştile. La concursul devenit cunoscut şi aşteptat de elevi, au participat anul acesta 75 de copii povestitori de clasele 1–8, de la şcoli generale din Ungaria, fie ele bilingve sau în care limba română se predă ca limbă străină, cum ar fi şcolile: Aletea, Jula, Micherechi, Chitighaz, Bătania, Pocei, Jaca, Săcal, Cenadul Unguresc, Leucuşhaz şi Furta. Manifestarea s-a deschis în curtea Casei Poveştilor, printr-un cuvânt de încurajare venit din partea organizatorilor şi a oaspeţilor prezenţi la eveniment, care au apreciat şi importanţa acestui concurs: PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Florin Vasiloni, Consulul General al României la Jula, Alexandru Finna, vicepreşedinte al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, Eugen Gagea, prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Social-Umaniste, Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad şi Anamaria Brad Sarca, referent pentru învăţământul de naţionalitate română. Poveştile copiilor au fost ascultate şi jurizate de oameni de specialitate, dascăli şi jurnalişti. Toţi elevii participanţi la concurs au prezentat cu mult talent poveştile spuse în limba română, sau în grai bihorean, deoarece unii dintre ei au ales să spună poveşti populare, alţii poveşti din literatura română şi universală, iar alţii au venit în faţa publicului cu poveşti scrise de ei sau de profesorii lor.

Festivitatea de premiere a avut loc în curtea Casei Poveştilor, fiecare participant primind o medalie cu inscripţia concursului şi o diplomă de participare. Au fost oferite premiile I, II şi III, la fiecare categorie, precum şi câte două menţiuni la fiecare grupă. Cadourile menţiunilor au fost acordate de Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria în Parlamentul de la Budapesta, care le-a dăruit copiilor câştigători câte-un puzzle cu clădirea Parlamentului Ungar şi o cărticică în limba română despre istoria Coroanei Maghiare.

Au fost acordate patru premii şi pentru tinerii care au participat la concursul de desen. Primele două şcoli participante, care au acumulat cele mai multe puncte, au primit şi anul acesta câte-un laptop din partea AŢRU şi Autoguvernarea Românească a judeţului Bichiş, acestea fiind şcoala din Micherechi şi cea din Leucuşhaz.”Ne străduim ca la fiecare ediţie să oferim ceva în plus copiilor participanţi, ca ei să se întoarcă acasă cu amintiri plăcute, dar totodată păstrăm neschimbate câteva elemente tradiţionale ale organizării: aşa este locul concursului, care se ţine de 24 de ani în Casa Poveştilor, un complex de case tradiţionale frumos îngrijite, un mediu perfect pentru astfel de evenimente; fiecare copil primeşte câte-o diplomă de participare şi o medalie cu panglică roşu-galben-albastru, pentru a-şi aminti şi când va fi mare că a fost la acest concurs românesc; încercăm să alcătuim echipe de juriu neutre, care să nu influenţeze rezultatul concursului. Şi pentru că acesta este totuşi un concurs, trebuie musai să stabilim trei locuri pentru cei mai buni povestitori, altfel concursul nu ar mai fi concurs. Fiecare ediţie are învăţămintele ei, uneori poate greşim, dar suntem parteneri deschişi la orice schimbare. Aşteptăm părerile şcolilor, ale profesorilor înainte de fiecare ediţie. Prin premiul ce se poate obţine pentru cele mai bune şcoli (laptopul), ne-am gândit să-i învăţăm pe copii să concureze nu doar în mod individual, ci să le dezvoltăm şi spiritul de echipă, să acţioneze ca o echipă în interesul şcolii lor”, ne-a spus la finalul concursului organizatorul Teodor Juhász. În timp ce copiii povesteau, câţiva dintre organizatori şi participanţi, alături de văduva Maria Gros, au vizitat mormântul lui Gheorghe Gros, iniţiatorul acestui concurs, depunând coroane de flori şi rostind o rugăciune. După înmânarea premiilor, evenimentul a continuat cu o recepţie oferită de gazde pentru toţi participanţii. Concursul de poveşti din Bichişciaba a fost organizat prin sprijinul financiar al Fondului „Bethlen Gábor”, din cadrul Cancelariei Primului Ministru, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Naţionalităţi din Budapesta.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

 Foto: Foaia românească, Arhid. Emanuel Văduva

Reporter: Petru Câmpian, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Inaugurarea grădiniţei românești din Bătania,după extindere și modernizare

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 14 aprilie 2019, 12:37

Grădiniţa românească din Bătania a fost renovată cu sprijinul Statului Ungar şi din fonduri europene, obţinute de la Fondul European Regional de Dezvoltare prin proiectul TOP-1.4.1-15-BS1-2016-00020. Pentru reparaţia şi dotarea grădiniţei au fost alocate 130 de milioane de forinţi. În urma implementării proiectului, la grădiniţă s-au efectuat lucrări de extindere şi modernizare, finalizate recent. Pe 3 aprilie, grădiniţa îmbrăcată în haină nouă a fost inaugurată în prezenţa a mai multor oficiali de la Budapesta şi reprezentanţi din comunitatea românească din Ungaria.

Potrivit moderatorului evenimentului, Viorica Șutea, directorul adjunct al Şcolii generale și grădiniței „Lucian Magdu” din Bătania, proiectul de extinderea grădiniței, care a fost o necesitate din cauza numărului crescut de copii care frecventează această instituție, a fost înaintat în comun de către grădinița din Bătania, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria și Consiliul Județean Bichiș.

Lucrările de dezvoltare au durat șase luni de zile, iar din 11martie 2019, grădinița și-a reluat practic activitatea în imobilul modernizat și extins cu o nouă sală, vestiare, grup sanitar nou, cu o nouă sală profesorală și alte renovări necesare cum ar fi instalația de gaz etc. Au fost achiziționate și noi echipamente de joacă pentru copii, atât în interior, cât și în curtea grădiniței, acestea din urmă vor putea fi luat e în folosință doar din luna mai.

Despre realizările importante din viața comunității românești din Bătania, dar și în general, despre realizările din comunitatea românilor din Ungaria, aducând totodată mulțumire statului pentru sprijinul acordat, a vorbit domnul Traian Kreszta, purtător de cuvânt în Parlamentul de la Budapesta. Acesta și- a încheiat cuvântarea subliniind faptul că este foarte bine să fii român în Ungaria. Secretarul de stat Soltész Miklós, responsabil cu problemele naționalităților în cadrul Cancelariei Primului Ministru, a felicitat beneficiarii acestui proiect și a subliniat, de asemenea, sprijinul concret pe care Statul Maghiar îl acordă tuturor minorităților din această țară, atât pe plan educațional,cât și cultural și religios, pentru ca cetățenii să își păstreze identitatea în contextul unei Uniuni Europene multiculturale și de menținere a tinerilor în interiorul granițelor țării. „Împreună cu reprezentanții comunității românești din Ungaria am rezolvat multe probleme, care, de altfel, de decenii întregi ar fi avut nevoie de rezolvare. Guvernul Ungar, împreună cu reprezentanții comunității românești din Ungaria, pot să inaugureze școli, pot să inaugureze grădinițe și instituții culturale, și acest drum este foarte bun, care ajută la dezvoltarea comunității românești din Ungaria. În plus, aceste investiții au și un alt aspect, fiind în interesul comun al relațiilor dintre cele douăstate: România și Ungaria. Din trecut aducem cu noi foarte multe răni, dar, slavă Domnului, că în ultimii câțiva ani aceste răni s-au vindecat, sau cel puțin încercăm să le vindecăm. Avem nevoie de o colaborare, pentru că vedem ce se întâmplă în Europa, unde valorile creștine sunt puse la o parte, iar unele națiuni se străduiesc să se impună asupra altora. Şi tocmai de aceea, strădania noastră, dar și a Guvernului Ungar este să ajute comunitatea românească din Ungaria. În același timp vom sprijini și pe mai departe comunitatea maghiară din România”, a mai spus domnul secretar de stat. La eveniment, copiii celor două grupe care funcționează în grădiniță au încântat publicul cu cântece și dansuri. Iar la final, în semn de inaugurare a lucrărilor efectuate, a fost tăiată panglica de la intrarea în instituție, după care PS Episcop Siluan, împreună cu Marius Vidican, preotul paroh de la biserica românească din Bătania au făcut o slujbă de sfințire și au stropit spațiile instituției cu Agheasmă Mare.

La evenimentul festiv au mai luat parte Tircsi Richárd, șeful Departamentului pentru Naționalități, din cadrul Ministerului Resurselor Umane, de la Budapesta, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Tolnai Péter, vicepreședintele Consiliului Județean Bichiș, Marjai János, primarul Bătaniei, Iulia Olteanu, directorul Şcolii Generale și Grădiniței „LucianMagdu” din Bătania, Alexandru Finna, vicepreședintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, GheorgheCozma, șeful Oficiului AŢRU, precum și mulți alți reprezentanți ai comunității românești din Ungariași a instituției de învățământ din Bătania.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA Emisiunile în limba română

Mărţişor cultural românesc la Aletea

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 17 martie 2019, 07:40 / actualizat: 17 martie 2019, 8:52

Cu ocazia zilelor de 1 martie şi 8 martie, sărbătorind venirea primăverii, Consulatul General al României la Jula a organizat o multiplă manifestare cultural-artistică, intitulată „Mărţişor cultural românesc la Aletea”. Manifestarea a fost găzduită pe 6 martie, de către Casa de Cultură din Aletea şi a beneficiat de sprijinul Primăriilor Negreşti-Oaş (judeţul Satu-Mare) şi Chişineu-Criş (judeţul Arad). Evenimentul a început cu salutul consulului general al României la Jula, Florin Vasiloni, sub patronajul căruia s-a desfăşurat acest moment, dedicat românilor din comunitatea istorică românească din Ungaria, dar şi de cuvintele de bun venit şi de apreciere ale domnului Pluhár László, primarul oraşului Aletea.

În cadrul manifestării a vorbit publicului despre semnificaţia mărţişorului, ca element de patrimoniu cultural imaterial, doamna Natalia Lazăr, Asistent Universitar la Centrul Universitar Nord din Baia Mare. Doamna Lazăr a explicat de unde provine mărţişorul, de ce este preţuit şi răspândit la români din vechi timpuri, de ce este considerat vestitor al primăverii şi protector al femeilor şi copiilor. Natalia Lazăr a venit de la Baia Mare şi cu o traistă plină de mărţişoare tradiţionale, confecţionate manual din lână roşie şi albă, împletite la fel cum au fost confecţionate primele mărţişoare.

Evenimentul a găzduit şi expoziţia „Comorile României”, a fotografului Ilie Tudorel, membru al Uniunii Artiştilor Plastici (U.A.P.) sucursala Baia Mare şi al Asociaţiei Internaţionale „Euro Foto Art”, preşedinte al Clubului Foto-Video din cadrul O.N.G. Asociaţia „Millennium” din Baia Mare. Acesta şi-a prezentat munca cu multă însufleţire şi alte argumente vizuale concrete, fiind ajutat să le arate tuturor celor din sală de către câţiva copii din rândul publicului. Expoziţia domnului Ilie Tudorel este dedicată Anului Centenar al Marii Uniri din 1918, dar şi Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, prin ilustrarea unor valori din patrimoniul românesc tangibil (locaţii şi situri arheologice româneşti aflate pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO), aceasta cuprinzând peste 70 de panouri cu fotografii de artă prezentate anul trecut în aproape toate regiunile istorice româneşti, dar şi în multe ţări ale lumii şi a poposit acum şi la românii din Aletea. „Comorile României” prezintă cele mai valoroase locaţii, monumente sau situri arheologice: fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei, biserici de lemn din Maramureş, biserici pictate din nordul Moldovei, sate cu biserici fortificate din centrul Transilvaniei, centrul istoric al oraşului Sighişoara şi Mănăstirea Hurezi. Patrimoniul natural este de asemenea prezent: Delta Dunării, pădurile de fag din Carpaţi. Patrimoniul intangibil este reprezentat prin imagini despre tradiţii şi meşteşuguri tradiţionale româneşti. Expoziţia este completată de multe alte imagini ale locurilor importante din ţară.

Evenimentul cultural de la Aletea a mai cuprins şi momente artistice, poezii şi cântece dedicate mamei şi primăverii, pregătite cu sârguinţă şi oferite în limba română de elevi ai Şcolii generale bilingve din Aletea. Programul copiilor a fost urmat în scenă de către o suită de cântece şi dansuri cu protagoniştii Ansamblului Păstrătorilor de Tradiții Româneşti din Aletea, după care au ocupat scena invitaţii din Chişineu-Criş, membri ai Ansamblului Folcloric „Floarea Crișului”. La final, atât copiilor cât şi doamnelor, le-au fost dăruite mărţişoare tradiţionale româneşti, confecţionate de oaspeţii din Baia Mare şi înmânate personal de domnul consul Florin Vasiloni.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a peste 200 de persoane, între care s-au numărat mulţi elevi de la şcoala generală românească şi de la cea maghiară din Aletea, precum şi multe oficialităţi: PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, Tiberiu Juhasz, preşedintele AȚRU, Petru Sălăjan, directorul Şcolii generale bilingve din Aletea, Elisabeta Ardelean, directorul Casei de Cultură din Aletea, Alexandru Popa, prorectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, Florin Hădan, director general administrativ la aceeaşi universitate, Eugen Gagea, prodecan în cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Amelia Palcu, directorul Liceului Teoretic „Mihai Veliciu” din Chișineu-Criș, cadre didactice de la şcoala generală din Aletea şi alţi români din Ungaria.

 A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

Balul acordării panglicii pentruabsolvenţiiLiceului „Nicolae Bălcescu” din Jula

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 17 februarie 2019, 21:48 / actualizat: 17 februarie 2019, 23:04

Serbarea de majorat a liceenilor români din Jula, cunoscută cu numele de Balul panglicii, s-a dovedit a fi şi anul acesta un spectacol frumos, având în centrul său adolescenţii celor două clase a XII-a ale liceului românesc din Jula. Evenimentul a fost organizat sâmbătă, 9 februarie, în sala de sport a oraşului Jula. Cu această ocazie, tinerilor absolvenţi ai generaţiei 2015–2019 le-a fost acordată panglica de absolvire. Organizarea și buna desfășurare a acestui eveniment a fost asigurată pe lângă doamnele diriginte ale claselor a XII-a, Florica Santău și Mariana Oros Martin, și de către dirigintele și elevii claselor a XI-a. Evenimentul dedicat majoratului a fost deschis de către doamna director Maria Gurzău Czeglédi, care s-a adresat cu emoție absolvenților, pe care i-a felicitat pentru acest moment însemnat din viața lor, ce îi pregătește să treacă într-o altă etapă din viața lor, plină de visuri, idealuri, bucurii și speranțe, împărtășindu-le totodată și câteva sfaturi despre viață, dimpreună cu toate urările ei de bine. Bucuria absolvenților a fost împărtășită și de către primarul orașul Jula, Görgényi Ernő. În discursul festiv, reprezentantul orașului a subliniat  și faptul că nu este nevoie să trăim într-o societate uniformizată, dovada fiind autonomia culturală a românilor locali. Dumnealui a declarat în acest sens că în ultimii ani, statul maghiar a predat responsabilitățile de întreținere a instituțiilor de învățământ ale naționalităților autoguvernărilor pe țară ale naționalităților, un sistem care funcționează foarte bine. S-a adresat, de asemenea, elevilor și întregii asistențe, felicitându-i pe absolvenți și urându-le mult succes în viitor.

Evenimentul a continuat cu intrarea în scenă a elevilor fiind însoțiți de doamnele diriginte, întâmpinați de ropote de aplauze din partea părinților, invitaților, profesorilor, precum și din partea foștilor elevi ai instituției, prezenți la eveniment.

După un scurt program cultural artistic, în care elevii claselor a XII-a, prin limbajul poeziei și a muzicii și-au exprimat respectul și mulțumirea față de părinți și profesori, fiecare dintre cei 53 de elevi absolvenți, dar și oficialitățile prezente, au primit din partea elevilor de clasa a XI-a câte o panglică cu inscripția anilor de studii: 2015–2019, prinsă de o insignă cu imaginea Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula.

După o scurtă pauză a urmat balul. În tradiția evenimentului dedicat majoratului, tinerii care împlinesc 18 ani sunt însoțiți de către părinți și profesori la serbarea primului lor bal. Acesta a fost deschis de valsul elevilor, fetele purtând rochii albe, de mireasă, simbolizând puritatea, iar băieții în costumații adecvate acestui dans. Acest moment plin de emoție, sensibilitate, eleganță și grație, a fost punctul culminant al serii, urmat de un vals părinte-elev.

La eveniment, alături de părinți, bunici și alte rudenii ale elevilor absolvenți au fost prezente și multe oficialități, între care s-au numărat PS Episcop Siluan, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, Daniel Banu, consulul general al României la Seghedin, Tolnai Péter, vicepreședintele Consiliului Județean Bichiș, Ramona Lile, rectorul Universității de Stat „Aurel Vlaicu” din Arad, pr.Constantin Rus, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, Tiberiu Juhász, președintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria și alți reprezentați ai instituțiilor românești din Ungaria.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

 Balul panglicii

Reporter: Ștefan Crâsta, redactor, MTVA – Emisiunile în limba română

Festivalul pogăciţelor la Chitighaz

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 31 august 2018, 08:00

Festivalul pogăciţelor, eveniment ce se desfăşoară în fiecare an la Chitighaz, în parcul din centrul satului, pe parcursul a două zile, a adunat şi anul acesta un public relativ numeros atras de gustul şi mirosul îmbietor al pogăcelelor, realizate chiar în cuptoarele amplasate în incinta parcului, dar şi de mirosul a zecilor de căldări şi ceaune în care s-au gătit sâmbătă dimineaţa gulaşuri şi tocăniţe, care mai de care mai gustoase şi mai picante. Festivalul pogăciţelor, organizat de Primăria localităţii Chitighaz a ajuns anul acesta la cea de-a 12-a ediţie şi a avut loc în zilele de 11–12 august.

Atmosfera de sărbătoare a festivalului a fost însoţită de muzică populară şi dansuri populare cu ansamblurile româneşti „Ducşoara” de la Purcăreni, Ansamblul de dansuri populare de la Chişineu-Criş şi Secuieni, Păstrătorii de tradiţii din Aletea şi Chitighaz, dansatorii de la Şcoala populară de artă „Kaláris” din Chitighaz, dar au întregit programul cu un buchet de cântece şi Corul pensionarilor „Márki Sándor” din localitate, fanfara Bisericii Baptiste din Chitighaz împreună cu tinerii fanfarişti participanţi la tabăra „Harsona” din Bichişciaba, iar pentru sătenii de toate vârstele au fost invitate mai multe formaţii şi interpreţi de muzică maghiară care au întregit atmosfera de petrecere în ambele zile până seara târziu, festivalul fiind încheiat cu un foc de artificii.

La manifestările cultural-artistice a participat şi consulul general al României la Jula, Florin Vasiloni, care în deschiderea evenimentului a adresat cuvinte de salut sutelor de participanţi, alături de Maria Gyuricska Kalcsó, primarul localităţii, Herczeg Tamás, deputat parlamentar maghiar şi Gheorghe Burdan, primarul localităţii Chişineu-Criş, oraş înfrăţit cu localitatea Chitighaz din anul 1992. La serbarea de deschidere a fost sfinţită pâinea şi pogăcele de către preotul ortodox Florin Olteanu.

Participanţii la sărbătoarea satului au sosit nu doar atraşi de bucatele tradiţionale româneşti şi ungureşti gătite la concursul gastronomic la care s-a dat startul sâmbătă dimineaţa, 11 august, dar şi de expoziţiile cu vânzare şi artizanale, de programul cultural variat şi de simplul fapt că în cele două zile de festival Primăria le-a organizat un program pentru ei, sătenii.

O dată pe an, acest parc se transformă, pe cheltuiala Primăriei, într-o atmosferă îmbibată cu miros de pogăcele, iar aleea se umple de fete şi băieţi frumoşi îmbrăcaţi în port tradiţional, prin contribuţia satelor înfrăţite din România şi a păstrătorilor de tradiţii din Ungaria şi România. Sala mare a Căminului Cultural a găzduit expoziţia concursului de pogăcele, expoziţia de pictură a Şcolii libere de creaţie a Judeţului Bichiş, o expoziţie de artizanat a Cercului de cusături populare „Bíborvég” din judeţul Bichiş şi expoziţia „Satul meu, trecut şi prezent”, cu imagini de arhivă şi fotografii actuale ale lui Gheorghe Ardelean şi Elisabeta Ardelean, Pavel Nicula, Dékány Istvánné şi Virág László. Organizatorii au propus copiilor o bogăţie de activităţi creative, distractive, recreative, jocuri, ateliere de creaţie pentru copii, picturi pe faţă, activităţi sportive, şi altele.

A consemnat: Anca Becan, redactor, Foaia românească

Foto: Foaia românească

„Ianuarie românesc la Jula”, program dedicat lui Mihai Eminescu şi Unirii Principatelor

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 9 februarie 2018, 12:17 / actualizat: 9 februarie 2018, 13:29

Poezia lui Eminescu şi Unirea Principatelor Române au fost temele principale ale evenimentului intitulat „Ianuarie românesc la Jula”, organizat pe 31 ianuarie, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. Programul a fost organizat de către Consulatul General al României la Jula, în colaborare cu UCRU şi Academia Română, filiala Timişoara.

În deschiderea seratei au fost intonate imnurile de stat ale României şi Ungariei de către Corul „Pro Musica” din Jula, urmate de un recital de romanţe pe versuri eminesciene. Moderatorii seratei, domnul Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula şi Marius Maghiaru, preşedintele UCRU, au adresat cuvinte de salut participanţilor la eveniment şi şi-au exprimat bucuria pentru posibilitatea organizării acestei serate tradiţionale dedicată de fiecare dată mai multor momente de referinţă din viaţa poporului român, dar şi a comunităţii româneşti din Ungaria.

Domnul consul a spus că acest eveniment deschide şirul de evenimente dedicate anul acesta Centenarului Marii Uniri, manifestări pe care şi le propune anul acesta Consulatul din Jula să le organizeze în colaborare cu mai multe instituţii din Jula.
Evenimentul a fost unul special şi prin faptul că şi-au adus contribuţia atât membri ai comunităţii româneşti din Ungaria, cât şi conferenţiari şi alţi invitaţi din Timişoara. Au prezentat referate despre marele poet naţional şi despre Unirea Principatelor Române prof. univ. dr. Crişu Dascălu şi conf. univ. dr. Ioan David din Timişoara.

Elevi de clasa a 8-a ai Şcolii generale „Nicolae Bălcescu” din Jula au prezentat un montaj literar inspirat din „Scrisoarea a III-a” a lui Mihai Eminescu, în coordonarea profesoarelor Livia Stăvaru şi Maria Sucigan. Evenimentul a fost încoronat la final de un concert la pian al artistei Maria Alice Poenariu, din Timişoara, care a susţinut un recital la pian, prezentând lucrări de J.S. Bach, L. Beethoven, Franz Liszt, Bartók Béla, dar şi de Ciprian Porumbescu. Tânăra pianistă de doar 14 ani cântă la acest instrument de mai bine de un deceniu. În toţi aceşti ani a acumulat 14 premii naţionale şi internaţionale.
Seara românească de la Jula s-a încheiat cu discuţii la care gazda evenimentului, domnul Florin Vasiloni i-a invitat să ia cuvântul pe PS Părinte Episcop Siluan, pe consulul general Daniel Banu de la Seghedin, prof. Teodor Cilan, prorectorul Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, prof. Marius Grec, de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad şi, nu în ultimul rând, şi pe prof. Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula. Academia Română, filiala Timişoara, a oferit cu această ocazie consulului general Florin Vasiloni o diplomă de excelenţă, în semn de apreciere pentru eforturile depuse în scopul menţinerii şi consolidării identităţii naţionale româneşti în Ungaria. La această întâlnire au mai participat conducători şi reprezentanţi de instituţii din Jula, Budapesta, Bichişciaba, Seghedin, Chitighaz, doamna prof. Cristina Marian, inspector la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bihor, prof. univ. Virgil Jireghie de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad şi alţii.

A consemnat: Anca Becan, redactor Foaia românească
Foto: Foaia românească